Universitatea din București

Facultatea de Geografie
Specializarea Geografie

Câmpulung Muscel
Firică Cosmin Ioan
Grupa 302
Disciplina:Geografia umană a României

Decembrie, 2023
București
 Cuprins
Introducere.............................................................................................3
I. Populația.............................................................................................8
Evoluția numerică a populației...............................................................8
Evoluția populației la recensămintele anterioare..................................11
Densitatea populației............................................................................13
Piramida populației pe grupe de vârstă și sexe...................................15
Sporul natural.......................................................................................19
Sporul migratoriu..................................................................................21
Structura etnică.....................................................................................23
Structura religioasă...............................................................................25
Forța de muncă.....................................................................................27
II. Așezarea...........................................................................................29
Vechimea locuirii. Etape istorice ale localității Câmpulung Muscel......29
Elemente de morfologie urbană a localității Câmpulung Muscel.........31
Concluzii...............................................................................................42
Bibliografie............................................................................................43
Introducere
Municipiul Câmpulung este situat în partea central-sudică a ţării, în
nordul judeţului Argeş, în zona de est a Subcarpaţilor Getici. Se află
situat la o distanţă de 168 km de capitala ţării, respectiv 54 km faţă de
Piteşti, reşedinţa judeţului.
Este străbătut pe direcţie generală nord-sud de DN73/E574 care asigură
legătura cu Braşovul spre nord şi cu reşedinţa de judeţ spre sud.
Suprafaţa orașului este străbătută de Râul Târgului cu principalul
afluent al acestuia, Valea Româneştilor.
Teritoriul administrativ al Câmpulungului este delimitat de următoarele
unităţi administrativ-teritoriale:
la Nord – Lereşti
la Est – Valea Mare Pravăţ, Mioarele, Poienarii De Muscel
la Sud – Schitu Goleşti
la Vest – Godeni, Bughea De Jos, Bughea De Sus
Harta județului Argeș
• Din punct de vedere geomorfologic, municipiul Câmpulung este situat într-
o depresiune care poartă acelaşi nume. O depresiune montană, situată la
poalele munţilor Iezer ce aparţin grupei Făgăraş a Carpaţilor Meridionali.
De asemenea, în partea estică (la est de Dâmboviţa) se învecinează cu
Munţii Leaota ce aparţin Masivului Bucegi.
Localităţile învecinate municipiului Câmpulung sunt:
• Voineşti (în teritoriul administrativ al comunei Lereşti)
• Valea Mare Pravăţ, Pietroasele, Şelari, Bilceşti, Fântânea, Colnic (pe
teritoriul comunei Valea Mare Pravăţ)
• Măţău, Chilii (în teritoriul comunei Mioarele)
• Groşani, Poienari (în teritoriul comunei Poienarii de Muscel)
• Loturi, Costiţă (în teritoriul comunei Schitu Goleşti)
• Godeni, Malu (în teritoriul comunei Godeni)
• Bordeieni, Bughea de Jos
• Bughea de Sus
Municipiul Câmpulung este aşezat în Subcarpaţii Getici, compartimentul estic al acestora
– Muscelele Argeşului, în depresiunea Câmpulung, în lungul Râului Târgului – pe terasele,
lunca şi versanţii acestuia, respectiv pe afluenţi. Altitudinea maximă din cadrul regiunii
este de 884,1 m (la limita spre satul Chilii din comuna Mioarele), iar altitudinea minimă
este de 498 m (în sud, la ieşirea din teritoriul administrativ al Râului Târgului).
 De la nord la sud se individualizează trei sectoare
geomorfologice:
DEPRESIUNEA SUBCARPATICĂ
Vatra localităţii ocupă cea
mai mare parte a
depresiunii subcarpatice ce
este caracterizată de o vale
largă (valea Râului Târgului)
- cu lunca şi terasele
dezvoltate şi sectoare de
confluenţă cu câţiva afluenţi,
cei mai importanţi pe
teritoriul localitatii fiind
afluenţi de stânga (Valea
Mare, Valea Româneştilor,
Valea Bărbuşii).
DEFILEUL DE LA APA SĂRATĂ DEPRESIUNEA INTRACOLINARĂ
Străpungerea axului
anticlinalului subcarpatic
Măţău-Ciuha Teiului s-a
concretizat prin apariţia în
sudul depresiunii Câmpulung
a unui debuşeu sub forma
unui sector de vale îngust
mărginit de versanţi abrupţi
care a funcţionat ca factor
limitator al extinderii locuirii
pe formaţiunile acumulative
(conuri de dejecţie, a
glacisurilor proluviale şi a
micilor fragmente de terasă)
din vecinătate.
Depresiunea intracolinară este
alcătuită aproape exclusiv din
terase, care se dezvoltă în mare
parte a lor pe dreapta Râului
Târgului, acestea continuându-se
spre sud în teritoriul comunei Schitu
Goleşti. În teritoriul administrativ al
Câmpulungului se disting ca fiind
dominante văile (27% din teritoriu),
interfluviile (23% din teritoriu) şi
versanţii (50% din teritoriu), fiecare
dintre acestea suportând la rândul
lor o sumă de forme de relief. Valea
principală a Râului Târgului este o
vale consecventă care străpunge
transversal axul anticlinalului, iar
văile secundare sunt, în bună parte,
subsecvente sau oblice pe structură
şi impun cueste, uneori unghiulare,
pe distanţe mici.
Terasele sunt foarte extinse pe Râul Târgului şi au următoarele
paticularităţi: ocupă tot versantul stâng, în parte chiar interfluviul,
dar numai în arealul axului depresiunii (10 m, 20 m, 40 - 45 m, 70 -
80 m şi 110 m pe interfluviu): spre avale, adică spre Dealul Măţău,
aceste terase dispar în relieful de cueste şi în alunecări (au fost
distruse odată cu şi după ridicarea Măţăului, totuşi se poate
deduce, din unele urme, că au fost înălţate spre avale); pe
versantul drept devine tipic interfluviul terasat numit Grui, cu
podul la numai 30 m, dar echivalent cu 110 m de pe stânga; de la
nivelul oraşului (650 m) urcă spre avale (către anticlinalul Măţău)
până la circa 150 m (circa 735 m altitudine absolută) - terasa
Gruiului urcă de la 650 m altitudine absolută, cât are la poalele
sudice ale Culmii Măgurei, până la 735 m. Este, de asemenea, o
terasă tipică în ceea ce priveşte deformarea ei neotectonică.
 Evoluția numerică a populației
50000

45000

40000

35000

30000

25000

20000

15000

10000

5000

0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
• Graficul prezintă evoluția numărului de locuitori pentru
municipiul Câmpulung, pe o perioadă de 22 de ani. Putem
observa pe acest grafic că în anul 2000 populația orașului era
de 42958 de locuitori, iar până în anul 2003 aceasta a
început să scadă la 42022 de locuitori.
• După accea numărul de locuitori ai orașului au început
treptat din nou să scadă în anul 2009 erau 40130 de
locuitori, peste 10 ani în 2019 au ajuns la 35521 de
locuitori, iar în 2022, la 33833 de locuitori.
• Cauzele acestor scăderi sunt multiple de la falimetului uzinei
Aro, a combinatului de fibre sintetice, așadar reducerea
locurilor de muncă, până la îmbrătinrea populației la care este
supusă întreaga țară.
• Populația orașului Câmpulung Muscel a scăzut drastic,
deoarece exploatarea Minieră s-a închis, Combinatul
Melana și fabrica de ciment s-au privatizat, reducând
drastic numărul de locuri de muncă, în timp ce Uzina
ARO a intrat oficial în faliment în anul 2006. Declinul
demografic a fost unul impresionant, populaţia oraşului
scăzând de la 44.000 de locuitori la puţin peste 31.000,
la recensământul din 2011 şi la aproximativ 30.000, în
prezent.
• Singurul obiectiv industrial din Câmpulung Muscel care a
rămas în picioare este Combinatul de ciment, cumpărat
de grupul elvețian Holcim unde în continuare sunt locuri
de muncă stabile.
 Evoluția populației la
recensămintele anterioare
44500

44000

43500

43000

42500

42000

41500
Anul 1992 Anul 1993 Anul 1994 Anul 1995 Anul 1996 Anul 1997 Anul 1998 Anul 1999
Populația orașului Câmpulung Muscel a crescut din anul
1992 de la 42548 de locuitori la 43996 în anul 1995.
Numărul de locuitori este ridicat pentru că la vremea
respectivă încă funcționau atât Combinatul Melana cât și
Uzina ARO, locurile de muncă fiind atunci destul de
numeroase.
Densitatea populației

Câmpulung Muscel Județul Argeș

• Densitatea populaţiei, care reflectă intensitatea procesului de
populare a unui teritoriu, a scăzut în Municipiul Câmpulung la
aproape 1.000 de loc./ km2, atingând minimul din perioada
analizată. Evouţia indicatorului a fost constant descrescătoare
ca urmare a reducerii continue a numărului de locuitori ai
oraşului. Această tendinţă se suprapune pe cea înregistrată la
nivelul întregii ţări şi, bineînţeles, la nivel regional. Ritmul de
reducere a densităţii a crescut în a doua jumătate a
intervalului, reflectând evoluţia descrescătoare a populaţiei
oraşului, în condiţiile în care suprafaţa localităţii nu a
înregistrat nicio modificare. În schimb cartierul Grui, cartierul
Vişoi, zona Centrală, zona Cazărmilor şi zona Aleea Pescăreasa
densitatea de populaţie este cuprinsă între 5.000 şi 17.000
locuitori/km2.
Piramida populației pe grupe
de vârstă și sexe

2022
• Piramida populației pentru municipiul Câmpulung are o formă
de amforă, acestă formă fiind specifică unei populați cu
tendințe regresive. După cum am putut observa baza
piramidei este puțin extinsă, datorită unei natalități reduse,
care chiar este în scădere. Flancurile piramidei sunt convexe,
datorita faptului că populația adultă (19-54 de ani) este cea
mai numeroasă, după cum putem vedea din grafic. Populația
vârstnică (65- >85) este una aproximativ egală cu cea tânără.
Din acestă reprezentare grafică a populației municipiului
Câmpulung putem deduce faptul că valorile natalității au
înregistrat importante scăderi, așadar o dinamica a populației
accentuate.
85 ani si peste

75-79 ani

65-69 ani
55-59 ani

45-49 ani
35-39 ani

25-29 ani
15-19 ani

5-9 ani

2010
În 2010, comparativ cu 2022 populația de sex feminin și de
sex masculin la nivelul vârstei de 50-54 de ani nu mai este
atât de mare. Se observă totuși faptul că populația tânără
și atunci în 2010 era în scădere inclusiv cea la nivelul
vârstei populației de 15-19 ani. Observăm o simetrie între
ambele piramide ambele vând valori scăzute la nivelul
populației tinere și la nivel populației îmbătrânite și valori
ridicate la nivelul populației adulte.
 Sporul natural
Sporul natural în Municipiul Câmpulung Muscel
900

800

700

600

Rata natalității
500 Rata mortalității
Sporul natural

400

300

200

100

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Dacă în ultimii ani (2016-2022) rata natalității a avut o evoluție fluctuantă, cu creșteri și
descreșteri, rata mortalității a crescut constant ceea ce a generat un spor natural
negativ în fiecare an din perioada analizată.
O rată a natalității sub cea a mortalității însemană că populația municipiului scade, iar
împreună cu fenomenul migraționist conduce la reducerea și mai mare a numărului
populației din Câmpulung. Astfel, se reduce baza de recrutare pentru piața forței de
muncă locale și generează efecte negative și în toate aspecte vieții comunității, nu doar
în domeniul economic.
Sporul natural din municipiul Câmpulung prezintă un trend descendent. Valorile
bilanțului natural au scazut din ce în ce mai semnificativ, acesta fiind o consecință
logică a faptului că rata mortalității a crescut față decea a natalității. Pe lângă miscările
de ordin natural, în dinamica unei populații intervin și migrări sau emigrări, ce au
caracter permanent. În municipiul Câmpulung, în perioada când existau numeroasele
fabrici, mai ales, în perioada comunistă, acest oraș reprezenta un pol de atracție pentru
o masă mare de oameni, un exemplu bun în acest caz este uzina ARO care avea să
primească mulți absolvenți ai facultăților de profil ingineresc și care urmau să se
stabilească în acest oraș.După perioadă desfințării, ca o consecință logică, populația
începe să pleace din oraș, pentru a-și găsi de lucru. În ultimi ani o parte însemnată din
populaţia oraşului Câmpulung a plecat spre oraşe mai mari, est vorba de tinerii care
urmează studii superioare în marile oraşe. (București, Brasov, Cluj-Napoca și altele).
Aproximativ 80 % dintre aceştia rămân în orasele unde se află centrele universitare,
aceasta pricinuind municipiului o însemnată pierdere atât demografică cât şi din punct
de vedere intelectual. Totuși nu doar municipiul Câmpulung este supus unei astfel de
presiuniumane, ci majoritatea localităților din România, în care nu sunt centre
universitare.
 Sporul migratoriu în Municipiul Câmpulung Muscel

80

70

60

50
Rata imigrației
Rata emigrației
40 Spor migratoriu

30

20

10

0
2001 12002 2003
2 3 2005
2004 4 2006
5 2007
6 200872009 82010 2011
9 10 2013
2012 11 2014
12 2015
13 2016
14201715
2018 16 17 2021
2019 2020 18 2022
19
• Un alt factor care influențează scăderea sau creșterea populației este
migrația, atât cea internă, cât și cea externă. Mutațiile din structura
socio-economică a României au determinat o intensă mobilitate
teritorială a populației, cu consecințe directe în modificarea numărului
și structurii socio-demografice a populației în profil teritorial.
• În cadrul migrației interne, fluxul urban-rural merită o mențiune
deosebită, fiind cel care deține cea mai mare pondere în cadrul
acesteia.
• Migrația externă reprezintă un alt factor important ce influențează
numărul și structura populației, alături de migrația internă. Astfel, după
anul 2007, când au fost eliminate restricțiile de circulație și de muncă în
statele din vestul Europei, s-a constatat la nivel local, un flux migratoriu
extern semnificativ. Potrivit datelor statistice, municipiul Câmpulung a
pierdut un număr considerabil de locuitori, plecări cu domiciliul
(inclusiv migrația internațională).
• În ultimii ani situația s-a mai stabilizat, numărul persoanelor care
părăsesc municipiul Câmpulug fiind în scădere.
• Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor din
municipiul Câmpulung sunt români 29221 (93,8%), cu o
minoritate de romi (6,2%). Repartiția pe zone, în funcție de
etnie, se prezintă astfel: 1% din populația din zona Grui și
21,2% din populația din zona Pescăreasa este de etnie romă,
iar într-un procent mai mare de 10% din totalul populației de
la nivelul comunității există copii aparținând minorității rome.
• Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
municipiului Câmpulung s-au declarat ortodocși (90,41%), cu o
minoritate de creștini după evanghelie (1,06%). Pentru 6,06%
din populație nu este cunoscută apartenența confesională,
dar aici se mai pot regăsi romano-catolici, religie
reformată, penticostali și greco-catolici.
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023
Forța de muncă (sau populaţia activă din punct de vedere
economic) cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care
furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de
bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând
populaţia ocupată şi şomerii.
O posibilă cauză a ratei mici de ocupare a forței de muncă este
lipsa locurilor de muncă la nivel local, oferta de muncă la nivelul
municipiului Câmpulung fiind foarte restrânsă în contextul în
care nu există industrie, dar nici alte domenii cu potențial,
precum turismul, nu sunt exploatate în folosul comunității. Pe de
altă parte, nivelul de instruire are o influență mare atunci când
dispar anumite locuri de muncă și reprezintă o piedică în
reorientarea pe piața muncii prin reconversie profesională și
recalificare.
 II. AȘEZAREA
Vechimea locuirii. Etape istorice ale localității Câmpulung Muscel
Cele mai vechi urme de cultură materială, descoperite atât pe raza orașului, cât și în împrejurimile
sale, datează din perioada bronzului târziu (1700-1600 î.d.Hr.). Astfel, la Pescăreasa, în sudul
orașului a fost descoperită o necropolă, dovadă a existenței unei așezări omenești.

Anul 106, anul cuceririi Daciei de către romani, deschide o perioadă distinctă în istoria noastră și
implicit a acestei zone. Fiind o provincie de graniță a Imperiului Roman, Dacia avea un important
rol de apărare împotriva atacurilor barbare, aceasta presupunând construirea unor linii de
fortificație punctate de existența unor castre de pământ sau piatră.

După anul 245 d.Hr. , dintre cele 13 castre cunoscute la vremea respectivă, cel de la Jidava
(astăzi Apa Sărată, localitate înglobată în orașul Câmpulung) este singurul construit în piatră și
cărămidă și, în același timp, cel mai mare. Castrul avea formă dreptunghiulară, era înconjurat cu
un zid de incintă prevăzut cu turnuri dreptunghiulare pe laturi și semicirculare la colțuri și avea
rolul de a controla drumul prin Pasul Bran.
Câmpulungul a trecut în evoluția sa prin fazele de sat, târg, pentru ca la începutul sec. XIV sã
devinã oraș. Această evoluție a fost determinatã de sporirea numãrului de locuitori, de creșterea
continuã și intensã a producției meșteșugărești și a schimbului de mãrfuri. În primele decenii ale
sec. XIII, în Câmpulung încep sã pãtrundã și sã se stabileascã meseriași și negustori sași.

Orașul Câmpulung a fost înființat de cavalerii teutoni în prima jumătate a sec. XIII, iar alți
cercetători, bazați pe tradiție și mitologie, susțin localizarea orașului către sfârșitul sec. XIII, în
relație cu descălecatul lui Negru Vodă (Radu Negru).

Din anul 1330, după victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei Carol Robert, la Câmpulung
își stabilește reședința de scaun Basarab I (cca. 1310-1352), primul domnitor al statului
independent Țara Românească. Astfel, Câmpulungul devine, pentru aproape 4 decenii, centrul
politic și administrativ al statului.

Așezat pe unul dintre cele mai importante drumuri de legătură din Evul Mediu între Țara
Românească și Transilvania, orașul devine punct vamal, pomenit pentru prima dată din acest
punct de vedere în anul 1368

La Câmpulung și în împrejurimi, ostașii români au dus, în 1916, în primul război mondial, lupte
grele împotriva trupelor germane. Mausoleul de la Mateiaș a rămas să amintească vitejia
ostașilor căzuți în luptele din zona Rucăr, Dragoslavele, Valea Mare-Pravăț, Câmpulung, în
toamna anului 1916.
Elemente de morfologie urbană a localității
Câmpulung Muscel

Sursa: https://artofpetry.blogspot.com/2013/09/proiectul-de-
reabilitare-centrului.html?m=0
Zonele funcționale

Combinatul pentru lianți Câmpulung-Muscel, astăzi Holcim

(România) S.A. Câmpulung
Hotărârea Consiliului de Miniștrii din 11 iunie 1969 aprobă
construcțiala Câmpulung Muscel a Combinatului de Lianți
având în vedere rezervoarele de materii de materii prime
existente deja în zonă și anume calcarele, argile și gipsuri.
Investiția a început cu lucrări de organizare de șantier în 1969,
iar procese în funcționare s-au realizat în mod eșalonat în
perioada aprilie-iunie 1972 până la începutul anului 1974,
urmând după 39 de luni de la punerea în funcțiune a primei luni
de prodicție să se distingă parametrii proiectați.
Construcția combinatului s-a desfășurat în două etape. În prima
etapă au fost construite 6 linii de ciment cu capacitatea de 320
mii t/an, două linii de var a 105 mii t/an și o linie de var hidratat
de 76 mii t/an.
• Tot în această perioadă s-a construit instalația de sortare,
depozitare, expediție de calcar, cu o capacitate de 600 de mii de
tone pe an. Plasarea combinatului de materiale de construcții în
această zonă a avut la bază o uriașă rezervă de materie la
Mateiaș pentru 150 de ani, argilă pe dealurile din jur pentru 130 de
ani, gips la Boteni pentru cel puțin 45 de ani.
• În 1989, Combinatul de lianți și-a schimbat denumirea în
Societatea Comercială Cimus SA Câmpulung Muscel. În Octombrie
1999, pachetul majoritar de acțiuni al combinatului de ciment
Cimus a fost achiziționat de către firma elvețiană Holcim.
• Materia primă este asigurată din carierele proprii și este
transportată (calcarul) cu benzi transportatoare, iar argila și gipsul
cu autobasculante.
• Combinatul de lianți, actual S.C. Holcim (România) SA – Ciment
Câmpulung este dovada unei privatizări și trebuie analizată în
actualul contextual economic al Câmpulungului.
Holcim (România) S.A. Câmpulung
 Zona comercială
Are la bază faptul că activitatea comercială face parte din viața fiecărui
oraș în principiu nu poate exista oraș fără a exercita activitate
comercială, deși această funcție intră în obligatoriu în definiția orașului.
În Câmpulungul medieval, meșteșugurile au avut evoluție ascendentă,
sprijintă de schimburile economice și de suportul demografic.
Așezarea a fost un centru de producție cu bază meșteșugărească și
într-o etapă următoare a devenit centru de schimburi. Pe teritoriul
orașului Câmpulung s-a desfășurat încă din cele mai vechi timpuri
ample activități comerciale. Orașuș a trecut în evoluția sa prin toate
formele de sat, târg, pentru ca la începutul sec. Al XIV-lea să devină
oraș.
În primele decenii ale sec. XVIII-lea în Câmpulung încep să pătrundă
și să se stabilească meseriași sași, găsind aici condiții prielnice ale
desfășurării activității lor. Existența unui număr mare de meșteșugari
(olari, cizmari, croitori) organizați în bresle și grupați și cartiere
distincte și vizitarea orașului pe drumul de legătură cu Transilvania au
făcut ca acesta să joace un rol important în comerțul intern și extern al
Țării Românești.
Piața Centrală din Câmpulung Muscel
 Zona agriculturii
Este o ramură economică cu îndelungată tradiție . Condițiile naturale,
dar și vecinătatea muntelui au determinat în mare măsură specificul
ocupațiilor agricole orientate pe creșterea animalelor și pe unele
culturi.
Dacă până în secolul al XVI-lea în Țara Românească pădurile și
pășunile, respectiv păstoritul și creșterea animalelor avea o pondere
mare, ceea ce explică și densitatea populației din regiunea dealurilor și
muntelui față de egalitatea în viața economică a Câmpulungului cu
sectorul vegetal agricol.
Modul de organizare a vetrei orașului se caracterizează prin locuințe
depășite de curți mari, favorabile creșterii și adăpostirii animalelor,
ocupându-se și cu creșterea plantelor, dar și a pomilor fructiferi.
Începuturile urbane ale așezării și categoria de oraș-obște, în care
populația se ocupă în mod deosebit cu creșterea vitelor, a imprimat o
viață semiagrară alături de îndeletnicirile meșteșugărești.
Țesuturi rezidențiale

Câmpulung are o puternică identitate locală și o bogată tradiție

arhitecturală în stilul specific muscelean. Acesta poate fi admirat și azi în
casele țărănești, în vilele aristocratice vechi și în clădirile embelmatice
care găzduiesc astăzi sediile unor instituții publice locale.
Un moment important în istoria orașului este cel în care Câmpulung a
devenit o stațiune baleno-climaterică de renume. Din această perioadă
se mai păstrează și azi o serie de clădiri civile reprezentative, precum
vila Matei Drăghiceanu, vila Eugeniu Stătescu, vila Nicolae Grant, vila
Mirea și alte construcții la fel de frumoase, amplasate într-un cadru
spectaculos pe dealurile orașului. În aceeași perioadă, apar aici și
clădirile importante ale orașului: vechea Primărie, Cazarma Pompierilor,
școlile importante ale orașului (Şcoala Normală „Carol I”, azi Liceul
pedagogic), hotelurile (remarcânduse Marele Hotel Regal).
Casa de Cultura Tudor Mușatescu Câmpulung Muscel, organizează și
găzduiește anual diverse evenimente și manifestări cultural-artistice
(expoziții, lansări de carte etc.)
Casa de Cultura Tudor Mușatescu
Zonele urbane marginalizate

Accentuarea sărăciei în anumite zone - ZUM (în special se

regăsesc în cartierele Grui, Pescăreasa și Cazărmilor) și
conduce la creșterea gradului de excluziune.
Se remarcă că cele mai multe răspunsuri vin din cartierele Vișoi și
Grui, ambele zone sărace ale municipiului, încadrate ca Zone
Urbane Marginalizate,cu multe probleme de locuire, în ceea ce
privește ocuparea și accesul la infrastructura publică de utilități.
Concluzii
• În concluzie, municipiul Câmpulung, este un municipiu de
dimensiuni mici chiar medii.Este, din păcate, unul din orașele
care și-a pierdut “atractivitatea”, din cauza mai multori
factori,dar cei principali sunt constituți de catre locurile de
muncă tot mai puține. Tinerii care pleca din oras la studii, nu
se mai introc înapoi, deoarece majoritatea nu se mai pliează
sau nivelul financiareste considerabil redus față de alte orașe
mai mari.
• În municipiul Câmpulung se observă o tendință regresivă a
populației, acestă fiind înscădere, cu o tendință demografică
de îmbătrânire, ca de altfel ca întreg cuprinsul țării, ceea ce se
desprinde o concuzlie clară, este un oraș cu o populație
îmbătrânită.
Bibliografie
https://www.scribd.com/document/402551044/Dinamica-
Populației-Municipiului-Campulung
https://www.primariacampulung.ro
https://www.primariacampulung.ro/file-zone/primaria/Strate
gia%20de%20Dezvoltare%20Locală%202021-2027.pdf
statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-
table