Sunteți pe pagina 1din 45

Scoala ,,Iorgu

Iordan
nr.11

Bucuresti
Prof. Stnil Cristian

Mihaela Veronica

Circei

Cuprins:
1. Coperta.................slide-ul
1
2. Cuprins....slide-ul2
3. Harta orasului..............slideul3
4. Asezarea geografica..............
.slide-ul4
5. Cadru natural (relief, clima ,ape ,fauna, lora).
..slide-urile5,6,7,8,9
6. Imagini..slideurile11,12,13,14,
7. Populatia + graficul opulatiei..........slideurile15,16,17
8. Forma orasuli......slideurile8,19
9. Economia (industria,,transport,)........slideurile 20-28
10. Imagini orasul Bucuresti............slideurile29-33
11. Obiective turistice......slideulrile33-43
12. Bibiografie...slide-ul 44

Asezare geografica:
Bucurestiul se afa n sudul
tarii, ntre Ploiesti la nord si
Giurgiu la sud. Orasul se afa n
Cmpia Vlasiei , care face parte
din Cmpia Romna. La est se
afa Baraganul, n partea de
vest Cmpia Gavanu Burdea,
iar la sud este delimitat de
Cmpia Burnazului.

Relief:
Cmpia Bucurestiului, subunitate a Cmpiei Vlasiei, se
extinde n N-E si E pna la Valea Pasarea, n S-E si S
pna la Cmpul Clna ului si Lunca Arges-Sabar, n SV tot pna la Lunca Argea-Sabar, iar n N-V pna la
Cmpia Titu. S-a format prin retragerea treptata a
lacului cuaternar, ca urmare a miscarii de naltare a
Carpatilor si Subcarpatilor si a intenselor aluvionari.
n Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite
cu loess si depozite loessoide, iar la nceputul
Holocenului depresiunea era complet exondata. n
acest timp rurile si prelungesc cursurile si si
intensifics .eroziunea liniara n patura groasa de
loess, fragmentnd astfel cmpia.
Cmpia Bucurestiului are altitudini cuprinse ntre 100115 m, n partea nord-vestica, si 50-60 m, n cea sudestica, n lunca Dmbovitei. Orasul propriu-zis se
desfasoara ntre 58 m si 90 m altitudine. Peste 50%
din suprafata sa se ncadreaza n intervalul
hipsometric de 80-100 m, iar pantele nu depasesc
valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuata n
jumatatea estica, unde se ajunge la 1-1,5 km/km2.

Relieful cmpiei este constituit dintr-o succesiune


de cmpuri (interfuvii) si vai care se succed de la
nord catre sud:
Cmpul Baneasa (sau Otopeni), situat la nord de
Valea Colentinei, are altitudini de 90-95 m si
densitatea fragmentarii mai mare n sectorul sudic,
de 0,5-1 km/km2. La contactul cu versantul Vaii
Colentina, pantele pot depasi 5o. Valea Colentinei
este asimetrica si puternic meandrata. La intrarea
n Bucuresti are latimea de 0,5 km, iar la iesire, de
1,5 km. n lungul ei apar doua terase joase si
martori desprin si din cmpuri sau din terase.
Lunca este larga si bine dezvoltata pe ambele
maluri, nsa din cauza lucrarilor de regularizare a
fost acoperita de apele lacurilor de acumulare. Se
mai pastreaza doar cteva popine sub forma unor
insule: Plumbuita, Ostrov, Dobroesti si Pantelimon.

Cmpul Colentinei (sau Giulesti-Floreasca), cuprins


ntre rul omonim si Dmbovita, acopera circa
36% din teritoriul Municipiului, avnd o nclinare
uSoarA pe direcTa NV-SE . Densitatea fragmentrii
are valori cuprinse ntre 0 Si 1 km/km2. Valea
DmboviTei este sApata n loess, avnd malul
drept mai abrupt si nalt (aproximativ 10-15 m),
iar cel stng mai cobort (ntre 4-5 m n amonte
si 7-8 m n aval). Terasele sunt dezvolte,
predominant, pe partea stnga a rului si sunt n
numar de patru.Pna la amenajarea cursului, n
lunca se gaseau piscuri, popine, renii, grinduri,
ostroave si maluri abrupte. n prezent se mai
pastreaza o serie de piscuri si popine (Dealul
Mitropoliei, Colina Radu Voda, Movila Mare).

Clima:
Clima n capitala este s pecifica Romniei,
respectiv
temperat-continentala. Sunt
specifice patru anotimpuri, iarna, primavara,
vara si toamna. Iernile n Bucuresti sunt
destul de blnde cu putine zapezi si
temperaturi relativ ridicate, n timp ce n
ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar
caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de
pna la 40 de grade la umbra) si cu putine
precipitatii. Aceasta face ca diferentele de
temperatura iarna - vara sa fie de pna la
60 de grade.

Apele, fora si fauna:


Bucurestiul
se
afa
situat
pe malurile rului
Dmbovita, ce se varsa n Arges, afuent al Dunarii.
Mai multe lacuri se ntind de-a lungul rului Colentina,
n perimetrul orasului, precum Lacul Herastrau, Lacul
Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Si n centrul
orasului exista un lac, n Parcul Cismigiu. Acest lac,
fosta balta n vechiul oras medieval, este nconjurat
de Gradina Cismigiu, inaugurata n 1847 dupa
planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe
lngaCismigiu n Bucuresti mai exista si alte parcuri
mari: Parcul Herastrau (cu Muzeul Satului) si Gradina
Botanica (cea mai mare din Romnia si care cuprinde
peste 10.000 de specii de plante inclusiv exotice),
Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza
(cunoscut si ca Parcul Titan sau Parcul IOR), precum si
multe parcuri mai mici si spatii verzi amenajate de
primariile de sector. De remarcat este prezenta
nenumaratilor maidanezi n parcurile si pe strazile
capitalei.

Fotografii din Bucuresti:

Populatia:
Municipiul Bucuresti cu1.944.000 de locuitori detinea
16,4 la suta din populatia urbana si noua procente
din populatia tarii.
Conform recensamntului din 2008, Bucurestiul avea
un numar de 1943981 locuitori, din care 51%
reprezinta
populatia
activa.

Din
aceasta,18.5%
lucreaza
n
ramura
industriala,18.6% n comert, 12.3% n constructii,
3.4%
sunt
functionari
publici,
5.5%
lucreaza
n
domeniul
educatiei
si
nvatamntului, 5.3% n domeniul sanatatii, 3,9% n
activitati financiare, bancare si de asigurari, 14.2%
lucreaza n tranzactii imobiliare, nchirieri si servicii
prestate ntreprinderilor si 18.3% n alte domenii.
Din datele oferite de Comisia Nationala de Statistica
rezulta ca, la 1 ianuarie 2008 Bucurestiul avea o
populatie de 1943981 locuitori.

Graficul populatiei:

Structura
etnica si
nconfesionala:
anul 2010, structura
confesionala
era:
1.850.414
ortodocsi
(96,05%),
23.450
romano-catolici (1,21%),
9.488
musulmani
(0,49%), 7.558 grecocatolici (0,39%), 5.452
penticostali,
4.381
adventisti
s.a.
De
asemenea
1068
persoane s-au declarat
fara religie si 2590 atei.

Forma orasului :
Orasul are o forma circulara ,axele sale
masurand circa 24 km pe directia N-S si circa
22 km E-V.Intre aceste limite,municipiul
Bucuresti cuprinde sase sase sectoare
administrative ,dispuse radiar,iar din 23
ianuarie 1981 i-a fost subordonat,din punct
de vedere administrativ,Sectorul Agricol Ilfov
extins in jurul Capitalei.Acest al saptelea
sector al Capitalei(1.593 kmp si 276.476
locuitori),alcatuit din 38 de comune si orasul
Buftea a fost transformat (24 septembrie
1996) in judet,cu resedinta in Bucuresti.

Aspectul urban:
Orasul este impartit in doua de Raul Dambovita si este
strabatut de doua mari bulevarde. Bucurestiul este
impartit de sase districte administrative numite
sectoare; zona rurala adiacenta formeaza al VII-lea
sector numit Sectorul Agricol Ilfov care a fost
transformat in judet. Multe zone industriale se
gasesc la suburbie, in timp ce in interiorul orasului
gasim zonele rezidentiale. Bucurestiul era cunoscut
la inceputul secolului XX ca fiind Parisul Balcanilor,
el fiind o metropola pana in anul 1944 cand
arhitectura si cultura aveau multe infuente franceze.
Dupa un guvern comunist care a venit la putere la
sfarsitul Celui de al doilea Razboi Mondial, infuentele
franceze asupra culturii au incetat, dar arhitectura a
ramas. In timpul anilor 1980 cand conducerea
statului s-a afat dictatorul Nicolae Ceausescu, o
suprafata intinsa afata pe malurile Dambovitei a fost
demolata, pe aceasta suprafata afandu-se biserici,
monumente istorice si case. Cladiri cu infuente din
arhitectura nord-coreeana au fost incepute dar in
ziua de astazi multe sunt inca neterminate.

Economia:
Bucurestiul este cel mai mare centru economic al
Romniei. n anul 2010 capitala a realizat aproximativ
22,7% din Produsul Intern Brut al Romniei si
mpreuna cu judetul Ilfov 25,3% conform datelor
institutiilor de specialitate. n Bucuresti se regaseste
cea mai mare parte dintre ramurile economice
specifice Romniei excluznd agricultura. ncepnd cu
domeniul serviciilor si terminnd cu constructiile.
ntreprinderile constructoare de masini (utilaj greu,
utilaj siderurgic, petrolier, masini si utilaje agricole,
locomotive,
vagoane,
avioane
si
elicoptere,
autobuze). Industrie
electrotehnica,
electronica,
mecanica fina, optica. ntreprinderi chimice, de
materiale de constructie, de prelucrare a lemnului.
Bucurestiul este un important nod feroviar, rutier si
aerian.

1.Industrie:
Bucuresti este un important centru
industrial si principalul centru financiar
si comercial al Romaniei. Productia
industriala a orasului reprezinta 20 %
din
productia
nationala.
Industria
orasului include constructia de masini
grele, aviatie, mecanisme fine, unelte
agricole, produse electronice, chimice,
textile, produse din piele, cabluri,
cosmetice si produse alimentare.

2.Transportul:

Transportul public:
Sistemul extensiv al
transportului
public
din
Bucuresti este cel mai mare
din Romnia. Este compus
din sistemul de metrou de
71km
operat
de
catre
Metrorex
si
reteaua
transportului de suprafata
autobuze
,
troleibuze,
tramvaie si metrou usor
operata de catre RATB.
Aditional, functioneaza si
reteaua minibuzelor private.
Exista si companii de taxi
(10.000 de taxiuri licentiate)

Transportul aerian:
n
Bucuresti
exista
n
prezent
doua
aeroporturi
functionale:
Aeroportul
International
Henri
Coanda
(initial
Otopeni) asi Aeroportul International
Aurel Vlaicu (initial Bneasa). Henri Coanda
este cel mai mare aeroport al Romniei
deservind cinci milioane de pasageri n 2007
si fiind centrul principal pentru operatorul
national TAROM. De acolo pleaca si sosesc
zilnic zboruri din alte orase din Romnia
precum si numeroase alte aeroporturi din
Europa, America de Nord, Asia si Africa.
Aurel Vlaicu este folosit de catre companiile
aeriene low-cost si pentru a deservi
avioanele charter.

Transportul feroviar:
Bucuresti este nodul feroviar principal al companiei
nationale
Caile
Ferate
Romne.
Cea
mai
importanta statie feroviara este Gara de Nord din
care pleaca si sosesc trenuri zilnice din diverse
localitati
romnesti,
precum
si
din
orase
europene.
Prin Gara de Nord trec zilnic 283 trenuri ale
operatorului de stat CFR Calatori si 2 ale
operatorului privat Regiotrans. De asemenea
exista si alte gari: Basarab, Baneasa, Obor / Est,
Progresul, Titan Sud si Sud. Din oras pornesc 5
magistrale feroviare: 300 (Bucuresti-Oradea),
500(Bucuresti-Bacau-Suceava-Veresti),
700(BucurestiBraila-Galati),
800(BucurestiConstanta), 900(Bucuresti-Drobeta-Turnu SeverinTimisoara-Jimbolia)
si
3
linii
secundare
interoperabile: 901 (Bucuresti-Pitesti-Craiova),
902(Bucuresti-Giurgiu) si 903(Bucuresti-Oltenita).

Transportul rutier:
Elementul de baza al retelei strazilor urbane din
Bucuresti sunt bulevardele de mare circulatie, care
pleaca din centrul urban la suburbii. Axele principale
(nord-sud, est-vest, nord-vest-sud-est) si doua inele
contribuie la reducerea aglomeratiei din trafic. Strazile
n municipiu sunt de obicei ntesate n timpul orelor de
vrf din cauza cresterii numarului masinilor n anii
recenti. n fiecare zi, peste un milion de vehicule circula
n interiorul orasului. Aceasta a rezultat n aparitia
gropilor, care acum sunt considerate ca fiind cea mai
mare problema de infrastructura a Bucurestiului.
Bucuresti este principalul nod al retelei drumurilor
nationale romne, fiind punctul de ncepere pentru
doua autostrazi (A1spre Pitesti si A2 spre Cernavoda,
iar autostrada planificata A3 de asemenea va ncepe din
Bucuresti) si noua drumuri nationale (DN1 spre Oradea,
DN1A spre Brasov, DN2 spre Suceava, DN3 spre
Calarasi, DN4 spre Oltenita, DN5 spre Giurgiu, DN6 spre
Timisoara si Cenad, DN7 spre Nadlac si DN71 spre
Sinaia).

Reteaua cailor de comunicatie din interiorul


municipiului
Bucuresti (alei,strazi,bulevarde,sosele)insumeaza o
lungime totala de 1.874 km( 31 decembrie 1994) din
care 851 km modernizate.
Acestea sunt dispuse radiar,o mare parte a arterelor
principale si secundare intalnindu-se in Piata Unirii
sau Piata Universitatii.
Transportul urban de calatori in Capitala se
efectueaza
cu
mijloace
variate
:tramvaie,autobuze,trolleibuze,autotaximetre,micro
buze,metrou.Costul unui bilet de 1 calatorie este de
6.000 lei ( 07.07.2002).Tarifele la companiile de taxi
sunt cuprinse intre :4.500 - 6.000 lei /kilometru.
Lungimea totala a liniilor de metrou din Bucuresti
insumeaza 60 km,avand 38 de statii.Intervalul de
sosire a metroului este de cca 10 minute,iar costul
unei cartele de 2 calatorii este de 16.000 lei
( 01.05.2003 ).

Transportul pe apa:
n ciuda faptului ca se situeaza pe malurile rului
Dmbovita, fiindca acest ru nu este navigabil,
Bucuresti nu a functionat niciodata ca port, rolul
acesta fiind rezervat pentru alte orase, precum
Giurgiu si Oltenita, aceste orase fiind amplasate la
distante mici: 65, respectiv 62 kilometri. n anul 2010,
mai multi politicieni au reluat ideea continuarii
constructiilor la Canalul Dunare-Bucuresti de lungime
de 73km, care va lega orasul cu Dunarea,prin
canalizarea rurilor Dmbovita si Arges. Potrivit
primarului Capitalei, Sorin Oprescu, canalul este
finalizat n proportie de 65%. Totodata, ministrul
Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea,
declara, n iunie 2010, ca intentioneaza sa includa
proiectul n Strategia Uniunii Europene pentru
Regiunea Dunarii. Se asteapta ca acest canal sa
devina o componenta importanta a infrastructurii de
transport orasenesti.

Piata Unirii

Piata Revolutiei

Piata Revolutiei

Piata Victoriei

Institutii, monumente si
obiective turistice:

n Bucuresti si au sediul Parlamentul (Palatul


Parlamentului sau Casa Poporului), Guvernul si
Presedintia Romniei. De asemenea, si au sediul
numeroase institutii de cultura, precum sunt:
Academia Romna (fondata n 1866), peste 60 de
institute de cercetare, Universitatea, Institutul
Politehnic, Institutul de Medicina, alte numeroase
institute de nvatamnt superior, mari biblioteci
(Biblioteca Academiei, fondata n 1867, circa 8
milioane volume; Biblioteca Nationala, fondata n
1955, 7 milioane volume; Biblioteca Centrala
Universitara, fondata n 1896, 2 milioane volume,
incendiata n timpul Revolutiei din 1989), s.a.m.d.
Parcurile mai importante din oras sunt Parcul
Herastrau (187 ha), Parcul Cismigiu (13 ha), inaugurat
n anul 1860, Parcul Tineretului (200 ha) si Parcul
Carol (36 ha), inugurat n 1906.

Prin functiile sale complexe,prin pozitia in cadrul tarii si


prin numeroasele obiective cu valoare
istorica,arhitectonica si de alta natura,Bucurestiul
reprezinta unul dintre principalele centre turistice ale
Romaniei.Capitala dispune de o apreciabila baza
materiala ,in continua extindere,ca cuprinde 46 de
hoteluri(cu o capacitate totala de circa 12.000
locuri),cateva hosteluri si apartamente in regim
hotelier,nenumarate locuri de divertisment si de
practicare a
sporturilor,restaurante,cazinouri,discoteci,baruri de zi si
de noapte etc.Activitatea turistica din Bucuresti si din
intreaga tara este coordonata de catre Ministerul
Turismului si sustinuta de mai multe societati de turism.
Cele mai importante obiectivele turistice ale
municipiului Bucuresti sunt:
Casa Poporului ( Palatul Parlamentului ), Atheneul
Roman,Arcul de Triumf, Palatul Bancii Nationale,Statuia
ecvestra a lui Mihai Viteazu,Teatrul
National,Universitatea,Parcul Cismigiu,Gradina
Botanica,Parcul Herastrau,Muzeul Satului, Muzeul
National de Arta a Romaniei, Muzeul National de Istorie
a Romaniei,Biserica Manastirii Casin.

Ateneul Roman:
Ateneul Romn este o sala de concerte din
Bucuresti, cladire situata pe Calea Victoriei n
Piata George Enescu (partea nordica a Pietei
Palatului). Tot aici se afa sediul Filarmonicii
George Enescu. Locul unde s-a ridicat Ateneul
Roman apartinea familiei Vacarestilor. n 1886 a
nceput constructia actualului edificiu; o parte
din fonduri au fost adunate prin subscriptie
publica, la ndemnul Dati un leu pentru Ateneu.
n interior, sala de concerte, cu un diametru de
28,50 m, si o naltime de 16 m, are 600 de locuri
la partere si 52 de loji (n total aproximativ 794
de locuri).

Pe locul actualului parc pe vremea


lui Alexandru Ipsilanti se gasea
o mare balta, numita balta lui
Dura
negutatorul.
Numele
actual l-a capatat de la mai
marele peste cismele (cismigiu)
care isi avea casa in apropiere.
In
1847
sub
indrumarea
peisagistului
vienez
Carl
F.W.Meyer au inceput lucrarile
de amenajare, iar in anul 1854 a
avut loc inaugurarea oficiala.
Gradina impresioneaza si astazi
prin
aranjamentele
forale,
colectia deosebita de material
dendrologic,
aici
gasindu-se
unele
exemplare
declarate
arbori ocrotiti. Cismigiul nu este
niciodata pustiu, vara fiind
cautat
pentru
racoare,
vegetatie si lacul sau intesat cu
barci si care iarna devine un
patinoar natural.

Parcul
Cismigiu:

Cercul
Militar
National :

Cladirea Cercului Militar National


a fost construita in anul 1912
dupa planurile arhitectilor D.
Maimarolu, V. Stefanescu si E.
Doneaud,
fiind
tributara
stilului neoclasic francez. Are
interioare somptuoase care au
gazduit de-a lungul timpului
baluri, reuniuni si, in zilele
noastre, expozitii de pictura,
sculptura lansari de carte, etc.
Desi locul acesta are o istorie
interesanta putina lume o
cunoaste. Primul indiciu este
fantana
din
fata
Cercului
Militar
National
care
se
numeste
Sarindar,
dupa
numele
bisericii
ctitorita
probabil de Matei Basarab,
mult mai tarziu, pe la sfarsitul
secolului XVIII-lea era vestita
pentru
icoana
Fecioarei,
facatoare
de
minuni.
Reconstruita de mai multe ori,
biserica a fost afectata grav de
cutremurul
de
la
1838,
ruinandu-se apoi incet, incet.

Palatul
Parlamentului
(Casa Poporului) :

Casa Poporului s-a construit pe


fostul Dealul Spirii (dupa numele
unui renumit doctor din zona) in
anii
`80,
cind
a
inceput
"urbanizarea " intregului cartier,
la
"indicatiile
ctitorului
de
geniu". Ridicata pe o colina
artificiala, Casa Poporului are o
inaltime de 84m, (cuprinde 12
etaje) are o nota dominanta,
impunatoare, iar cu suprafata sa
de 330.000 de metri patrati,
devine a doua cladire din lume
dupa Pentagon. Aici a dorit
Ceausescu
sa
fie
resedinta
presidentiei,
a
comitetului
central al partidului comunist si
al unor ministere. In forma de
piramida fara virf (au fost
probate citeva cupole, idee la
care
s-a
renuntat)
palatul
cuprinde vaste holuri, coridoare
lungi, nenumarate sali imense,
iar cea mai mare se numeste
Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m
si o suprafata de 2200 metrii
patrati, aici afandu-se cel mai
mare candelabru din cladire, cu o
greutate de trei tone si 7000 de
becuri.

Arcul de triumf :
Arcul de triumf a fost inaltat in anul 1922 din
lemn si stuc, in cinstea proclamarii Unirii, dupa
izbinda armatelor romane in primul razboi
mondial, arc ce va fi inlocuit cu unul de piatra,
opera arhitectului Petre Antonescu, intre anii
1935-1936.
Fatada sudica este frumos impodobita cu doua
medalioane in bronz, ce infatiseaza chipurile
regelui Ferdinand si al reginei Maria, care le
inlocuiesc pe cele originale, distruse de regimul
comunist, dupa anii `80. In locul lor au fost
aplicate doua mari fori de piatra, care au fost
date jos, dupa 1989, iar chipurile regale si-au
reluat locul.

Bibliografie:
www.wikipedia.ro
www.google/img.ro
www.miculparis.ro
www.infotravelromania.com/bucur
esti.php
www.clopotel.ro