CARPAŢII

Studiu de caz al unei regiuni geografice

Poziţia geografică
 Fac parte din lanţul Alpino – Carpato - Himalaian
 Lanţul traversează Europa Centrală şi de Est
 Situat între Bazinul Vienei şi Valea Timokului
Caracteristici
 Are o lungime de 1300 km (III în Europa)→ 2/3 pe teritoriul ţării noastre (910 km)
 Sunt mărginiţi spre exterior de podişuri hercinice(Boemiei, Lysa Gora, Podolic, Dobrogei) şi
arii mai coborâte(Depresiunea Panonică & Câmpia Română)
 Se extind pe teritoriul a 7 state(Slovacia-28%; Polonia-2%, Ucraina-7%, Ungaria-4%, România
-55%, Serbia-2%, cehia-2%
 Au un traseu sinuos cu o dublă arcuire, cel mai lung lanţ vulcanic din Europa şi cu frecvente cutremure
 Masivitatea redusă datorită mulţimi depresiunilor, culoarelor de vale şi trecătorilor
 Altitudinea medie redusă de 950m , din care 90% sub 1500m
 Altitudinea maximă 2655m în munţii Tatra-GerlaKovska şi 2544 în Carpaţii Meridionali-
Moldoveanu
 Prezenţa suprafeţe(platformelor) de nivelare(netezire)
 Rol de barieră orografică pentru masele de aer
 Sub aspect climatic, hidrografic, şi biogeografic, au caracteristici comune pe întreaga întindere
 Resursele naturale→actvităţi economice(metalurgia feroasă şi neferoasă, economia forestieră)
Subdiviziuni - Se prezintă sub formă de sectoare înalte şi joase care se succed astfel
1. Carpaţii de Nord - Vest (Occidentali) sector înalt 2655m
 Sunt situaţi pe teritoriul Sovaciei, Poloniei, Ungariei, şi Cehiei între bazinul Vienei şi pasul
Dukla(Dunăre şi Biala afluent al Dunajecului), cu o orientare generală vest-est şi altitudini ce scad treptat
spre Câmpia Panonică
 Substratul este din şisturi cristaline care dau altitudinile de peste 2000m unde sau instalat gheţarii
 Gravitează economic în jurul oraşelor Ostrava & Cracovia, Bratislava & Kosice, Budapesta & Miskolc
 Carpaţii de nord-vest sunt structuraţi astfel
a. Munţii Tatra-sunt cei mai înalţi, un nod orohidrografic, , prezenţa
depresiunilor(Liptov, Nowy Targ, Hron);
b. Tatra mică(joasă): altitudini mai mici(2043m vf. Dumbier), relief periglaciar şi glaciar-urme,
fragmentat tectonic-horsturi, roci dure acoperite de sedimente groase
c. Munţii Beskizii-altitudini reduse, fliş în cute solzi, 1725 alt max în vf Babia Gora,
d. Carpaţii mici
e. M Metaliferi ai Slovaciei-formaţi prin erupţii vulcanice cu văi în canion.
f. Munţii Matra-Bukk-au aspect insular, 1014matra-roci vulcanice, 959bukk
g. Depresiunea Bratislavei-100-160m, relief neted, arie de discontinuitate, Dunărea se
desface în două braţe
2. Carpaţii de Mijloc (Carpaţii Păduroşi)sector jos
 Situaţi pe teritoriul Ucrainei, formaţi din fâşii paralele, înconjurat spre exterior de cursul Nistrului, fliş,
 Se desfăşoară între Biala şi Culoarul Rika-Svica, cu altitudini cerar depăşesc 700-800m(2058m vf Hovarla din
masivul Cernohora)
 Gravitează economic în jurul oraşelor Lvov & cernăuţi
3. Carpaţii de Sud – Est (Carpaţii Româneşti)
 Situaţi între culoarele Rika-Svica şi Timokului
 Carpaţii Orientali – cu sectoare înalte şi joase Vedeti relieful Carpatilor !!!!!!!
 Carpaţii Meridionali – sector înalt
  Carpaţii Occidentali – sector jos
Activitatile agricole sunt centrate in special pe cresterea animalelor,in principal ovine si
bovine, dar si pe unele culturi.Activitatile legate de exploatarea padurilor reprezinta, de
asemenea , un sector traditional si important al economiei: taierea lemnului, productia de
cherestea, industria mobilei si a hartiei etc.
Se adauga potentialul hidroenergetic, in parte valorificat in Slovaciei, Polonia si Romania,
precum si expoatarea metalelor feroase si neferoase si industriile aferente.
Peisaje Carpati:

-peisajul crestelor si varfurilor din etajul alpin: circuri glaciare, versanti cu panta mare; vegetatie
de licheni, muschi, ierburi;avalanse; spatiu de pastorit; practicarea turismului.
-peisajul subalpin: culmi, vai si platouri acoperite de arbusti ( ienupar, jneapan, afin, merisor) si
ierburi;relief glaciar; spatiu de pastorit si turism;
-peisajul forestier montan: padurile, in pofida defrisarilor impuse de valorificarea masei
lemnoase, de extinderea pasunilor, fanetelor si asezarilor, au ramas componenta esentiala; se
diferentiaza, in functie de altitudine, subtipuri de peisaj: al padurilor de gorun si fag, ca in
Europa Centrala, al celor de brad, molid, iar local, de zada, zambru ca in Europa Nordica;
-peisajul depresiunilor si peisajul culoarelor de vale : le sunt specifice sesurile, luncile,terasele
raurilor, contavtul cu versantii marcat de glacisuri si piemonturi,vegetatia a fost limitata ca
intindere in favoarea unor culturi agricole( cartofi, sfecla de zahar, livezi de pomi fructiferi, pruni
etc.) si a asezarilor ; retea densa de comunicatie si o economie diversificata si activitati turistice
insemnate.
- peisajele cu caracter local : cheile si defilee; pesterile si alte forme de relief carstic; varfuri;
cratere si platouri vulcanice; relief de turnuri, babe,sfincsi, abrupturi; lacurile glaciare, de baraj
natural sau antropic etc.