UNITĂȚI DE RELIEF –EUROPA

EUROPA NORDICĂ

- Cuprinde: Scandinavia, ţările baltice, Danemarca, insulele din N Oc. Atlantic; Complexitate de câmpii, dealuri, podişuri, munţi caledonici; Se suprapune peste scutul Baltic.
- Are unităţi foarte vechi care au suferit ridicări; Are relief glaciar creat de calota glaciară pleistocenă
Unități de relief: Caracteristici:
Alpii Scandinaviei -lanţ de munţi caledonici orientaţi pe direcţia generală nord-est ̶ sud-vest, au altitudini de peste 2000 m deoarece, după topirea
gheţarului de calotă, au fost antrenaţi în mişcări de înălţare pe verticală. Spre ţărmul atlantic se termină abrupt şi prezintă numeroase
fiorduri. Sunt alcătuiţi din şisturi cristaline vechi, puternic metamorfozate, gnaise şi granite. Altitudinea maximă este de 2469 m.
Prezintă gheţari montani actuali. Formele de relief cele mai frecvente sunt platourile înalte, hornurile, circurile şi văile glaciare. În
Munţii Scandinavici se pot deosebi trei sectoare: un sector sudic al fjell-urilor, având extensiunea maximă în lăţime şi altitudinile
cele mai ridicate, cu platouri de 1500-2000 m, peste care se ridică vârfuri piramidale; un sector central mai jos, de 800-1000 m şi un
sector nordic care se prezintă sub forma unei creste accidentate şi înguste.
Pod. Nord Finlandez Podişul Finlandei, situat în partea de nord a Finlandei, are un relief uşor ondulat, cu altitudini medii de 300-400 m, deasupra căruia
se ridică masive izolate mai înalte. Partea de sud, Podişul Lacurilor, are altitudinea cuprinsă între 120 m şi 80 m, şi este alcătuit din
culmi deluroase alungite ce corespund sectoarelor de acumulare glaciară, între care se interpun lacurile glaciare. Peisajul dominant
este cel al pădurilor de conifere şi al turbăriilor, în partea de nord şi peisajul lacustru şi păduri de conifere în sud.
Relief de coline si platouri netede.
Insula Islanda Podiş vulcanic apărut în terţiarul superior şi cuaternar; vulcanul activ Hekla, alt. peste 2000m; gheţari actuali
Insulele Arctice (Novaia Zemlea - Rusia) Relief glaciar, nival (= creat prin acțiunea zăpezii)

EUROPA VESTICĂ și CENTRALĂ

- îmbinare de câmpii, podișuri și munți; complexitate dată de relieful alpin şi hercinic.

Unități de relief: Caracteristici:
Insula Marea Britanie cuprinde:  Munții Scoției s-au format în orogeneza caledonică - De la nord spre sud, se desfăşoară: Munţii Caledonieni, cu
 Munții Scoției altitudinea maximă de 1182 m, Munţii Grampiani, cu vârful Ben-Newis 1343 m (cel mai înalt din Regatul Unit),
 Munții Penini Munţii Scoţiei de Sud cu înălţimi de 600-800 m; sunt șlefuiți glaciar; prezintă țărmuri cu fiorduri.
 Munții Cambrieni  Munții Penini sunt caledonici, şlefuiţi glaciar.
 Bazinul (Câmpia) Londrei  Munții Cambrieni (în Țara Galilor), au aspect colinar și depodiș, cu altitudini de 400-700 m, caledonici, cu relief glaciar
 Bazinul (Câmpia) Londrei, de vârstă hercinică, prezintă relief de câmpie, coline,o structură monoclinală cu cueste (=
dealuri cu o spinare domoală și un abrupt)
Masivul Central Francez Este format în orogeneza hercinică, prezintă forme variate de relief: relief vulcanic (Puy de Dome, Puy de Chantal), carstic,
tectonic, cu grabene. Altitudinea medie este de 710 m, iar cea maximă este de 1886 m în vârful Mt. Doré. Cuprinde roci
cristaine, calcare, roci vulcanice. Prezintă 3 trepte: munte, podiş, culoare de vale.
Podișul Ardeni Podiş format în orogeneza hercinică, alcătuit din roci cristaline.
 Bazinul Parisului Prezintă relief de câmpii, coline, au strucură monoclinală cu cueste (au unul dintre cele mai tipice reliefuri structurale din
 Podișul Lorenei Europa).
Munții Pirinei Se desfăşoară între Golful Biscaya şi Marea Mediterană, au lungime de 400 km şi altitudini ce depăşesc 3000 m. Altitudinea
maximă este de 3404 m în vârful Pic d’Aneto, au gheţari actuali şi masivitate remarcabilă în partea centrală. Sunt formați în
orogeneza alpină. Prezintă relief glaciar, relief carstic, fiind alcătuiți din roci cristaline și sedimentare. Pe teritoriul lor se află
statul liliputan Andorra.
1
Munții Alpi Constituie cel mai important edificiu montan format în orogeneza alpină. Are lungimea de 1200 km și lățimea între 120-260 km,
este format din culmi paralele desfăşurate pe direcţia generală vest-est între Marea Ligurică şi Câmpia Panonică. Principalele
caracteristici ale Alpilor sunt altitudinile mari de peste 4000 m (vârful Mont Blanc, 4807 m), masivitatea, relieful glaciar cu
prezenţa gheţarilor actuali, iar în partea de est relieful carstic dezvoltat pe calcare şi dolomite. Prezintă depresiuni intramontane
și suferă mișcări de ridicare neotectonice.
Câmpia Nord-Europeană (ocupă Olanda, Câmpia Nord-Europeană este situată între unităţile hercinice din centrul Europei, Marea Baltică şi Marea Nordului, este intens
parțial Belgia, Germania, Polonia) modelată de calota glaciară cuaternară. Are aliniamente de morene glaciare şi sandre. Altitudinile sunt cuprinse între 0-300 m.
În sectorul vestic, unde sunt poldere, câmpia este sub nivelul mării, uscatul fiind menţinut prin îndiguiri. Câmpia este acoperită
la suprafaţă de formaţiuni cuaternare glaciare, fluvio-glaciare, fluviale, maritime şi eoliene. Este o câmpie vălurită, acoperită cu
loess, fragmentată de numeroase râuri.
 Masivul Șistos Renan Este orientat pe direcția est-vest, format în orogeneza hercinică, are altitudini cuprinse între 600 și 800 m. În craterele vechi
ale vulcanilor din regiunea Eiffel se păstreză lacuri de crater numite maar.
 Munții Pădurea Neagră Masive hercinice, cu relief structural , alt. până la 1500 m. Au altitudini medii de circa 1400 m şi sunt puternic erodaţi de
 Munții Vosgi agenţii externi. Prezintă culoare de vale şi depresiuni. Între Vosgi şi Pădurea Negră se află valea Rinului, instalată pe un graben
care străbate câmpia Alsaciei.
Munții Jura Sunt formați în orogeneza alpină, cuprind o parte montană şi una de podiş, au structură cutată, de tip jurasian.
Patrulaterul Boemiei/Podişul Boemiei Este încadrat între Colinele Ceho-Morave, Munţii Metaliferi şi Munţii Sudeţi, este format în orogeneza hercinică, are altitudini
reduse şi prezintă relief tectonic bine dezvoltat, precum și relief carstic. Partea de nord-vest are altitudini mai mari, de 500-900
m, jumătatea sudică de 700-800 m, iar partea nord-estică este o depresiune de eroziune cu altitudinea de 200 m.
Munții Carpați Carpaţii sunt situaţi între bazinul Vienei şi Valea Timokului, au un traseu sinuos şi sunt mai fragmentaţi decât Alpii, au multe
depresiuni intramontane şi culoare de vale. Prezintă altitudini de peste 2500 m care se întâlnesc doar în Masivul Tatra (vârful
Gherlakowka, 2655 m) şi în Carpaţii Meridionali (vârful Moldoveanu, 2544 m). Alcătuirea geologică a Carpaţilor este mai
complexă decât cea a Alpilor (şisturi cristaline, roci vulcanice şi fliş) fapt pentru care au mai multe tipuri genetice de relief
(vulcanic, carstic, ruiniform, glaciar).
În Carpați nu mai există ghețari.
Câmpia Panonică Este situată pe cursul mijlociu al Dunării, în Bazinul Panonic, s-a format prin colmatarea (= umplerea cu sedimente) Mării
Panonice. Are un fundament faliat şi căzut în trepte, cu compartimente mai joase (sub 150 m), şi mai înalte (între 150 şi 300 m)
dominate de masive cristaline şi munţi insulari (Bakony 704 m, Vertes 480 m,). Câmpia prezintă mai multe diviziuni: Câmpia
Tisei, Câmpia Dunării de Mijloc (a Cumaniei), Câmpia Bratislavei, Câmpia de Vest etc. Este traversată de Dunăre şi câţiva
afluenţi mai importanţi ai acesteia: Tisa,Drava,Sava,Morava.
Este o regiune scufundată, cu interfluvii intinse, dune de nisip, mlaştini, canale, lacuri (Lacul Balaton - lac tectonic).

EUROPA SUDICĂ:

- relief predominant alpin; vulcanism activ;

- cuprinde: Peninsula Iberică (cu podișuri numite Mesetas, înconjurate de cordiliere sau sierre (= lanțuri montane), câmpii cu suprafeţe mici), Peninsula Italică (cu Munții
Apenini – fragmentaţi, cu vulcani activi şi stinşi, seisme şi câmpia Padului), Peninsula Balcanică (orogeneza alpină – cuprinde Munții Dinarici, Munții Balcani/Stara Planina;
Munții Rodopi, Munții Rila, Munții Pirin, Podișul Prebalcanic).
Munții Dinarici Se desfăşoară pe direcţia nord-vest ̶ sud-est sub forma unor şiruri paralele de culmi ale căror cute revărsate spre Marea Adriatică
au dus la formarea ţărmului dalmatic.
Sunt formați în orogeneza alpină. Prezintă relief carstic (Podișul Karst, peștera Postojna), relief glaciar, au altitudini de peste 2500
m.
Munții Pindului Sunt situaţi în sudul Peninsulei Balcanice, orientaţi pe direcţia nord-sud, au un relief carstic bine dezvoltat, iar altitudinea maximă
este de 2917 m în vârful Olimp. S-au format în orogeneza alpină.
Munții Balcani/ Stara Planina Se desfăşoară pe direcţia generală vest-est sub forma a două culmi paralele despărţite de Valea Tundjei. Altitudinea maximă este
2

Munții Rila, Munții Rhodopi, Munții
Pirin
Câmpia Aragon (Spania)
Podișul Castiliei – Meseta Spaniola
(Spania)
Munții Apenini (Italia)
Câmpia Padului (Italia)
EUROPA ESTICĂ:
- ocupă cea mai mare parte din Europa
- este dezvoltată pe platfoma Est-Europeană/Rusă de vârstă precambriană; are aspect de câmpii și coline glaciare, acoperite cu loess și nisipuri.
Câmpia Europei de Est/Câmpia Rusă
Munții Ural (Rusia)
Munții Crimeei
Munții Caucaz și Regiunea Caucaziană
de 2376 m în vârful Botev. Prezintă relief glaciar, carstic și structural. Sunt formați în orogeneza alpină.
Sunt situați între Munții Balcani și Alpii Dinarici. Sunt formați în orogeneza alpină. Au altitudini de peste 2500 m, culminând cu
vârful Musala la 2925 m din Munții Rila. Prezintă relief glaciar și carstic.
Are origine tectonică, fiind umplută cu depozite fluviatile şi marine, strabatută de fluviul Ebro.
Regiune formată din podişuri cu altitudini de 600-1000 m, renumitele mesetas (platouri vălurite) şi cordiliere (Munţii Cantabrici,
Cordiliera Iberică, Sierra Morena şi Cordiliera Betică – ce cuprind Munții Sierra Nevada). Altitudinea maximă este de 3482 m în
vârful Mulhacen din Sierra Nevada (SE Spaniei).
Podișurile sunt formate în orogeneza hercinică, au un fundament cristalin, acoperit de o cuvertură sedimentară, iar cordilierele s-au
înălțat în orogeneza alpină și unele dintre ele prezintă relief glaciar.
- un lanţ montan ce se desfăşoară sub formă de culmi paralele în lungul Peninsulei Italice. Altitudinea maximă depăşeşte 2900 m
(vârful Corno Grande de 2912 m, în masivul Gran Sasso), iar la nord de Roma apar şi vulcani stinşi cu cratere şi lacuri vulcanice,
deci relief vulcanic. Sunt formați în orogeneza alpină. Prezintă relief carstic. Lângă Napoli se află vulcanul activ Vezuviu.
- subdiviziuni: a) Nordici- sunt argiloşi și prezintă fliş cutat marnos ;b) Centrali- cu şisturi cristaline și calcare; c) Sudici- cu roci
eruptive şi sedimentare. Au coline marginale de o parte şi de alta numite Subapenini, Preapenini.
Câmpie aluvială, formată prin umplerea unui bazin tectonic. În nord, la contactul cu Alpii prezintă o regiune piemontană. Are cea
mai mare densitate a reţelei hidrografice din Europa.
- este cea mai întinsă câmpie din Europa, are o suprafaţă de 4 mil. km² şi este a doua câmpie din lume ca suprafaţă după Câmpia
Amazonului. Ocupă aproape întreaga jumătate estică a Europei, de la Carpaţii Păduroşi, în vest, până la Munţii Ural, în est, şi de
la Marea Neagră şi Marea Caspică, în sud şi până la Oceanul Arctic în nord. Are altitudini cuprinse între -28 m în Câmpia
Caspică, 343 m în Podişul Valdai şi 463 m în Colinele Timan. Câmpia apare ca o asociere de câmpii joase, coline şi podişuri
vechi. Din punct de vedere tectonic se suprapune peste Placa Est Europeană, având un fundament precambrian, larg boltit şi
modelat de calota glaciară în jumătatea nordică. În nordul acestei câmpii relieful este dominat de formele rezultate din procesul
de acumulare glaciară (morene) care se întrepătrund cu cele fluvio-glaciare. O caracteristică a acestei câmpii este şi faptul că
marile fluvii au dispunere nord-sud: Nipru, Don, Volga etc. Podișurile au aspect peneplenizat (șlefuit) și sunt acoperite cu loess:
Podișul Central Rus, Podișul Volgăi.
- este cel mai lung lanţ de munţi din Europa (peste 2000 km) situat la limita dintre Europa şi Asia. Sunt orientaţi pe direcţia
generală nord-sud, au altitudinea medie de peste 600 m şi au înfăţişare de deal, altitudinea maximă de 1894 m (vârful
Narodnaia). Relieful se desfăşoară sub formă de culmi paralele şi cuprinde trei sectoare: sectorul nordic cu piscuri, morene şi
văi glaciare; sectorul central cu relief carstic şi vulcanic şi sectorul sudic cu aspect deluros, o peneplenă intens fragmentată de
văi.
- sunt formați în orogeneza hercinică.
Sunt alpini. Prezintă relief carstic și relief vulcanic.
- se desfăşoară pe direcţie vest-est între Marea Neagră şi Marea Caspică şi au altitudinea cea mai mare din Europa (vârful
Elbrus, 5642 m). Sunt alcătuiţi din granite, roci vulcanice, calcare şi conglomerate. Au gheţari actuali şi prezintă un relief
glaciar pleistocen şi actual, precum și un relief structural cu cueste masive.
- Sunt formați în orogeneza alpină.
- Cuprind diviziunile: Caucazul Mare, Caucazul Mic, Transcaucazia (câmpii la M.Caspica şi M.Neagra), Ciscaucazia (lângă M.
Caspică), depresiuni tectonice.
3
 Câmpia Precaspică – este o câmpie de şelf formată, pe de o parte, prin colmatarea (= umplerea) cu sedimente marine şi retragerea apelor ca urmare a
coborârii nivelului cu -28 m sub nivelul Oceanului Planetar, iar pe de altă parte, cu aportul aluviunilor aduse de apele curgătoare
care se varsă în Marea Caspică (Volga, Ural etc.). Această câmpie este parazitată de cea mai mare deltă din Europa (Delta
Volgăi). În partea de sud a câmpiei, în sectorul dintre fluviile Volga şi Ural, apar şi forme de relief eolian (dune de nisip).
Câmpia Mării Negre Este numită şi Câmpia Pontică, mărgineşte la nord Marea Neagră, între Delta Dunării, la vest, şi Marea Azov, la est. La nord
vine în contact cu Podişul Volâno-Podolic şi Podişul Doneţului, iar la sud limita este dată de ţărmul Mării Negre. Alcătuită din
depozite paleogene şi neogene, la suprafaţă , câmpia este acoperită cu depozite de loess. Altitudinea acestei câmpii scade de la
nord spre sud, până la 0 m. Fâşia litorală este intersectată de văile Nistrului, Bugului şi Niprului, cu terase bine dezvoltate, iar la
vărsare formează limane fluvio-maritime.

EUROPA INSULARĂ:

- cuprinde insule din jurul Europei: Arhipelagul Britanic, Arhipelagul Azore – aparține Portugaliei (în Oc.Atlantic), Arhipelagul Canare – aparține Spaniei (în Oc. Atlantic),
Arhipelagul Madeira – aparține Portugaliei (în Oc. Atlantic), Insulele Sicilia (Italia), Sardinia (Italia),Corsica (Franța), Cipru, Creta (Grecia), Șerpilor (Ucraina), Islanda, Jan
Mayen (Norvegia) în Oc. Arctic, Novaia Zemlea (Rusia) în Oc.Arctic.