HARTA EUROPEI

MĂRILE EUROPEI – În Nord: M. Albă, M. Barents, M. Norvegiei, M. Nordului, M.

Baltică, M. Mânecii.

- În Sud: M. Mediterană, M. Ligurică, M. Tireniană, M. Adriatică, M.

Ionică, M. Egee, M. Marmara, M. Neagră, M. Azov, M. Caspică.

INSULE: I. Islanda, I. Irlanda, Arhipelagul Britanic, I. Azore, I. Madeira(Portugalia), I.

Canare, I. Baleare(Spania), I. Corsica( Franța), I. Sardinia, I. Sicilia(Italia), I. Malta, I. Cipru,
I. Rodos, I. Ciclade, I. Sporade, I. Creta(Grecia).

PENINSULE: Pen. Kanin, Pen. Kola(Rusia), Pen. Scandinavă(Norvegia, Suedia, N

Finlandei), Pen. Iutlanda(Danemarca, puțin din Germania), Pen. Cornwall(Marea Britanie),
Pen Bretagne(Franța), Pen Iberică(Spania, Portugalia), Pen Italică, Pen. Balcanică(Grecia,
Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, Bulgaria), Pen. Crimeea( S Ucrainei).

GOLFURI: G. Botnic, G. Finic, G. Riga(M. Baltică), G. Biscaya(V Franței), G.

Valencia(Spania), G. Lion(S Franței).

STRÂMTORI: Str. Calais/Dover( Franța – Marea Britanie), Str. Gibraltar( Spania – Africa),
Str. Dardanele, Str. Bosfor( M. Neagră – M. Marmara – M. Egee), Str. Kerci( M. Neagră – M.
Azov.

UNITĂȚILE DE RELIEF ALE EUROPEI

MUNȚII

M-ții Alpii Scandinaviei(Norvegia, Suedia, N. Finlandei)

M-ții Scoției
M-ții Grampian
M-ții Penini Marea Britanie
M-ții Cambrieni

M-ții Cantabrici
M-ții Iberici
M-ții Sierra Nevada Spania
Meseta Spaniolă

M-ții Pirinei( Spania și Franța)

Masivul Central Francez

Franța
 M-ții Jura
M-ții Vosgi

M-ții Alpi(Franța, Italia, Germania, Elveția, Austria)

M-ții Apenini(Italia)

M-ții Pădurea Neagră

M-ții Hartz
Germania
M-ții Șistos Renan

Patrulaterul Boemiei(Cehia)
M-ții Carpați(Slovacia, Ucraina, România, Serbia, Ungaria)
M-ții Dinarici(Croația, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Albania)
M-ții Pindului(Grecia, Macedonia, Albania)
M-ții Ural
M-ții Caucaz Rusia
M-ții Balcani
M-ții Rodopi
Bulgaria
M-ții Rila
M-ții Bukk
M-ții Matra Ungaria

PODIȘURI

Pod. Norrland
Pod. Smaland Suedia
Pod. Ardeni(Franța, Belgia, Luxemburg)
Pod. Finlandei
Pod. Boemiei(Cehia)
Pod. Volâno-Podolic(Ucraina)
Pod. Liublin(Polonia)
Pod. Central Rus
Pod. Valdai Rusia
Pod. Volgăi
Pod. Karst(Slovenia)
Pod. Moldovei de Nord
Pod. Moldovei Centrale
Pod. Bavariei(Germania)

CÂMPIILE

C. Finlandei
C. Londrei
C. Franței( C. Parisului)
C. Germano-Polonă
C. Andaluziei, C. Aragonului(Spania)
C. Acvitaniei(Franța)
C. Padului(Italia)
C. Panonică(Ungaria, Serbia)
C. Voivodinei(Austria)
Bazinul Vienei(Austria)
C. Niprului, C. Mării Negre(Ucraina)
C. Înaltă a Dunării, C. Tracei Superioare(Bulgaria)
 RÂURILE EUROPEI
Râuri care trec prin capitale

1. Tamisa – Londra
2. Sena – Paris
3. Tejo – Lisabona
4. Tibru – Roma
5. Nipru – Kiev
6. Vistula – Varșovia
7. Vltava – Praga
8. Dunărea – Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad

Alte râuri importante ale Europei

 Volga – Rusia ( cel mai lung fluviu din Europa)

 Severn – Marea Britanie
 Wesser, Elba, Oder – Germania
 Rin – Elveția, Franța, Germania, Olanda
 Ron – Elveția, Franța
 Garonne, Loara – Franța
 Pad – Italia
 Guadiana, Tajo, Ebro, Duero, Guadalquivir – Spania
 Nipru, Nistru, Doneț - Ucraina
 Peciora, Dvina de Nord – Rusia

EUROPA – AȘEZARE ȘI LIMITE

Europa este situată în întregime în Emisfera Nordică.
Punctele extreme: N – Capul Nord( Norvegia), V – Capul Roca(Portugalia), S – Capul
Marroqui( Spania), E – M-ții Ural.

TIPURI DE ȚĂRMURI
A. ȚĂRMURI ÎNALTE
1. Țărmul cu fiorduri (V Norvegiei, N Islandei, N Marii Britanii). Fiordurile
sunt vechi văi glaciare invadate de apele mărilor și au aspectul unor golfuri
înguste cu pereți înalți și abrupți. Sunt specifice regiunilor litorale înalte
care au fost modelate de ghețari.
2. Țărmuri cu Riass – S-au format în regiuni de munți vechi sau podișuri ușor
înălțate. Se caracterizează prin golfuri ramificate care pătrund adânc în
uscat pe cursul văilor. ( NV Spaniei, Pen. Bretagne).
3. Țărmuri cu canale (țărmul dalmatic) – Croația. Se dezvoltă în regiunile
unde munții au cutele paralel cu țărmul. Prin avansarea apei spre uscat,
văile și depresiunile au devinit canale, iar culmile au rămas ca insule.
B. ȚĂRMURI JOASE
1. Țărmuri cu delte ( la gura de vărsare a Dunării, Volgăi, Rinului, Ronului).
Condiții de formare – platformă litorală extinsă, lipsa sau slaba intensitate a
mareelor, cantitatea mare de aluviuni adusă de fluviu și depusă la gura de
vărsare, panta redusă a fluviului și a platformei continentale.
2. Țărmuri cu limane - se formează prin bararea gurilor de vărsare ale apelor
curgătoare în condiții de maree de slabă intensitate. ( M. Neagră, M. Baltică).

limanul Nistrului

3. Țărmuri cu lagune ( M. Neagră – Complexul lagunar Razim-Sinoe, Laguna

Veneției- Italia, pe țărmul M. Baltice). Lagunele sunt lacuri provenite din vechi
 golfuri închise/barate de cordoane de nisip în condiții de maree de slabă
intensitate.

4. Țărmuri cu estuare ( la gura de vărsare a fluviilor care se varsă în Oceanul

Atlantic sau în apropiere – Tamisa, Sena, Elba, Garonne, Tejo). Condiția
principală de formare o reprezintă mareea puternică. La flux, curentul mareic
se deplasează în amonte erodând malurile, iar la reflux se retrage spălând
aluviunile și lărgind gura de vărsare.
 România – așezare și limite
Poziția geografică, limite, granițe

În Emisfera Nordică, pe paralela de 45 grade latitudine Nordică, la jumătatea distanței dintre

Ecuator și polul Nord. CONSECINȚE - situată în plină zonă de climă temperată.

Situată în Europa Centrală, în partea de S-E, fiind traversată de meridianul de 25 grade

longitudine Estică. Este situată la distanțe aproximativ egale de O. Arctic, O. Atlantic și M-ții
Ural, dar mai aproape de M. Mediterană. CONSECINȚE – prezintă un climat continental,
moderat ( cu nuanțe de tranziție), pe teritoriul țării se întrepătrund două limite fitogeografice –
limita de vest a pădurii de foioase(fagul) cu limita de est a stepei.

Punctele extreme – S – Zimnicea, N- Horodiștea, V- Beba Veche, E- Sulina.

România este o țară carpato- danubiano-pontică!

Țară carpatică

2/3 din lanțul carpatic se găsește pe teritorul țării

Carpații au influențat geneza și evoluția celorlalte forme de relief
Reprezintă un baraj orografic pentru masele de aer oceanice
Influențează traseul râurilor
Au favorizat dezvoltarea social economică prin resursele lor naturale.
Avantaje socio-economice : au resurse de subsol care pot fi folosite în diferite ramuri
ndustriale, are suprafețe extinse de păduri utilizate în industria lemnului, prin
varietatea formelor de relief atrage mulți turiști anual.

Țară dunăreană

Limitează și străbate teritoriul țării pe o lungime de 1075 km(38% din lungime)

Colectează 97,8% din rețeaua hidrografică a țării
Reprezintă o importantă axă de polarizare umană și economică
Este principala cale navigabilă a țării
Important potențial hidroenergetic
Principala regiune de pescuit
Irigații
Alimentarea localităților cu apă
 Potențial turistic ( Defileul Dunării, Delta Dunării)

Țară pontică

Lungimea țărmului este de 244 km

Facilitează legături economice și de navigație cu O. Planetar
Potențial heliomarin
Exploatarea resurselor de petrol
Turism litoral dezvoltat.

Evoluția reliefului Europei

Relieful Europei s-a format în perioade geografice diferite.

PRECAMBRIAN – Cele mai vechi unități ale Europei sunt Scutul Baltic și Platforma Est-
Europeană ale căror fundamente s-au format în orogeneza baikaliană.

Munții din Europa s-au format în timpul a 3 orogeneze

Începutul paleozoicului

OROGENEZA CALEDONICĂ – M-ții Alpii Scandinaviei, M-ții Scoției, M-ții

Grampiniani, M-ții Penini și M-ții Cambrieni.

A doua jumătate a paleozoicului

OROGENEZA HERCINICĂ – M-ții Cantabrici, Meseta Spaniolă, M-ții Iberici,

Masivul Central Francez, M-ții Rila, M-ții Rodopi, M-ții Vosgi, M-ții Pădurea Neagră,
M-ții Hartz, M-ții Ural.

Mezozoic- neozoic

OROGENEZA ALPINĂ – M-ții Alpi, Sierra Nevada, Pirinei, Jura, Carpați, Dinarici,
Balcani, Pindului, Caucaz.

Neogen

Au avut loc erupții vulcanice în Vestul Carpaților Orientali și în Masivul Central

Francez.
În V Carpaților Orientali există cel mai lung lanț vulcanic stins din Europa.

Pleistocen
 În Pleistocen, a avut loc o răcire a climei, și astfel jumătatea nordică a Europei a fost
acoperită de ghețari de calotă, iar în jumătatea sudică s-au instalat ghețari montani la
peste 2000 m.
În urma topirii ghețarilor s-au format lacurile glaciare și relieful glaciar.

Vulcanismul acutal – este prezent în Bazinul Mării Mediterane și în Islanda.

VULCANISMUL DIN BAZINUL M. MEDITERANE se datorează subducției Plăcii

Africane sub Placa Euro-Asiatică. (Vulcani - Etna, Vezuviu, Stromboli, Vulcano).

VULCANISMUL DIN ISLANDA – Islanda este o insulă vulcanică formată prin acumulări
repetate de magmă venită din Astenosferă, aflându-se deasupra riftului Medio-Atlantic.
Acumulările repetate de magmă au format munți suboceanici numiți dorsale, iar ieșirea
acestora la suprafață au format insule vulcanice. (Vulcanul Hekla).