HIDROGRAFIA EUROPEI

 Europa dispune de importante resurse de apă, dar care sunt neuniform distribuite.

RÂURILE

 Râurile Europei aparţin unor bazine hidrografice mari, care au caracter exoreic şi endoreic(sunt tributare Mării Caspice, care nu comunică cu
Oceanul Planetar).
 Fluviile cu cele mai mari lungimi din Europa sunt : Volga, Dunărea, Ural, Nipru.
 Unele fluvii au delte la vărsare ( Dunăre, Volga, Pad, Rhin, Rhone etc.), altele au estuare
( Tamisa, Sena, Elba etc.).
 După tipul de scurgere se disting :
1. tipul nordic – fluviile care se varsă în Oceanul Arctic, scurgerea este redusă în sezonul rece din cauza îngheţului,iar în timpul dezgheţului care se
produce de la sud spre nord, au loc inundaţii ( Peciora, Dvina de Nord );
2. tipul vestic – fluviile care se varsă în Oceanul Atlantic, cu scurgere bogată tot timpul anului, cu un maxim iarna (Loire, Sena, Garonne, Tamisa );
3. tipul sudic – fluviile care ajung în Marea Mediterană, scurgere bogată iarna, dar şi primăvara, pentru cele care izvorăsc din Munţii Alpi (Rhone,
Pad, Tibru ), debitele acestor râuri scad foarte mult în timpul verii şi toamnei ;
4. tipul central – se varsă în Marea Baltică sau Marea Neagră, au regim complex cu ape mari primăvara, viituri vara, ape mici toamna şi iarna
(Dunărea, Elba, Vistula )
5. tipul estic – fluviile care se varsă în Marea Caspică, cu ape mici iarna şi vara şi debite bogate, primăvara
( Volga, Don, Nipru )

LACURILE

 În Europa există foarte multe lacuri repartizate neuniform, cu o geneză a cuvetei (depresiunii lacustre) foarte variată :
1.Lacuri de origine glaciară, sunt cele mai numeroase (Vanern, Vattern-în Peninsula Scandinavia,Ladoga, Onega – în Câmpia Est Europeană,
Constanţa, Como, Garda, Maggiore – în Munţii Alpi ) ;
2. Lacuri de origine tectonică :Marea Caspică, Balaton ( Ungaria ),L.Ohrid(Macedonia), L.Prespa(Macedonia,Grecia, Albania)
3. Lacuri de origine vulcanică : Bolsena, Albano- Peninsula Italică, Nemi – Masivul Central Francez, Sfânta Ana – Carpaţii Orientali ;
4. Lacuri de origine carstică : în Munţii Alpi, în Dalmaţia (Croaţia ), M-ții Carpați
5. Lagune, limane : nord-vestul Mării Negre, sudul Franţei, etc.
6. Lacuri antropice :Samara, Volgograd pe Volga, Porţile de Fier pe Dunăre etc.

1
 HIDROGRAFIA ROMÂNIEI

 România are o reţea hidrografică complexă, o mare parte din râurile României se varsă în Dunăre şi izvorăsc din Carpaţi.

DUNĂREA

 Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră , aflaţi pe teritoriul Germaniei;

 Trece prin 10 ţări( Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia,România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina ) şi 4 capitale (Viena,
Budapesta, Bratislava, Belgrad );
 Are o lungime de 2857 km din care 1075 de km în România;
 Realizează mai multe defilee în Germania, Austria, Slovacia, România şi Serbia, este navigabilă în aval de Ulm, iar prin canalele Main-Rhin şi
Cernavodă- Constanţa realizează o legătură navigabilă mai scurtă între Marea Nordului şi Marea Neagră;
 Are ca afluenţi principali, pe Drava, Tisa, Sava, Morava, Olt, Siret ;
 Pe teritoriul României are patru sectoare cu caractere morfohidrologice diferite:
1. sectorul Baziaş-Orşova (Defileul Dunării )
2. sectorul Porţile de Fier- Călăraşi (Lunca Dunării )
3. sectorul Călăraşi – Brăila (Bălţile Dunării )
4. sectorul Brăila- Marea Neagră (Dunărea Maritimă )

RÂURILE INTERIOARE

 După bazinele colectoare şi locul de vărsare, râurile interioare se împart în următoarele grupe:
1.grupa râurilor de nord-vest, se varsă în Tisa- Iza, Vişeu şi Tur principalele râuri ale Maramureşului ;
2. grupa râurilor din vest, se varsă în Tisa – Someş (cu principalii afluenţi, Someşul Mare şi
Someşul Mic ),Barcăul, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Mureşul (afluenţi-Arieş, Ampoi, Târnava Mică şi Târnava Mare ), Bega;
3.grupa râurilor din sud –vest, se varsă în Dunăre – Timiş, Caraş, Nera, Cerna ;
4.grupa râurilor din sud, se varsă în Dunăre – Jiul( afluenţi Motru şi Gilort ), Oltul ( cu afluenţi principali, Olteţ şi Lotru ), Vedea ( cu afluentul său
Teleorman ), Argeşul ( cu afluentul său Dâmboviţa ), Ialomiţa (cu afluentul său Prahova ) ;
5. grupa râurilor din est,se varsă în Siret – Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Buzău şi în Prut – Başeu şi Jijia (cu afluentul său Bahlui ) ;
6. grupa râurilor din sud –est ,sunt râuri scurte care se varsă în lacurile din lungul ţărmului
Mării Negre – Teliţa, Taiţa, Slava şi Casimcea;

2
 LACURILE

 După poziţie şi origine, lacurile pot fi :

1.Lacuri de munte :
a) lacuri glaciare : L.Lala Mare, L.Lala Mică,L. Buhăescu (Munţii Rodnei);
L.Bâlea, L.Capra, L.Podragu Mare ( Munţii Făgăraş) ; L.Gâlcescu (Munţii Parâng) ; L.Bucura,L.Zănoaga (Munţii Retezat) ;
b) lacuri carstice : L.Vărăşoaia (Munţii Bihor );
c) lacuri de crater vulcanic : L.Sfânta Ana ( Muntele Ciomatu ) ;
d) lacuri de baraj natural : L.Roşu ( pe râul Bicaz ) ;
e) lacuri în masive de sare : L. Coştiui, L. Ocna Şugatag ( Depresiunea Maramureş ) ;
f) lacuri hidroenergetice : L. Porţile de Fier- pe Dunăre, L.Vidra- pe Lotru, L.Vidraru- pe Argeş,L.Izvorul Muntelui-pe Bistriţa, etc.
2. Lacuri de deal şi podiş :
a)lacuri în masive de sare : L.Slănic, L.Telega (Subcarpaţii Curburii), L.Ocnele Mari (Subcarpaţii Getici), L.Ursu, L.Ocna Sibiului, L.Ocna Mureşului
( Depresiunea Colinară a Transilvaniei );
b) lacuri carstice – L.Zăton (Pod. Mehedinţi ) ;
c) lacuri de acumulare – pe Bistirţa, pe Argeş, pe Olt, etc. ;
d) limane fluviale – L.Oltina ( Pod. Dobrogei ) ;
3. Lacuri de câmpie :
a) limane fluviale – L.Snagov, L.Căldăruşani pe Ialomiţa, L.Mostiştea pe Dunăre ;
b) lacuri în depresiuni de tasare : L.Ianca, L.Plopu ( Câmpia Brăilei);
c) lacuri între dune de nisip :L.Desa, L.Piscu;
d) lacuri antropice : L.Dracşani (Câmpia Moldovei ),L.Geaca (Câmpia Transilvaniei ), L.Cefa (C.Crişurilor ), L.Băneasa, L.Herăstrău (în zona
capitalei ), L.Stânca Costești pe Prut, etc. ;

4.Lacuri de pe litoralul Mării Negre :

a) lagune : complexul lagunar Razim – Sinoe
b) limane maritime : L.Taşaul,L. Babadag, L.Techirghiol, L.Mangalia etc. ;

MAREA NEAGRĂ

 este situată în sud-estul României, fiind o mare de tip continental;

 are ţărmuri puţin crestate : mai importante fiind Peninsula Crimeea, Insula Şerpilor şi Insula Sacalin, Golful Odessa ,
 comunică prin Str.Bosfor cu Marea Marmara, prin Str. Dardanele cu Marea Mediterană, prin Str. Kerci cu Marea Azov ;
 relieful bazinului Mării Negre cuprinde :- platforma continentală ( până la 200 m); -abruptul continental (până la 2000 m ) ; - platoul
submarin ( sub 2000 m ), adâncimea maximă a Mării Negre fiind de peste 2245 m ;

3
 deţine două straturi de apă : 1. un strat de suprafaţă (de la adâncimea de 0m până la 180-200m) cu salinitate redusă, 17-18‰ cu oxigen şi
forme de viaţă ; 2. un strat de adâncime (sub 180-200m), mai sărat ( 22‰) mai dens, cu hidrogen sulfurat, fără oxigen, lipsit de viaţă ,
 lipsa curenţilor verticali face imposibilă oxigenarea apei în adâncime ;
 la suprafaţa Mării Negre există curenţi circulari aflaţi sub acţiunea vânturilor ;
 între Marea Neagră şi Marea Mediterană există curenţi de compensaţie : un curent de suprafaţă care transportă ape cu salinitate redusă spre
Marea Mediterană şi un curent de adâncime, care aduce ape sărate din Marea Mediterană în Marea Neagră;
 lungimea litoralului românesc este de 244 km având în partea de nord un ţărm jos cu deltă şi lagune, iar în sud un ţărm înalt cu faleze şi plaje
de nisip ;
 principalele porturi din Europa, la Marea Neagră sunt : Odessa (Ucraina ), Constanţa, Varna (Bulgaria );