ACTIVITĂŢI ECONOMICE

- Europa concentrează toate activităţile economice prezente pe întinsul Globului, dar ponderea şi importanţa acestora în populaţia ocupată şi ,respectiv
creearea P.I.B.-ului diferă faţă de alte continente: predomină serviciile, urmate de industrie, pe ultimul loc plasându-se activităţile primare( în principal
agricultura)- ţările din Europa de Est şi Europa Centrală(fostele ţări comuniste)
au o economie mai puţin dezvoltată;
- materiile prime sunt variate dar reduse cantitativ, cele mai multe state europene sunt dependente de importuri de materii prime;
AGRICULTURA EUROPEI

- în general, statele europene au o agricultură intensivă, excepţie fac doar statele foste comuniste;
Cultura plantelor
Cerealele: Europa deţine primul loc la următoarele culturi: secară, orz, ovăz, ocupând un loc important şi la cultura grâului(1⁄3 din producţia mondială: Rusia,
Franţa, Germania, Ucraina, etc.)
Plantele industriale –sfecla de zahăr(4⁄5 din producţia mondială-Rusia, Ucraina, Franţa, Germania, Polonia, ş.a.) şi floarea soarelui( peste jumătate din
producţia mondială- Ucraina, Rusia, România, Franţa, Ungaria, Spania, ş.a.);
Cartofii:Europa asigură aproape jumătate din producţia mondială( Rusia, Ucraina, Polonia, Germania, Belarus, Olanda, ş.a..);
Fructe: Măsline (locul 1-Italia, Spania, Grecia); struguri(locul 1 : Italia, Franţa, Spania, Portugalia, România); prune(2⁄5 din producţia mondială-Serbia,
România, Germania şi Franţa); pere(1⁄5 din prod. Mondială- Italia, Spania, Germania, Franţa)
Creşterea animalelor
- efectivele de animale nu sunt foarte mari la nivel mondial, dar calitatea lor este superioară
- se remarcă ţări ca Danemarca, Olanda, Elveţia, Suedia, Germania
- Europa domină în domeniul laptelui şi produselor lactate asigurând mai mult de jumătate dun producţia mondială de brânzeturi şi peste 1⁄3 din cea de lapte şi
unt;
- se remarcă trei ţări cu cele mai mari efective din Europa :Rusia- bovine, Marea Britanie-ovine, Germania-porcine;

AGRICULTURA ROMÂNIEI
Cultura cerealelor
Cereale
Grâul se cultivă mai ales în : Câmpia Română, Dobrogea şi Câmpia Moldovei; porumbul- la zonele în care se cultivă grâul se adaugă şi Pod. Getic, Pod.
Transilvaniei, Pod. Moldovei,Câmpia de Vest(România ocupă locul 2 în Europa la producţia de porumb)
Plante tehnice: floarea soarelui(locul 3 în Europa) şi sfecla de zahăr se cultivă în Câmpia Română, Pod. Moldovei, Câmpia de Vest , Pod. Dobrogei iar sfecla
de zahăr se cultivă şi în Depresiunea Colinară a Transilvaniei.
Cartoful se cultivă în special în Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Pod. Sucevei, Dep. Braşovului;
Viticultura se practică încă din antichitate ,România ocupă locuri importante pe glob la producţia de struguri şi vin( 8, 10) cele mai renumite podgorii din ţară
sunt : Panciu-Odobeşti, Dealu Mare(Sub. Curburii), Cotnari, Iaşi, Huşi (Pod. Moldovei), Mulfatlar (Pod. Dobrogei), Jidvei, Alba Iulia ( Dep. Colinară a
Transilvaniei), Pâncota, Teremia Mare (Câmpia de Vest), Sadova, Greaca( Câmpia Română);

1
Pomicultura –se cultivă predominant prun şi măr. Cea mai întinsă regiune pomicolă se se desfăşoară din Vrancea până în Mehedinţi. Alte zone pomicole
sunt : Haţeg, Iaşi, Baia Mare, Bistriţa, Sibiu, Fălticeni- Rădăşeni, Domaşnea ş.a.Se mai cultivă piersic (Dobrogea), păr, cireş şi vişin mai ale în sudul şi vestul
ţării.
Creşterea animalelor
Bovinele se cresc în regiunile mai înalte ( montane,colinare, de podiş) pe baza păşunilor şi fâneţelor naturale(nordul Moldovei, Maramureşul, nordul şi estul
Transilvaniei;
Ovinele se cresc în Dobrogea (jud. Constanţa), Câmpia Română ( jud. Brăila, Galaţi ), Carpaţii Meridionali, Carpaţii Orientali, Pod. Moldovei, Câmpiade
Vest;
Porcinele se cresc în Banat (jud. Timiş), estul Câmpiei Române( jud. Ialomiţa, Călăraşi, Brăila) Transilvania( jud. Mureş şi Braşov).
Se practică , de asemenea, creşterea cabalinelor(locul 2 în Europa), a păsărilor, apicultura şi sericicultura.

INDUSTRIA EUROPEI

Industria extractivă : mai dezvoltată în state ca Rusia, Ucraina, Polonia ( state foste comuniste) , în Europa Occidentală se exploatează fier în Suedia, cărbuni
în Germania, petrol în Marea Britanie şi Norvegia gaze naturale cele două plus Olanda, sare Germania, Franţa, Marea Britanie, Polonia, România.
Industria prelucrătoare – este o ramură bine dezvoltată fiid localizată fie în apropierea centrelor de extracţie( Yorkshire- Marea Britanie, Ruhr- Germania,
Silezia Superioară- Polonia, Doneţk- Ucraina,), fie în porturi sau apropierea acestora(Rotterdam, Amsterdam-Olanda, Sena Inferioară-Franţa, estuarul Tamisei
în Marea Britanie, estuarul Elbei în Germania) la care se adaugă localizarea în centrele urbane ale fiecărei ţări.
Europa are o industrie diversificată, se remarcă totuşi câteva ramuri:
a) siderurgia(fontă, oţel), metalurgia neferoasă(aluminiu,cupru, zinc, ş.a.)- principalele ţări producătoare: Rusia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Polonia;
b) industria constructoare de maşini se remarcă prin construcţia de autoturisme (Germania, Franţa , Spania, Marea Britanie şi Italia), aeronautică( Franţa,
Marea Britanie şi Rusia), echipamente şi utilaje industriale;
c) industria chimică şi petrochimică foarte diversificate mai bine dezvoltate în Germania, Franţa, Italia, Rusia, Marea Britanie;
d) energia electrică ( vezi studiul de caz)
e) industria uşoară( textilă, confecţii, încălţăminte, marochinărie, ş.a) industria alimentară ( lactate, brânzeturi,vinuri,
băuturi spirtoase) bine dezvoltate şi diversificate. Europa ocupă un loc important în producţia de bere(Germania, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Cehia,
Danemarca) şi vin(Franţa, Italia, Spania, Grecia ş.a.)
f) exploatarea şi prelucrarea lemnului(Rusia, ţările scandinave-exploatare, prelucrare aceleaşi ţări plus Germania, Franţa,Italia, Marea Britanie, Spania,
România);
g) materiale de construcţii- ramură cu producţia în descreştere datorită poluării

INDUSTRIA ROMÂNIEI
Industria metalurgică Siderurgia – principalele combinate siderurgice sunt la Galaţi, Reşiţa, Hunedoara la care se adaugă Călăraşi, Târgovişte(oţeluri
speciale), Iaşi, Roman(ţevi), Bucureşti, Câmpia Turzii( sârmă şi produse din sârmă)
Metalurgia neferoasă- aluminiu-Slatina, alumină Oradea, Tulcea, la care se adaugă prelucrarea metalelor preţioase(aur, argint) exploatate în Munţii
Metaliferi( Crişcior- Brad, Săcărâmb, Băiţa, Roşia Montană )

2
Industria construcţiiolor de maşini: utilaj petrolier- Ploieşti, maşini unelte- Arad, Bucureşti, Târgovişte, rulmenţi-Braşov, Bârlad, Alexandria, Ploieşti, material
rulant(locomotive-Reşiţa, Bucureşti, Craiova; vagoane- Arad, Bucureşti), autoturisme-Craiova, Piteşti, autoturisme de teren –Câmpulung, nave maritime-
Constanţa.
Industria chimică şi petrochimică – cele mai mari combinate petrochimice au fost la Brazi-Ploieşti, Borzeşti Oneşti, Piteşti, Midia- Năvodari, au existat de
asemenea, intreprinderi de fabricare a cauciucului sintetic , materialelor plastice, firelor şi fibrelor sintetice, etc.Unele subramuri asigură materiile prime din
ţară: ind. produselor clorosodice (sare), ind. celulozei şi hârtiei (lemn de răşinoase, paie şi stuf).
Industria lemnului – centrele industriei de prelucrare primară a lemnului sunt situate în apropierea zonelor de exploatare a lemnului( Carpaţi şi Subcarpaţi) iar
cele de prelucrare superioară sunt condiţionate de marile centre consumatoare(marile oraşe) sau porturi(Constanţa).
Industria materialelor de construcţii- este dezvoltată, România având importante materii prime necesare dezvoltării acestei ramuri – sunt dezvoltate ind.
lianţilor( cu ajutorul unor investiţii străine(grupul Lafarge şi Holcim) ceramica fină şi sticlăria( mici investitori).
Industria uşoară şi alimentară – sunt răspândite în aproape toate toate oraşele din ţară(în special ind. alimentară).

INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE-STUDIU DE CAZ

EUROPA
Sursele de energie
Europa utilizează pentru producerea energiei electrice predominant,ca surse de energie combustibili minerali fosili-cărbuni, petrol, gaze naturale deşi dispune
şi de alte surse de energie care sunt mai puţin utilizate- energia solară, eoliană, geotermală, mareomotrică. Potenţialul hidroenergetic este destul de redus , de
cel mai mare potenţial dispun Rusia, ţările nordice, ţările alpine şi unele state central europene.Energia solară are un potenţial mai ridicat în sudul Europei, cea
eoliană în zonele înalte şi cele litorale cea geotermală în zona Mării Mediterane, în Islanda, cea mareomotrică în zona Mării Mânecii şi Mării Nordului.

Industria energiei electrice

Majoritatea producătorilor importanţi de energie electrică europeni obţin energia predominant din termoenergie : Rusia(65%), Germania(63%), Marea
Britanie (73%), Italia(80%), Spania (60%), Ucraina(70%)
Între ţările în care producţia este dominată de hidroenergie se înscriu : Norvegia-aproape 100%, Suedia 50%, Elveţia 70%, Austria 60%.
În Europa au apărut primele centrale atomice , între ţarile cu o pondere însemnată a atomoenergiei se înscriu :Franţa şi Lituania(78-80%) la care se adaugă
Belgia(57%), Suedia(49%), Ucraina(47%), Bulgaria (37%), etc.
În Europa au fost construite primele centrale geotermale (Larderello-Italia, dar cea mai mare producţie o obţine Islanda )
şi mareomotrice(Rance-Franţa) , dar există şi centrale solare ( Franţa, Italia, Spania) precum şi eoliene(Germania şi ţările nordice).

ROMÂNIA
Surssele de energie
Atorită utilizării intense rezervele de combustibili fosili sunt reduse :- petrolul se exploatează în prezent mai ales în estul Câmpiei Române şi pe platforma
continentală a Mării Negre;- gazele naturale exploatate în Podişul Transilvaniei, Câmpia Română şi Câmpia de Vest; - cărbunii au cele mai mari rezeve în
bazinul Petroşani(huilă) şi bazinul Motru- Rovinari(lignit).
Industria energiei electrice

3
Energia electrică se obţine în principal în termocentrale şi hidrocentrale: termocentrale: Turceni, Rogojelu, Işalniţa-Craiova,Brăila, Mintia-Deva, Brazi,
Bucureşti ş.a..Principalele hidrocentrale : pe Dunăre la Porţile de Fier, pe Lotru la Lotru –Ciunget, pe Argeş la Vidraru ,pe Bistriţa, pe Someş, pe Olt, pe
Sebeş; Singura atomocentrală este la Cernavodă.

TURISMUL ÎN EUROPA

 Europa atrage anual cel mai mare număr de vizitatori şi realizează cele mai mari încasări din turism;
 Ţările cu cele mai mari venituri obţinute din turism fiind Franţa,Spania, Italia, urmate de Germania, Marea Britanie, Austria, Grecia, ş.a.
 În Europa se practică, în principal trei mari tipuri de turism :
1. turism balneo- maritim, cele mai multe staţiuni turistice aflându-se pe litoralul mediteraneean ( Nisa, Cannes-Franţa, Marbella, Palma de Mallorca-
Spania, San Remo,Ischia-Italia ş.a.), se adaugă litoralul Mării Negre( Ialta-Ucraina, Soci- Rusia, Varna-Bulgaria, Mamaia-România ş.a.), litoralul
atlantic (Whitby-Marea Britanie, Biaritzz-Franţa, San Sebastian- Spania, Estoril- Portugalia, ş.a.), litoralul Mării Nordului, Mării Baltice, etc,
2. montan şi de sporturi de iarnă cu staţiuni renumite în Alpi (Chammonix- Franţa, Cortina d’Ampezzo-Italia, Davos- Elveţia, Innsbruck-Austria) şi
Carpaţi (Tatranska Polianka-Slovacia, Zakopane- Polonia, Poiana Braşov- România, ş.a.) ;

3. cultural-istoric, cu o mare concentrare de creaţii umane(cetăţi,palate, castele, edificii religioase, case vechi, muzee, etc.),unele centre urbane
fiind„oraşe- muzeu”(Paris,Londra, Berlin, Roma, Florenţa, Veneţia, Madrid, Barcelona, Praga, Atena, Bruxelles, Sankt Petersburg, etc.)

TURISMUL ÎN ROMÂNIA

 România are un bogat potenţial turistic, atât natural cât şi antropic, însă insuficient valorificat;
 În România se practică mai multe tipuri de turism :
1. balneomaritim( cură heliomarină ), la Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Mangalia;
2. balneoclimateric( legat de izvoare minerale, izvoare termale, factori climatici etc.), la Băile Herculane, Băile Felix, Ocna Sibiului, Sovata, Băile
Olăneşti, Băile Govora, Călimăneşti, Băile Tuşnad, Slănic Moldova, Amara ,etc.;
3. turism montan şi de sporturi de iarnă, cele mai frecventate staţiuni fiind : Poiana Braşov, Predeal, Sinaia, Buşteni, Păltiniş, Semenic, Borşa, ş.a. ;
4. turism cultural-istoric, legat de vizitarea unor obiective istorice, arhitecturale şi de artă sau etnografice şi folclorice, în acest sens remarcându-se
Bucovina ( Voroneţ, Putna, Dragomirna, Moldoviţa, ş.a.), Maramureşul( cu biserici şi porţi monumentale din lemn ), sudul Transilvaniei
5. ( cu cetăţi şi palate, biserici case vechi, ş.a., în oraşe ca Braşov, Sibiu, Făgăraş ş.a. ), la care se adaugă oraşele Bucureşti, Iaşi, Cluj- Napoca, Alba
Iulia, Timişoara, Oradea, ş.a.
6. drumeţiile, practicate mai ales în regiunile montane.

SISTEME DE TRANSPORT ÎN EUROPA

4
  Principalele caracteristici ala reţelei europene de transport sunt :
1. diversitatea – sunt prezente toate tipurile de căi de comunicaţii;
2. complexitatea şi complementaritatea – reţelele de căi de comunitate se completează şi se dublează între ele;
3. densitatea foarte mare – din marile magistrale continenetale există ramificaţii care acoperă toate spaţiile geografice;
4. gradul total de acoperire.

A) Transporturile rutiere
-circulaţia rutieră se face pe drumuri de mai multe categorii- autostrăzi, şosele internaţionale, naţionale şi de importanţă regională sau locală ;
-cele mai extinse reţele rutiere le are Franţa( aprox. 1 mil. km lungime), urmată de Germania şi Marea Britanie;
-de cele mai mari reţele de autostrăzi beneficiază Germania şi Spania cu cca 12000 km de autostradă, urmate deFranţa cu 10400 km, Italia 6500 km, Marea
Britanie cu 3500 km;
-cele mai circulate şi cunoscute autostrăzi sunt : Autostrada Rhinului (Amsterdam – Basel), Autostrada del Sole (Zürich- Roma – Palermo), Autostrada dei
Fiori ( Marsilia – Milano), etc. ;
-cel mai lung tunel rutier de pe glob este întâlnit în Norvegia (Laerdal) şi are o lungime de 24 509 m ;
-cel mai lung pod rutier din lume leagă Danemarca de Suedia ( podul Øresund) şi are o lungime de 7845 m ) ;
-cele mai importante magistrale rutiere transeuropene sunt : • Berlin – Budapesta – Bucureşti- Sofia – Istambul ( NV-SE) ; • Moscova – Paris – Lisabona ( E-
V) ; • Helsinki – Sankt Petersburg – Chişinău – Bucureşti – Plovdiv, etc. ;
-în ce priveşte producţia de autovehicule, cei mai mari producători europeni sunt : Germania (Wolkswagen- Audi, Opel, BMW), Franţa ( Renault, PSA
Peugeot- Citroën), Italia (Fiat), etc.

B) Transporturile feroviare
-reţeaua europeană de căi ferate este cea mai densă şi cea mai electrificată de pe Glob ;
-cele mai cunoscute magistrale paneuropene sunt : • Balt Orient Express( Berlin- Praga- Budapesta- Bucureşti) , • Orient Express ( Paris-Bucureşti-Istambul),
• Iberia Express (Paris – Madrid –Lisabona ), • Transbalkan ( Budapesta- Bucureşti – Sofia – Salonic), • Bulgaria Express ( Sofia – Bucureşti – Moscova ), •
Bosfor ( Chişinău- Bucureşti-Istambul ), ş.a.
-trenuri de mare viteză circulă în : Franţa (TGV), Spania (AVE), Italia, Finlanda, Marea Britanie, Portugalia, etc.
-cel mai lung tunel feroviar care străbate regiuni muntoase este Simplon II (19823 m) ;

C)Transporturile fluviale
-Rusia are cea mai mare reţea navigabilă de pe Glob, punctul central fiind fluviul Volga ;
- alte mari artere fluviale sunt Rhinul, Dunărea, Tamisa, Sena, etc. ;
-cel mai mare port fluvial din Europa este Duissburg (Germania) ;
- o importanţă deosebită o are construirea canalului Dunăre-Main-Rhin prin intermediul căruia se face legătura dintre vestul şi estul Europei ;

D) Transporturile maritime
-Europa are acces la Oceanul Atlantic, Marea Mediterană, Marea Neagră, Marea Nordului, Marea Baltică ;
-Principalele canale şi strâmtori care fac diferite legături cu mările şi oceanele vecine sunt :

5
 •Str. Gibraltar(asigură ieşirea din Marea Mediterană şi asigură accesul la Oceanul Atlantic) ; •Str. Bosfor şi Str. Dardanele asiură ieşirea din Marea Neagră
în Marea Mediterană ;
• Canalul Suez- facilitează accesul europenilor la resursele energetice ale Orientuluin Mijlociu, dar şi la pieţele din nordul Oceanului Indian ;
• Canalul Kiel între Marea Baltică şi Marea Nordului .
-principalele porturi maritime europene sunt : Rotterdam , Anvers, Hamburg ( la Marea Nordului), Le Hâvre ( la Marea Mânecii ), Marsilia ( la Marea
Mediterană ), Constanţa ( la Marea Neagră ),etc.

E) Transporturile aeriene
-Europa ocupă locul II după America de Nord, atât la numărul pasagerilor transportaţi cât şi la tone/km ;
-cea mai mare frecvenţă a transporturilor aeriene şi cea mai densă reţea se întâlneşte în Europa de Vest şi Centrală ;
-în Europa se află unele dintre cele mai mari aeroporturi de pe Glob : •Heathrow (Londra), •Frankfurt am Main (Germania),• Charles de Gaulle (Paris),
•Schiphol (Amsterdam), •Şeremetievo (Moscova), •Leonardo da Vinci (Roma), etc.

F)Transportuirle speciale
-cuprind : -oleoductele, gazoductele , care transportă petrolul şi gazele naturale de la zona de extracţie spre zona de utilizare ( cel mai lung oleoduct european
vine din zona Volga- Ural şi se ramifică spre ţările Europei Centrale şi Occidentale ) ;
-linii de înaltă tensiune ;
-telecomunicaţii (transmisiuni radio-TV,telefonie, internet, etc.)

SISTEME DE TRANSPORT ÎN ROMÂNIA

•ţara noastră dispune de toate tipurile de căi de comunicaţie (rutiere, feroviare, aeriene, navale, ariene şi speciale ) ;
-marile artere feroviare şi rutiere au, de regulă, trasee paralele, aceeaşi destinaţie externă şi puncte de frontieră comune sau apropiate ;
-principalul nod rutier, feroviar şi aerian este capitala .
A)Transporturile rutiere
-principalele drumuri naţionale de importanţă europeană, care traversează România, sunt :
•E60 (NV-SE), care vine de la Hamburg (Germania) şi merge până la Constanţa prin Borş- Oradea-Cluj-Napoca-Târgu Mureş-Braşov-Ploieşti-Bucureşti) ;
•E70 (traversează sudul ţării), vine din Serbia, prin Moraviţa, şi se continuă pe traseul Timişoara- Drobeta Turnu Severin-Craiova-Piteşti-Bucureşti;
•E85 ( N-S, pe Culoarul Siretului), vine din Polonia, traversează România (Siret-Suceava-Bacău-Bucureşti-Giurgiu) şi merge în Grecia ;
•TEM (Autostrada Transeuropeană) are untraseu V-E, prin Nădlac-Arad-Sebeş-Piteşti-Bucureşti-Constanţa).
- Principalele puncte de frontieră cu țările vecine sunt: - spre Bulgaria : Giurgiu, Vama Veche; - spre Serbia : Moravița, Jimbolia ; - spre Ungaria : Nădlac,
Vărșand, Borș ; - spre Ucraina : Siret, Halmeu,; - spre Republica Moldova : Albița.
B)Transporturile feroviare
- reţeaua feroviară românească cuprinde în prezent 9 magistrale, care pornesc din Bucureşti spre oraşe aflate în apropierea graniţelor ţării ;
- cele 9 magistrale feroviare sunt:
 Bucureşti-Timişoara(prin Craiova-Drobeta Turnu Severin) cu puncte de frontieră Stamora-Moraviţa şi Jimbolia ;
 Bucureşti-Arad ( prin Ploieşti-Braşov-Sibiu-Deva) cu punct de frontieră Curtici ;
6
  Bucureşti-Oradea ( prin Ploieşti-Braşov-Cluj Napoca), punct de frontieră Episcopia Bihorului ;
 Bucureşti-Satu Mare ( prin Ploieşti-Braşov-Ciceu-Jibou-Baia Mare), punct de frontieră Halmeu ;
 Bucureşti-Suceava ( prin Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău), punct de frontieră Vicşani ;
 Bucureşti-Iaşi (prin Urziceni-Făurei-Bârlad-Vaslui), punct de frontieră Ungheni ;
 Bucureşti-Galaţi (prin Urziceni-Făurei-Brăila) ;
 Bucureşti-Constanţa (prin Feteşti-Cernavodă) ;
 Bucureşti-Giurgiu (prin Videle).
- Principalele puncte de frontieră cu țările vecine sunt: - spre Bulgaria : Negru Vodă, Giurgiu; - spre Serbia: Moravița, Jimbolia ; - spre Ungaria : Curtici,
Episcopia Bihorului, Valea lui Mihai, Carei; - spre Ucraina : Halmeu, Vicșani ; - spre Republica Moldova : Ungheni

C)Transporturile navale
- deşi ţara noastră are o reţea hidrografică bogată, navigaţia se practică doar pe Dunăre, cele mai importante porturi fluviale fiind Brăila,Galaţi şi Tulcea ;
- cel mai important port maritim al României este Constanţa.
D)Transporturile aeriene- dintre cele 17 aeroporturi româneşti se disting Bucureşti-Otopeni, Bucureşti-Băneasa, Constanţa –Mihail Kogălniceanu,
Timişoara,Arad, Satu Mare, Cluj Napoca.