CURS 1 RESURSELE UMANE Populatia se ridica la 6.7 miliarde locuitori in 2007.

ponderea continentelor este diferita,astfel in Asia are recordul ca numar de locuitori cu pondere de 60% din populatia lumii,ea fiind urmata la mare distanta insa de America,a carei pondere e de 14%,apoi Europa cu 12%. Evolutia numerica a populatiei:in antichitate populatia lumii insuma intre 200400 milioane de oameni.Abia in 1650 numarul populatiei ajunge la 550 milioane.Ritmul de crestere accelereaza.Primul milliard apare in 1820,apoi in 1927,apoi 1960,1974,1987 si apoi in anul 2000(ajunge la 6 miliarde).Acest ritm accelerat de crestere a dat nastere exploziei demgrafice.La jumatatea secolului XXI vor si 10 miliarde de locuitori. Rata de crestere a populatiei mondiale a scazut de la 2.5%(in 1965-1970) la 1.7%(in 2008). Natalitatea este mare in Africa si Asia si scazuta in tarile europene unde sporul natural e negativ.In Romania sporul natural este de -1.8 la mie(a crescut din 95 si 98). Repartitia georgafica e determinata de relief,clima,hidrografie,zone de vegetatie. Asezarile permanente ocupa spatiul dintre 80 grade lat N si 54 grade lat S. In privinta altitudinilor,populatia locuieste in special in regiunile situate intre 0200 m,unde se afla 50% din populatie,altii 25% populeaza regiunile aflate intre 200-1000 m. Populatie:china(1.400.000.000),India(1.300.000 .000),SUA,Indonezia,Brazilia,Pakistan,Rusia,B angladesh,Japonia,Nigeria.Toate aceste tari inglobeaza 3/5 din populatia lumii.Numai China si India reprezinta 19% din populatia lumii. Densitatea medie=46 loc/km patrat Suprafata cultivata=225 metri patrati/locuitor(foarte putin) Vechi regiuni populate ale lumii:Valea Nilului,Gange,Indus,Tibru si Eufrat,Mekongul Urbanizare:o medie de 50% la nivel mondial. 75% in Europa si America 42% Africa 35% Asia Marile aglomeratii urbane:megalopolisurile(Tokio) Migratiile nu mai vizeaza grupuri mari de oameni.Sunt de natura economica.Se restarng la grupuri de 4-5 indivizi.Aproape 3 milioane de oameni au migrat pt lucru in Europa de Vest. Curs 2 Resursele de carbuni Carbunii fac parte din categoria combustibililor minerali,unde se remarca prin rezervele f.mari si utilizarea lor ca sursa energetic a si materie prima in industria chimica.Carbunii sunt cunoscuti inca din Antichitate ,dar utilizarea lor pe scara industriala a inceput la jumatatea sec.xviii,odata cu dezvolt. masinismului,mai intai in M.B.,apoi in Belgia,Germania,Rusia si SUA. Rezervele mondiale sunt repartizate inegal astfel:95% in emisfera N si numai 5% in emisfera S. Pe tari:China,SUA si Rusia detin 80% din rezervele lumii. In emisfera S,rezerve mari de carbuni se gasesc in Australia,Africa de Sud si Brazilia. Productia mondiala a evoluat intr-un ritm alert,de la jumat.sec.xviii pana in 1913,cand a

inceput sa scada,iar in unele perioade a stagnat timp indelungat,deoarece locul carbunelui a fost ocupat de hidrocarburi intr-o masura mult mai mare. Dupa 1973,dupa criza petrolului,productia de carbine a revenit in actualitate,incepand sa creasca. Azi->6 mild.t productie. China si SUA realizeaza jumatate din aceasta productie->3 mild t(1/2 din total). Rusia Are o productie de pesta 300 mil t. Principalele bazine carbonifere:Peciara(situate dincolo de cercul polar)-centru de exploatare:Varkuta;Bazinul carbonifer al Moscovei (se exploateaza numai carbune energetic):Bazinul carbonifer al M-tilor Ural (carbune energetic-centru de exploatare la Kizel,Celiabinsk->huila. In partea asiatica a Rusiei,la S de Siberia:baz.Kuzbas (Kuznetk)->40% din prod. de carbune a Rusiei;centru de expl.>Novokuznetk; Transeherian 9500km(8 mil) langa Moscova de Vladivasak Insula Sahalin in extremul orient al Rusiei Kazastan:Karaganda,Ekibastuz (80 mil/tone Ukraina:Donbas(Donetk) Polonia -prima producatoare de carbune a Europei(fara Rusia) 148 mil -bazinul Silezia(in S Poloniei,traversat de 2 rauri :Obra si Vistula pe care se transporta carbunele spre M.Baltica ,unde este un port carbonifer Gdansk. -in Silezia->9/10 din rezervele de carbune ale Poloniei;tot aici 90% din productia totala -alte bazine:Silezia Inferioara,Poznan,Lublin -a 2-a in lume la productia de turba,dupa Rusia;se exploateaza in Colinele Mazuriene -turba->ingrasamant agricol,fol.in gospodarii Germania -a treia ( dupa SUA,M.B.) -exploatari industrial din 1850 -productia de carbune a scazut constant -apogeul in 1945->lucrau 600 000 oameni>astazi 30 000 -productie:122 mil tone/an -12 mil t huila si 10 mil carbune energetic(prima in lume) -principalel bazine carbonifere:Elbei(SaxonoThuringian);Koln,Aachen,Lauchhammer(cel mai mare in SE Germaniei,Ruhr(7500Km2, (in V Germaniei),Saar(huila) Marea Britanie -prod.modesta de carbune -blocul de carbune al Europei -exploateaza exclusiv huila 30 mil tone Bazinul carbonifer al Scotiei, al Tarii Galilor,al Northumberland,al Yorkshire Cehia Expl.carbunele in Silezia Ceha(in N Cehiei),Boemia,Moravia Tari cu resurse de carbune:Spania,Italia,Serbia,Austria,Romania Romania->carbune energetic->30 mil tone 3 mil tone huia Importa huial si ? metallurgic Bazinul Petrosani,M-tii Banatului huila(Pod,Lube.Getic?) Depresiunea Comanesti In V Pod Transilvaniei-Pod Almasului Dealurile de Vest-carbune energetic America de Nord SUA ->prod. De peste 1 mild tone -cea mai mare parte se gaseste in V ->2/5 din resursele Americii -ponderea carbunelui in val.energetica 22% - cel mai important bazin carbonifer ->in zona M-tilor Appolachi(1300km se desfasoara din

Pensilvenia in N,pana in Alabama in S1300km) -Michigan-(bazin carbonifer al Marilor Lacuri):se extinde si in Ohio,Illinois si Indiana -Bazinul Mijlociu al Fluviului Mississippi>Oklahoma,Nebraska,Missouri,Kansas -Bazinul carbonifer din V->zona M-tilor Stancosi->Colorado,Dakota de N,Montana,Utah -nu vinde resurse,exceptie carbunele->60 mil tone/an ? Mississippi-tarile Americii,Europa,Japonia Canada ->Alberta,Columbia Britanica America de Sud->Brazilia,Columbia,Ecuador si Venezuela Asia->China(1mild 450mil t) -principalele bazine asiatice:N -E Chinei,Fushun(cel mai mare din lume),China Centrala, China de S-E si China de N. India: peste 450 mil tone huila -Bihar,Assom,Bengalul de V,MadhygaPradesh,Hyderabad,Madras Alte tari:Pakistan,Indonezia,Coreea de Sud,Myanmar Japonia(a 2-a prod.de otel) -4 mil t/an de huila (cu 1 mil mai mult decat Ro);importa anual 150 mil t huila din China,SUA,Australia (primul exploatator al lumii de 80 mil tone) Australia->Noua Galie de Sud,Australia de S,Victoria Africa->Africa de S(peste 200 mil t)Maroc,Nigeria Cursul 3 Resurse de petrol -un conbustibil mineral de natura organica utilizat ca sursa energetica si ca materie prima in industria chimica - a fost cunoscut inca din antichitate inclusiv in dacia -exploatarea industriala a petroului a inceput la jumatea sex XIX,cand statistica mondiala mentioneaza prima tara trecuta in statistica de petrol:Romania -petrol pamper-desoperit in Franta -motorul cu ardere interna disel -o concentrare a resurselor de petrol pe continenul Asiatic 64%,America 13,5%,europa+rusia12%,iar pe locul 4 se situeaza continental African 9,2%. Continental Asiatic:61.4% din rezervele de petrol sunt in orientul apropiat si mijlociu,Arabia saudita 26%-I producator mondial de petrol,OPEC-sa infintat la 1960 la bagdad la initiative irak,iran,Arabia Saudita,Quveit,Venezuela,azi sunt 12 membri,care detine 75% din rezervele lumii de petrol. Regiuni petrolifere : 1)desertul Arabic Ghawar rezerve f mari centre de exploatare din Ghawan,haradh,Ryed,Abqaiq - reg la tarmul golfului persic,inclusiv platforma subamrina a cestuia-intre safanya si Dhahran cu centre de exploateare la Ras Tanura,Safanya,Manyfa ,Ras Tunura>saida(port la marea merd) E-v ul Ghawar>Yanbu(port la M. rosie) Al 2lea producator al regiunii= Iran-cu 2 regiuni pretrolifere * S-V intre M.tii Zagros si tarmil golfului Persic *la frontiera cu Irak :centre de exploateare:Marun,Agha Jari Ahwaz al3lea producator al regiunii irak

Principalele reg petrolifere:N cu 2 centr mossul+kirkuk S- de la tarmul golfului persic cu centre de exploatare:Rumanila,Buzurgan Al 4 lea producator:emiratele arabe unite cu 2 regiuni: Emiratele Abu Dhabi+dubai,Kuveit-annual 100 mil t petrol in cea mai mare parte90% din zacaminte Burgan Emiratele arabe unite obtine cel mai mic prt la sonda si furnizeaza petrol SUA Tari:oman,Bahrain,yemen,siria Petroliere din orient Rusia al 2lea prod mondial dupa Arabia saudita exporturi prin conducete Bazinul Pocioara:reg: Volgaural,Romaskino,Volgarad,reg caucazul de N,Groznal,Maikop Siberia de V:in centru:Surgut,Mamoutovo,Insuta,sahalin, In zona din N-E :M caspice:Eubia,Mangaslak,kazaskan,Uzbelistantari care apartin tarilor independente Voroina(Poltava) Belarus(mozar) Curs 4 Resurse de petrol ale tarilor europene Norvegia(118 mil tone/an):exploatari submarine in platforma continentala a m.nordului,m.norvegiei,m.barents. Danemarca:exploatari in zona platformei m. nordului Marea Britanie(76 mil tone/an):in platforma submarina a m. nordului unde dispune de o suprafata de 40000 km patrati;costuri de productie foarte ridicate de 10 ori mai mult decat in orientul;80 de milioane tone/an consuma marea britanie Germania (16 mil tone/an):112 mil tone/an consuma cel mai mult ;importa petrol din iran norvegia si rusia;rafinarii:renanowestphaliana,gruparea din nordhamburg,gruparea din sud-ingolstadt,neustadt. Franta (3 mil tone/an):consuma 91 mil tone/an;importa din rusia,Algeria,emirate ,irak;marile rafinarii:sena inferioara:gonfreville>Grironde:Bordeaux;rafinariile din marsiliaprelucreza petrolul din Algeria Italia(4 mil tone/an):consuma 100 mil tone/an ;importa din libia. Rafinarii:milazzo, vrido,sardinia Romania(5 mil tone/an):consuma 12 mil tone/an ;rezerva de 75 mil tone;regiunea petrolifera valea prahovei (subcarpati),s moldovei,pod getic,subcarp getici,campia romana,campia de vest ,din 1987 platforma marii negre ;importam din libia,norvegia,emirate,rusia;dupa 1945 producem 16 mil tone/an pana in 1976 dupa care a inceput sa scada in 1990 la p mil tone/an Sua:4 mil tone/an rezerve;311 mil tone/an loc 3 in lume dupa Arabia saudita si rusia ;in anul 1974 era p primul loc ;poate produce mai mult (statul tr sa intervina importanta strategic de aparare nationala );consuma:994 mil tone/an ; nr furnizorilor ale sua :40 (tari prod de petrol );Canada . mexic,Venezuela->ii importa petrol sua; regiune petrolifera a golfului mexic:partea de sud a texas si luisiana ;exploatari in zona continentala cat si in cea submarina a golfului mexic; in 1929 a fost descoperit petrol in texas; -middlecontinent(Oklahoma,Kansas,Arkansas, missouri) -s marilor lacuri (Michigan,ohio,illinois,Indiana) -v sua(California,Colorado, new mexico,Utah)

-alaska :exploatarile sunt in zona submarina a m .beaufort,volder(terminal petrolifer) Nr de 200 rafinarii in 29 de state Canada :160 mil tone/an ;Alberta si Columbia britanica Mexic:170 mil tone/an (100 importa sua);dispune de 3 reg petrolifere:campo de reform-Tabasco;chicontepecoVeracruz;G.Campeche Venezuela:maracaibo:mene grande si cabimas;oriente:oficina si jusepin Argentina:i-la tara focului,salta,mendoza Brazilia:ecuator, Columbia Asia China : n-v,china de n si china de n-e -exporta petrol in Huang-he,si golful bo hai India exporta in statele :assam,pendjab,gurajat Indonesia:Kalimantan,Sumatra,java Africa de nord,Africa de vest A.N.:Algeria :80 mil tone/an ;in sud zona desertului sahara;in partea de est la frontiera cu libia ; exporturi in principal in franta Libia:n-e tarii ,desertul libiei Egipt:peninsula Sinai,g.suez,delta nilului,principalul producator nigeria A.V: extractii din S si S-V,Angola,Gabon Curs 5 GAZELE NATURALE Definitie:hidrocarburi care contin metanul in cantitati foarte mari si fac parte din categoria combustibililor minerali,fiind utilizate drept combustibil pentru puterea calorica deosebit de mare de cca.13800 kcal fara a lasa reziduri si fara a produce fum si pot fi transportate la mari distante cu ajutorul carbunilor.Mai sunt utilizate ca materie prima in industria chimica pentru obtinerea ingrasamintelor chimice,firelor si fibrelor sintetice si maselor plastice. Se impart in 2 categorii:-gaz metan -gaze de sonda Gazul metan:are un continut foarte ridicat in metan,dar un procent scazut de hidrocarburi superioare metanului.El se gaseste singur in zacamant sau in apropierea campurilor petrolifere(golful Mexic,Podisul Transilvaniei,Pod.Stravopol, Saratov-Rusia). Gazele de sonda: (gazele asociate)se gasesc impreuna cu petrolul la suprafata zacamantului sau dizolvate in masa acestuia.Ele se extrag impreuna cu petrolul,dar pot fi obtinute si in rafinarie. -1880-primele exploatari de gaze naturale.Utilizarea acestora prin 1970.Rezervele mondiale sunt evaluate la 177.600 mld.mProd.mondiala:aprox 3000 mld.m.Resursele cunoscute de gaze naturale sunt suficiente timp de 60 de ani. Repartitia pe mari zone geografice scoate in evidenta Regiunea Orientului Apropiat si Mijlociu(40% din rezervele mondiale),urm.de CSI(34% din rezervele lumii),apoi a3-a: America de N(4,2% din rezervele lumii). -Iran 14% -Oman 14% -din CSI:Rusia 30% din rezervele regiunii Europa -Rusia=primul producator de gaze naturale(600 mld m/an); le exploateaza in princ.in Urengoi(Siberia de v)-cel mai mare zacamant;Marea Kara. -Orenburg-S-v muntilor Ural:poate furniza gaze naturale pentru toate statele europene.

-Peciora -insula Sahalin-40%provin din Rusia -livreaza gaze naturale si catre China si Japonia. -Turkmenistan si Uzbekistan 60-70 mld.m -Ucraina-le exploateaza in zona subcarpatica in:Pottova,Pen.Crimeea si Campia Marii Negre. -Norvegia-90 mld.m/an-gaze naturale obtinute exclusiv din platformele subm.ale M.Nordului,M.Norvegiei,M.Barents. -M.Britanie-anual 70 mld.m-in platforma marina a M.Nordului si in Scotia. -Olanda-64 mld.m-in N-E tarii la Groningen.Extrage si din zonele submarine. -Germania,Franta,Italia :productii foarte reduse(9-15 mld.m) Franta-1mld.m/an in s-v tarii in Lug(extractii foarte reduse).Franta importa din Rusia,din Algeria. Franta,Japonia,Australia-nave pentru gaze lichefiate (putine tari ce dispun de astfel de nave). America de Nord- 540 mld.m/an(a 2-a producatoare a lumii). -SUA-Regiunea Golfului Mexic cu Texas si Louisana(2/3 din productia de gaze naturale). -Middlecontinent cu 2 grupari- SOklahoma si-Kansas -N-Dakota de N si de S -reg.gaz. a Muntilor Stancosi(California,Colorado,New Mexico). -regiunea Alaska+regiunea gazoasa a Muntilor Apalasi: Pensylvania,Virginia de v -1 mil si din reteaua de conducte. -Canada-:180 mld.m-Alberta,Columbia Britanica,Teritoriul de nord(Arhipelagul Arctic). -exporta 2/3 din productie catre SUA. -Mexic-70 mld.m-in N la frontiera cu SUA si in zona Golfului Mexic(Atlantic):Poza Rica America de Sud -Venezuela-Maracaibo si Oriente -Brazilia,Argentina,Columbia ASIA -China-60 mld.m/an-in NV(principala).Importa din Rusia. -Indonezia-45 mld.m/anSumata,Sumatera,Insulele Kalimantar. -Pakistan,Malaezia,Thailanda . Australia 10 mld.m/an Africa -Algeria-80mld.m/an-prin conducte-Sicilia si Sardinia Romania-rezerve reduse -dateaza din 1908-in Transilvania;174 mld.m,rezervele;12 mld.m,productia -1980-1985-cea mai mare productie:45 mld.m. -zone:Subcarpatii si Pod Getic;Campia Romana(Videle si UrziceniOprisenesti),Campia de Vest,platforma sub.a Marii Negre. Curs 6 INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE Energia electrica este prezenta in toate sectoarele de activitate economica,in toate tarile lumii,iar trecerea la noile tehnologii este imposibila fara energie elecrtica.Ea prezinta multe avantaje printre care:poate fi transformata in alte forme de energie,cum ar fii:luminoasa,mecanica,calorica,poate fii

transportata la mari distante cu pierderi minime si este total nepoluanta. Inceputurile industriale ale energiei electrice dateaza din 1869 cand a fost construita prima hidrocentrala in Franta,iar primele termocentrale au aparut in aproape simultan in SUA ai UK in 1880. Dupa anul 1869 cand au inceput sa fie utilizate si alte mese de energie:energia geotermica geotermica prin construirea primei centrale de acest fel 1904 Italia,apoi incepand cu 1980 s-a trecut la valorificarea energiei eoliene,solare. In functie de sursa utilizata drept combustibil centralele electrice se diferentiaza in mai multe categorii: -termocentralele-folosesc combustibilcarbuni,hdrocarburi,gaze naturale. -cele mai raspandite pe glob,ponderea productia mondiala=65-70% -prezinta o serie de avantaje legate de faptul ca solicita un volum de interventii mai redus decat hidrocentralele -pot fi amplasate oriunde e nevoie de prezenta lor -au o constanta in functionare -sunt cele mai poluante -hidrocentralele:o sursa inepuizabila si nepoluanta:apele curgatoare -realizeaza productia de energie la construire comparativ cu termocentrala -nu pot fi amplasate oriunde,conditii fiziografice care o permit .iar volumul investitiilor este foarte ridicat,adeseori constructiile respective aduc modificari peisajului.mediului. -la nivel mondial ponderea hidroc. Se realizeaza la 20% -centralele nucleare:incepand cu 1954 in Rusia,1956 Franta si UK,1957 SUA -folosesc drept combustibil uraniu -aprox.in 450 in peste 35 de tari ale lumii -au preturi de cost<termocentrala,nepoluanta,productie mare -risc mare de accidente -cele mai multe in SUA-109 -Franta 59,Japonia 53 -centralele mareomotrice-fol.mareele -prima tara Franta 1966 la Ranc -tarmul estic al Americii de N ,S -tarmul atlantic al Europei si al A fricii -tarmul sudic si nordic al Asiei,China,Rusia,Japonia -energia geotermica:din interiorul scoartei terestre valorificata de tarile cu un vulcanism activ indeosebi in Centrul de Foc al Pacificului,Italia 1904,SUA,Noua Zeelanda,Mexic -energia eoliana solara:cantitati reduse de energie :Germania,Danemarca 5-6% in prod.de energie ,prducand de altfel si exportul de energie in domeniul industriei eoliene Franta,Italia,energie solara-ideal: zone tropicale in tarile slab dezvoltateeconomic care nu o valorizeaza AMERICA DE NORD 1 SUA+CANADA-realizeaza impreuna 28% din productia energiei electrice a lumii SUA:tara in care se afla in functiune toate tipurile de uzine electrice cunoscute -marile termocentrale amplasate inzona Golf.Med,statele de la Atlantic.

-hidrocentralele:valorificate raurile din zona M-lor Stancosi si M-tii Cascadelor si marile fluvii:Columbia(unde se afla cea mai mare hidrocentrala americana Grand Coulee 11000 MW) s gasesc 25 hidr.-3 in Canada) -Colorado in aval de Marele Canion:cel mai inalt baraj din SUA:Moor(221m) Missouri -Tennesse:peste 50 de hidrocentrale 3 hidrocentrale atomoelectrice CANADA:domina hidrocentralele 60% pe raurile din pen.Labrador,dar si pe fluviul sf.Laurentiu -amenajari hidroelectrice se gasesc si pe raul Yukoh -valorifica mareele:Golful Fundy:18 m mareele(cea mai mare amplitudine de pe glob) AMERICA DE SUD BRAZILIA:energia din hidrocentrale pe fluviile Panama,Rio Grande,Paranaib -cea mai mare hidocentrala din lume construita la Itaipu peste 12 500 MW pe Panama impreuna cu tara Paraguay s-a lucrat 9 ani (in medie 40 000 oamnei VENEZUELA:termocentralele COLUMBIA,ARGENTINA EUROPA: GERMANIA-termocentralele predomina 3% pe:Rin,pe raurile din M.untii Padurea Neagra,Padurea Turingiei, -instalatii eoliene aprox 10 000 amplasate in zina litoralului M.Nordului 6% productia de energie electrica a tarii,20 de centrale nucleare(se doreste renuntarea la acestea) FRANTA:75%energia electrica obtinuta in centrale nucleare -fol.energia solara in S -V tarii ,in zona tarmurilor -amenajari hodroenergetice pe raurile din Pirinei,Alpi,pe Ron,pe Garone -energia geotermica,eoliana NORVEGIA:hidrocentralele predomina SUEDIA: centralel nucleare peste 50% din energie electrica POLONIA:90% din energie electrica produsa in termocentralele pe carbune ELVETIA,AUSTRIA domina hodrocentralele pe Sadu 1894 prima hidrocentrala din Romania,la Sinaia 1896 RUSIA-domina termocentralele -in zonele carbonifere -nr hidrocentrale pe Volga si Kama:13, pe raurile Siberiei:Obi si Irtas,Enisei ,Angara,fluviul Lena,Amurul -centre maree-motrice in N Curs 7 CHINA-pe fluviul Heang sunt in constructie 2o hidrocentrale. Microhidrocentrale(100.000) INDIA- la producerea de energie el. 60% contribuie termocentralele(pe Gange,Indus,Brahmaputra). Cea mai mare hidrocentrala din India e Krisnha. JAPONIA-locul 3 in lume(53 centrale nucl.) Hidrocentralele sunt mici pe rauri cu debit mare.80% din energie provine dintermocentrale. AFRICA-2/3 din productie se realizeaza in Africa de S unde predomina

termocentralele.Marile fluvii sunt amenajate:Nil,Senegul,Kongo,Zambezi ROMANIA-predomina termocentralele(Cernavoda)si hidrocentralele(32%-Siret,Bistrita,Buzau,Crisul Repede). RESURSE DE MINEREURI DE FE Minereurile de fier sunt foarte raspandite in scoarta terestra.Se gasesc sub forma ozizilor. Cel mai raspandit magnetit si hematit.Resursele mondiale au fost estimate la 850mld tone la care se adauga alte 25o prezente in Oceanul Planetar.repartitia pe mari zone geografice scaote in evidenta Comunitatea Statelor independente cu peste 36% din rezervele lumii,urmeaza America de S cu 26% si pe locul 3-Asia cu 16%. Cele mai bogate rezerve le detin: Rusia,Canada,China,India si S.U.A. Productia mondiala de minereuri de fe a fost de 1900mld tone. EUROPA: RUSIA- rezerve f mari dar cu o productie mica 110 tone/an.Principalele exploatari se gasesc in zona europeana(Kursln-Belgrad).Alte expl-Lipetk,Karalia,Pen Kola,Mtii Ural(Maqnitmaia Gara si Serov) si in regiunea Siberiei(lacul Aral,podisul Pamir, Mtii Altai si Tian San) UCRAINA-exploatari la Krivor Bog,exploatarile au inceput in 1870 SUEDIA- 24mld tone. Exploatari la Kiruna,Kinunavara,Gallivare, in C si in S catre Marea Baltica. Exporta catre Germania,Franta si Belgia. FRANTA-exploatari in Lorena,in podisul Armoican,in Mtii Pirinei si provincial normandia ROMANIA- in Mtii Poiana Rusca,Apuseni,Harghitei,Pod Dobrogei Alte tari: Spania,Austria,Germania(cantitati reduse) AMERICA DE N- LA s de Lacul Superior(minereu de calitate deosebita), regiunea de exploatare a Marilor lacuri, statele Michigan, Minesota,Wisconsin , Mtii Apalasi cu statele New York, Pennsylvania, Alabama si Virginia. Zona centrala cu statele Texas,Missouri In V: California,Nevada, New Mexico .Se prelucreaza mari cant de Fe pt producerea otelului. CANADA: exploatari in Pen Labrador, I-la Terra Nova, Pen Columbia si I-le vestice AMERICA DE S: BRAZILIA-Al 2-lea producator dupa China. Exploatari in Peru,Mina Gerais(Itabira), statul Mato Grosso VENEZUELA- exploatari la Cerro, Bolivar si Isidro Alte tari:Columbia, Peru si Ecuoador. ASIA : CHINA-Primul producator de minereu de Fe(600mil tone/an). Exploatari in China de N-E, China Central-Sudica, China de N si regiunea Mongolia Interioara. Importa masiv din Rusia si Australia.. INDIA-16 mil tone/an in zona podisul Deccan,statele Orissa si Bihar, Madhya-Pradesh JAPONIA- 120 mil tone/an importa din Australia Alte tari:Pakistan si Coreea de S

AUSTRALIA: 320mil tone/an,fiind al 2-lea exportator de minereu.Principala zona Australia de V+ Australia de S, Tazmania AFRICA- 3 zone geografice: AFRICA DE N-(Algeria,Maroc,Tunisia,Mauritania) AFRICA OCCIDENTALA(Senega,Sierra Leone,Guineea Gabou AFRICA DE S-60 mil tone minereu in provincia Capului Principalele zone importatoare:America,Europa,China,Japonia,C oreea de S exportatoare:Brazilia,Australia+tarile Africii CURS 8 Siderurgia - este industria care in urma prelucrarii minereurilor de fier produce oteluri si fonta - productia mondiala de otel a fost 1320 mil tone - productia mondiala de fonta a fost 940 mil tone - 4 regiuni geografice: Europa, Comunitatea Statelor Independente(CSI), America de Nord si Japonia realizeaza impreuna 80% din productia siderurgica mondiala I) CSI: Rusia cu o productie de oteluri de peste 70 mil tone - principalele regiuni siderurgice: 1. Sudul European care prelucreaza minereuri de fier provenite de la Krivoi Rog, Kerci si carbunii cocsificabili din Donbas cu centrele siderurgice la: Krivoi Rog, Donetk, Kerci 2. Regiunea siderurgica a Muntilor Urali care exploateaza fierul din aceeasi zona, cu centrele : Magnitogorsk, Celeabinsk, Serov 3. Regiunea siderurgica Moscova si Sankt Petersburg cu minereuri de fier din Peninsula Kola, Karelia, Kursk si Lipetk, carbunii cocsificabili din bazinele Pecioara si Donbas; cu centrele: Moscova, Sankt Petersburg, Lipetk, Novolipetk. 4. Regiunea siderurgica din Sudul Siberiei care prelucreaza carbunii cocsificabili si minereurile de fier din zona locala; cu centrele: Kemerovo, Novosibirsk. II) Zona europeana: 1. Germania (33 mil tone) : - importa minereuri de fier din Suedia, Brazilia, tarile Africii si Australia, dar exploateaza in Bavaria de Est si Baden- W?rttenberg - regiuni siderurgice: - Ruhr cu centrele siderurgice: Essen, Duisburg, Bochum, Solingen - Saar cu centrele siderurgice: Saarbr?cken, Dilligen - litoralul Marii Baltice si Marii Nordului cu centrele: Hamburg, Bremen, L?beck 2. Suedia (6 mil tone pe an): - regiuni siderurgice: - partea Centrala a Suediei cu centrele: Soderfors, Karlskoga 3. Marea Britanie (10 mil tone pe an): - regiuni siderurgice : - Midlands-ul de Est cu centrele : Nottingham, Derby, Leicester - Midlands-ul de Vest cu centrul siderurgic la Birmingham

10

Yorkshire cu centrul siderurgic la Sheffield - a Tarii Galilor cu centrele : Cardiff, Bristol 4. Franta: - regiuni siderurgice : - Lorena cu centrele : Metz, Nancy - din NV Frantei cu centrele : Rouen, Le Harve - Podisul Central Francez cu centrele: Le Crezot, St. Etienne Alte tari din zona europeana producatoare de oteluri: Belgia, Luxemburg, Polonia, Cehia, Austria, Italia. III) America anglo-saxona: 1. America de Nord (a 3-a producatoare de oteluri cu 98 mil tone pe an) - regiuni siderurgice: - a Muntilor Apalasi( din Pennsylvania) cu centrul la Pittsburgh - in jurul Marilor Lacuri cu centrele: Duluth, Chicago, Detroit, Cleveland, Buffalo - pe coasta de NE a Oceanului Atlantic cu centrele: Harrisburg, Bethlehem regiunea din Sudul Muntilor Apalasi in statul Alabama cu centrul: Birmingham regiunea din California cu centrul: Los Angeles 2. Canada( 15 mil tone otel pe an) - concentrari ale industriei siderurgice pe tarmul Lacului Ontario si bazinul fluviului Sf. Laurentiu cu centrele: Sydney, Trenton, Toronto, Montreal IV) America latina: Brazilia(32 mil tone pe an) cu centrele: Volta Redonda, Belo Horizonte, Turabao. Alte tari: Argentina, Venezuela, Chile V) Asia: 1. Japonia (al 2-lea producator de otel al lumii: 120 mil tone pe an) cu centrele: Kobe, Wakayama, Sakai, Kawasaki, Chiba, Tokyo 2. China (primul producator de oteluri: 482 mil tone pe an) cu centre in : China de Nord, China de NE, China Centrala, Mongolia Inferioara Alte tari: India, Correa de Sud, Australia, Africa de Sud. Minereuri neferoase - cele din care se obtin aluminiu, cupru, plumb, zinc, staniu sau cositor - metale pretioase: aur,argint - metale platinice - minereuri radioactive(uranium,toriu) - metale rare: zirconiu,cadmiu, titan, wolfram Aluminiu - se exploateaza din bauxite ale carei reserve mondiale sunt estimate la 30 mld tone - principalele regiuni cu bauxita: 1. Australia (primul exportator de bauxita, detine 30% din rezerva mondiala) se exploateaza in : Nordul Peninsulei York, Australia de Vest , teritoriul Nordic 2. Africa de Vest in: Guineea, Sierra Leone, Mali, Republica Democrata Congo, Angola, Nigeria 3. America de Sud si de Nord: - cu regiunile: - Caraibelor in : Jamaica, Haiti, Republica Dominicana, Cuba - din NE continentului sud american in : Brazilia (Bahia, Guanabara, Minas Gerais), Surinam, Guyana, Venezuela - SUA: Arkansas

11

Alte tari: India ( Bihar, Gujarat), China de Sud, Indonezia, Malayesia, Turcia. 4. Europa: Serbia, Grecia, Franta, Italia 5. Rusia: Nordul Muntilor Urali, intre raurile Enisei si Angara, E si V de lacul Baikal - producatori de aluminiu: China, Canada, SUA, Rusia, Brazilia, Australia, Germania Cupru - 50% din productia mondiala este utilizata in industria electrotehnica -se obtine din minereuri de calco-pirita Producatori de minereu de cupru: Chile(primul prod.) cu exploatari in Desertul Atacama; Peru;Argentina; Brazilia; SUA ( Ottah, Arizona, Nevada), Canada ( Manitoba, Quebec, Ontario); Africa( Zambia, Africa de Sud, Republica Democrata Congo); Asia( China, Indonezia, Papua Noua Guinee, Filipine, India, Iran, Turcia); Europa ( Polonia, Portugalia, Grecia, Marea Britanie; Rusia; Australia Producatori de cupru (metal): Chile, SUA, Japonia, Germania, China Plumb - se obtine din minereul de galena - rezerve mondiale de 64 mil tone in : Australia, China, SUA, Canada, Peru, Kazahstan - productia mondiala de minereu de plumb: 3 mil tone - productia mondiala de plumb metal: 6 mil tone Producatori de plumb: SUA, China, Marea Britanie, Germania Zinc -se obtine din minereul blenda - rezerve mondiale: 190 mil tone in : Australia, China, SUA, Canada, Mexic Producatori de zinc : China, Australia, Canada, Peru, SUA Staniu -rezerve de 50 mil tone - se extrage din minereul casiterita - in: Asia de SE( China, Indonezia, Malayesia, Thailanda); America de Sud( Brazilia, Bolivia); Australia; Rusia; Portugalia; Marea Britanie; Spania Aur - singurul mineral care se gaseste in natura in stare native - productia mondiala este de 2500 tone in : China, Africa de Sud, SUA, Australia, Indonezia, Rusia Argint -productia mondiala de 20 mil tone in: Peru, Mexic, SUA, Canada, Rusia, Australia, Polonia, Spania, Suedia, Indonezia, China, Japonia, Africa de Sud Metale platinice(osmium, iridium, paladiu, rodiu, ruteniu) - producatori de platina : Africa de Sud (65% din productia mondiala de 180 mil tone), Rusia, Canada, Columbia, SUA Uraniu - producatori : CSI, Franta, China, Spania, Germania Curs 9 Industria constructorilor de masini Industria:-autovehicolelor -constructiei navale -aeronautica

12

Industria de autovehicule -activitate economica in care se produc autoturisme, autocamioane si autobuze(autoutilitare) -productia de autovehicule este asigurata in proportie de 75% de 10 tari: SUA, Japonia, Franta, Germania, Coreea de Sud, China, Spania , Brazilia si India Japonia - 1 producator 11.6 mil din care 9.9 autoturisme -industria s-a dezvoltat dupa al II-lea razboi mondial -cele mai mari uzine : Tokyo, Kawasaki, Yokohoama+ litolul Nordic al mediteranei japoneze : Nagoya, Kyoto, Osaka, Hiroshima. -exporta peste 80%din prod de autovehicule in tarile Asiei de Sud, Africii, Europei si SUA -1 firma TOYOTA -industira=caract. printr-un grad extreme de ridicat de robotizare SUA: - a realiz app 11 mil din care 4 mil autoturisme -al II lea producator mondial -zona localizarii aceste industrii o formeaza partea de S-E a marilor lacuri , in principalele orase Buffalo, CImamotti, Milwankee -metropola Detroit -alte centre:Cleveland, Toledo, Chicago -alte centre raspandite in marile orase americane : St. Loius, Kansas, Indianapolis -productia auto in SUA = detinuta si controlata de 4 companii: General Motors, Porad , Craisland, American Motors- firme care controleaza si o parte a prod din tarile VEuropei, cum ar fi :Marea Britanie, Germania, Belgia , Olanda -cele ami stranse legaturi ale acestei industrii sunt cele cu Canada ca carui prod. reprez 3.5% din totalul mondial => autoturisme fabricate in special la Windsor, Hamilton, Toronto Germania: -a realziat peste 6.2 mil autovehicule din care 5.7 autoturisme -productia :concetrata la cateva firme: Opel , Volskwagen, Daimler Chrysler( principalul sediu la Stuttgard) , Ford -primul automobile in 1885, detine uzine la Benz, Mannheim -produce camioane de mare tonaj la Karlsan, Duseldorf -vw: sediu central la Wolfsburg, filiale in Mexic, Brazilia, Australia, Belgia, Irlanda Franta: -a realizat o productie de 3 mil, din care 2 .5 autoturisme -principalele firme: Renault, Citroen dispun de uzine in suburbiile Parisului: Orleans, Baulogne, Flins Cleov Poissy -asambleaza auto la Le Havre -cele 2 societati realiz 2/3 din prod Fr Spania: -3 mil autovehicule, 2.2 autoturisme -locatia industriei : Barcelona Madrid Italia: -1.2 mil , 900.000 autoturisme -centru: Torino 1899 Fiat M. Britanie: -1.7 mil autovehicule , din care 1.5 mil autoturisme -centre: Coventry, Birmingham, Oxford -centre de producite: suburbiile Londrei : R.A Suedia: Volvo- locatie : Goteborg Olanda: sediu la Einhoven Rusia: prod 1.6 mil/an -> 1.3 autoturisme -centre Moskova, Iaroslav, Togliatti, Zaporaje Cehia:Skoda-uzine la Praga si Milada Bobslav -uzine camionae Plzen Polonia:centre la Varsovia si Biclsco, Biala

13

Industria navala: -se caracterizeaza printr-o concentrare in cateva tari care detin 8t% din tonajul navelor lansate la apa -pana in 1956 M. Britanie era p I loc dupa care a fost concurata puternic de Suedia, Germania si Japonia , aceasta din urma trecand pe I loc in 1957, da si ea a fost detronata dupa ani 80` de Corea de S -in prod mondiala de nave domina petrolierele in prop de 2/9, iar navele de calatori au o pondere de 8% -prod. mondiala de nave = concentrate in cateva zone: Mediterana Japoneza cu 40% din prod lumii, Marea Nordului- 12% , Marea Mediterana -7% Japonia-tara care constr cele mai mari nave avand santierele navale in insula Hoshu: Yokohama, Tohyo, Kobe, Maizuru -peste 70% a prod de nave- exportata catre Europa si SUA Coreea de S-principalele santere navale la Pussare Suedia- constr nave in orasele : Malmo, Stockholm, Gotelrog Norvegia: la Oslo , Stavarger, Bergen Danemarca: Copenhaga nave pasageri si intrecerei sportive Germania: prod nave la Hamburg, Bremen, Kill , Lubeck Spania: santier naval la Cadis, Barcelona Franta: Senazer, Marsilia SUA: New York, Philadelphia, Golful Mexic Rusia: prod nave in santierele de la M BalticaSankt Petersburg, M. Bannts- Orasul Murmaresk , la Pacific orasul VLadvostok China , Croatia , Polonia, Italia. India si Brazilia Industria aeronautica: -constr. Aeronautica necesita mat prime cu preturi foarte ridicate, o tehnologie foarte avansata , o forta de munca de inalta calificare, -produc aeronave 4 tari: SUA, Rusia, M. Britanie, Franta SUA:-principalul prod mondial realiz 2/3 din exportul mondial -mari uzine in California, unde se realizeaza 1/3 prod de aeronave cu axele L.A., Long Beach ( uzinele Douglas) -se mai produc in New Yotk , Seattle(uzinele Boeing), Tusla, St. Louis Rusia:uzine in special in partea europeana in orasul Moskovei, Kuibisev, Harpo Volgograd M. Britanie+ Franta : -detin loc 3 si 4 la prod de aeronave Franta : Toulouse, Bayonne, Marcilia, Bordeaux M.B.: Kingslon Luiton Germania: la Musehe , Bremen Italia: Torrino Suedia, Spania, Olanda, Canada, Japonia, Australia Cursu 10 Padurile si indusrtia lemnului La nivelul mondial se diferentiaza in functie de cond climatice si relief mai multe tipuri si subtipuri de paduri. Principalele tipuri de paduri: A.Pad. ecuatoriale -sunt specifice regiunilor umed -pecipitatii medii anuale 1500 mm -temperaturi de +20 grade C -sunt paduri cu nr f mare de specii(2500-3000) -sunt stratificate pe vericala si dominate de lemnul cu esenta moale -in cadrul acestui anotimp se disting:

14

1)padurea ecuatoniala din America de Sudcare se dezvolta intre m-tii Anzi si tarmul Atlanticului suprapusa in linii generale bazinului hidr. al Amazonului -ele se dezv in cond. Unor precipitatii de 3000 mm/an si temp medii anuale de +30 grade C -dintre arbori:palmierul de ulei,arborele de cauciuc,abanos,mahon 2)pad tropicale umede ale Africii prezente in bazinul hidr. al fluviului Kongo pe tarmul Atlantic al Golfului Guineea si pe tarmul E al insulei Madagarcar -specii de arbori:palmieri de ulei,palmierul de cocos,abanosul.santal,palisant 3)Padurile ecuatoriale din Asia de SE care se dezvolta in conditii climatice asemanatoare cu cele de pe continentul african la care se adauga prezenta musonilor - se edzvolta in insulele din arhipelegul Malaez, peninsula Indochinei, peninsula Malaia, delta Gangelui - dintre speciile arboricole: palmierul de zahar, bananierul, ficusul, arborele de .... pinul B padurile mediteraneene care sunt raspandite in jurul MEDITERANEI EUROPENE, IN California, S E SUA, pe tarmul N-LUI si cel central al statului Chile,avand ca specific o masa lemnoasa redusa cu specii arboricole cum sunt:stejarul verde,stejarul de pluta,cedrul de Liban.pinul,castanul,maslinul,ficusulmigdalul,p ortocalul si rozmarinul B paduri specifice zonelor temperate boreale si australe , care detin 42% din supr forestiera a globului , dezv intre 40 di 66 grade lat Nsi S cu o mare extindere in emisfera N - predomina rasinoasele, intrwe care unele rezista la twemp de -40 si chiar -60. aceste paduri au un nr redus de specii si sunt dominqate de rasinoase. Subtipuri: A pad de conifere cuprind: -pad boreala canadiana(i le terranova,) printre specii: molidul alb, pinul canadian, molidul negrum plopul si mesteacanul - pad boreala eurasiatica- ntre peninsula Scandinava si tarmul Oc Pacific, pe 15-20 grade lat - paduri de conifere apar la lat mai joase in zonele montane; datorita altitudinii le intalnim in Muntii Alpi, Pirinei, Carpati Caucaz si Himalaya; dintre specii : molidul, pinul silvestru, molidul european, bradul siberian si tisa -paduri de conifere de pe litoralul pacific al Americii de Nord, cu o mare extindere in California unde apare molidul si sequoia gigantea -paduri de conifere din emisfera australa care apar ine xtremitatea sudica a Braziliei, in Muntii Anzi, in sudul Australiei si Tazmania, in Noua Zeelanda, si pe areale restranse in sudul Africii 2) Paduri de foioase-au o larga raspandire in emisfera vestica, in zonele montane joase, in partea vestica a Europei, in N Chinei, in regiunea Marilor Lacuri, in bazinul hidrografic al fl Sf Laurentiu, in S E Americii, In S Australiei si in Tazmania -dintre specii : stejarul, fagul, carpen, artar , tei castan plop -in regiunea nordica a Americii, apare stejarul, frasinul, magnolia, chiparosul -in Australia eucaliptul

15

Repartitia fondului forestier: -suprafata acoperita cu paduri se cifreaza la 3.8 miliarde de hectare cu mari diferentieri, cele mai extinse paduri fiind in emisfera N, desi cont cu cel mai mare fond forestier este America de Sud. -un grad ridicat de impadurire prezinta Rusia si America de Nord, iar sub media pe glob, Africa si Australia. -la nivelul tarilor in functie de gradul de imadurire au fost influentate urmatoare categorii: - state cu un grad inalt de impadurire (peste 30% din teritoriu): Surinam, Guineea, Finlanda, de regula tari aflate in zona ecuatoriala sau in emisfera nordica; unele tari au peste 60% din suprafata acoperita cu paduri: Portugalia, Austria, Cehia, Japonia, Coreea de Sud. - atate cu un grad mediu de impadurire, cuprins intre 20% si 30%: Romania, Germania, Polonia, Franta, India, Mexic. - state cu un grad redus de impadurire (1020%): Danemarca, Ungaria, Olanda, Chile. - state cu un grad foarte redus de impadurire (sub 10%) in care suprafatele desertice determina prezenta unor areale restranse de padure: Irak, Iordania, Yemen, Ciad, Algeria. Suprafetele ocupate cu paduri pe tari, scot in evidenta Rusia care detine 22% din fondul forestier al lumii, unde 80% sunt paduri de rasinoase care insumeaza un volum de masa lemnoasa de 80 mld de m3. Ea este urmata de Brazilia (532 mil ha), Canada (244 mil), SUA (225 mil), China, R.D. Congo, Indonezia (fiecare cu peste 100 mil ha). Intre continente, America de S detine cea mai mare suprafata ocupata de paduri unde majoritatea tarilor detin procente. de peste 30%; alaturi de Brazilia mai sunt Peru, Columbia, Venezuela, insa majoritatea padurilor sudamericane sunt foioase, rasinoasele sunt numai 1%. W(productivitatea medie) la hectar=24m3 masa lemnoasa, iar volumul total al padurilor=78 mld. m3. America de N. detine 14% din supraf mondiala a padurilor si 18% din volumul de masa lemnoasa. Aici predomina conifere (80%). W=62m3/ha. Desi Canada si SUA au suprafete mari de paduri raportate la suprafata tarilor respective, reprezinta numai 24-25%. Padurile din America Centrala peste 200 mil ha. Sunt paduri cu val econ ridicata, dar foarte putine sunt sacrificate. Africa detine o suprafata forestiera de 650 mil ha, dar cu foarte mari centr regionale; astfel tarile ecuatoriale au supraf. intinse de padure, iar cele Sahariene si din S au suprafete foarte restranse. Resursele de masa lemnoasa=numai 2% din totalul mondial. Asia: suprafata forestiera=542 mil ha; tari cu supraf mari de padure: China(188mil), India(64mil), dar si tari cu supraf foarte reduse (cele din apropierea Orientului Apropiat si Mijlociu). W este scazuta = . m3 ha. Europa: fara CSI detine 188 mil ha. W=93 m3/ha. Cele mai multe state europene au un grad mediu de acoperire cu paduri. Se remarca insa Suedia aprox 30 mil, Finlandapeste 25 mil. Australia si Oceania (200 mil ha) au un vol de masa lemnoasa de 4 mld m3. In Australia, padurile tropicale ocupa zonele de coasta , iar in interior sunt impadurite, in Noua Zeelanda sunt rasinoase si fagete. Padurile au in primul rand importanta ecologica, reprezinta o fabrica de

16

O2, regleaza clima si umiditatea, protejeaza solurile. Exploatare, industria lemnului - masa lemnoasa exploatata la nivel mondial annual la 3,5 mld m3 din care 1,7 mld sunt lemne pt foc; - peste 50% din productia globala si 60% din masa lemnoasa apartin tarilor dezvoltate - pe plan mondial, intre continente, pe primul loc la prod de lemn este Asia, urmata de America de N, CSI si Europa. - pe cont european se exploateaza in general lemnul de rasinoase in special in Suedia si Finlanda, carora li se alatura, in urma importurilor de masa lemnoasa Germania, Franta, Austria si Slovacia. Rusia: zonele de exploatare nu sunt in Taigaua Asiatica, ci in padurile din N partii europene, in zona Uralului si altor regiuni muntoase. In padurile nord-americane dominate de rasinoase, exploatarea are loc in NV SUA si in zona centrala, iar in Canada zona pen Labrador. - masa lemnoasa exploatata este folosita in proportie de 80-90% in industrie - Canada este pe locul 6 in lume la prod de lemn si pe locul 2 la prod de cherestea - in Asia, cea mai mare parte a lemnului exploatat se foloseste drept combustibil : China din cele 290 mil m3 , 190 mil se folosesc pt foc, iar India este prima producatoare mondiala de lemn pt foc-278 mil m3, Japonia este printer principalii importatori de lemn (din Rusia si Canada). - in Africa, productii semnificative inregistreaza Nigeria, Etipopia, Kenia, iar la cherestea Africa de S. - intre tarile S-americane: Brazilia(200 mil m3, din care 114 pt foc) La prod de cherestea se detaseaza: Rusia, Canada, SUA, Japonia, Franta si Germania La prod de mobile: SUA, Rusia, Germania, Franta, Italia, Japonia si Canada

17