Minereurile de fier

Minereurile de fier reprezinta una dintre rezervele naturale cele mai intens folosite, constituind, totodata, obiectul unor ample schimburi internationale.Fierul este larg raspandit in natura, reprezentand 5-6% din litosfera si intra in combinatia multor minerale care compun scoarta Pamantului.Minereurile de fier se gasesc sub diferite combinatii:oxizi, carbonati, silicati si sulfati de fier.Din categoria oxizilor fac parte magnetitul, hematitul, si limonitul, iar din cea a carburantilor, sideritul. Magnetitul este minereul de fier cu continutul cel mai bogat in metal (68-72%) si, totodata, cel mai pur, dar cu o raspandire oarecum limitata (cca 15% din rezervele mondiale); zacaminte reprezentative exista in Muntii Ural (Magnitnaia), Suedia (Kiruna), Venezuela (Cerro Bolivar), India (statele Bihar si Orissa) s.a. Hematitul are un continut de metal ceva mai redus (de regula sub 70%), dar o mai larga raspandire (27% din rezervele cunoscute de minereu de fier); asemenea zacaminte exista in Brazilia (Minas Gerais), India (Madhya Pradesh, Mysore), SUA (zona Lacului Superior), C.S.I (bazinul Krivoi Rog), Australia (Australia de vest). Limonitul si sideritul au un continut de metal mai redus (48-63% primul si, respective, 30-48% al doilea), dar o foarte larga raspandire, zacaminte tipice aflandu-se in Franta (Lorena), Spania (Bilbao), Marea Britanie si India. Rezervele si productia mondiala Evaluarile rezervelor mondiale sunt, ca si in cazul altor resurse, aproximative, in functie de criteriile de apreciere, diferite de la tara la tara, si, in primul rand de tehnica folosita in cunoasterea rezervelor.Ca urmare a activitatii de prospectare, intreprinsa in regiuni mai putin cercetate din America de Sud, Africa si Australia, au crescut rezervele sigure. Potrivit O.N.U., acestea sunt de 850 mld. Tone (certe si probabile), din care aproximativ jumatate sunt minereuri bogate in continut metallic.La aceasta rezerva se adauga concentratiile feromagnetice ale Oceanului Planetar, evaluate la alte 250 mld. tone.Se apreciaza ca acestea pot sa asigure consumul mondial pe o perioada de peste 1000 de ani. Productia mondiala de minereu de fier a cunoscut un ritm rapid de crestere, ca urmare a cerintelor tot mai mari de produse feroase, de la 127 mil. tone in 1938 la 841 mil.tone in 1980 si 945 mil.tone in 1991, an dupa care a inceput sa scada, ajungand la 547,3 mil.tone in 1993. O data cu dinamica foarte rapida a productiei mondiale de minereu de fier, pana in anul 1991, au avut loc mutatii in repartitia geografica a extractiei minereului de fier pe diferite zone geografice :a scazut ponderea Europei si Americii anglo-saxone si a crescut, in schimb, aportul C.S.I., al Americii Latine si al Australiei (de la 1,1% la 10%). Desi la nivelul Globului, exista peste 60 de tari producatoare de minereu de fier, numai 10 depasesc cifra de 10 mil.tone anual. Minereurile de fier fac obiectul unui intens comert, peste 50% din productia mondiala fiind exportata (362 mil.tone in 1999, din totalul productiei mondiale).Numai 2 tari asigura mai
1

mult de 2/3 din exporturile mondiale in domeniu:Brazilia si Australia, urmate, la mare distanta de India, Canada (cu aproximativ 30 de milioane fiecare), Africa de Sud, Suedia. Australia detine locul al 2-lea pe glob in extractia de minereu de fier (96 mil.tone in 1999)-productia sa crescand constant in ultimii 10 ani-participarea ei la productia mondiala fiind relativ recenta (dupa anul 1965). Are reserve mari estimate la 90 mld.tone si sunt caracterizate printr-un continut mare de metal (55-64%), situate la adancimi mici, ceea ce permite exploatarea lor in cariera. Cele mai mari reserve sunt concentrate in statul Australia de Vest, care participa cu aproape 90% la productie;cele mai mari exploatari se afla in in zona Pilbara, din nord-vestul acestui stat, tot aici aflandu-se si cele mai mari statii de concentrare a minereului in vederea exportului realizat prin portul Port Hedland, din apropiere.Rezerve si exploatari mai mici se afla in statele Queensland, Noua Galie de Sud, Australia de Sud (in muntii Middleback) si in statul insular Tasmania. Africa. Acest continent are o participare inca mica fata de posibilitatile de care dispune.Zacamintele cele mai mari sunt localizate in trei zone:nordul Africii, Africa Occidentala si Africa de Sud. In Africa de Nord se evidentiaza zacamintele din Algeria, Maroc si Tunisia, tari care au insa productii restranse.In Algeria, principalul zacamant se afla in Sahara alegeriana (cele de la Venza si Darissa), la granite cu Tunisia, cu exploatari in cariera.Minereurile au concentratie variata (intre 37-56% metal). Zacamintele din Maroc sunt localizate pe o linie aproximativ dreapta, de la sud de Casablanca pana la poalele muntilor Atlasului Mijlociu.Continutul metalului in minereu este redus (23-45%), iar productia este inca mica. In Africa Occidentala, statele producatoare de minereu de fier sunt Mauritania, Sierra Leone si Guineea.Mauritania a avut o vreme productie in crestere, dar in prezent a scazut la la 6,7 mil. tone;cea mai mare parte a productiei provine din zacamintele de la FDerick, aproape de tarmul Atlanticului, aflate pe cale de epuizare.Un mare zacamant se afla la El Rhein, cu o rezerva de un milliard de tone, care a inceput sa fie exploatat in 1984. Reserve mari de minereu de fier detine Africa de Sud, care este si prima producatoare de pe continent, participand cu 3% la productia mondiala (18,4 mil.tone in anul 1999, mai mare in trecut.) Exploatarile se fac in sudul tarii in provincia Capului, productia fiind exportata, prin portul Saldanha Bay, spre SUA, Japonia si Europa Occidentala.Noi rezerve au fost descoperite in regiunea Phelps Dodge si Pietersburg. Africa se caracterizeaza printr-o dezvoltare slaba a industriei siderurgice, cu exceptia Republicii Africii de Sud, care are o productie in scadere (9,1 mil.tone otel), centrele siderurgice fiind concentrate in provinciile Transvaal (Pretoria, Pietersburg, Johanessburg, Veereniging), Orange (Bloemfontein), Natal (Newcastle).Alte tari africane cu siderurgie sunt Egiptul, Nigeria si Algeria. Australia, a doua producatoare mondiala de minereu de fier, are o siderurgie inca putin . dezvoltata (cca. 7,5 mil.tone otel), fiind concentrate pe coasta de est si de sud:in Australia de Sud, cu uzinele de la Whyalla si Point Pirie, in apropierea marilor zacaminte de fier de la Iron
2

Knobe si a zacamintelor de carbuni cocsificabili, la care se adauga gruparea siderurgica din sudest, in statul Noua Galie de Sud (Newcastle, Port Kemela), care dispune de carbuni cocsifiabili si de minereu de fier.A treia grupare se afla in statul Queensland (sudul peninsulei York), unde se fac mari exploatari de minereu de fier si de carbuni cocsifiabili (central mai important Cloncury).

Minereurile neferoase si metalurgia neferoasa

Minereurile de metale neferoase sunt cele care nu contin fier sau aliaje ale acestuia.Din aceasta categorie face parte o gama variata de minereuri din care se extrag:cuprul, aluminiul, plumbul, zincul, staniul s.a, la care se adauga metalele pretioase (aur, argint, metale platinice), metalele radioactive si metalele rare (zirconium, cadmiu, germanium, iridium, taliu etc.) Diversitatea acestor metale, proprietatile fizico-chimice foarte variante, intrebuintarile multiple au favorizat includerea lor in numeroase clasificari.Importanta lor economica, locul lor in tranzactiile international, precum si repartitia geografica a zacamintelor sunt cateva optiuni.Desi aceste metale au fost cunoscute si folosite, in mare parte, din timpuri stravechi, ele au devenit astazi de neinlocuit in dezvoltarea unor ramuri industrial de varf:electronica, electrotehnica, constructii de autovehicule, industria aerospatiala sau tehnica de calcul. Cuprul sau arama este un metal de culoare rosiatica, ductil, maleabil, bun conducator de caldura si electricitate (al 2-lea dupa argint).A fost intrebuintat la confectionarea armelor, uneltelor, iar in prezent peste 50% din productia mondiala este utilizata in industria electrotehnica, aeronautica, autovehicule, nave.Se extrage in mod obisnuit din grupa sulfurilor, prin indepartarea fierului, apoi se rafineaza pe cale electrolita, consumand o mare cantitate de energie.Rezervele mondiale de minereu de cupru sunt evaluate la circa 650 mil.tone, apreciate a avea o durata de exploatare de 50-100 de ani.Primul loc in lume la exploatarea de minereu de cupru revine statului Chile, care detine 33% din productia mondiala,cu peste 15 zacaminte, cantonate in special in desertul Atacama. Australia exploateaza cuprul in statele Queensland si Tasmania. In Africa, pe primul loc la exploatarea cuprului se afla Zambia, cu renumita centura a cuprului (Copper Belt), unde extractiile sunt in cariera (Kalengwa) si in subteran (Baluba, River Lode); in Africa de Sud (provincial Transvaal), Zair, Namibia, Maroc. Aluminiul si-a facut loc mai tarziu in sfera industriei.In natura, aluminiul nu se gaseste sub nativa, ci numai in combinatii foarte larg raspandite:peste 30% din rocile care alcatuiesc scoarta terestra. Desi foarte raspandit, aluminiul industrial se obtine, in cea mai mare parte di bauxita, o roca sedimentara descoperita in anul 1812.Rezervele de bauxita sunt apreciate la circa 25 mld.tone ceea ce va asigura consumul, la nivelul celui actual, timp de 200 de ani. Australia este regiunea cu cele mai bogate rezerve de bauxita;detine 30% din rezervele mondiale.Acesta tara este, in acelasi timp si primul producator si exportator de bauxita pe plan mondial.Cel mai bogat zacamant se afla la Weipa, in nordul tarii, in statul Queensland; rezervele
3

de aici sunt estimate la circa 2.5 mld.tone.Alte zacaminte importante sunt in statul Australia de Vest la Darling Ranges,in apropiere de Perth, in Peninsula Gove.Prelucrarea bauxitei si obtinerea aluminiului se fac la uzinele din Fremantle si Kwinana, apoi in statul Victoria, la Point Henry si in Peninsula Gove la Melville Bay. Africa de Vest este a doua regiune reprezentativa pentru rezervele si productia de bauxite, unde sunt cantonate aproximativ 30%din zacamintele de minereuri.Alte state producatoare de bauxite din Africa sunt:Sierra Leone, Nigeria, Africa de Sud, Angola. Plumbul si Zincul sunt metale care, desi au unele proprietati chimice si geochimice diferite, se gasesc in concentratii de minereuri commune.Plumbul este un metal greu, foarte maleabil si putin ductibil, usor de laminat, prezinta conductibilitate termina termica si electrica reduse.Zincul este un metal alb-argintiu, care in aer se acopera cu un strat de oxid incolor.Repartitia geografica a rezervelor si a productiei de plumb si zinc aduc pe primele locuri Australia, primul producator mondial de plumb (21,5% pondere) si al 2-lea loc la productia de zinc (15,4% pondere).Resursele se exploateaza in statele Noua Galie de Sud, la Broken Hill (cel mai bogat zacamant cu un procent ridicat si de argint; in cele 4 mine de aici se realizeaza 70%din productia de plumb si 60% din cea de zinc a tarii); apoi in South Australia, la Beltana; in Northern Territory, la Lake George. Pe continentul african se remarca Africa de Sud si Marocul, la productia de plumb si zinc. Staniul sau cositorul este un metal alb-argintiu, cu duritate mica, foarte maleabil si care se poate lamina in foite subtiri (staniol); foarte stabil in prezenta umiditatii si care se oxideaza extreme de lent.Rezervele mondiale sunt apreciate la circa 50 mil.tone.Resurse deosebite are si Australia, concentrate mai ales in Tasmania (in vestul insulei, Mont Cleveland si Irvinebank, in est).Exploatari de staniu mai sunt si in tarile africane:Namibia,Africa de Sud, Zimbabwe. Aurul face parte din grupa metalelor pretioase alaturi de argint si platina, care se impugn prin proprietatile fizico-chimice si importanta economica.Productia mondiala de aur fin este asigurata intr-o mare masura de Africa de Sud, SUA, Australia, Indonezia, China, Rusia si Canada. Africa de Sud, primul producator mondial de aur, dispune de circa 50 de mine principale, unde lucrarile miniere se desfasoara in proportie de 70% la adancimi cuprinse intre 1500-3800 de m.Cea mai mare concentratie de aur din lume se afla in districtul Witwatersrand, zacamant situat in sudul provinciei Transvaal, din nord-estul tarii.Continutul de 30 de g de aur la tona de minereu confera minei Free State Geduld renumele de cea mai bogata din lume.In Transvaal se mai exploateaza aur si in zona localitatilor:Klesksdorp, Blomhof, Pietersburg.Pe continentul African, resurse aurifere detin si Kenya, Gabon, Nigeria. In Australia, zacamintele de aur se afla situate in statele Victoria, Queensland si New South Wales, state situate in estul si sud-estul tarii, unde se desfasoara principala catena muntoasa australiana. Argintul se gaseste foarte rar in stare native, fiind extras din minereurile complexe.Este un metal de culoare alb-argintie, maleabil, ductibil.Productia mondiala de argint este realizata
4

indeosebi de Mexic, SUA, Australia si Chile, care impreuna au o pondere de 60%din totalul mondial.Pe teritoriul Australiei, argintul se extrage in statele Queensland, New Wales si Tasmania. Platina si metalele platinice (osmiul, iridiul, paladiu, rhodiul si rutheniul) fac parte din categoria metalelor pretioase, au culoare alb-cenusie, luciu puternic, au punctul de topire superior fierului, densitate mare.In prezent, 4 tari, respectiv Africa de Sud, Rusia, Canada, Columbia, realizeaza 99% din productia mondiala. Africa de Sud, principalul producator, care realizeaza 79% din totalul mondial, detine mari zacaminte in zona centrala a provinciei Transvaal, in complexul de zacaminte Bushveld, cu exploatari in apropierea localitatilor Lyndenburg, Rustenburg, Pietersburg. Metalele radioactive sunt utilizate in principal ca surse energetice.Din aceasta categorie cel mai important este uraniul, element radioactiv aflat in natura mai ales in zacaminte de pechblenda.Metalul are culoare alb-argintie, usor oxidabil in aer. Cea mai importanta proprietate a sa este radioactivitatea naturala (capacitatea de a emite radiatii alfa, beta si gama). Australia detine circa 20% din rezervele mondiale, in statele Queensland (Mary Kathleen, Rita, Elen Dorothy), South Australia, New South Wales. A doua regiune geografica dupa importanta rezervelor de uranium o constituie Africa, cu 20% din cele cunoscute:Niger, Namibia, Africa de Sud.

Bibliografie: 1.Silvu Negu, Gheorghe Vlsceanu, Florina Bran, Claudia Popescu, Liviu Bogdan Vlad, Marius Cristian Neacu-Geografie Economic Mondial 2.Bebe Negoescu, Gheorghe Vlsceanu-Geografie Economic
5