Sunteți pe pagina 1din 28

Definitia carbunilor Carbunii sunt roci sedimentare combustibile formate din resturi de plante, supuse unui lung si complex

x proces de transformare (incarbonizare)in conditiile lipsei oxigenului, presiunii si temperaturii ridicate, ce depind de adancimea la care se afla acumularile vegetale. Clasificarea carbunilor a) Carbunii superiori: a)1. Antracitul: - are cel mai mare continut de carbon (90-95%) si o putere calorica mare (8200-9200 kcal/kg); - are o culoare cenusie, luciu metalic , putine substante volatile si o umiditate foarte scazuta; - nu are proprietati cocsificabile folosindu-se in principal ca si combustibil, insa mai poate fi folosit si in metalurgie. a)2.Huila: - are un continut de carbon ridicat ce variaza intre 7593% si o putere calorica de 8600 kcal/kg; - este un carbune de culoare neagra sau neagra-cenusie, cu luciu sticlos, stralucitor; - au o mare importanta economica fiind folosita la fabricarea cocsului metalurgic, ca materie prima pentru industria chimica, putand fi folosita ca si combustibil. b) Carbunii inferiori: b)1.Carbunele brun:- se caracterizeaza printr-un continut de carbon ce variaza intre 60-80% si o putere calorica intre 3000 si 6000 kcal/kg, are o umiditate scazuta;

- din punct de vedere al intrebuintarii, carbunele brun este folosit ca sursa de energie, in industria cocsului, chimica. b)2. Lignitul: - este carbunele cu o mare raspandire pe glob ce are un continut de carbon de 30-50% si o putere calorica de 1600 -3500 kcal/kg; - are o culoare bruna cu nuante diferite, luciu mat si o umiditate ridicata; - se foloseste aproape in exclusivitate ca si carbune energetic. b)3.Turba: - are o putere calorica redusa variind intre 200 si 2000 kcal/kg; - este putin folosita pe plan mondial in present, isi are intrebuintarea ca si combustibil in uzul casnic, ingrasamant pentru plante si in medicina pentru ,,bai de namol turbos.

Istoric privind utilizarea carbunilor


Prima tara care a inceput sa extraga si sa comercializeze carbunii a fost China. In Europa au fost deschise primele mine la Zwickau (Germania) in secolul al X-lea, apoi in secolul al XII-lea in Marea Britanie. Dezvoltarea industriei siderurgice unde carbunele inlocuieste lemnul, prima revolutie industriala, inventarea masinii cu abur in anul 1771, a locomotivei in 1829 si a vaporului in 1819, cresterea productiei industriale au dus la cresterea tot mai mare intr-un ritm alert a cantitatii de extragere a carbunelui, utilizare acestuia devine pe parcurs din ce in ce mai diversa, fapt ce adus la industrializarea multor tari. Astfel utilizarea lui la scara larga ca si combustbil pentru motorul cu aburi (James Watt realizatorul motorului

efficient)in industria siderurgica, transporturile navale sau feroviare, aparitia de noi exploatari in diferite tari precum : SUA, Rusia, Polonia fac ca secolul al XIX-lea sa insemne o adevarata ,,epoca a carbunelui deoarece in aceasta perioada reprezenta ,,veritabila paine a industriei In aceasta perioada iau nastere noi bazine carbonifere ce vor deveni in scurt timp nucleele de baza ale viitoarelor concentrari industrial complexe: Ruhr (Germania), Midlands, Cardiff, Anglia de NE (Maria Britanie), nordul Frantei, Sambre-Mass (Belgia), Silezia Superioara (Polonia), Donbas (Ucraina), Appalachi (S.U.A) etc. Secolul al xx-lea adduce mutatii noi in structura folosirii carbunilor, prin cresterea rolului acestora ca sursa de combustibil in obtinerea enegiei electrice si ca materie prima in industria chimica.

Utilizarea pe scara larga a carbunilor Carbunele este deosebit deosebit de valoros ca materie prima pentru industrie. Principalul produs obtinut, in present, este cocsul, cocseriile fiind localizate, in general, in incinta bazinelor carbonifere. Cocsul este utilizat drept combustibil in siderurgie, ca materie prima sau ca produs auxiliar pentru fabricarea fontei, a carburii de calciu si a altor derivate industrale. O alta forma de industralizare, care, reprezinta, totodata o valorificare superioara a carbunelui o

constituie gazeificarea si lichefierea, care ofera posibilitatea obtinerii de produse similare celor din petrol. Produsele obtinute sunt utilizate in alimentarea industriei si a zonelor urbane, precum si pentru fabricarea amoniacului si a metanolului. Este utilizat ca si combustibil pentru obtinerea energiei electrice si in industria materialelor de constructii. Alta utilizare a carbunilor este in industria chimica pentru obtinerea vopselurilor, a materialelor plastice, fibrelor sintetice, ingrasaminte etc. Mai este folosit si in industria farmaceutica. Este folosit ca si combustibil pentru incalzirea locuintelor. Evaluari ale resurselor de carbune Conform Congresului International de Geologie de la Torino din 1913 s-a estimat ca pe plan mondial resursele de carbuni sunt in valoare de 7100 miliarde de tone din care: America de Nord detine o pondere de 68% din total; Asia 70%; Europa 10%; Africa 3%; Australia 2%.

Repartitia mondiala a resurselor de carbune


America de Nord Asia 2% 1% 7% 44% Europa Africa Australia

46%

Evolutia productiei mondiale de carbuni (in milioane tone) Huila Lignit Total 1890 474 38 512
6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 Huila Lignit Total

1913 1215 125 1340

1938 1178 262 1440

1950 1439 792 2231

1980 2733 996 3729

1991 1999 2007 3570 3701,5 5543,0 1430 882,4 945,0 5000 4583,9 6,488,0

Sursa: Images economiques du monde, 2002; BP Sttistical Review of World Energy, 2008

1890 1913 1938 1950 1980 1991 1999 2007

Productia carbonifera s-a caracterizat printr-un ritm de crestere foarte ridicat pana in 1913 (secolul al XIX-lea fiind numit de altfel ,, secolul carbunelui), cand carbunele domina sursele energetic (90% in balanta purtatorilor de energie primara). Dupa aceasta data, productia evolueaza mai lent sau chiar stagneaza , ca urmare a cresterii ponderii hidrocarburilor. In schimb, o data cu ,, criza petrolului, declansata in anul 1973, are loc o ameliorare a industriei carbonifere mondiale, care se revigoreaza; un aspect important l-a constituit reconsiderarea carbunilor inferiori, utilizati tot mai mult in termoiventrale.

Rezervele de carbune ale unor tari (2008) Tara China S.U.A. Rusia Germania India Polonia Australia Africa de Sud Rezerve (mld.tone) 114,5 238,0 157,0 6,7 58,6 7,5 76,2 30,4

Sursa: BP Statistical Review of World Energy, 2008

Rezerve (mld.tone)
1% 8% 1% 35% 11% 4% 17% China S.U.A. Rusia Germania 23% India Polonia Australia Africa de Sud

Productia de carbune Tara China S.U.A. India Australia Rusia Africa de Sud Indonezia Germania Polonia Kazahstan Turcia (mil. t 2008) 2,782 1,063 512 402 327 250 230 192 144 115 86

Sursa: BP Statistical Review of World Energy, 2009

China S.U.A. India Australia Rusia Africa de Sud Indonezia Germania Polonia Kazahstan Turcia

Carbunii in Asia
Acest continent cu toate ca detine rezerve apreciabile de crabune, productii insemnate obtin doar R.P. Chineza si India. Continentele din emisfera sudica au o participare redusa, ata ca rezerve cat si ca productie.

R.P.Chineza
China este in prezent prima producatoare in lume (cca. 950 mil tone in 1989), participand cu mai mult de 1/5 la productia mondiala. Productia a cunoscut mari ritmuri, crescand de la 30 de milioane de tone in 1950, la aproape un miliard de tone in prezent. Carbunii detin o pondere foarte mare (4/5)din balanta energetica, fiind sursa energetica primordiala a tarii. Rezervele sunt estimate la cca 600 miliarde tone, iar calitatea carbunelui este superioara (in mare parte huila coxificabila), grosimea stratelor este mic, iar adncimea de exploatare redus permite de multe ori exploatarea n cariera.

Constituie principala sursa energetica a tarii.

Cele mai mari bazine cu carbuni superiori sunt localizate in nordul si estul Chinei. In sud-estul si centrul Chinei, sunt mai cu seama zacamintele de carbuni bruni. Fiind la adancime mica, multe din exploatari se fac la zi. Principalele exploatari se fac in: - China de Nord Est (Manciuria) la Funshun (una din cele mai mari exploatari la zi din lume) si Benxi; - In China de Nord, unde se afla bazinele Taiyuan si Detong - Sunt importante, de asemenea, exploatarile din China Centrala (in provincia Honan) - China de Est si de Sud Est provinciile Yunnan si Hunan

India Este a doua producatoare pe continent si a treia pe plan mondial,


productia fiind aproape in exclusivitate din huila, concentrata in nordestul tarii , in statele Bihar, Assam, Madhya-Pradesh si in Bengalul de Vest. Din aceste state se obtine aproape 90% din populatia tarii. Zacaminte de huila, in exploatare, mai exista in apropiere de Hyderabad si Madras. Se inscrie printre tarile care inregsitreaza ritmuri inalte de dezvoltare, urmare a crearii unei siderurgii proprii si a cerintelor de export.

Kazahstan
Este a treia producatoare pe continent, are zrezerve destul de importante ce ajung 100 de ani pentru consumul propriu. Se exploateaza carbune coxificabil in mare parte. S-a inregistrat o scadere a productiei dupa 1990 cu 50% (combinata cu schimbare de regim), restructurare a sectorului minier. Principalele exploatari se fac in: -Karaganda, la Nord de lacul Balhas - principalul bazin carbonifer, huila cocsificabila si carbune brun; - Ekibastuz : 10% din productia tarii.

Carbunii in America
S.U.A.
Detine cele mai mari rezerve de carbuni din lume. A detinut pentru mult timp suprematia mondiala in industria carbonifera. In prezent este pe locul 2, producand cca 22% pe plan mondial iar cca 9 % din productie este exportata. Rezervele de carbune ar ajunge pentru o perioada de 245 de ani si contin mai multa energie decat energia tuturor rezervelor de petrol din lume. Carbunele joaca un rol important in economia S.U.A. fiind componenta esentiala a industrie siderurgice, asigurand o parte insemnata din energia din materia prima a industriei chimice si jumatate din electricitatea utilizata in Statele Unite. In regiunea Muntilor Stancosi se exploateaza din statele Colorado, Wyoming , Dakota de Nord. Carbunele este de slaba calitate, fiind format in majoritate din lignit si carbune brun. Condiiile pe care le are aceasta provincie, respectiv relieful puternic accidentat si departarea de zonele

industriale, au facut ca ponderea in productia totala sa fie redusa, desi sub aspectul rezervelor detine 60% din total. Regiunea Appachilor este cuprinsa intre nord-estul statului Pensylvania si reprezinta cea mai mare zona de exploatare a carbunilor din lume . Desi detine doar 1/5 din rezervele federale. De aici se obtine doar 2/3 din productia de antracit si huila a tarii.Principalele exploatari se afla pe teritoriul statelor Pensylvania, West Virginia si Alabama. Bazinul Fluviului Mississippi Bazinul Central Estic detine cca 17% din rezervele nationale si da 1/3 din productia de carbune, cuprinde exploatari pe teritoriul statelor Illinois, Montana este statul cu cele mai mari rezerve de crbune (119 miliarde de tone), Kentucky, Ohio si Indiana. In Bazinul Central Vestic al Bazinului Mississippi se exploateaza in statele: Iowa,Missouri,Nebraska. In Bazinul Sudic al Bazinului Mississippi se exploateaza in statele: Texas care este cel mai mare consumator de carbune utilizand circa 100 de milioane tone pe an si Louisiana.

Canada Este al doilea stat al Americii avand o productie echilibrata de carbuni


cu un usor avantaj asupra carbunilor superiori, cele 25 de mine asigurand 95% din productia totala. Principalele exploatari de carbune superior se afla in Noua Scoie,New Brunswick,Provincia Alberta ,Provincia Saskatchewan. Prezenta la mare distanta a zacamintelor de carbune fata de centrele de consum, face nerentabila folosirea interna a unie parti insemnate din populatia realizata . Aceste lucru a determinat statul canadian sa exporte o mare parte a productiei obtinuta din provinciile vestice si sa importe cantitati insemnate de carbune pentru acoperirea necesarului, mai ales in provinciile vestice.

Carbunii in Europa
Federatia Rusa
Se situeaza pe primul loc in lume din punct de vedere al resurselor si pe locul intai in ceaa ce priveste productia. Producia carbonifera a cunoscut o scadere substantiala dup 1990, datorit scderii cererii interne i a reducerii exporturilor (doar 5% din producia mondial). Bazinul Peciora - Numit si ,,Dombasul polar, este situat in nord-estul partii europene a Federatiei Ruse, fiind cel mai extins ca suprafata din Europa. - Se extrage carbune superior , folosit in industria din regiunea SanktPetersburg si a Moscovei. Bazinul Moscovei - Este principalul bazin de exploatare a lignitului si carbunelui brun din Federatia Rusa.

- Dintre centrele de extractie se remarca : Skopiri, Suvorov, Novomoskovsk, Kaluga, Borovici etc. - Detine rezerve de carbuni energetici si este principala sursa de combustibili pentru industria energiei electrice din regiune. Regiunea Muntilor Ural - Detine atat zacaminte de carbune superiorcat si carbune brun. - Cantitatea extrasa este folosita de centrele industriale din Ural. - Bazinele carbonifere cu omportanta deosebita pentru industria locala sunt: Ekaterinburg, Kizel,Celeabinsk si Kuznetk. - Bazinul Kuznetk situat in bazinul Fluviului Obi , pe afluentul sau Tomi este cel mai important pentru productia tarii avand o pondere de 35 %, detine cca 200 de straturi carbonifere si se extrage carbune coxificabil pentru siderurgia Siberiei de Vest. Partea Asiatica - Karaganda are o pondere de 10% din productia Federetiei Ruse cu exploatari de huila cocsificabila si carbune brun. - Kansk-Acinsk cu mari exploatari la suprafata in cariera din bazinul Flluviului Enisei. - Ceremhovo in regiunea Lacului Baikal. - Tungusca in Siberia Centrala. - Kolama in Nord Estul Siberiei. - Bazinele Bureia si Sahalin in Extremul Orient.

Polonia Detine cele mai mari rezerve de huila din Europa Centrala , iar in ceea ce
priveste productia de huila se situeaza pe locul patru in lume. Peste 90% din rezervele de huila se afla in sudul tarii in Silezia Superioara. Pozitia geografica este favorabila prin prezenta celor doua cai navigabile , Odra si Wisla legandu-l de regiunile centrale ale tarii si de Marea Baltica. Prin canalul Gliwicw si fluviul Odra ajunge la Marea Baltica, aceasta fiind o alta cale pe care se transporta carbunii pentruu export. Huila se mai exploateaza dar in cantitati mai mici, in Silezia Inferioara in Bazinul Welbrzych (cca 5%) si in Podisul Lublin. Carbuni Inferiori se expolateaza din Bazinul Turow si Bazinul Konin-Turek Polonia detine mari zacaminte de turba in NE tarii, in Mazuria.

Germania

Din puncte de vedere al productiei carbunilor energetici este pe locul 2 dupa Federatia Rusa, participand cu 3 % din productia mondiala. Zacamintele de carbuni inferiori sunt concentrate indeosebi in partea estica, in bazinele Saxono-thuringian care participa in proportie de peste 50% din productia tarii si Bazinul Lauchammer, acesta in cele din urma avand insa rezerve mi importante . Alte bazine din care se exploateaza carbuni inferiori, atat lignit, cat si carbune brun, se afla in partea vestica: Aachen, Kln, Saxonia Inferioara, Bavaria. In ceea ce priveste carbunii superiori, se remarca bazinul Ruhr cu rezerve importante de huila, cuprinde insa si insemnate rezerve de lignit . Un alt Bazin huilifer este Saar, situat mai spre sud de Rurh, in apropiere de grafnita cu Franta. Germania a cunoscut o reducere substanial a produciei de crbune (dup 1990 producia de crbuni superiori s-a redus cu 50%, iar cea de crbuni inferiori cu 24%)

Ucraina
Cel mai important este Bazinul Donetk situat pe cursul inferior al Donetului este considerat ca detine cea mai ridicata pondere a carbunilor cocsificabili din Europa. Acest zacamant contine circa 300 de straturi din care sunt exploatate peste 100. Detine atat carbuni cocsificabili cat si energetici ce au o pondere de 60% din resursele carbonifere. Bazinul are o proportie geografica favorabila, fiind situat in apropierea zacamintelor de minere de fier de la Krivoi-Rog si Kerci dispunand de caile de transport naval prin Canalul Volga-Don care face legatura dintre Marea Neagra si Marea Baltica, ceea ce a favorizat dezvoltarea uneia dintre cele mai importante regiuni industriale.

Marea Britanie
Este recunoscuta ca o producatoare in exclusivitate de huila si a dominat mai bine de 100 de ani industria carbonifera. Rezervele sale apreciate la 170 miliarde de tone pot asigura consumul actual pe un interval de 1000 de ani. A fost prima tara din lume care a trecut la exploatari masive de carbune inca din secolul al XVIII-lea. Localizarea favorabila a zacamintelor aproape de zacamintele de fier si de tarmuri au usurat transportul si au creat conditii avantajoase dezvoltarii timpurii a industriei metalurgice si a exportului. Calitatile carbunelui destul de buna, adancimea mica si grosimea mare a straturilor, au inlesnit exploatarea lor, dar totodata, au dus si la epuizarea straturilor de suprafata si de mica adanacime. In Marea Britanie se exploateaza in exclusivitate carbuni superiori, cocsificabili. Exista cinci bazine carbonifere mai importante: Bazinul Scotiei, Northumberland, Yorkshire, Lancashire si Wales, care detin huila cocsificabila de diferite tipuri

Cehia Se situeza printre tarile ca resurse importante de carbune, respectiv


11,6 miliarde tone carbune superior si 9,8 miliarde tone carbune inferior. Cel mai mare bazin de exploatare a huilei este Ostrawa Karvina, de unde se alimenteaza aproape intreaga industrie siderurgica a tarii, dupa care urmeaza alte bazine mai mici cum sunt: Kladno, Plzen, Zakler, Kosice. Crabunii inferiori se exploateaza din Bzinul Most din Boemia de Nord, care asigura peste jumatate din tottalul productiei de carbune, urmat de alte bazine cum sunt: Sokolov si Ceske Budejovice.

Romania

Intre combustibilii minerali clasici (carbune, petrol si gaze naturale), carbunii ocupa primul loc dupa marimea rezervelor. Acestea sunt totusi destul de modeste si alcatuite in mare parte din carbuni inferiori. Ca repartitie geografica, ele sunt concentrate in mare parte in Oltenia si Deoresiunea Petrosani Carbunii superiori Huila este carbunele superior de baza al tarii noastre care ocupa o pondere de 70%. Principalele bazine huilifere se afla in Depresiunea Petrosani si in Muntii Banatului. Bazinul Petrosani - Situat in cursul superior al Jiului, in depresiunea cu acelasi nume, este cel mai mare bazin huilifer al tarii, in cardul lui obtinandu-se peste 80% din productia nationala de huila. - Principalele exploatari huilifere ale bazinului sunt: Uricani, Lupeni,Paroseni,Vulcan,Aninoasa,Livezeni,Petrila etc. Muntii Banatului - Rezervele huilifere sunt destul de neinsemnate - Sunt situate la adancimi mari si dispun de o tectonica compliacata (la Anina fiind cea mai dificila din intrega tara). - Exploatarile de aici prezinta doua concentrari : una in apropiere de Resita(la Anina,Doman,Secu etc.) si alta in vecinatatea Defileului Dunarii (la Baia Noua ,Cozla, Bigar etc,)

Carbunii inferiori Lignitul este tipul de carbune reprezentativ pentru tara noastra, cea mai mare parte a rezervelor concentrandu-se in Podisul si Subcarpatii Getici, unde exista mai multe bazine: Bazinul Motru-Jilt-Rovinari - Situat in Podisul Getic, se intinde de la Valea Jiului pana la Valea Motrului. - Este cel mai mari bazin carbonifer al tarii, deoarece detine cea mai mare parte a rezervelor de lignit si asigura circa 50% din totalul productiei de carbune energetic al tarii.

- Se disting trei concentrari: 1.Concentrarea Motru in bazinul raului omonim, cu preponderenta a exploatarii in subteran, avand ca centre mai insemnate:Lupoaia, Horasti, Plostina, Leurda, Rosiuta si Motru. 2.Concentrarea Jilt atat cu exploatari in cariera, cat si in subteran, remarcandu-se cele de la Matasari, Jilt si Tahomir. 3.Concentrarea Rovinari situata in Lunca Jiului, in care predomina exploatarile in cariera: Rovinari, Rosia de Jiu, Cicani s.a. Bazinul Husnicioarei - Situat in Podisul Mehedinti, putin mai la vest de Bazinul Motru-JiltRovinari, cu exploatari atat in subteran, cat si la zi: Husnicioara si Zegujani. Bazinul Alunu-Berbesti - Realizeaza exploatari in cariera si in subteran. Alte bazine carbonifere Bazinul Barcau-Crasna - Localizat in nord-estul Crisanei, cu exploatari la: Popesti,Voivozi,Borumalca,Varzari,Sarmasag

Bazinul Baraolt - Situat in depresiunea cu acelasi nume - Are exploatari in subteran si in cariera, in centralele: Varghis si Capeni

Carbunii in Africa
Africa de Sud Se gasesc resurse apreciabile de carbune din care cea mai mare parte este
carbune superior cu proprietati cocsificabile. Dup 1990, productia a crescut constant, cu 5 mil. t/an , crestere datorata cererii ridicate la export (2003 ajunge la 240 mil. t/an). Principalele zacaminte se gasesc in provinciile Trasnvaal si Natal. In Transvaal se disting trei regiuni carbonifere si anume:

1.High Veld care trece prin teritoriul provinciei Orange; 2.Witbank care are ponderea cea mai mare in productie, dar detine carbune cu proprietati mai putin cocsificabile; 3.Regiunea carbonifera de sud-est. Provincia Natal are rezerve ceva mai reduse, dar dispune de un carbune cu un continut bogat in carbon si de foarte buna calitate. Principalele exploatari se fac la Vryheid, unde se obtine aproximativ jumatate din productia acestei provincii.

Carbunii in Oceania
Australia Este a treia ca producatoare pe plan mondial avand o crestere usoara a productiei in ultimii ani mai ales pentru carbunii superiori. Pentru Australia carbunele reprezinta principala resursa de energie primara. Se fac exploatari in cariera in: Regiunea Alpilor Australieni, carbunii fiind de calitate foarte buna: Bazinul Sydney, Ipswich, Newcastle si Blair Athol; Nord Estul Australiei: Charles; Sud Vestul Australiei: Collie;

Insula Tasmania. In ultimele decenii, extractia de carbune din Australia a cunoscut o sensibila crestere datorita mai ales a cererii externe, in special din partea Japoniei.
Resursele de apa dulce si suprafetele irigate

Definitie Resursele de apa dulce constau in apa existenta sub diverse stari de agregare la suprafata planetei in subsol si in atmosfera (hidrosfera). Apa este considerata ca una din resursele naturale fundamentale ale vietii si activitatii omului . Caracteristici ale resurselor de apa Resursele de apa sunt epuizabile si regenerabile datorita faptului ca se refac in mod ciclic, au o distributie neuniforma in spatiu si in timp, sunt puternic influentate de om din punct de vedere calitativ si cantitativ, sunt un important factor de mediu. Importanta resurselor de apa dulce la nivel mondial

In acest grafic sunt redate in procente investitiile in 3 segmente si anume: domeniul militar, sanatate si asugurarea cu apa a comunitatii. Observam ca investitiile cele mai mari sunt alocate domeniului militar in Etiopia, Yemen, Pakistan si India in defavoarea celorlalte doua domenii.

Rolul apei
Apa are un rol foarte important deoarece asigura si chiar participa la dezvoltarea economica a multor state. Se considera ca doua din cinci persoane traiesc in bazinele hidrografice ale unor rauri internationale ce sunt impartite cu mai multe state. De exemplu 9 state folosesc apa din fluviul Amazon si 11 tari din fluvial Nil. -Alt exemplu ar mai putea fi Mekong, cel mai lung fluviu din Asia de Sud-est ce are unul dintre cele mai mari sisteme din lume cu care sustine productia de orez si pescuit ce asigura existenta a 60 de milioane de oameni care traiesc in zona cursului inferior al bazinului. - Dunarea care este al doilea fluviu ca marime in Europa al carui bazin se intinde pe 817000 de km este impartit de 17 tari. In zona bazinului locuiesc peste 80 de milioane de cetateni. - Daca o tara din amonte utilizeaza raul inevitabil, calitatea, cantitatea si chiar debitul apei sunt afectate pentru utilizatorii din aval. Un exemplu ar putea fi deversarile de cianura din Ungaria care a dus la scaderea calitatii apei ce a afectat Romania, Bulgaria si Serbia.

Consumul mediu de apa

Cantitatea de apa folosit pe domenii de utilizare (2000)

10% 20% 70%

Agricultural

Industrial

Domestic

Conform graficului ce reprezinta domeniile de utilizare ale apei pe cele trei categorii se remarca faptul ca in agricultura exista cel mai mare consum de apa din cauza sistemelor de irigatii. .

Consumul mediu de apa pe peroana pe zi intre anii 1998- 2002

Marea Britanie

Burkina Faso,

Germania

Australia

Angola,

700 600 500 400 300 200 100 0

Brazilia

Bangladesh, Kenya

Danemarca

Consumul mediu de apa variaza intre state atat intre tarile dezvoltate, cat si cele slab dezvoltate de la 575 de litri pe zip e persoana in SUA, la 200-300 de litri pe zip e persoana in majoritatea statelor U.E., pana la sub 10 litri pe zi pe persoana. De asemenea si in interiorul statelor consumul de apa variaza. De exemplu statele California si Arizona din SUA consuma 1000 de litri pe zi pe persoana deoarece aceste state se afla in zone aride si semiaride.

Conform OMS si UNICEF, limita pentru consumul propriu este de 20 de litri pe persoana, cantiate ce este sufucienta pentru baut si uz sanitar de la o sursa ce trebuie sa se afla la mai putin de un kilometru. Se considera ca ideal ar fi de 50 de litri pe persoana.

Irigatiile Prin irigatii se intelege aprovizionarea controlata a solului cu cantitati de apa suplimentare fata de cele primite in conditii naturale astfel incat sa se asigure productii agricole ridicate si constante, pe cat posibil si din punct de vedere calitativ superioare. Agricultura reclama si ea cantitati foarte mari de apa, in functie de felul culturii, de perioadele de dezvoltare si de situatia climatica a unei regiuni. Apa pentru diversele sisteme de irigatii (canale, bazine, stropitori) poate fi luata din rauri, lacuri, bazine de retentie, ape subterane). Suprafata irigata este importanta din punct de vedere economic ce determina o crestere a productiei si o extindere a suprafetei agricole, contribuind decisiv la asigurarea necesarului de hrana pentru omenire.

Ghana, Nigeria

Mozambic

Norvegia

Austria

Spania

Japonia

Filipine

Consumul mediu de apa/pers/zi 1998-2002

Peru

SUA

Mexic

India

Franta

China

Italia

Inca din Antichitate sistemul de irigatii a reprezentat un element important pentru dezvoltarea economica a tarilor. Inceputurile irigatiilor se pot cita inca de acum 4 000 de ani, cand se practicau in Egipt si in China, iar mai tarziu, in Mesopotamia si India Sistemele de irigatii s-au dezvoltat indeosebi in zonele aride si semiaride si in tarile in curs de dezvoltare.

Principalele tipuri de irigatii Irigarea prin aspersiune: este procedeul cel mai simplu si cel mai raspandit care se realizaeaza pe terenul cu relief neregulat, instabil saubpe soluri nisipoase. Irigarea prin scurgere la suprafata: este un procedeu mai rudimentar. Irigarea prin submersie sau inundare completa : acest procedeu se aplica pentru anumite categorii de culturi de exemplu pentru culturile de orez care este cea mai importanta pentru Asia. Irigarea prin udarea subterana: acest procedeu consta prin utilizarea unor conducte subterane. Irigarea prin picurare pana la reteaua de conducte perforate pentru irigarea la suprafata si sol. Irigatiile traditionale Sunt cunoscute in Nordul Africii, Asia de Sud Vest si de Sud. Aceste irigatii constau in irigarea prin canale subterane (kanate, foggara); irigarea prin canale de inundare; irigarea cu shaduf-ul (India); prin utilizarea roii hidraulice sau a forei animale.

Irigatiile moderne In functie de sursele de apa sunt: - Sisteme de irigatii alimentate din lacurile de acumulare ale unor sisteme energetice existente in Egipt, India, S.U.A; - Sisteme de irigaii alimentate din importante artere hidrografice prin intermediul unor canale magistrale aflate Asia Centrala care sunt cele mai extinse pe fostele teritorii ale U.R.S.S. Acest sistem consta in o serie de canale ce se alimenteaza din arterele hidrografice. - Sisteme de irigaii care funcioneaz pe baza surselor subterane de ap in Australia, S.U.A. Mai exista in China si India.

Repartitia pe continente a suprafetelor irigate

Repartiia pe continente a suprafeelor irigate

7% 12%

5%

3% 1%

Asia America de Nord i Central Europa Africa America de Sud

72%

Oceania

Conform graficului ce exprma repartitia pe continente a suprafetelor irigate la nivel global pentru anul 2006, se remarca faptul ca Asia este dominanta ce are o cultura a orezului foarte dezvoltata avand cele mai mari sisteme de irigatii din lume din cauza faptului ca are elemente de favorabilitate si anume ca Asia dispune de retele hidrografice mari : Ind, Gange, Yangtze, Huang He, Brahmaputra. Asia este urmata la mare distanta de America de Nord si Centrala,Europa care are cele mai extinse suprafete irigate in partea sudica: Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Franta. Africa are cela mai mari suprafete irigate in Etiopia si Egipt. Regiunile cu ponderea cea mai scazuta a suprafetelor irigate este America de Sud si Oceania.

Evolutia suprafeteor irigate la nivel mondial intre anii 1994-2006

290000 285000 280000 1000 ha 275000 270000 265000 260000 255000 250000 1994 2001 2004 ani 2005 2006 Total mondial

Pe baza graficului ce indica evolutia suprafetelor irrigate la nivel mondial intre anii 1994-2006 se constata o crestere majora din 1994 pana in 2001 iar pana in 2006 o crestere usoara.

Ponderea suprafetelor irigate la nivel mondial pentru primele state la nivelul anului 2006

20% 45% 20% 7%


China India Pakistan SUA Restul lumii

8%

Pe baza graficului ce indica ponderea suprafetelor irrigate la nivel mondial pentru primele state la nivelul anului 2006 remarcam in primul rand ca cele 4 state detin o pondere de 60% din suprafafetele irigate la nivel global. Statele China si India sunt dominante diferenta dintre ele fiind de I mil. ha , locurile dintre cele doua schimbandu-se de la an la an . India are 16 mil ha iar China 15 mil ha de suprafete irigate. India este in avantaj pentru ca are culturi succesive de doua sau trei ori pe an, cele mai multe sisteme de irigatii sunt amplasate in delta Gangelui si in bazinul superior al Indusului. China obtine culture bune pa valea fluviului Huang He si Chang Jiang.

Importanta irigatiilor
Aplicarea irigatiilor contribuie la compensarea deficitului sezonier de umiditate, in zonale aride si semiaride. Contribuie la obtinerea unei eficiente agricole sporite, in regiunile care beneficiaza de precipitatii cu valori peste medie. In Asia de Sud folosirea irigatiilor permite obtinerea a 2-3 recolte pe an, in conditiile culturilor de orez, productia poate fi de 1,5 2 ori mai mare, Pentru tarile dezvoltate se constata ca irigatiile contribuie la inlocuirea unor culturi, cu o valoare economica mai mica, cu altele, mai eficiente si mai rezistente la umiditate

Apa utilizata in agricultura

Apa este utilizata in agricultura in proportie de peste 90% in Asia Centrala si Orientul Mijlociu, Asia de Sud (India), zona Africii de Vest (Egipt, Libia, Sudan), America de Nord (Mexic), Europa de Sud (Grecia, Portugalia).

Areale irigate

Zonele cu suprafete irrgate de 2500 de ha sunt Asia, Australia, Egipt (Africa de Nord), Irak, Turcia, Franta, Spania (Europa sudica), Brazilia (America de Sud), Mexic si Alaska.

Bibliografie
Dumitru, A., Negut, S. (1992),Geografie economica mondiala, Editura Academia de Studii Economice, Bucuresti Marin, I., Nedelcu, A. (1995), Geografie economica mondiala, Editura Prahova S.A, Ploiesti Raboca, N. (1995), Energetica mondiala, Editura Casa de educatie Sarmis, Cluj-Napoca

S-ar putea să vă placă și