Sunteți pe pagina 1din 55

Universitatea Bucuresti

Facultatea de geografie

Specializarea: Geografia turismului

Slobozia- Monografie
Geografie umana (seminar)

Student: Oprea Alina Daniela Grupa: 109

Aspecte generale
Slobozia este resedinta si cel mai mare oras al judetului Ialomita. Spatiul geografic al Sloboziei este situat in centrul Campiei Romane pe malul stang al raului Ialomita. Aici este locul unde se intalnesc paralela din emisfera nordica 44: si 33, cu meridianul de longitudine estica de 27:si 20 . o Situat la intersectia a doua axe de circulatie importante: DN 2A (E 60) Bucuresti Hrsova Constanta si, respectiv, DN 21 Calarasi Slobozia Braila si ramificatia DN 2C Slobozia Buzau, municipiul Slobozia se afla la mai puin de 20 km nord faa de autostrada A 2 Bucuresti Constanta. Suprafata totala este de 13,287 ha, avand o populatie de 52,710 locuitori,dispunand de 18.072 locuinte Arealul geografic al Sloboziei face parte din Platforma Valaha iar altitudinea maxima este de 35 de m Se presupune ca la nivelul subsolului exista prelungiri ale apelor minerale sulfuroase, ale namolurilor terapeutice sau ale apelor termale. Dupa anul 1960 in diferite puncte ale zonei s-au descoperit zacaminte de titei si gaze natural. Solurile au o fertilitate foarte ridicata, aproximativ 95% din suprafata fondului funciar. Orasul fiind situat intr-o zona de campie, solurile permit conditii foarte bune pentru agricultura. Cele mai importante soluri zonale ce se raspandesc in proortie de 80% din suprafata orasului sunt cernoziomurile, mai intalnim si soluri balane de stepa, solonceacuri si soluri aluviale. Clima orasului este tenperat- continental de tip pontic cu manifestari de excese adica secstos cu constraste puternice de temperatura intre vara si iarna Temperatura medie anuala este de 25,6C, luna cea mai rece a anului fiind ianuarie (-3C) iar luna cea mai calda iulie (32,6C). In ceea ce priveste precipitatiile, zona are caracter de ariditate . Luna in care precipitatiile sunt cele mai scazute este februarie (19 mm) iar luna in care precipitatiile sunt mai ridicate este iunie (70,2 mm) media anuala a precipitatiilor fiind de 456 de mm. Vanturile predominante sunt: crivatul iarna iar vara baltaretul. Vegetatia . Prin pozitia sa , orasul se afla in subzona de stepa. Pe teritoriul municipiului, vegetatia iarboasa este reprezentata prin pajisti stepice. Fauna se compune din popandau, soarece de camp, ieprure si potarniche.

o o

Stema orasului Slobozia


Prima stema a Sloboziei

La 23 iunie 1922 s-a constituit Comisia Consultativa Heraldica, de pe langa Ministerul de Interne, compusa din istorici, heraldisti, sigilografi, muzeografi, genealogisti etc Pentru orasul Slobozia, comisia a fost nevoita sa creeze o stema cu totul noua, orasul neavand un astfel de insemn heraldic pana la acea data. In termenii consacrati, prima stema a oraului poate fi descris astfel: ntr-un scut triunghiular cu baza arcuita, pe un camp de azur este amplasat un turn de manastire de argint, dotat cu o poarta cu gratarul inchis, tot din argint, si o fereastra larg deschisa; turnul se termina cu o cruce trilobata, ortodoxa, tot din argint. Scutul este timbrat de o coroana murala cu trei turnuri, simbol al oraaelor care nu erau resedinta de judet. Interesant este faptul ca, dupa declararea Sloboziei ca oras-municipiu (1 august 1979), Comisia Locala de Partid ai de Stat nu a acceptat in stema propusa - pentru sugerarea trecutului istoric niciun element din prima stema a oraului. De asemenea, nu au fost acceptate nici elemente din stema lui Matei Basarab, ori din manastirea ctitorita de domnitor. In aceste conditii, desi la Comisia Centrala de Partid si de Stat au ajuns patru proiecte de stema pentru municipiul Slobozia, aceasta nu a acceptat nicio varianta, datorita absenaei elementului de sugestie istorica. In actuala compozitie heraldica se remarca un scut taiat printr-o diagonala galbena ce poarta Insemnele economiei locale: agricultura si industria chimica. In partea superioara dreapta, pe fond albastru, este reprezentata o constructie religioasa simbolizand manastirea "Sfintii Voievozi", iar pe campul din stanga jos, pe fond roau, este plasat un pergament desfasurat, purtand un sigiliu. Scutul este timbrat in partea superioara de o coroana murala de argint, alcatuita din sapte turnuri crenelate, insemn specific al centrelor urbane - municipiu resedinta de judet.
Actuala stema a orasului Slobozia

De la Vaideei la Slobozia Evolutii istorice


In urma cercetarilor arheologice s-a descoperit ca in perimetrul actual al orasului au existat asezari umane incadin perioada neolitica (cca 3000 I Hr). Asezarea Sloboziei in aceasta parte a Baraganului nu este intamplatoare, avand la baza motive comerciale. Aici, pe malurile Ialomitei, se intalneau doua drumuri comerciale importante: primul venea din Europa centrala, ajungand la Brasov, Bucuresti, apoi Orasul de Floci (vestit targ medieval distrus complet in jurul anului 1780) si, in fine, Constanta; al doilea lega Orientul Apropiat de Tara Romaneasca prin Constantinopole, Silistra, Calarasi, Orasul de Floci, Braila, Galati. Aceasta asezare a existat in istorie si dincolo de anul 1594 in care aceasta a fost atestata documentar. Se cunscoc marturii despre prezenta anterioara pe aceste locuri, la Cuiburi (probabil in zona din apropierea padurii Peri)a unui schit de calugari; catunul Cetatelele, de pe aceeasi vatra, este amintit intr-un hrisov al lui Radu Paisie din 16 iulie 1538 deci anterior anului atestarii. Primul document in care acesta asezare este mentionata sub numele de Vaideei este hrisovul emis de Radu Mihnea in 1614 (actul de nastere al viitoarei Slobozii) in care postelnicul Ianache Caragea mentioneaza: ,,acesta mai sus-zisa siliste s-a aflat domneasca, a fost pustie, fara oameni inca din zilele raposatului Mihai Voievod. Iar mai departe in hrisov se precizeaza ca: ,, am dat domnia mea si slobozie pentru 3 ani, care vrea sa vina si sa traiasca in aceasta siliste. Documentul ne arata ca in aceste locuri existase o asezare mai veche, cunoscuta sub denumirea de Vaideei, ce fusese pustiita de razboi cu 20 de ani inainte, in timpul domniei lui Mihai Viteazul, deci in 1594, acesta fiind anul primei atestari documentare a localitatii. Toponimie. Profesoara Veronica Berghea afirma intr-un studiu de specialitate ca de-alungul Evului Mediu si al Epocii Moderne au existat sloboziri de dari adica scutiri de dari (obligatii) fata de domnie, de regula pentru un anumit timp, scopul fiind acela de a determina astfel atragerea unor pribegi in popularea unor zone pustiite de navaliri straine sau de calamitati naturale. Actele de ,,slobozire sau ,,slobozieemise de cancelariile domnesti intre secolele XV-XIX au dus la popularea si dezvoltarea economica si socaiala a unor zone geografice sau a unor localitati. ,,Slobozirea era defapt un raspuns la ,,bejenirea unor state.

Mai este de adaugat ca aceasta inteligenta politica domneasca s-a menifestat cu precadere in zona sudica a Tarii Romanesti. Slobozia s-a inscris exact in aceasta acolada istorica. o Asadar numele actual al municipiului vine de la cuvntul romnesc, de origine slavon, slobozie care desemna o localitate nou nfiinat care era scutit de anumite dri. Oraul, aezat n mijlocul Campiei Baraganului, era foarte vulnerabil la atacurile turcilor i ttarilor; pentru a ncuraja oamenii s se aeze aici, ei erau scutii de aceste dri, de aici i numele. Aceste privilegii au fost reconfirmate de alti voievozi: Leon Tomsa (in 1630), Matei Basarab (1635 si 1636), Grigore Ghica (1672), Serban Cantacuzino (1679 si 1682), Constantin Brancoveanu (in 1688). In toate aceste hrisoave de slobozire denumirea Vaideei a fost inlocuita, mai intai cu apelativul Slobozia lui Ianache, iar din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea i se va spune, mai simplu Slobozia. De fapt denumirea oficiala de Slobozia va aparea intr-un document al lui Constantin Ipsilanti din 1772. Concluzia pe care se poate desprinde este aceea ca Slobozia s-a intemeiat pe vatra asezarii Vaideei, imprejurul ei aflandu-se celelalte sate: Slavica, Bora, Cuiburile, Doicesti, Cetatelele. Dintre toae acestea si a suprevietuit doar Bora atestata cu 23 de ani inaintea Sloboziei, care in prezent este un cartier al orasului. Se presupune ca Vaideei avea in vremea cand a fost mentionat vreo 12-15 case, cu pana la 50 de locuitori. Urmatoarea mentiune asupra numarului de case din acesta asezare va fi facuta abia peste 237 de ani, cand Slobozia ajunsese doar la 87 de case. Matei Basarab a fost cel care a rezidit din temelii manastirea Sfintii Voievozi. La 12 iulie 1633 el recunostea ca manastirea fusese ridicata de postelnicul Ianache si preciza ca ,,am facut domnia mea manastire noua, din temelie

Cel care si-a legat insa, numele definitiv de istoria localitatii a fost Matei Basarab (Domnitorul Tarii Romanesti 1632-1654). Istoria completa a Manastirii Sfintii Voievozi este insasi istoria Sloboziei. Asezarea favorabila din punct de vedere strategic si al activitaii comerciale, precum si crearea puterii de administrare a unor intinse mosii, vii, livezi si alte bogatii, a dus la inzestrarea cu mari averi de catre multi domnitori, facand-o sa devina una dintre cele mai bogate de pe teritoriul Tarii Romanesti. Pana in timpurile moderne, in jurul acestui lacas au gravitat sute de ani viata religioasa, economica, sociala si culturala a locuitorilor dimprejur, astfel ca aceasta manstire a atras atentia multor sate din imprejurimi. Multi oameni veneau la Vaideei care isi cautau un rost, astfel ca spre anul 1635 satul era destul de bine populat. In aceeasi perioada, acele sate din imprejurimi intrau cu usurinta in proprietatea manastirii, atrase de privilegiul de a le fi anulate datoriile ce le aveau catre domnie, lor di manastirii. Manastirea crestea in bogatie si nici chiar taxele anuale ce incepuse a le plati in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, taxe care au crescut apoi in timpul domniilor fanariote, nu au slabit puterea economica a acestui lacas. Dupa 1775, viata locuitorilor din Vaideei avea sa fue marcata datorita obligatiilor tot mai apasatoare la care erau supusi de egumenii greci ai manastirii. In urma aplicarii Regulamentului Organic (1831) Slobozia sufera modificari in organizarea adnimistrativa. Conducatorul localitatii a fost numit un parcalab ce era sprijinit de 3 alesi ai satului. Parcalabul actiona sub supravegherea carmuritorului judetului, strangea darile si o depunea in ,,cutia obsteasca pe care o gestionau 6 locuitori ai Sloboziei. Structura administratiei comunei Slobozia se va schimba dupa promulgarea de catre Cuza a legii comunelor in urma careia aceasta devine comuna fiind investita cu personalitate juridica si capatand autonomie In 1864 a fost ales primul consiliu comunal al Sloboziei format din primar, ajutor de primar si 3 consilieri

Slobozia isi va continua drumul dezvoltarii, care va fi potentat prin declararea sa drept comuna urbana in anul 1912. La acea data avea: 26,6 ha, 54 de strazi, doua stradele, o sosea, 4.838 locuitori, iar numarul acestora avea sa creasca in 1941 la 7.290. Ocupatia de baza a locuitorilor va continua sa fie agricultura, desi aparusera si alte oportunitati ocupationale: diverse mestesuguri practicate in altelierele care se inmulteau repede, posturi de functionari, comercianti si altele. In localitate aparusera depozitul de armasari, ofociul telegrafic, liniile ferate si gara, spitalul, jandarmeria, ocolul silvic, numeroase ateliere, infloritorul comert cu cereale, targurile si oboarele, scolile frecventate de tot mai multi copii si altele, care nu puteau sa nu influenteze infatisarea localitatii si viata oamenilor. La 23 iulie 1950 a fost adoptata Hotararea P.C.R. si a Consiliului de Ministri privind noua impartire administrativ-economica a tarii in regiuni si raioane, in baza careia, la 6 septembrie 1950, Marea Adunare Nationala a votat Legea privind noua impartire administrativ economica in regiuni si raioane, Slobozia devenind resedinta raionului cu acelasi nume. La 27 septembrie 1952, prin modificarea legii din 1950, numarul regiunilor s-a redus de la 28 la 18, Slobozia intrand in componenta regiunii Bucuresti, pana la 16 februarie 1968, cand acest oras va deveni resedinta judetului Ialomita Satele din jurul Sloboziei. Catunul Amara s-a desprins de Slobozia( spre a forma o singura comuna intrucat comuna de resedinta este prea departe) la 13 februarie 1987 prin hotararea comunei Slobozia. Alipirea satului Pribegi (Stejaru de azi) de Slobozia a incetat in anul 190, cand el a devenit comuna si a primit in componenta satele Lata Nebuni (care in prezent nu mai exista), Netoti (satul Paltinis de azi) si Motalva (azi,la Amara), care de desprinsera si ele de Slobozia. A existat si un sat numit Ezeru ce depindea de comuna Slobozia si s-a desfiintat in anul 1882, cand locuitorii lui au fost improprietariti pe mosia Slobozia si a-au mutat in Slobozia Noua.

Agricultura
A fost secole la rand considerata ocupatia de baza a locuitorilor Sloboziei, insa nu se gaseste in documentele vechi ale localitatii decat in consemnarea proprietatilor manastirii Sfintii Voievozi asupra unor pamanturi si asupra unor mosii care treceau de la un proprietar la altul,uneori cu satele dimprejur si chiar cu clacasii sau robii tigani care le munceau. Inceputurile agriculturii in Slobozia constau intr-un inventar agricol rudimentar,in absenta oricarei tehnologii de prelucrare a pamantului cat si in relatii de munca ce erau dominate de liberul arbitru al egumenului manastirii, caruia clacasii care i se supuneau trebuia sa-i presteze claca de zile munca,12 pe an. Pe la sfarsitul secolului al XIX-lea cand apar targurile de vite si de cereale si cand se intarea proprietatea micilor agricultori, inventarul agricol ajunsese doar la plugul de lemn si sapa de fier, grapa de maracini si secera. Insamantatul se facea prin aruncare din mana, iar treieratul ramanea in acelasi arman (loc amenajat unde se treiera cerelele) calcat de cai sau batut cu joardele iar graul, porumbul si meiul erau singurele culturi. Acest lucru se explica prin faptul ca produsele agricole nu erau si materie prima pentru o forma de industrie prelucratoare iar alta explicatie s-ar afla in nevoia simpla a oamenilor de a-si asigura hrana, iar aceste culturi raspundeau cel mai bine cerintelor de baza ale traiului lor zilnic . Localnici agricultori ai Sloboziei vor mentine aceasta structura a culturilor, cu dominantele amintite, pana dupa anul 1829, cand ridicarea monopolului turcesc asupra graului nostru va face ca exportul sa creasca si implicit cultura va deveni mai intensiva. In anul 1831 Slobozia a devenit centru de plasa fapt ce a adus la schimbari in agricultura. Graul incepea sa castige teren in structura culturilor care va intra si in circuitul comercial. O catagrafie din anul 1837 inregistra in beneficiul celor 125 de familii din comuna (612 locuitori), 295 de pogoane de grau si doar 166 de porumb. Din pacate agricultura era supusa fenomenelor naturii, recoltele depinzand doar de acest lucru. Ca dovada sta situatia pe care subocarmuitorul plasii Ialomita o raporta judetului in 1833:,,nedand ploaie s-au uscat cele mai multe semanaturi de orz, de ovaz si grau, si unde sunt semanaturi mai vesele, dupa putinele ploi ce au inceput, au venit suma de gandaci de au navalit pe grane de le sug semintele. Pana la legea agrara data de Cuza in 1864, Slobozia va trece printr-o perioada buna pentru agricultura, cu exceptia anilor 1841,1845,1848 cand a fost seceta. Sfarsitul secolului al XIX-lea se gasea la Slobozia o agricultura cu randament scazut, datorita in primul rand tehnicii rudimentare si calitatii semintelor. Dovada consta in productia agricola a anului 18901891, masurata in hectolitri la hectar (in acea vreme hectolitrul se folosea si pentru masurarea cantitatii de cereale).

In anul 1893 se va infiinta Depozitul de armasari, care timp de 60 de ani va fi mandria localnicilor. Scopul marii crescatorii era acela de incrucisare a raselor de cai pur-sange cu rasele locale pentru obtinerea unor exemplare puternice, de munca, livrarea unor cai de rasa in tara si in strainatate, participarea la marile concursuri de calarie. Radamentul agriculturii din Slobozia incepe sa creasca, in anii urmatori, prin extinderea suprafetelor cultivate si prin structura culturilor. Acest lucru este evidentiat printr-un document al primariei din anul 1907, cand erau inregustrati 344 de agricultori. In acel an se cultivasera la Slobozia in total 6.092 ha, ceea ce insemna un salt foarte mare fata de anii anteriori, atat ca suprafata, cat si ca diversitate a culturilor. Slobozia va deveni un important centru al comertului cu cereale in tara dar si la export, incepand din anul 1912 odata ce caii ferate Slobozia-CiulnitaCalarasi i se va adauga linia ferata Bucuresti-Urziceni-Slobozia. Agricultorii nu erau scutiti de taxele comunale. De exemplu plateau un impozit anual stabilit pe cap de familie in functie nu de hectarele avute in proprietate, ci de numarul vitelor pe care le posedau si care ii impartea in clase. La clasa I erau inclusi agricultorii cu 4 vite, care plateau 600 de lei, la clasa a II-a, erau trecuti cei care aveau 2 vite-400 lei, in timp ce plugarii de clasa aIII-a, care nu aveau vite, nu plateau taxe comunale. Aproape de anul 1930 orasul cunoaste un progres general deoarece ajunge centrul unei zone agrare si pentru ca exista o diversitate de activitati si servicii (industriale, mestesugaresti, alimentare, si comerciale). In perioada celui de al doilea razboi mondial, randamentul agriculturii scade pentru ca mare parte din forta de munca barbareasca din agricultura au participat la razboi.Populatia Sloboziei se va confrunta cu o lipsa de produse alimentare. Dupa anul 1945 comunistii au luat in mod agresiv actiuni relativ rapide si anume: confiscarea unor pamanturi de la cei considerati bogati si impartirea lor la cei fara pamant, astfel au fost improprietarite cu terenuri 2.000 de familii Noul regim pregatea inrolarea agricultorilor in gospodariile agricole colective. Astfel va lua fiinta prima gospodarie agricola de stat (G.A.S),iar cu un an inainte se infiintase prima statiune de masini si tractoare (S.M.T).

In 1950 Marea Adunare Nationala a decis ca Slobozia sa devina resedinta de raion in regiunea Ialomita si apoi din anul 1952, in regiunea Bucuresti. In 1952,agricultura in ansamblul ei mergea destul de prost deoarece proprietarii puterii locale nu puteau gestiona agricultura, colectarea cotelor obligatorii de produse obligatorii mergea dezastruos deoarece oamenii erau obligati sa predea statului aproape tot ce produceau. Existau ,,echipe de soc care mergeau acasa la oameni si confiscau tot ce gaseau. In anul 1962, pe teritoriul administrativ al Sloboziei colectivizarea se incheiase complet. Se dadea o atentie disproportionata sectorului vegetal care reprezenta 85% din totalul realizarilor economice ale domeniului agricol, fata de 15% cat inregistra sectorul cresterii animalelor. In anul 1962, in intregul sector agricol al Sloboziei au lucrat 1.788 de oameni.Industria de profil era slab dezvoltata. Existau un serviciu raional de plante tehnice, o mica selectie de prelucrare a laptelui, o sucursala a fabricii de zahar din Giurgiu, pentru unele operatiuni primare ale procesului de fabricatie, un abator, o fabrica de paine si o moara mecanica toate acestea cu un total de 60 de salariati. In studiile economice de dezvoltare viitoare a orasului, agriculturii i se acorda o pondere de 47%. In vremurile vechi, o vegetatie forestiera foarte bogata se instalase peste aceste intinderi, dar aceasta s-a diminuat in mod necontolat , in special in ultima suta de ani, datorita expansiunii agriculturii si nevoii de pasuni si izlazuri pentru cresterea animalelor. Exploatarea haotica a padurilor, grabita mai recent si de interesul de castig imediat din defrisarea acestora, a condus la inlocuirea speciilor valoroase, dar incet crescatoare (stejarul de exemplu) cu specii repede crescatoare dar inferioare ca potential economic (cranguri, artar carpen). Interesul mai recent pentru salcam, care creste repede si are valoare economica, a mai diminuat din deficitul de vegetatie forestiera. Defrisarile au alterat peisajul tipic silvostepei, alternanta dumbravilor cu pajistile au disparut, fiind inlocuita cu amenajarile pentru agricultura. De la infiintarea sa, in anul 1898, Ocolul silvic Slobozia a luptat pentru paza padurii si pentru a convinge ca taierea copacilor, impaduririle si intretinerea patrimoniului silvic trebuie sa se supuna unor rigori stiintifice bine stabilite. Padurile ocupa o suprafata de 1,412 ha, adica 11,14%, procent inferior mediei pe tara, care este de 27%. Pentru comparatie si pentru argumentarea taierii haotice a padurilor voi da ca exemplu anul 1905 cand padurile Sloboziei se intindeau pe 987 ha, fata de 835 ha in anul 1939, speciile predominante fiind stejarul si ulmul. In anul 1962 din totaul general al suprafetei orasului -11.492 ha din care : teren agricol (arabil, pasuni, fanete, vii livezi)- 79,36%, paduri- 10,97%. Datele prea diferite intr-o perioada scurta provin de la dinamica vietii localitatii. Suprafata relativ mica de teren impadurit, ca si suprafete ocupate cu spatii verzi si zine de agrement au diminuat cantitatea de oxigen din atmosfera orasului, in conditiile in care emenatia de noxe este in crestere.
<- Ocolul Silvic, cea mai frumoasa cladire din veche Slobozie, care afost demolata in anul 1980 de catre comunisti netinand cont de propunerea arhitectilor de a o conserva ca monument de arhitectura.

Transporturile si telecomunicatiile

Istoria transporturilor si telecomunicatiilor s-a aflat in relatie directa cu dezvoltarea economica si evolutia sociala si in relatie cu progresul tehnic al acestor domenii. Infrasctructura Sloboziei nu era prea dezvoltata in trecut, noroiul, praful si gropile predominau, cararile si ulitele erau sinuoase. Multi ani modul in care se faceau transporturile si comunicatiile in Slobozia era unul rudimentar si atat de lipsit de semnificatie, incat nici documentele nu l-au putut consemna deoarece Slobozia, bogata in sol moale si fertil a fost lipsita de nisipuri sau piatra de orice fel, pentru pavaje sau ameliorari de drumuri. In aceeasi perioada s-au luat masuri de catre autoritati pentru intretinerea acestor drumuri, care se facea prin obligarea locuitorilor de a presta zile de munca sau de a plati, prin taxe anuale fixe zilieri si cantonieri.Dupa anul 1870, de cand dateaza primele rapoarte al e tehnicienilor din cadru Serviciului National de Drumuri, care faceau inspectii, aflam ca starea acestora era necorespunzatoare datorita dezinteresului localnicilor. Intr-un tablou reluat de primarie dupa un document al prefecturii, este stabilit modul in care cetatenii vor trebui sa presteze obligatoriu aceasta activitate. Astfel ca 270 de cetateni apti de munca erau obligati sa faca 420 de zile cu caru si 393 de zile cu mainile In 1872 s-a infiintat primul oficiu telefonic si cel telegrafo-postal,unde lucrau pentru inceput 2 persoane. In 1875 s-a construit prima linie telegrafica Slobozia-Calarasi. In epoca activitatea din sectorul drumuri insemna cel mai adesea actiunea de ameliorare a drumurilor din comuna , a asa ziselor strazi. De exemplu in anul 1897 Consiliul comunei Slobozia a hotarat ca localnicii sa presteze: ,,400 de zile cu mainile si 500 de zile cu caru cu doi boi sa se intrebuinteze la astuparea gropilor din comuna si a baltoacelor Din anul 1910, Slobozia si-a sporit importanta in zona, cand in localitate va fi construit si dat in folosinta primul oficiu postal si telegrafic. In aceeasi perioada se afla in constructie si podul rutier de la iesirea in oras, pe ruta spre Calarasi. Inca din anul 1895 se luase hotararea de a se construi aici un pod fix care sa inlocuiasca improvizatiile facute dealungul anilor insa aceasta improvizatie va continua pentru ca podul din 1912 nu era cea ce trebuie sa fie.

In 1927 va fi inaugurat podul de fier, care va servi timp de 50 de ani la traversarea peste raul Ialomita, catre Bora, de pietoni si de mijloacele de transport. Podul de beton pozitionat in aval de cel de fier a fost construit intre anii 1976-1977.

Infiintarea serviciilor tehnice de drumuri si constructii in cadrul serviciilor generale ale prefecturii a dus la ameliorarea starii drumurilor. Dezorganizarea si pagubele la care au fost supuse drumurile si serviciile postale din Slobozia in timpul primului razboi mondial aveau sa fie remediate abia dupa anul 1919. In 1872 si-a inceput activitatea Oficiul Telegrafo-postal din Slobozia avand importanta de centru de distributie postala. Adevaratul pas inainte in dezvoltarea serviciului postal s-a facut in 1926 cand Slobozia avea statut de oficiu al Preturii Plasii Slobozia, cu atributii specifice in oras dar si in 16 localitati arondate administrativ- teritorial. In anul 1929, Oficiul de posta se va separa de centrala tetefonica. Dupa aproape 10 ani oficiul urban postal, telegrafic si telefonic avea 11 salariati, plus personalul tehnic.

Dupa anul 1950 ia fiinta sectia raionala de drumuri si poduri, sarcinile acesteia fiind sa intretina drumurile regionale, nationale si comunale. Cand Slobozia a devenit capitala de judet (1968) s-a infiintat Directia Judeteana de drumuri si poduri Ialomita, in paralel functionand si o sectie de drumuri nationale. Orasul avea o sectie de drumuri speciala, cu statie de betoane, cu utilaje de turnat asfalt si de deszapezire, cu ateliere mecanice etc., toate numai pentru nevoile orasului. In 1950 s-a infiintat Directia judeteana de posta si telecomunicatii Ialomita. La Slobozia, serviciile postale erau efectuate de oficiile postale, in numar de trei. Are loc cresterea accelerata a abonamemtelor la presa, dar si la radio si radioficare la televiziune si telefonie, in anul 1976 de exmplu, numarul abonatilor telefonici era mai mare de 2000. Dupa Revolutie, prin aparitia Romtelecom, telefonia se va separa complet de serviciile postale. Daca in anul 2000 numarul de posturi telefonice era in municipiul Slobozia de 13.647, crescand in anul urmator cu o mie de posturi telefonice, in prezent, datorita dezvoltarii telefoniei mobile numarul de abonamente telefonice este unul fluctuant. Pana an anul 2006 la Slobozia a existat un singur furnizor de servicii de telefonie fixa, fosta societate nationala, alternativa la aceasta aparand numai in cursul anului 2006, dupa acoperirea de firmele concurente a oraselor mari si foarte mari si inceperea dezvoltarii si extinderii lor in orasele mijlocii.

Oficiul postal si Romtelecom (Bulevardul Unirii)

Despre Crivaie
Crivaia (krivoi- stramb, in ruseste) adica ceea ce ramasese ca o balta pestilentiala in centrul orasului, dupa devierea Ialomitei de la vechea matca, pornea cam din vechea zona cartierului Nisipuri, se intindea aproximativ pe actualul traseu al bulevardului Cosminului, pana spre Tribunal si chiar dincolo- a creat totdeanuna probleme cetatenilor orasului si Primariei. Dar cum se poate vedea si din harta erau defapt doua crivai. Era vorba de doua ,,despletituri din Ialomita, una fiind cea la care m-am referit mai sus, iar alta care mergea aproape paralel cu primaria pana la strada Matei Basarab, dupa care face un cot catre este si inainta paralel cu strada pana la manastire, pe langa care trecea pentru a deveni din nou in albia- matca. O mare problema de-a lungul anilor a fost constructia digului de aparare a orasului impotriva revarsarilor Ialomitei. Primele lucrari de amenajare dateaza din anul 1838, dar dupa cel putin cinci alte ,,serii de incercari in decursul anilor, definitivarea indiguirii s-a incheiat prcatic in jurul anilor 1980, deci dupa 142 de ani.

Slobozia in anii comunismului


Dupa ce Slobozia traversase cel de al doilea razboi mondial, incerca sa se refaca insa bugetul era de austeritate. Eforturile primariei pentru alimentarea acestui buget erau considerabile, iar uneori taxele si impozitele se extindeau la domenii in care astazi ne trezesc cel putin un zambet: taxele pe trotuare si pentru controlul greutatii painii, impozitul asupra oamenilor de serviciu si asupra calatorilor din hoteluri, pentru cintrolul bauturilor acidulate, taxe din exploatarea ghetii, nisipului si namolului de pe proprietati etc. La scurt timp dupa instalarea regimului comunist are loc planificarea strica a economiei si a vietii oamenilor, slobozenii vor fi supusi, vereme de multi ani, unor deosebit de severe constrageri alimentare si nu numai. Baza economica era insa tot agricultura, in anul 1949 o suprafata de 3.398 de hectare aflandu-se in posesia a 884 ,,capi de familie. Peste doi ani, populatia cuprinsa in agricultura avea sa scada la 233 de familii. Acest lucru se explica prin aparitia comertului, a micilor unitati industriale ce apareau precum si cresterea necesarului de functionari pentru noile industrii locale atragand forta de munca, mai exact locuitorii satelor din zona care isi cautau noi ocupatii. Din anul 1950 Slobozia devine resedinta de raion. In 1952 cand orasul avea multe nevoi, prin munca volunatara s-a amenajat stadionul 1Mai pe locul unui teren de 4 ha pe care se aflau o orezarie si o gradina de zarzavat.In zona mamastirii va fi amenajata tot prin munca voluntara , prima piata agroalimentara si tot in anul 1953 a fost inaugurat cinematograful ,,Ialomita care avea o capacitate de 400 de locuri. In acesti ani a aparut si sediul cooperativei mestesugaresti ,,Munca si productie (C.M.P) care la inceput avea o sectie de reparat incaltaminte, o tamplarie, o tinichigerie, o vopsitorie, o croitorie si o frizerie, timp de 40 de ani acesta va asigura o gama foarte larga de servicii, va califica oameni in multe meserii si va da de lucru la mii de cetateni ai orasului. Din anul 1954 se vor construi primele doua blocuri MFA (pentru nevoile comenduirii sovietice), apoi 4 case a cate doua apartamente pentru activistii de partid (in zona unde se afla acum restaurantul Zahana), urmate de 4 Auri (vizavi de Centru cultural) carora li s-au adaugat si prima centrala termica. In aceeasi perioada s-au efectuat lucrari de distributie a apei potabile si de canalizare, s-au construit scoala nr. 2 si extinderile la 3, spitalul si numeroase spatii comerciale. Au luat fiinta o statiune de masini agricole si Institutul de cercetari zootehnice (I.C.Z). Asdar dupa ce Slobozia a devenit resedinta de raion, acesta a fost electrificata , s-au modernizat multe strazi, s-au identificat prin forari ma multe surse de apa potabila, s-au construit 48 de apartamente, s-a construit uzina de apa, s-a finalizat o prima varianta de sistematizare generala a orasului si altele.

In anul 1962 Slobozia continua sa aiba un sector economic slab dezvoltat. Existau un atelier de reparatii mecanice si unul de impletituri (ambele cu 25 de salariati), o fabrica de caramida si trei ateliere de tamplarie-rotarie, toate ale I.I.L. (Intreprinderea de industrie locala), cu 90 de salariati. Doar 4,5% din forta de munca a Sloboziei lucra in sectorul industrial. In cmert erau 263 de salariati, iar in transporturi (CFR, IRTA) si posta 255 de salariati; sectorul de depozitare si distributie angrena 200 de salariati, in sanatate lucrau 140 de persoane. Cooperatia mestesugareasca avea 210 salariati . In unitatile politice, juridice si administrative ale orasuui erau 540 de salariati, iar in functiile de centru raional erau incadrate 880 de persoane. In 1962 alimentarea cu apa continua sa fie defectuoasa. Inca se mai consuma apa din raul Ialomita. Existau mai multe puturi de tip rural si cismele publice, dar apa acestora, captata la 3-4 metri adancime,era puternic mineralizata si nu putea fi consumata. In anul 1963, Serviciul de sistematizare si arhitectura al Sfatului Popular raional a prezentat obiectivele ce urmeaza a fi puse in aplicare in prima etapa de sistematizare a orasului: 300 de apartamente in blocuri, 3000 de mp spatii comerciale, un grup de crese si gradinite cu 150 de locuri, autogara, plantarea a 20 ha de teren in parcul de cultura si odihna si in zona blocurilor I.C.Z.,construirea unei centrale termice, plus o adaugire la cea existenta, construirea uni post transformator electric pentru alimentarea blocurilor de locuinte din prima etapa, construirea retelei de canalizare so completarea alimentarii cu apa, amenajarea legaturilor rutiere din centrul orasului pe portiunea dintre bulevardul Unirii si str, Matei Basarab. Orasul inca nu dispunea de o unitatea economica mare, reprezentativa. Dintr-un centralizator al spatiilor de locuit din Slobozia, intocmit de Sfatul Popular al raionului la 4 iulie 1965, aflam ca orasul avea la data respectiva 84 de strazi, 2.075 de cladiri , 2.726 de locuinte si 8.628 de persoane ce locuiesc in acestea. Pe baza acestor informatii ne dam seama ca Slobozia inca nu dispunea de cladirile care sa ii dea un aspect urban modern, iar ritmul in care era atrasa forta de munca in oras era mai mare decat posibilitatile de asiguarare a spatiilor de locuit pentru cei ce veaneau din alte parti. S-a actionat asupra estomparii sau astuparii Crivaiei ce traversa orasul de S-V spre N-E pe o lungime de circa 2 km. In comparatie cu datele din anul 1965, anul 1955 Slobozia avea 68 de strazi (cu 16 mai putine), 1,337 de locuinte (cu 1,389 mai putine) si 6,638 de locuitori (cu 1990 mai putin). Orasul ce depasea in 1966 10.000 de locuitori se indrepta catre o infatisare urbana datorata existentei unor institutii specifice unei resedinte raionale: institutii politice: de partid, sindicale, de tineret, cele cu artibutii in domenii economice precum cooperativele agricole si cele de consum, de colectari, de morarit carora li se aduagau cele de importanta locala: mestesugaresti, de gospodarie comunala si locativa, de comert. Din anul 1966 populatia crestea cu 1000 de locuitori in fiecare an, insa nu evoluase pra mult din punct de vedere economic Din anul 1968 Slobozia devine resedinta a judetului, avand o populatie de 14000 de locuitori. Din aceasta perioada incepe adevarata si mai rapida transformare si modernizare a orasului, trecerea de la aspectul de ,, comuna mai dezvoltata la adevaratul oras. Din punct de vedere edilitar de exemplu, inceputul era unul foarte modest: doar 168 de apartamente, o conducta noua de apa potabila de 2 km,lucrari dde canalizare menajera doar incepute, iar cele de canalizare pluviala nici macar incepute. La sfarsitul anului 1968 se raporta o productie industriala de doar 350 milioane de lei, in conditiile in care ponderea in acesta suma o avea fabrica de ulei ce intrase in functiune. Noul statut al orasului impunea cerinte si exigente superioare de urbanism, de mentalitate urbana, de institutii si servicii. Asadar erau necesare sedii de institutii judetene, locuinte si spati comerciale pentru o populatie aflata in continua crestere si in plin proces de emancipare, precum si o infuzie de forta de munca in activitate economica.

Slobozia s-a imbogatit intr-un timp relativ scurt , practic in patru ani c obiective precum: fabbrica de ulei, fabrica de poduse lactate , Filatura de bumbac, Autobaza, spitalul , doua licee, doua scoli generale si un camin gradinita, trei complexe comerciale si mai multe blocuri de locuinte. Anul 1971 a fost anul cel mai plin de realizari deoarece s-au facut investitii de 826.069 de lei. Din acesti bani s0au construit 500 de apartamente, retaua de apa a fost sporita cu inca 1km, realizandu-se si racordarea definitiva a ttuturor blocurilor la reteaua electrica si la cea de canalizare, s-au pavat in jur de 12, 500 de mp de strazi. La dezvoltarile industriale si edilitare a orasului s-a mai adaugat si dezvoltarea sectorului agricol, care si-a sporit capacitatea de productie prin unificarea cooperativelor agricole. Un factor de progres a fost cresterea efectivelor de animale si pasari. Avantul agriculturii si cresterea numarului populatiei sia nevoilor acesteia au dus la necesitatea crearii unei mari fabrici de paine, astfel ca in 1977 s-a infiintat Intreprinderea de morarit si panificatie (IMP). Cutremurul din 1977 nu a produs pagube majore in Slobozia, insa a dus la grabirea dezvoltarii urbanistice a orasului. Numeroase cladiri vechi de pe Bulevardul Matei Basarab au fost avariate si au trebuit sa fie demolate. Aceasta a avut ca efect grabirea construirii altora noi precum si sistematizarea bulevardului in sensul ca era gandit ca acesta sa fie in viitor principala artera a Sloboziei. Intre anii 1970-1974 a fost construit actualul sediu al Primariei. In urma proiectarii unui plan urbanistic general al Sloboziei prin care era conceput cu o personalitate noua si moderna a dus la aparitia celorlalte bulevarde importante (Chimiei,Unirii,Cosminului ) si a magazinului universal Ialomita. Dezvoltarea accelerata a sectorului industrial de stat a dus la cresterea populatiei. Un pas important din punct de vedere al dezvoltarii industriei alimentare in Slobozia a fost punerea in functiune in anul 1984 a abatorului realizat cu credite europene. Capacitatea de productie anuala acestuia era impresionanta: 50000 tone de carne prelucrata, 3.300 tone de preparate si 800 tone de conserve din carne. In 1985 la nivelul economiei nationale, Slobozia devenise un reper semnificativ: aici se realiza 12,9% din productia de ingrasaminte chimice a tarii si 12,9% din uleiul comestibil al Romaniei.47% din productia industriala a orasului era reprezentata de industria alimentara si 34% de cea chimica. Cu toate acestea, inca din anul 1980 economia Sloboziei incepuse sa se confrunte cu dificultati importante din cauza unui greoi sistem birocratic si de planificare centralizata, ceea ce ducea la dificultati de aprovizionare si desfacere. In ultimul an al perioadei comuniste,1989, Slobozia detinea o pondere de peste 50% din productia industriala a intregului judet Ialomita Dupa evenimentele din 1989 marile proiecte urbanistice ale Sloboziei au fost abandonate sau amanate: construirea unei noi gari CFR, realizarea unui pasaj peste cale ferata la intrarea in oras dinspre Bucuresti, terminarea lucrarilor incepute la Parcul Sportiv din zona sud-estica a orasului.

Casa de cultura a sindicatelor in constructie si in prezent

Evolutii urbanistice in Slobozia perioadei moderne

Fara indoiala ca necesitatea crerii n Slobozia a unui flux de circulaie pe arterele stradale, racordat i la dezvoltrile i construciilor tehnico-edilitare - ca sedii de instituii, de locuit, de comer sau de prestri servicii - a dus, n mod voit i inevitabil, la sacrificarea zestrei istorice a oraului, care i conferea atmosfera de trg provincial. Iar dac dup anul 1968, cnd a nceput adevrata transformare a oraului, noile construcii i amenajri se nscriau ntr-o concepie urban mai mult pe termen scurt, dup anul 1974 va avea loc o real operaiune de sistematizare a Sloboziei, gndit pentru o perspectiv mai ndrznea. i aceasta, ntr-un fel de grab presant, creat de o rapid cretere populaiei, n ritmul unei tot att de rapide industrializri. Coagularea unor puternice centre i repere economice a marcat i dezvoltarea concomitent sau ulterioar a oraului. Este vorba de constituirea platformelor industriale:

Sud: Combinatul Chimic Vest: industria alimentar ctre Slobozia Nou: depozite, servicii, mic industrie local, baze de producie pentru amenajri de drumuri i terenuri agricole Est: abatoare de carne Un trust de construcii industriale, o ntreprindere de construcii civile, o ntreprindere de mbuntiri funciare i un trust de montaj pentru utilaj chimic, crora li s-au alturat, conjunctural, uniti mai mici pentru lucrri speciale - au fost umerii pe care s-a sprijinit reconstrucia Sloboziei. A fost, din pcate, i perioada n care responsabilitatea i profesionalismul arhitecilor i constructorilor aveau de luptat deseori cu diletantismul deciziei politice, cu graba activitilor care, hotri s-i duc la ndeplinire angajamentele luate, se substituiau specialitilor prin puterea discreionar a funciilor pe care le aveau i sfidau regulile mersului firesc al acestui proces de edificare a unei noi aezri umane. n acest adevrat carusel al construirii un rol foarte important a fost interpretat de Centrul Judeean de Proiectare, ale crui organizare i afirmare ca adevrat instituie de profesioniti se leag de numele arhitecilor Cezar Niculiu i Ioan Grigorescu, respectiv ale inginerilor Gheorghe Georgescu, Miu Iordache i Mircea Apostol Petrescu. Dintre personalitile epocii i-au adus, la nceputurile anilor '70, o contribuie semnificativ la zestrea de cldiri a Sloboziei arhiteci precum Nicolae Vldescu cu proiectul Casei de Cultur a Sindicatelor, Henriette Delavrancea cu blocurile Hangu i BRD-ASIROM. Cornel Dumitrescu cu Studiul de soluie pentru Palatul Justiiei. Perioada reconstruciei a fost puternic marcat de personalitatea echilibrat, modest i tenace a unui urbanist profesionist, care timp de peste dou decenii a fost arhitectul-ef al judeului, Gheorgbe Viorel Miurc. Arhitectul Ion Vede, unul dintre importanii autori ai reconstruciei moderne a Sloboziei, mparte ivirea urbanistic a oraului n mai multe perioade:

1968-1975 au fost dominai de crearea Bulevardului Unirii cu capetele de perspectiv Casa de Cultur a Sindicatelor - piaa CFR; anii n care majoritatea proiectelor pentru Slobozia erau realizate la Bucureti i n care s-a finalizat irul de blocuri de pe strada Grii; 1975-1978 au marcat configurarea zonei Piaa Muntenia, strada Lacului, Bulevardul Chimiei, zona Casei de Cultur a Sindicatelor, Bulevardul Cosminului i realizarea sediului instituiilor de justiie; n aceast perioad s-a constituit Centrul Judeean de Proiectare (primul director

a fost arhitectul Cezar Niculiu), care n civa ani va avea peste 60 de specialiti i se va implica hotrtor n ridicarea pe planetele de proiectare i pe teren a noului ora; 1979-1981 au fost consacrai extinderii spaiului locuibil, finalizndu-se zona cuprins ntre blocurile M.F.A. i piaa agroalimentar (Piaa Mare); 1982-1989 au fost cei mai ncrcai de amploarea construciilor, ani n care a fost demolat cea mai important zon de vechi construcii ale oraului (instituii, prvlii, bodegi, coli, ateliere etc.) i s-a configurat Bulevardul Matei Basarab, de la Central - Bulevardul Cosminului pn la extremitatea estic a oraului (zona MB-urilor), responsabilul acestui proiect fiind arhitectul Ion Vede. Din pcate, obligaia specialitilor de a rspunde unei comenzi politice a fcut s fie nchis cu blocuri perspectiva stradal ctre mnstirea "Sfinii Voievozi", n pofida interdiciei de a se trata astfel vecintatea unui monument istoric. O izbnd urbanistic din acolada acestei perioade a fost desenarea n realitatea material a nfirii oraului a centrului comercial de la intersecia Bulevardului Matei Basarab cu strada tefan cel Mare, centru dominat de impuntoarea cldire a Magazinului Universal Ialomia (actualmente Ialomia Shopping Center), de esplanada care deschide perspectiva Cercului Militar, cu zona Calipso i galeriile comerciale Elegant. Ultima perioad menionat a marcat i alte intervenii n structura urban a Sloboziei: dezafectarea zonei PECO i mobilarea ei cu blocuri de locuine i spaii comerciale care poteneaz monumentalitatea edificiului din fundal, cel destinat serviciilor de Finane Publice: eliberarea depozite a spaiului urban n care s-a construit un mare magazin de mobil, devenit apoi prin reamenajare Muzeul Naional al Agriculturii; configurarea pieei agroalimentare prin construirea unei mari hale cu parter i etaj i a unui platou acoperit; realizarea celor dou esplanade n care domin solemnitatea monumentelor lui Mihai Viteazul (pe Bulevardul Unirii) i al Eroului Necunoscut din Primul Rzboi Mondial (n Parcul Tineretului). Tot n aceast perioad au fost realizate importante lucrri de interes tehnico-edilitar: colectoare de ape menajere i staia de epurare a apelor uzate, termoficarea cu agent termic de la Combinatul Chimic, echiparea blocurilor pentru distribuia de gaz metan, nlarea i consolidarea digului de pe malul stng al Ialomiei etc. Dup evenimentele din decembrie 1989, unele dintre marile proiecte urbanistice ale Sloboziei au fost abandonate sau amnate: construirea unei noi gri C.F.R., realizarea unui pasaj peste calea ferat la intrarea dinspre Bucureti i a unei promenade pietonale pe strada Episcopiei, terminarea lucrrilor ncepute la Parcul Sportiv din zona sud-estic a localitii (stadion cu 18.000 de locuri pe gradene, un complex polisportiv i, n perspectiv, o Sal a Sporturilor). n anii ce au urmat dup decembrie 1989, a aprut n zona de Nord a oraului un nou cartier de locuine individuale, pe Bulevardul Chimiei a continuat mobilarea urbanistic (lcaul de cult adventist, sediul B.C.R., sediul societii de electricitate, un cartier rezidenial) i, nu n ultimul rnd, n Parcul Tineretului a fost construit i sfinit Catedrala Episcopal, iar pe artera principal a oraului a aprut edificiul CEC

Strada Matei Basarab inainte de perioada comunismului (sus) si in prezent (jos)

Economie

Principala problema economica a judetului Ialomita si implicit a municipiului Slobozia este numarul relativ restrns de activitati economice care se structureaza n principal pe exploatarea resurselor din agricultura. Chiar daca unele dintre aceste sectoare sunt capabile sa faca fata concurentei nationale sau internationale, gama restrnsa de activitati limiteaza potentialul de dezvoltare. Pe masura ce economia se maturizeaza este necesara dezvoltarea unor activitati centrate pe o nalta calitate a resurselor umane,avnd implicit o valoare economica adaugata mare. Tocmai de aceea una dintre principalele probleme strategice este tocmai dezvoltarea resurselor umane n decursul anului 1990, ponderea activitatii economice a continuat sa fie detinuta n Slobozia tot de ntreprinderile cu capital de stat, sectorul particular nlesnit de Decretul-Lege nr.54 ajungnd la o pondere de doar 5% din economia municipiului si fiind reprezentat, n exclusivitate, de comertul cu amanuntul. n anul 1991, economia municipiului Slobozia ncepe sa capete alte valente. Camera de Comert, Industrie si Agricultura ncepe sa nregistreze mereu mai multi agenti economici (Asociatii Familiale, persoane fizice autorizate, societati n nume colectiv, societati in comandita simpla, Socirtati cu Raspundere Limitata si Societati pe Actiuni). Prima firma nmatriculata n judetul Ialomita a fost Combinatul pentru producerea, industrializarea si comercializarea carnii de porc, cu sediul n Slobozia. Prima societate cu raspundere limitata (SRL) cu capital privat, sediul de asemenea n Slobozia, a fost "Flora SRL".Aceasta a avut la nfiintare un capital social de 100.000 lei, iar ca obiect de activitate comertul cu amanuntul de marfuri industriale si produse alimentare. Anul 1991 a fost marcat de o accentuata dezvoltare a sectorului privat. Interesant este nsa faptul ca graba intrarii n noul sistem economic, lipsa de pregatire manageriala si nca multi alti factori au facut caprivatizarile din acest an sa fie cel mai putin performante, sa esueze n ncetari de activitate sau falimente.Cifrele sunt un argument: din total de 369 de agenti economici nmatriculati n anul 1991, pna la finele anului 2005 au mai ramas 188. Deci aproape jumatate, din care 109 SRL-uri, s-au "pierdut pe drum"fiindca nu au rezistat n fata provocarilor si exigentelor unui sistem economic nou si necunoscut,concurential, necrutator cu improvizatia. La sfrsitul anului 2005, n Slobozia mai functionau doar doua societati cu capital de stat URBAN S.A.si DRUMURI SI PODURI S.A. - n timp ce numarul societatilor cu capital privat, active juridic, ajunsese la 3.220, cu un capital social de 232.390.000 RON, n forma de organizare a acestora predominau SRLurile(2.308 agenti economici, urmate de PF - 502 si AF - 163 (adica "Persoana Fizica" si "Asociatie Familiala") numarul societatilor pe actiuni (S.A.) fiind de 130. Este foarte important de subliniat si alte componente, consecinte ale cresterii sectorului privat: mai multe produse si servicii, un aport mai substantial al veniturilor din taxe si impozite la bugetul local, precum si crearea continua a locurilor de munca, sectorul absorbind la finele anului 2005 un numar de aproape 13.000 de salariati, din totalul de circa 17.000. Cei mai multi dintre acestia lucrau n sectoarele aflate n relatie cu agricultura, urmati de cei din industrie, comert, constructii, servicii etc. Si cifra de afaceri n sectorul privat din Slobozia era semnificativa,n anul 2004 de exemplu, aceasta a depasit 11.000 de miliarde lei vechi. Se adauga la toate acestea mutatiile survenite n peisajul urbanistic, n starea materiala a oamenilor, n schimbarile pe care le cunosc mentalitatea, gradul de civilizatie.

Filiala din Slobozia a Bancii Romane de Dezvoltare

Este de mentionat n acest context si faptul ca, n ultimii ani,constructia de locuinte particulare cu un grad sporit de confort - multe tip vila - a luat o amploare deosebita, la orizontul anului 2007 conturndu-se deja cteva cartiere de astfel de locuinte. Suprafata locuibila n acest tip de case depasea 100.000 m.p. n anul 2005. Aceasta se adauga locuintelor din cele 412 blocuri din oras, n care majoritatea celor 15.827 de apartamente au fost supuse de proprietarii lor unor importante lucrari de modernizare. Structura economica a municipiului Slobozia n anul 2007 apare mult diferita de aceea din 1990. n rezumat, aceasta este: industria chimica (Amonil, Chimilin, Marchim Prod) industria de prelucrare a cauciucului si maselor plastice (Pet Star Holding) industria alimentara (Teletext, Avicola, Top Food Impex, Tritipan, Rusalca, Elsapan, Baron, Ovicom, Cocor, Expur) industria lemnului si a mobilei (Net-I-Com, Prodecor, Viprod, Fidias, Mobila,Orizont) tehnologia informatiei, telecomunicatii (Gamatel, Softex) industria confectiilor (Carreras, Lamar, Sorina) agricultura (Somalex, Estrella, Midagro, Almar, Comasil) constructii civice si industriale (Constrif, Stractural, Omega Invest, Drumuri si Poduri, Concivic), precum si numeroase firme de servicii, comert cu ridicata si cu amanuntul. Dupa anul 1990, numeroase produse si servicii au aparut ca noutati n economia orasului si n viata locuitorilor: societati de consultanta si de audit, servicii de televiziune prin cablu si internet,telecomunicatii, servicii de paza si protectie, servicii bancare diveisificate, productie de preforme si PETuri,de lacuri si vopsele, tmplarie de aluminiu si PVC etc. Toate acestea si nca multe altele se conjuga cu grija pentru calitate, cu dotarile moderne, cu schimbarea nfatisarii spatiilor comerciale si de servicii, cu automatizarea si computerizarea operatiunilor, cu sporirea gradului de civilizatie n sistemul de relatii ofertant-beneficiar. Utiliznd o grila de criterii, care au ca referinta bilanturile anuale si indicatorii economici de eficienta, Camera de Comert, Industrie si Agricultura Ialomita antreneaza firmele private ntr-un concurs anual -"Topul judetean al firmelor". Comunitatea de afaceri din Slobozia beneficiaza si de o serie de actiuni Saloane, Trguri si Expozitii, Colocvii si alte tipuri de ntlniri ale oamenilor de afaceri, unele dintre ele cu o continuitate care le-a consolidat prestigiul: Agroial - Partener (13 editii), Salonul de constructii si arhitectura (10 editii), Femina Star (8 editii), Salonul Auto (3 editii), etc. La acestea se adauga si alte initiative: misiuni economice n peste 16 tari, la care au participat aproape 400 de oameni de afaceri,prezentari de firme si de produse, cursuri de calificare si de perfectionare, de management, ntlniri de afaceri, seminarii, simpozioane, participari la trguri internationale.

Sediul C.E.C. n cei 19 ani care s-au scurs de la Revolutia din decembrie 1989, Slobozia nu a beneficiat de o investitie straina majora, desi exista 125 de agenti economici cu capital strain - 36 de firme din Italia, 29 din Turcia,10 din China, precum si din Coreea de Sud - capitalul investit de acestea depasind 5 milioane de dolari. Sectorul primar Din suprafata totala pe care se dezvolta unitatea administrativ teritoriala, si anume 12.672 ha,suprafata agricola este de 9.620 ha (76 %), din care 9.067 ha arabil (94 %), suprafete aflate aproape n totalitate n proprietate privata. n ciuda calitatii deosebite a terenului, datorita practicarii unei agriculturi de subzistenta care determina un nivel redus de productivitate fluctuant, recoltele obtinute sunt n functie de conditiile climatice ale anului agricol. n agricultura lucreaza numai 5,6% din numarul de salariati ai municipiului Slobozia. De asemenea, efectivele de animale nregistreaza o evolutie fluctuanta,mentinndu-se aproximativ jumatate din efective n gospodariile populatiei n cazul bovinelor si porcinelor, 90 % n cazul ovinelor si n cazul pasarilor marea majoritate sunt crescute n fermele industriale si nu n gospodariile populatiei. Numarul mare de animale n gospodariile populatiei se explica si prin existenta celor doua cartiere de tip rural al municipiului Slobozia si anume: Bora si Slobozia Noua.

Sectorul secundar
n ciuda restructurarilor si privatizarii unitatilor industriale din perioada 1995 2000, Slobozia a ramas cel mai important centru industrial al Baraganului. Conform datelor prezentate de site-ul Camerei de Comert si Industrie Ialomita n topul firmelor anului 2003, pentru activitatea principala industrie sunt prezente 32 de companii din municipiul Slobozia dintr-un total de 81, iar n topul anului 2004, 34 din 73 de companii sunt tot din Slobozia. De altfel n anul 2004 dintre cele 14 firme carora li se acorda Trofeul de excelenta pentru clasarea pe locul I al Topului Judetean al Firmelor 10 erau unitati economice din Slobozia. Cel mai mare numar de salariati din municipiul Slobozia lucreaza n servicii, grupul lucratorilor din industrie situndu-se pe locul al doilea, n special n industria prelucratoare asa cum arata si datele statistice centralizate de catre Institutul National de Statistica. 2004 16609 4568 4093 475 2003 17310 4650 4132 518 2002 16179 4922 4216 706 2001 15994 5232 4503 729 2000 15451 3794 3029 765

Numarul mediu total salariati, din care: Industrie Industria prelucratoare Energie electrica si termica, gaze si apa

20000 18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 Numarul mediu total salariati, din care: Industrie Industria prelucratoare Energie electrica si termica, gaze si apa

2004 2003 2002 2001 2000

Diferenta dintre numarul de angajati din industrie dintre anul 2000 si restul anilor din perioada analizata se datoreaza nchiderii temporare n respectiva perioada a activitatii societatii comerciale AMONIL S.A., cea mai mare unitate industriala din municipiu. Scaderea preturilor pe piata ngrasamintelor chimice alaturi de scumpirea principalei materii prime gazul metan poate determina tensiuni sociale urmare aunor concedieri masive. Alaturi de ramurile industriale bazate pe prelucrarea resurselor agricole (plante tehnice, cereale, lapte,carne etc.) n Slobozia s-au dezvoltat si unitati industriale de confectii si prelucrarea lemnului. Din pacate numarul activitatilor industriale nu este suficient de diversificat, n special n directia produselor cu valoare adaugata mare, tocmai de aceea una dintre principalele directii strategice si prioritati ale administratiei trebuie sa devina atragerea de investitii alaturi de sprijinirea investitorilor locali. Sectorul tertiar n ciuda insuficientei dezvoltari a serviciilor, comparativ cu alte centre urbane mijlocii din sud-estul tarii Slobozia are o dominanta functionala tertiara. Serviciile existente se adreseaza n special populatiei orasului si celei din spatiul rural nconjurator, fara a avea o relevanta regionala. n ciuda faptului ca n municipiul Slobozia s-au dezvoltat industriile avnd ca materie prima produsele agricole, nu s-au dezvoltat n egala masura si serviciile de suport pentru agricultura (consultanta n marketing agricol,bursa funciara sau de cereale etc.). Odata cu apropierea momentului integrarii Romniei n Uniunea Europeana, serviciile financiar-bancare au cunoscut o diversificare fara precedent, in perioada 2005 2006 sapte banci deschizndu-si filiale sau sucursale la Slobozia. Datorita functiei de coordonare a teritoriului, n Slobozia lucreaza peste jumatate din functionarii publici ai judetului Ialomita si dintre lucratorii din sanatate. De altfel cel mai mare numar dintre salariatii din Slobozia lucreaza n sectorul serviciilor. Lacurile situate partial pe teritoriul administrativ al municipiului Slobozia, respectiv Iezer si Amara,nu sunt exploatate dect pentru loisir de catre cetatenii municipiului Slobozia. Din pacate, Slobozia nu ofera o paleta de servicii complementare la turismul banear turistilor care vin n numar relativ mare n statiunea Amara. Administratia publica si agentii economici ar trebui sa se concentreze pe dezvoltarea turismului de tranzit sau a turismului de afaceri si formare profesionala, prin conceperea unor oferte adecvate, n cadrul celor 5 hoteluri existente n prezent, care dispun de aproximativ 350 de locuri de cazare. n apropierea municipiului Slobozia a fost construit un parc de loisir care nu este exploatat n prezent la justa sa valoare.

Nunar de salariati total din care: Comert Transport,depozitare Finante,banci,asigurari Administratie publica Invatamant Sanatate si asistenta sociala
4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2004 2003

2004 16609 3514 869 374 1156 1044 1617

2003 17310 3394 1190 414 1290 1053 1828

2002 16179 2910 1297 397 890 1292 1580

2001 15994 3166 1286 383 645 1058 1324

2000 15451 3074 1595 465 730 1073 1477

Comert Transport Finante Administratie publica Invatamant Sanatate 2002 2001 2000

Planul Urbanistic Zonal al orasului Slobozia

Pe baza Planului Urbanistic Zonal al Sloboziei se poate observa zona cu locuinte si cladiri se afla in partea centrala a orasului iar zona cu intreprinderi este amplasata in partea de nord est, est si vest. Zona de spatii plantate, agrement si sport este amplasata in partea de sud a Sloboziei.

Principalele centre comerciale


Pn n anul 2009 Slobozia a resimit lipsa unor centre comerciale mai dezvoltate (hypermarketuri, centre de cumprturi etc.), n ora existnd doar un magazin universal, 3 supermarketuri i mai multe magazine de aparaturi electrice i electrocasnice, precum i magazine de cartier pentru strictul necesar. n prezent procesul de dezvoltare economic n planul oferirii servicii, cumprare-vnzare, este n plin avnt, fiind preconizate noi deschideri de centre comerciale importante. Actualmente reeaua de magazine a municipiului Slobozia se prezint astfel: Ialomia Shopping Center (fostul magazin universal Ialomia) hypermerket Kaufland 2 supermarket-uri Lidl Altex Megastore Domo Flanco World Takko Fashion Deichmann. Profi

Ialomita Shopping Center

Dinamica investitiilor
Din pacate n ultimii 15 ani municipiul Slobozia a fost ocolit de investitiile majore, principalele proiecte de investitii, finantate de la bugetul local si partial de la bugetul de stat, au fost implementate de catre Consiliul Local al municipiului Slobozia (extinderi ale retelelor de utilitati, modernizari ale drumurilor publice, blocurile ANL etc.) si de catre Ministerul Finantelor Publice (Vama Slobozia si Directia Generala a Finantelor Publice Ialomita). Cele mai mari investitii private au fost cele ale bancilor, nainte de privatizarea acestora. Numarul de locuinte realizate din fonduri private n perioada 2000-2004 este de numai 155, iar cele din fonduri publice de 92 (locuinte n imobile comune). Anul 2006 a fost primul an care a anuntat aparitia unor investitii private n zone de tip rezidential: locuinte comune de tip vila, respectiv locuinte individuale. Trebuie remarcat faptul ca municipiul Slobozia se confrunta cu o criza de locuinte, ceea ce duce la supra aglomerarea spatiilor de locuit. De altfel, n prezent sunt depuse la Consiliul Local Municipal aproximativ 1.000 de cereri pentru locuinte. Criza de locuinte ar putea explica si procesul de depopulare care afecteaza municipiul si sta la baza supraevaluarii preturilor la care se tranzactioneaza n prezent casele de locuit sau apartamentele. Implementarea unui program de mansardare al cladirilor de locuit multietajate ar putea duce la rezolvarea partiala a crizei locuintelor.

Analiza swot
Puncte tari
- amplasarea n centrul unei zone agricole - legatura directa cu autostrada Bucuresti- Constanta - retea de drumuri locale si nationale bine dezvoltata (legaturi directe) - retele bine dezvoltate: apa, electricitate, gaz metan, telecomunicatii etc. - pondere ridicata a populatiei din grupa de vrsta 15 59 de ani - forta de munca - au fost implementate procesele de privatizare si restructurare economica Puncte slabe - utilitati urbane slab dezvoltate si degradate fizic si moral - sistem de canalizare slab dezvoltat si ineficient - absenta infrastructurii suport pentru sistemul privat - lipsa managementului si a abordarii strategice a dezvoltarii locale - pondere redusa a activitatilor industriale - putere financiara scazuta a populatiei - saracia - incapacitatea de a atrage investitori - sectorul serviciilor slab dezvoltat - absenta activitatii societatii civile - absenta armonizarii sistemului de nvatamnt cu cerintele pietei muncii - scaderea numarului populatiei si a ponderii populatiei active - gradul de calificare al fortei de munca n special n domeniul agriculturii si industriei alimentare - declinul industriilor traditionale - ponderea scazuta a tehnologiilor moderne

Oportunitai
- dezvoltarea sectorului privat bazat pe resurse agricole - modernizarea infrastructurii de transport in relatie cu autostrada - orientarea programelor n directia dezvoltarii fortei de munca tinere - sursele de finantare europene - dezvoltarea infrastructurii produselor agricole cu valoare adaugata mare - dezvoltarea ofertei de produse agricole si de servicii pentru agricultura cu valoare adaugata mare - existenta unui excedent de forta de munca ce ar putea fi calificata n domenii specifice - apropierea de resurse agricole - mbunatatirea calitatii serviciilor - cresterea numarului de IMM uri din servicii - dezvoltarea antreprenoriatului si a structurilor de suport pentru ntreprinderi mici si mijlocii

Ameninari
- migrarea fortei de munca calificate si a celei cu studii superioare, n special pentru tineri - atractivitate scazuta pentru investitori - sistem educational neadecvat - cresterea somajului - aparitia fenomenelor sociale legate de saracie

- lipsa de interes a autoritatilor nationale pentru reabilitarea/modernizarea drumurilor nationale - adncirea discrepantelor sociale - impactul aderarii la UE asupra unor ramuri industriale - incapacitatea de a gasi o identitate economica

Populatia
Populatia istorica
Evolutia populatiei in ultimul secol ( anii 1912-2002)
Anii de referinta Total 1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 4858 7591 7714 9632 12441 29978 56048 52710 Numarul populatiei Masculin 2536 3748 3781 4692 6055 14861 28184 26267 Feminin 2322 3843 3933 4940 6386 15117 27864 26443 In procent fata de totalul populatiei Masculin Feminin 52,2 49,4 49 48,7 48,7 49,6 50,3 49,3 47,8 50,6 51 51,3 51,3 50,4 49,7 50,2 Barbati la 100 femei 109 98 96 95 95 98 101 99

60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 1912 1930 1948 1956 1966 Total Masculin Feminin

1977

1992

2002

Populatia Municipilui Slobozia era in anul 2002 de 52710.Trebuie remarcat faptul ca in ultimii 90 de ani populatia orasului a crescut de la 4858 de locuitori in 1912 la 56048 in anul 1992 duoa care a fost inregistrata o scadere a populatiei datorita desfiintarii sau restructurarii activitatii unor agenti economici importati si implicit migrarii populatiei catre zona periurbana si in favoarea marilor orase in special in favoarea municipiului Bucuresti.

Din anul 1912 pana in anul 1930 numarul populatiei a cunoscut o crestere semnificativa de la 4858 de locuitori la 7591, acest proces datorandu-se faptului ca perioada dintre cele doua razboaie mondiale a fost fertila din punct de vedere social si economic. Alta crestere semnificativa a existat in perioada 1948-1992 cand numarul populatiei a crescut de la 7714 la 56048. Acest proces se datoreaza faptului ca orasul in perioada comunismului a fost industrializat, ceea ce a dus la cresterea numarului de locuri de munca si in alte domenii decat agricultura si implicit la atragerea populatiei din imprejurimi. Cresterea populatiei de sex feminin in raport cu cea de sex masculin este echilibrata, populatia de sex feminin avand un procent cu putin peste 50% din total, 1912 si 1992 fiind anii in care ponderea populatiei de sex masculin este cu putin peste cea a populatiei feminine.

Miscarea naturala a populatiei 1966-2002


Proportii la 1000 de locuitori Spor Decedati natural Casatorii 8,9 9,9 7,3 5,8 5,6 6,4 6,1 5,3 6,3 3,4 20,3 26,0 20,9 15,3 7,7 2,1 3,9 1,9 9,2 11,1 13,1 8,5 8,1 8,5 6,3 5,2 5,7 Decedati sub 1 an la 1000 nascuti vii 90,9 59,5 61,7 58,5 33,7 55,5 25,3 23,4 16,0

Anii 1966 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2002
100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1966

Nascuti vii 12,4 30,3 33,3 26,8 20,9 14,1 8,3 9,2 9,2

Divorturi 1,76 0,87 1,50 2,28 1,50 2,21 2,69 2,15 2,41

Nascuti vii Decedati Spor natural Casatorii Divorturi Decedati sub 1 an la 1000 nascuti vii 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2002

Pe baza acestor date ne dam seama ca sporul natural cuprins intre anii 1966-2002 este pozitiv, valorile maxime inregistrandu-se inn anii 1970-1985. Prezenta acestor valori mari sunt datorate probabil de emiterea decretului 770/1966 cu privire la interzicerea avorturilor, alta cauza ar putea fi cresterea calitatii vietii , in sensul ca aproape toata populatia adulta a acestui oras avea un loc de munca, rata somajului fiind foarte scazuta in acea perioada. Dupa decaderea regimului comunist, mai exact din 1990, sporul natural cunoaste o scadere brusca de la 15,3 la 7,7, acest proces continuand pana in 2002, Acest lucru se datoreaza ratei somajului mare, ceea ce a dus la scaderea calitatii vietii. In ceea ce priveste casatoriile si divorturile, se poate observa ca valorile casatoriilor sunt mai mari decat cel al divorturilor.

Nascutii vii si natalitatea populatiei municipiului Slobozia in anii 1966-2002


Anii 1966 1967 1968 1970 1975 1980 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Nascuti vii 154 498 502 454 778 974 920 986 988 968 931 721 574 524 575 555 474 483 508 509 481 513 433 437 Nascuti vii la 1000 locuitori 12,4 39,4 37,5 30,3 33,3 26,8 20,9 21,7 21,2 20,1 18,7 14,1 11,0 9,5 10,3 9,8 8,3 8,5 9,0 9,0 8,6 9,2 7,8 8,2

1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 0 1966 1968 1975 1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 Nascuti vii

Conform datelor observam ca cea mai mica valoare a nascutilor vii este in 1966, dupa care aceasta valoare din anul urmator creste de la 198 pana la 988 in 1987. Acest proces de crestere semnificativa se datoreaza cresterii populatiei si a calitatii vietii datorate industralizarii, rata somajului fiind foarte scazuta in acea perioada. Dupa decaderea regimului comunist valorile incep sa scada destul de mult, de la 931 de nascuti vii in 1989, la 721 in anul urmator, aceasta scadere continuandu-se pana in 2002 cu 437 de nascutii vii. Acesta scadere s-a produs din cauza cresterii ratei somajului ceea ce a dus la scaderea calitatii vietii.

Densitatea populatiei in ultimii 30 de ani a municipiului Slobozia


Anii 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2004 Numarul populatiei 14988 23359 37043 44797 52189 56972 55308 52937 Suprafata km 108,94 109,48 109,48 132,87 135,71 126,72 126,72 126,72 Locuitori pe km 138 214 339 338 385 450 437 418

450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2004

Suprafata km Locuitori km

Conform datelor se poate remarca faptul ca densitatea a crescut de la 138 de locuitori pe km in 1970, acest proces continuandu-se pana in anul 1995 (450 loc/km). Acest proces se datoreaza faptului ca populatia in perioada 1970 -1995 a crescut iar alta cauza ar putea fi cresterea suprafetei datorita faptului ca in anul 1985 Slobozia ia in componenta sa administrativa cartierele Bora si Slobozia Noua care erau bine populate. Din anul 2000 apare o scadere care continua si in anul 2004 (418loc/km). Acest proces se datoreaza faptului ca nunarul populatiei a scazut la fel si suprafata din cauza instrainarii unor terenuri.

Evolutia populatiei stabile la recensamintele din anii 1912,1930,1948,1956,1966,1977,1992,2002 a Sloboziei in raport cu cea a Judetului Ialomita
19 dec.1912 Judetul Ialomita Municipiul Slobozia 172329 4858 29 25 dec.1930 ian.1948 205844 7591 244750 7714 21 15 febr.1956 martie 1966 274655 291373 9632 12443 5 ian. 1977 295965 29978 7 ian. 1992 306145 56048 18 martie 2002 296572 52710

350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 Judetul Ialomita Municipiul Slobozia

Pe baza acestor date se poate remarca faptul ca populatia Sloboziei a crescut odata cu populatia Judetului Ialomita.

Populatia stabila a municipiului Slobozia pe grupe de varsta si sex, la 1 ianuarie 2002


Grupa de varsta Total 0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani 50-54 ani 55-59 ani 60-64 ani 65-69 ani 70-74 ani 75-79 ani 80-85 ani 85 ani si peste Total 55208 2265 2301 4204 4711 5365 5110 6225 3759 4752 5678 4073 2035 1635 1311 908 482 219 175 Numarul populatiei Masculin 27110 1167 1213 2186 2432 2744 2496 2880 1764 2299 2718 2054 1101 781 562 387 197 64 65 Barbati la 100 femei 97 107 112 109 107 105 96 87 89 94 92 102 118 92 76 75 70 42 60

Feminin 28098 1098 1088 2018 2279 2621 2614 3345 1995 2453 2960 2019 934 854 749 521 285 155 110

80-85 ani 70-74 ani 60-64 ani 50-54 ani 40-44 ani 30-34 ani 20-24 ani 10-14 ani 0-4 ani -4000 -2000 0 2000 4000 6000 8000 Total Feminin Masculin

Structura populatiei pe grupe de varsta arata ca 75% din populatia orasului Slobozia are varsta cuprinsa intre 10 si 54 de ani reprezentatnd un potential remarcabil de forta de munca.

Ponderea populatiei feminine o depaseste pe cea masculina in majoritatea grupelor de varsta, populatia de sex masculin predominand la grupele de varsta intre 0 si 24 si 55-59 de ani. Structura pe sexe a populatiei este apropiata de structura nationala (49 % barbati si 51 % femei).

Structura pe etnii Conform Recensamantului general al populatiei din martie 2002


Etnie Romani (inclusiv Aromani) Rromi Turci Unguri Italieni Germani Rusi/Lipoveni Ucrainieni Greci Sarbi Tatari Polonezi Armeni Alta etnie Etnie nedeclarata Total Locuitori 51.424 1.177 22 22 11 8 7 4 4 2 2 2 1 20 3 52710 Procent 97,56 2,42 <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 <0,01 100

Conform datelor se observa ca in cadrul populatiei municipiului Slobozia, etnia majoritara este cea romana ce are o pondere de 97,56% fiind urmata la mare distanta de etnia roma ce are o pondere de 2,42%.

Structura confesionala Conform Recensamantului general al popilatiei din martie 2002


Confesiune religioasa Ortodoxa Romano-Catolica Greco-Catolica Reformata Adventista de ziua a saptea Penticostala Evanghelica Musulmana Lutherana Baptista Evanghelista Alta religie Locuitori 51985 99 17 15 208 54 33 32 7 7 6 98 Procent 98,62 0,18 0,03 0,02 0,39 0,10 0,06 0,06 <0,01 <0,01 <0,01 0,17

Atei Fara religie Religie nedeclarata Total

31 3 85 52710

0,05 <0,01 0,16 100

In urma datelor ce prezinta structura confesionala, se observa faptul ca populatia majoritara a orasului Slobozia si in Romania este de religie Ortodoxa ce are un procent de 98,62% din totalul populatiei fiind urmata la mare distanta de populatia de religie Adventista de ziua a saptea ce are o pondere de 0,39 din totalul populatiei.

Sporul migratoriu
Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Sositi 1599 947 850 845 864 721 791 720 679 651 523 663 738 755 679 Plecati 1039 471 564 488 622 859 926 1000 1037 1046 949 910 1048 995 1044 Spor 560 476 286 327 229 -132 -135 -280 -408 -395 -426 -247 -310 -240 -365 migratoriu

2000

1500

1000

Sositi Plecati

500

Spor migratoriu

0 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

-500

Conform datelor prezente se observa faptul ca sporul migratoriu inregistrat intre anii 1990-2004 are valori pozitive pana in 1994, din anul 1995 acesta devine negativ, avand o valoare maxima in

anul 2000. Valoarea negativa a sporului migratoriu provine de la desfiintarea intreprinderilor cu capital de stat de tip socialist ce aveau o pondere mare in economia orasului.

Rata somajului
1997 3922 1998 3906 1999 5348 2000 5394 2001 4583 2002 2719 2003 1407 2004 2498 2005 2168

Someri in evidenta si plata

6000

5000 1997 4000 1998 1999 2000 3000 2001 2002 2000 2003 2004 2005 1000

0 Someri in evidenta si plata

Pe baa acestor date ne putem da seama ca rata somajului are o crestere din anul 1997 de la 3922 someri pana la 5394 in anul 2000. Acest proces de crestere se datoreaza faptului ca intreprinderile cu capital de stat realizate in perioada comunismului ce contribuiau semnificativ la economia orasului s-au desfiintat. Din anul 2001 rata somajului scade de la valoarea de 4583 la 1407 in 2003 darota aparitiei intreprinderilor cu capital privat. Din anul 2004 are loc o crestere a ratei somajului probabil din cauza intrarii in faliment a unor intreprinderi. Din anul 2005 are loc o usoara scadere a ratei somajului.

Obiective turistice
Oferta turistica a Sloboziei conteaza mai mult la functie de tranzit, ca beneficiu rezultat de apropierea statiunii Amara, la care se adauga existenta unor obiective de interes cultural, intre care Muzeul National al Agrculturii si Muzeul Judetean Ialomita sunt cele mai importante.

Biserici si manastiri
Manastirea Sfintii Voievozi Aceasta manastire intre secolul al XVII-lea si perimele decenii ale veacului al XIX-lea a determinat evolutia asezarii Sloboziei, ajucat un rol important in dezvoltarea economica a zonei si tot odata a fost si un bastion al apararii impotriva pericolului otoman, care putea veni dinspre Silistra sau dinspre Harsova . Manastirea a fost construita de postelnicul Ianache Caragea. Matei Basarab reface aproape din temelii manastirea care a fost afectata de cuntremur in anul 1627 intr-o fortareata. La sfiintirea manastirii in 1634 au participat domnul Tarii Romanesti Matei Basarab alaturi de doamna Elena, patriarhul de la Constantinopol si 500 de preoti. De la vechea ctitorie au ramas pana in zilele noastre o cruce cu doua icoane ce se afla deasupra catapeteasmei, precum si patru icoane mari: Domnul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfintii Voievozi Mihai si Gavril, Sf. Ioan Botezatorul. In secolele XVII-XVIII manastirea primeste ca daruri domnesti terenuri, mosii, paduri, vii, viata locuitorilor din zona desfasurandu-se, practic, pana in a doua jumatate a veacului, in jurul lacasului sfant.

Dupa reformele lui Cuza, prin secularizarea averilor manatiresti, pamanturile manastirii sunt impartite locuitorilor comunei, manastirea fiind transformata in biserica de mir (de parohie), stare mentinuta pana n anul 1994, cand biserica a redevenit obste monahala pentru femei.

Catedrala Episcopala
Catedrala Episcopala cu hramul Inaltarea Domnului a fost realizata in anul 1999. Despre acest lacas se afirma ca, la data sfintirii sale (2004), era al treilea ca marime din tara, dupa cele din Bacau si Targu Mures Constructia respecta arhitectura clasica a lacasurilor ortodoxe de cult, are o lungime de 40 de metri, o latime de de 30 de metri si este inalta de 38 metri. Candelabrele Catedralei, precum si Odoarele de pe Sfanta Masa au fost donate de clericii si credinciosii din Grecia.

Biserica de lemn
Surse diferite dau ca an de costructie a Bisericii de Lemn din satul Poiana de Jos cu hramul ,,Sfantul Ierarh Nicolae, original si autentic document de istorie si arhitectura, anii 1737 si 1746. Pisania bisericii, rescrisa in anul 2000 cand aceasta a fost stramutata la Slobozia, mentioneaza ca an al inaltarii 1737, ,,ctitor fiind boier Raducan Tarca cu familia sa. Este construita din barne de stejar, este de tip nava cu o singura turla cu decoratiune de brau in torsada. Acoprisul este din sindrila. In perioada septembrie- decembrie 2000, biserica a fost stramutata la Slobozia in parcul Muzeului National al Agriculturii, reconstruita de o echipa de mesteri maramureseni.

Muzee
Muzeul National al Agriculturii
Institutie de reprezentativitate nationala se afla in stranse relatii de colaborare stiintifica cu organisme internationale apartinand UNESCO. Muzeul a fost infiintat printr-o decizie din anul 1990 a Prefectului judetului Ialomita si a fost deschis oficial pentru public la 25 martie 1996. Detine o colectie de peste 100000 de piese tridimensionale, reprezentative: unelte, masini agricole si instalatii de arheologie industriala, obiecte si documente de etnografie istorie agrara, meorialistica, arta si religie. In expozitia de baza sunt expuse 320 de obiecte, dar sunt vizitabile de catre public si depozitul de obiecte, impreuna cu atelierul de restaurare metal. Detine si un magazin propriu de artizanat, publicatii, obiecte religioase.

Muzeul Judetean Ialomita


A fost inaugurat la sfarsitul anului 1971 cu o expozitie restransa de obiecte de arta populara din 15 localitati ialomitene si cu o expozitie temporara de ceramica populara romaneasca, provenita de la muzeul de Arta din Bucuresti. In anul 1974, institutia oferea publicului prima sa expozitie de baza o bogata colectie de obiecte ce proveneau din patrimoniul etnografic al Judetului.

Colectiile muzeului sunt grupate pe sectiunile: arheologie, etnografie (6.882 de obiecte), istorie, arta si cultura religioasa, arta plastica - 1200 de lucrari de pictura,grafica si sculptura semnate intre altii de Corneliu Baba, Oscar Han, Sabin Balasa, Margareta Sterianm Horia Bernea si altii. Muzeul Judetean din Slobozia desfasoara o sustinuta activitate stiintifica si organizeaza expozitii temporare de mare varietate. De la 1 decembrie 2003, muzeul s-a deschis pentru public intr-o noua formula de prezentare, expozitia sa de baza fiind de arheologie, istorie, etnografie si arta. Centru Cultural UNESCO ,,Ionel Perlea Ca institutie culturala de interes public, Centrul cultural ,,Ionel Perlea functioneaza din anul 1991. Organizeaza activitati de cunoastere si promovare a valorilor culturii si arte nationale si universale, de afirmare si dezvoltare a disponibilitatilor creatoare ale locuitorilor orasului, in toate domeniile de creatie si de interpretare din sfera artei, realizeaza prestatii culturale in beneficiul tuturor cetatenilor sau al al institutiilor. Centrul cultural s-a distins prin organizarea uni festval studentesc de regie, prin microstagiuni teatrale si spectacole diverse sustinute de nume prestigioase ale vietii artistice romanesti sau de artisti neprofesionisti. In sala ,,Arcadia a institutiei sunt etalate expozitii valoroase de arta plastica. Sala de festivitati mai gazduieste concerte simfonice si camerale. De cateva ori pe an sunt organizate expozitii concurs de pictura, cu lucrari executate de copii.

Monumente
Monumentul Eroilor (Parcul Tineretului)
Piatra fundamentala a Monumentului Eroilor a fost pusa la data de 29 iunie 1927, iar dupa un an, la 10 iunie 1928, acesta avea sa fie inaugurat in cadrul unei ceremonii deosebite. Primul sau amplasament era in fata fostului cinematograf Ialomita, pe Bdul. Matei Basarab (la acea vreme acela fiind centrul Sloboziei). Dupa anul 1982, cand zona a intrat in reconstructie, monumentul a fost dislocat si a zacut vreo 5 ani, abandonat, in curtea pepinierei. In anul 1988, acesta si-a aflat locul in parcul Tineretului, intr-o ambianta solemna. Vecinatatea creata ulterior prin construirea Catedralei Episcopale i-a sporit mareia. Monumentul reproduce chipul unui soldat ("Eroul Necunoscut"), intr-o atitudine solemna (prezentand arma pentru onor). Pe fata soclului se afla inscriptia SLAVA EROILOR DIN SLOBOZIA CARE S-AU JERTFIT PENTRU LIBERTATEA SI INDEPENDENA PATRIEI, sub care este reprezentat in basorelief chipul colonelului Ion Popescu, ajutorul comandantului Regimentului 79 Infanterie din Slobozia si comandant al Bateriei 1 din acelasi Regiment, mort pe campul de lupta de la Turtucaia, la 23 august 1916.

Cimitirul Eroilor
La 22 iunie 1927, in prezenta maresalului francez Henri Philippe Ptain, au avut loc festivitatile de punere a pietrei de temelie a Cimitirului Eroilor din Slobozia. Finantate de Societatea "Cultul Eroilor", aceste lucrari s-au incheiat in anul 1932, cand a i fost inaugurat obiectivul. Aici sunt inhumai ofiteri si soldati romani decedati in Primul Razboi Mondial, dar i combatanti de nationalitate franceza, algeriana, australiana, engleza, indiana, turca si germana. Ulterior, in fata acestui edificiu s-a mai adaugat o zona in care au fost inhumati eroi din Al Doilea Razboi Mondial si o alta in care se gasesc mormintele a 7 eroi ai Revolutiei romane din decembrie 1989. Tot in vechiul cimitir se regaseste, intr-un sector separat, piatra funerara a medicului locotenent George Sculi (1873-1917), fost director al spitalului din Slobozia, decedat in

razboi la 18 martie 1917. La intrarea n curtea Cimitirului este aezat o plac de marmur cu inscripie bilingv (englez-romn)

Personalitati
Albesteanu Ion (1932-1907)
Unul dintre marii dirijori romani ai orchstrelor de muzica populara, lautar, folclorist. Fondator si dirijor al orchestrei populare din Slobozia ,,Baraganul. A obtinut numeroase si importante distinctii oersonale in tara si in strainatate: Discul de Aur si Colierul de Argint al Aacademiei musicale din Franta

Razvan Ciuca (n. 1947)


Profesor de istorie, intemeietor al Muzeului National al Agriculturii de la Slobozia. Este membru al asociatiilor internationale ale muzeelor de Agricultura, de Etnologie si Folclor, al Societatii de Antropologie Culturala din Romania si al Societatii de Etnologie din Republica Moldova. In anul 2004 a fost decorat cu Meritul Cultutral in grad de ofiter, iar din anul 2005 este declarat ,,Cetatean de onoare al municipiului Slobozia.

Dinescu Mircea (n.1950)


Poet si gazetar. A devenit indezirabil regimului comunist in anii marii sale afirmari literare si a fost arestat la domiciliu in urma publicarii in strainatate a unor texte care atacau virulent regimul dictatorial al lui Nicolae Ceausescu. A fost Presedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania (19901993). A fost de patru ori laureat al Premiului uniunii Scriitorilor din Romania. A mai fost distins cu premiile ,,Herder, ,,Mihai Eminescu (al Academiei Romane), ,,Nichita Stanescu. Este ,,cetatean de onoare al municipiului Slobozia.

Ghitescu Tiberiu (1913- 1985 )


Profesor universitar, doctor docent, medic chirurg, unul dintre Fondatorii chirurgiei cardio vasculare din Romania. De numele sau se leaga prima operatie de stenoza mitrala (1953), operatia de transplant al arterei abdominale si altele. A adus o contriubutie inportanta la dezvoltarea stiintei medicale din Romania.

Manole Gabriel (n,1953)


Profesor de arte plastice, sculptor si pictor. Are lucrari de sculptura si pictura in colectii particulare din Romania, Belgia, Anglia, Italia, Elvetia, Germania. Are amplasate in Slobozia ,,Monumentul eroilor revolutiei din 1989, ,,Maternitate, ,,Ruga, ,,Eminescu.

Talvan Ion (1893- 1969)


Actor, artist emerit, dramaturg, regizor de teatru. Actor al Teatrului National din Bucuresti in perioada 1918-1926. S-a integrat apoi in colectivul Teatrului National din Cluj, unde a activat timp de 20 de ani, perioada in care a jucat roluri importante. A scris 3 piese de teatru si a regizat mai multe spectacole.

Ionel Perlea (1900- 1970 New York)


A fost dirijor si compozitor. In 1919 d primul concert la Ateneul Romn din Bucureti, n dubl ipostaz de interpret i compozitor. n 1926 Ionel Perlea obtine Premiul de compoziie George Enescu pentru "Quartetul de coarde op.10". In timpul carierei sale artistice a condus numeroase spectacole de oper n Viena, Paris, Buenos Aires, Florenta, Chicago si a aprut la pupitrul unor prestigioase orchestre, in special in Statele Unite ale Americii.

Concluzii
Slobozia a cunoscut evolutii semnificative din cauza pozitionarii acesteia . Drumurile care se incruciseaza aici duc catre Calarasi si Silistra, spre Buzau si Braila-Galati. Este lesne de inteles ca tranzitul prin aceasta localitate a fost si este semnificativ contribuind dealunul timpului la sporul economic si la emanciparea orasului. Slobozia intre secolul al XVII-lea si primele decenii ale secolului al XIX-lea a Manastirea Sifintii Voievozi a determinat evolutia asezarii Sloboziei si a jucat un rol important in dezvoltarea economica a zonei si tot odata a fost si un bastion al apararii impotriva pericolului otoman In perioada comunismului Slobozia a evoluat cel mai mult deoarece au fost realizata infrastructura orasului, s-a rezolvat problema apei, s-a dezvoltat industria , fapt ce a dus la cresterea semnificativa a populatiei. Dupa revolutie activitatea economica a scazut deoarece au fost desfiintate intreprinderile cu capital de stat care contrubuiau in mod semnificativ la dezvoltarea economica a orasului. Ca drept consecinta populatia a scazut, migrand catre marile orase in special in orasul Bucuresti.

Prefectura

Primaria

Bulevardul Unirii

Banca B.C.R.

Piata Muntenia

Piata Revolutiei Zona centrala (Hotel Central)

Iesirea spre Constanta

Statuia Rod bogat (Matei Basarab)

Tribunalul Spitalul Judetean Slobozia

Harti Slobozia

Bibliografie
Cristache S., Octavia B.(1971), Judetul Ialomita, Editura Acaddemiei Republicii Socialiste Romania, Institutul de Geografie, Bucuresti. George, S. (2007), Slobozia Contributii Monografice, Editura Star Tip, Slobozia. George S., Stefan G., Razvan M.(2006), Slobozia culturala, Editura Star Tip, Slobozia. http://www.scribd.com/doc/72143672/Aspecte-de-Planificare-a-Teritoriului-in-tea-Slobozia. http://www.sloboziail.ro/. http://ro.wikipedia.org/wiki/Slobozia.

Ion Zavoianu Hidrologie


Prin aceasta lucrare consider ca Ion Zavoianu si propune sa initieze studentii n probleme de hidrologie generala, urmarind o succesiune logica de la simplu la complex si de la particular la general n studierea resurselor de apa dulce. Dupa o serie de notiuni introductive, necesare familiarizarii cu apa ca obiect de studiu, cu proprietatile ei fizice si chimice si cu mecanismul de regenerare, se ajunge la evaluarea globala a resurselor planetei, cu evidentierea resurselor de apa dulce, care pot fi folosite. Se prezinta succint apa din scoarta pamntului, dinamica ei n stratele acvifere, metodele de evaluare a bogatiei acestora si aparitia la zi sub forma izvoarelor. O atentie deosebita se acorda rurilor, ca artere prin care circula sngele pamntului, pornind de la bazinul hidrografic la categoriile morfologice si hidrologice de scurgere a apelor, cu caracteristicile lor morfometrice, de la ru n ansamblu la albia lui minora. Hidrometria rurilor are la baza metodologia elaborata n cadrul Institutului National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor att pentru determinarea debitelor de apa, ct si a celor de aluviuni n suspensie, ca indicator al starii de degradare a terenurilor. Se au, apoi, n vedere caracteristicile scurgerii rurilor, sursele de alimentare,tipurile de regim, termica si chimismul, de fiecare data punndu-se accentul, n primul rnd, pe situatia existenta n Romnia. n partea a doua a lucrarii se dau informatii privind lacurile ca rezervoare acvatice cu proprietati si caracteristici distincte, ca si asupra ghetarilor n care sunt stocate 68,7% din resursele de apa dulce ale planetei. Fata de editia anterioara, desi pastreaza aceeasi structura, cursul a fost redus ca urmare a renuntarii la o serie de notiuni, formule si figuri cu caracter prea elevat fata de necesitatile de pregatire a studentilor geografi. Prin modul de structurare, prezentul curs se adreseaza, n primul rnd, studentilor de la facultatile de geografie, care nu pot realiza o buna cunoastere a mediului nconjurator, fara cunostinte de hidrologie, apa fiind implicata nu numai n geneza peisajelor, dar si n existenta, dinamica si evolutia acestora. In opinia mea aceasta lucrare se poate adresa si cadrelor didactice din nvatamntul preuniversitar si universitar cat si celor preocupati de studierea apei ca element esential al existentei vietii pe Terra, ca factor al civilizatiei,progresului si al dezvoltarii durabile viitoare.

Alexander von Humboldt De la Orinoco la Amazon


In lucrarea structurata in 27 de capitole De la Orinoco la Amazon, Alexander von Humboldt afirma ca cel mai insemnat lucru pentru el a fost mereu aceea de a intelege fenomenele care au loc in lumea exterioara,insa in legatura lor cu intreaga lume ,cu intreg globul pamantesc. In opinia mea,singurul lui scop a fost atunci cand a scris aceasta lucrare,sa observe urmarile colaborarii si influenta naturii neinsufletite atat asupra lumii animale cat si asupra lumii vegetale,cele doua fiind insufletite. In aceasta lucrare autorul afirma ca ii placeau foarte mult calatoriile,facandu-i placere sa culeaga plante si sa faca studii geologice. In aceasta carte Alexander von Humboldt isi descrie prima parte a calatoriei sale care a durat de la data de 5 iunie 1799 pana la data de 24 noiembrie 1800. Tema principala a lucrarii sale este fluviul Orinoco care se afla situate pe teritoriul a doua tari si anume Venezuela si Columbia.Acest fluviu reprezinta pentru autor un prilej pentru a-si imbogati judecata lui filosofica in ceea ce priveste Pamantul. Alexander von Humboldt efectueaza urmatoarele lucruri in prima parte a calatoriei sale:calatoreste pe mare de la Coruna spre Tenerife;escaladeaza muntele vulcanic Pico care se afla situate pe insula Tenerife;calatoreste pe mare de la Tenerife la Cumana,in acest oras situat in Venezuela Humboldt facand si un popas;a efectuat o excursie la Araya,oras situat tot in Venezuela;a trecut prin misiunile indienilor chaymas;a simtit un cutremur;a observant meteori;a navigat de-a lungul tarmului spre Guaira,oras situate in Parana,aceasta fiind o unitate federativa a Braziliei;a realizat un popas la Caracas,aceasta din urma fiind capital Venezuelei care este situate aproape de Marea Caraibilor;a escaladat Silla;a calatorit prin vaile Aragua care sunt situate in partea central nordica a Venezuelei,catre Villa de Cura si apoi de la Calabozo pana la San Fernando de Apure;a calatorit pe Orinoco,Atabapo,Rio Negro pana la Esmeralda;a realizat un popas la Esmeralda,ca mai apoi sa se intoarca pe Orinoco,pana la Angostura unde a efectuat si un popas;a trecut prin misiunile caraibilor si prin savane la Nueva Barcelona unde a realizat si un popas;a calatorit de-a lungul tarmurilor spre Cumana,in acest loc realizand si un popas;a calatorit spre Nueva Barcelona unde a realizat si un popas si apoi si-a terminat prima parte a calatoriei prin traversarea spre Havana. In aceasta calatorie efectuata impreuna cu Bonpland,Alexander von Humboldt a parcurs 2725 km pe care i-a parcus pe jos dar si in canoe.

Autorul este placut impresionat de peisajele tropicale care le intalneste pe parcursul calatoriei lui,insa este cu precadere profund remarcat de natura vegetala. Cu privire la opinia lui Humboldt despre spaniolii aflati in coloniile din America de Sud,acesta afirma ca poporul este intr-o continua si rapida dezvoltare .