1.

ARHITECTI ROMANI:

2. arh. Daniel Renard
- Cazinoul din Constanta (1907-1911) stil 1900
- vechiul hotel Athenee-Palace (1910) stil 1900
3. arh. Petre Antonescu
- Cazinoul din Sinaia stil 1900
4. arh. Leonida Negrescu
- magazinul Orfeu din Bucuresti stil 1900
5. arh. Deszo Jakab
- complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) stil Secession
- fosta primarie din Oradea (1907-1908) stil Secession
- Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) stil Secession
6. arh. Marcel Komor
- complexul Vulturul Negru din Oradea (1907-1910) stil Secession
- fosta primarie din Oradea (1907-1908) stil Secession
- Palatul Culturii din Tirgu-Mures (1913) stil Secession
7. arh. Kalman Rimanoczy-fiul
- Palatul Apollo din Oradea (1913-1914) stil Secession
8. arh. Sandor Baumgarten
- liceul Bolyai Farkas din Tirgu-Mures (1908-1909) stil Secession
9. arh. Jozsef Vago arh. Laszlo Vago arh. Ferenc Lobl
10. arh. Petre Antonescu arh. Constantin Joja
11. arh. Dimitrie Ionescu-Berechet
12. -Biserica Casin ( cunoscuta drept Manastirea Casin)
13. -Centrul Judeean al Creaiei Populare Arge,construit n 1920 , n stil neoromnesc
- Mausoleul de la Mateias, n 1935
- Parcul Schitului Dragoslavele,pe o suprafa de 2,5 ha. Este o amenajare peisagistic
integrat anasamblului de cldiri edificat post 1925 n stilul arhitecturii naionale
14. arh. Ion Mincu primul diplomat roman al Ecole des Beaux Arts, Paris
- casa Lahovary din Bucuresti (1886) stil Neoromanesc
- bufetul de pe soseaua Kiseleff din Bucuresti (1892, dupa planurile intocmite in 1889
pentru pavilionul romanesc la Expozitia universala de la Paris) stil Neoromanesc
- scoala Centrala de fete din Bucuresti (1890) stil Neoromanesc
- palatul administrativ din Galati stil Neoromanesc
- banca comerciala din Craiova stil Neoromanesc
- banca comerciala din Braila stil Neoromanesc
15. arh. Giulio Magni arhitect italian care a activat in Romania, continuator al lui Ion Mincu
- scoala primara Mavrogheni (1895) stil Neoromanesc
- gara de la Curtea de Arges (1898) stil Neoromanesc
16. arh. Petre Antonescu
- Ministerul Constructiilor din Bucuresti actuala Primarie a capitalei (1906-1910) stil
Neoromanesc
- Palatul administrativ din Craiova (1912-1913) stil Neoromanesc
- banca Marmorosch-Blank din bucuresti (1915-1923) stil Neoromanesc
- imobilul pentru salariatii Bancii Nationale din Bucuresti -
- conacul din Stefanesti, jud. Arges stil Neoromanesc
17. arh. Nicolae Ghica-Budesti
- Palatul pentru colectiile muzeului de arta nationala (1912-1939) stil Neoromanesc
- biserica greco-catolica din str. Polona in Bucuresti stil Neoromanesc
- biserica Cutitul de argint din Bucuresti stil Neoromanesc
- casa Rosetti din Bucuresti stil Neoromanesc
- liceul din Rimnicu-Vilcea stil Neoromanesc
18. arh. Cristofi Cerchez
- spitalul Polizu din Bucuresti stil Neoromanesc
- vila Minovici din Bucuresti stil Neoromanesc
19. arh. Grigore Cerchez
- cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) stil Neoromanesc
- corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni stil Neoromanesc
- casa Disescu din Bucuresti stil Neoromanesc
20. arh. Al. Clavel
- cladirea veche a Institutului de Arhitectura (1912-1927) stil Neoromanesc
- corpul nou de la Palatul regal de la Cotroceni stil Neoromanesc
- casa Disescu din Bucuresti stil Neoromanesc
21. arh. Florea Stanculescu
- ansambluri de locuinte ieftine stil Neoromanesc
- proiecte tip de locuinte rurale stil Neoromanesc
- scoli rurale stil Neoromanesc
- vami stil Neoromanesc
- Palatul Agriculturii din Braila stil Neoromanesc
22. arh. Statie Ciortan
- multe cladiri ale administratiei financiare in Bucuresti si alte orase stil Neoromanesc
- Vama Postei din Bucuresti stil Neoromanesc
23. arh. Constantin Iotzu
- Casa corpului didactic, Bucuresti stil Neoromanesc
24. arh. Paul Smarandescu
- case particulare in Ploiesti stil Neoromanesc
- case particulare in Bucuresti stil Neoromanesc
- case particulare in Sinaia stil Neoromanesc
- imobile de raport stil Neoromanesc
25. arh. G. Cristinel
- primaria din Banu Manta, Bucuresti stil Neoromanesc
- catedrala ortodoxa din Cluj stil Neoromanesc
- Ateneul universitar Regele Ferdinand din Cluj stil Art-Deco
26. arh. I.D. Traianescu stil Neoromanesc arh. Toma T. Socolescu stil Neoromanesc
27. arh. Horia Creanga exponentul liniei formale celei mai radicale si cel care impune arhitectura
moderna si intreprinde un travaliu consecvent de modernizare a tipologiei imobilului de raport.
Face o arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene, in special in arhitectura
expozitiilor proiectate. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura
vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.
- imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1929-1931) stilul Modernist
- cinematograful din imobilul ARO, bd. Bratianu, Bucuresti (1934) stilul Modernist
- imobilul Otulescu din Bucuresti (1934-1935) stilul Modernist
- imobilul Malaxa din Bucuresti (1935-1937) stilul Modernist
- vila Bunescu din Bucuresti (1932) stilul Modernist
- Cantacuzino din Bucuresti (1934) stilul Modernist
- stadionul ANEF din Bucuresti (1933-1939) stilul Modernist
- uzinele Malaxa din Bucuresti (1931-1932 si 1936-1939) stilul Modernist
- halele Obor din Bucuresti (1937) stilul Modernist
- palatul Culturii de la Cernauti 1935-1937 stilul Modernist
28. arh. Marcel Iancu, pictor, arhitect si publicist, singurul care este legat de miscarile de avangarda
europene (co-fondator al miscarii Dada, Zurich, 1916) si care introduce programatic ideile Miscarii
Moderne in Romania. Face o arhitectura modernista cu clare orientari de factura expresionista.
- imobilul Herman Iancu 1926 stilul Modernist
- imobilul Clara Iancu 1931 stilul Modernist
- imobilul Gold din Bucuresti 1934 stilul Modernist
- imobilul Bazaltin din Bucuresti 1935 stilul Modernist
- imobilul Haimovici din Bucuresti 1937 stilul Modernist
- vila Fuchs din Bucuresti 1929 stilul Modernist
- vila Chihaescu din Bucuresti 1930 stilul Modernist
- vila Iluta din Bucuresti 1931 stilul Modernist
- vila Wexler din Bucuresti 1931 stilul Modernist
- vila Juster din Bucuresti 1931 stilul Modernist
- vila Reich din Bucuresti 1937 stilul Modernist
- strandul FSSR din Bucuresti 1929 stilul Modernist
- sanatoriul Popper/Predeal 1934 stilul Modernist
29. arh. George Matei Cantacuzino, personalitate culturala de mare cuprindere si autor al unei teorii
de arhitectura originale, exponentul unui palladianism modern
- hala de avioane a uzinei IAR/Brasov stilul Modernist
- vila Ariana/Eforie stilul Modernist
- hotelul Belona/Eforie stilul Modernist
30. arh. Duiliu Marcu arhitectura modernista cu influente ale arhitecturii fasciste italiene care se
resimte in arhitectura sa monumentala. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente
de factura vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.
- Casa de credit si asigurari a magistratilor 1935-1937 stilul Modernist
- biblioteca Academiei 1936-1937 stilul Modernist
- Administratia autonoma a monopolurilor statului 1934-1941 stilul Modernist
- piata alimentara de la Buzau stilul Modernist
- imobile de locuit si vile stilul Modernist
- palatul CFR din Bucuresti
31. arh. Paul Emil Miclescu
- uzinele Ford, Bucuresti 1930-1932 stilul Modernist
32. arh. Grigore Ionescu
- sanatoriul Toria/Covasna 1933-1934 stilul Modernist
- spitalul Emilia Irza (1950) stil functionalist
- Facultatea de Drumuri si Poduri (1950) stil functionalist
33. arh. Octav Doicescu, este principalul reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera /
modernismul eclectic
- clubul nautic de la Snagov stilul Modernist
- cartierul U.C.B. din Bucuresti stilul Modernist de frontiera
- biblioteca si clubul nautic din parcul Herastrau, Bucuresti stilul Modernist de frontiera
- o serie de vile stilul Modernist de frontiera
- blocul de birouri Banloc din Bucuresti
- Opera Romana (1953) arhitectura stalinista
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de
situl specific
34. arh. Henriette Delavrancea-Gibory, reprezentant al liniei stilistice a modernismului de frontiera /
modernismul eclectic arh. Ion Niga arh. Tiberiu Niga
35. arh. Van Saanen-Algy
- Palatul Telefoanelor din Bucuresti stil Art-Deco
36. arh. Louis Week
- Palatul Telefoanelor din Bucuresti stil Art-Deco
37. arh. Walter Froy
- Palatul Telefoanelor din Bucuresti stil Art-Deco
38. arh. Ioan Rosu
- Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti stil Art-Deco
39. arh. Radu Culcer
- Palatul Societatii functionarilor primariilor din municipiul Bucuresti stil Art-Deco
40. arh. E. Nadejde
- corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti stil Art-Deco
- judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti stil Art-Deco
41. arh. E. Cusnenco
- corpul nou al Garii de Nord, Bucuresti stil Art-Deco
- judecatoria din Stirbei Voda, Bucuresti stil Art-Deco
42. arh. N. Georgescu
- blocul edilitar cu teatru, primarie, comert din piata Amzei, Bucuresti stil Art-Deco
43. arh. Arghir Culina
- hotelul Ambasador din Bucuresti stil Art-Deco
- hotelul Union din Bucuresti stil Art-Deco
44. arh. Jean Monda
- Societatea Asigurarea romaneasca din Bucuresti stil Art-Deco
- imobile de locuit din Dacia 15 si 66, Bucuresti stil Art-Deco
45. arh. Victor Smighelschi
- muzeul Institutului de studii clasice din Cluj stil Art-Deco
- prefectura din Satu-Mare stil Art-Deco
46. arh. Ion Boceanu. A realizat fara ostentatie un pitoresc modern, cu elemente de factura
vernaculara, care pot fi atribuite modernismului de frontiera.
47. arh. Radu Dudescu
- Ministerul de Finanate din Bucuresti
48. arh. Mircea Alifanti este unul dintre foarte putinii arhitecti romani pentru care expresivitatea
arhitecturii rezulta si din pretiozitatea alcatuirii si construirii detaliului.
- Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) stil functionalist
- fabrica de confectii APACA (1947) stil functionalist
- prefecturia din Baia Mare (1970) sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura
mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
- hotelul si primaria din centrul nou, Bistrita (1972) sinteza a experientelor anterioare
intr-o arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o
leaga de situl specific
49. arh. Ascanio Damian
- Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) stil functionalist
- pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948)
- pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) stilul international sau
expresivitate structurala
- Primaria din Turnu Severin arhitectura stilului international cu elemente brutaliste
50. arh. N Badescu
- Aeroportul international Baneasa, Bucuresti (1946) stil functionalist
51. arh. I. Ghica-Budesti
- fabrica de confectii APACA (1947) stil functionalist
52. arh. V. Krohmalnic
- fabrica de confectii APACA (1947) stil functionalist
53. arh. H. Stern
- fabrica de confectii APACA (1947) stil functionalist
54. arh. Srulovici
- pavilionul de expozitie de pe malul lacului Herastrau, Bucuresti (1948)
55. arh. Titus Evolceanu
- bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) stil functionalist
56. arh. Sofia Ungureanu
- bazinul si sala de sport Floreasca din Bucuresti (1947) stil functionalist
57. arh. N. Nedelescu
- cartierul Steagul Rosu / Brasov stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu
blocuri mici
58. arh. Fl. Teodorescu
- cartierul Steagul Rosu / Brasov stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu
blocuri mici
59. arh. T. Elian
- cartierul Steagul Rosu / Brasov stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu
blocuri mici
60. arh. D. Marinescu
- cartierul Steagul Rosu / Brasov stil functionalist, dupa modelul orasului-gradina, cu
blocuri mici
61. arh. Gusti
- locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) stil functionalist
62. arh. A. Moisescu
- locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) stil functionalist
63. arh. Vl. Perceac
- locuinte unifamiliale, Hunedoara (1848) stil functionalist
64. arh. Ioana Grigorescu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
- restaurarea ansamblului manastirii Neamt
- restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna
65. arh. Nicolae Diaconu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
- restaurarea ansamblului manastirii Neamt
- restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna
66. arh. Eugenia Greceanu, ii are ca mentori pe Stefan Bals si pe Grigore Ionescu
- restaurarea ansamblului manastirii Neamt
- restaurarea ansamblului manastirii Dragomirna
67. arh. George Cristinel
- Catedrala Ortodoxa din Cluj - Napoca
68. arh. Horia Maicu
- Casa Scinteii din Bucuresti, proiectat dupa modelul moscovit arhitectura realism
socialista (stalinista)
- Sala Palatului, Bucuresti (1960) arhitectura moderna solemn-decorativiste
- teatrul national din Bucuresti (1967-1970) arhitectura brutalista
69. arh. Nicolae Porumbescu, a promovat, dupa o formula relativ analoga cu cea a brutalistilor
japonezi, o expresie arhitecturala mai indrazneata si cu o anume originalitate locala.
- inematograful Infratirea intre popoare, Bucuresti (1953) arhitectura stalinista
- Circul de Stat din Bucuresti (1960) stil modernist cu o expresivitate de factura
structurala
- casa de cultura din Suceava arhitectura brutalista
- primaria din Botosani (sfarsitul anilor 60) arhitectura brutalista
- primaria din Satu-Mare arhitectura brutalista
70. arh. Gheorghe Patrascu
- casa sanatoriala Olanesti (1950) arhitectura stalinista
71. arh. Liliana Dinescu
- casa sanatoriala Olanesti (1950) arhitectura stalinista
72. arh. P.Em. Miclescu
- teatrul de vara 23 August (1953) arhitectura stalinista
73. arh. D. Marinescu
- teatrul de vara 23 August (1953) arhitectura stalinista
74. arh. Cezar Lazarescu este arhitectul oficial al lui Gh. Gheorghiu-Dej, aflandu-se la sefia unor
proiecte importante (sistematizarea litoralului Marii Negre inceputa in 1956, aeroportul
international Otopeni, primarii si hoteluri in diferite orase, etc.
- restaurantul Perla de la Eforie (1959) stil modernist
- aeroportul international Otopeni (1970) stilul international sau expresivitate
structurala
- primaria din Pitesti (1970) arhitectura stilului international cu elemente brutaliste
- Sala Polivalenta, Bucuresti (1976)
75. arh. T. Niga
- mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) stil modernist
76. arh. Leon Garcia
- mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) stil modernist
77. arh. I. Serban
- mici imobile plurifamiliale de pe soseaua Kiseleff, Bucuresti (1956-1959) stil modernist
78. arh. L.Popovici
- restaurantul Perla de la Eforie (1959) stil modernist
79. arh. A. Solari-Grimberg
- restaurantul Perla de la Eforie (1959) stil modernist
80. arh. C. Rulea
- Circul de Stat din Bucuresti (1960) stil modernist cu o expresivitate de factura
structurala
- Academia Stefan Gheorghiu, Bucuresti (1975) arhitectura stilului international cu
elemente brutaliste
81. arh. Teonic Savulescu
- gara din Constanta stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- gara din Brasov stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
82. arh. Florin Ionescu
- gara din Constanta stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
- gara din Brasov stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
83. arh. Ilie Radulescu
- gara din Predeal (1969) stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
84. arh. Irina Rosetti
- gara din Predeal (1969) stil modernist cu o expresivitate de factura structurala
85. arh. Tiberiu Ricci
- Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti modernism de factura fascista
- Sala Palatului, Bucuresti (1960) arhitectura moderna solemn-decorativiste
- cladirea Televiziunii romane, Bucuresti (1973)
86. arh. Leon Garcia
- Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti modernism de factura fascista
87. arh. Mihai Ricci 1960
- Palatul Radiodifuziunii, Bucuresti modernism de factura fascista
88. arh. Ignace Serban
- Sala Palatului, Bucuresti (1960) arhitectura moderna solemn-decorativiste
89. arh. Iancu Radacina
- extinderea hotelului ARO, Brasov (1963) stilul international
- hotelul Alpin din poiana Brasov (1969)- sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de
situl specific
90. arh. Eugen Arvanitache
- hotelul Nord, Bucuresti (1965)
91. arh. Dinu Gheorghiu
- statiunea Aurora (1974)
92. arh. Serban Manolescu
- statiunea Jupiter
93. arh. Em. Machedon
- spitalul din orasul Onesti (1965) stilul international sau expresivitate structurala
94. arh. Alice Lepadatu
- spitalul din orasul Onesti (1965) stilul international sau expresivitate structurala
95. arh. Silvia Granet
- spitalul din orasul Onesti (1965) stilul international sau expresivitate structural

96. arh. Mihai Enescu
- spitalul din Suceava (1965) stilul international sau expresivitate structurala
- spitalul din Baia Mare stilul international sau expresivitate structurala
97. arh. C. Cherea
- spitalul din Suceava (1965) stilul international sau expresivitate structurala
- spitalul din Baia Mare stilul international sau expresivitate structurala
98. arh. M. Bunescu
- spitalul din Suceava (1965) stilul international sau expresivitate structurala
99. arh. A. Muresan
- spitalul din Suceava (1965) stilul international sau expresivitate structurala
100. arh. Silvia Granet
- spitalul din Baia Mare stilul international sau expresivitate structurala
101. arh. Margareta Dimboianu
- Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti stilul international sau expresivitate
structurala
102. arh. Alex. Serbescu
- Institutul de inframicrobiologie, Bucuresti stilul international sau expresivitate
structurala
103. arh. A. Gringerg
- Teatrul de vara la Mamaia (1962) stilul international sau expresivitate structurala
104. arh. Mina Laurian
- Teatrul de vara la Mamaia (1962) stilul international sau expresivitate structurala
105. arh. Mircea Enescu
- pavilionul de expozitie al economiei nationale (1964) stilul international sau
expresivitate structurala
106. arh. Fackelman
- liceul de muzica din Timisoara (1965) stilul international sau expresivitate structurala
107. arh. Gabriel Cristea
- aeroportul international Otopeni (1970) stilul international sau expresivitate
structurala
108. arh. St. Steble
- aeroportul international Otopeni (1970) stilul international sau expresivitate
structurala
109. arh. Romeo Belea
- teatrul national din Bucuresti (1967-1970) arhitectura brutalista
110. arh. Radu Tanasoiu
- teatrul national din Bucuresti (1967-1970) arhitectura brutalista
111. arh. Cleopatra Alifanti
- extinderea Academiei Comerciale din Bucuresti (1967-1970) arhitectura stilului
international cu elemente brutaliste
112. arh. N. Vladescu
- Casa de cultura din Tirgoviste arhitectura stilului international cu elemente brutaliste
113. arh. Alex. Iotzu 1974
- hotel Ciucas din Poiana Brasov sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai
organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
- teatrul din Craiova (1974) sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai
organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
114. arh. Const. Savescu
- teatrul din Tirgu Mures (1974) sinteza a experientelor anterioare intr-o arhitectura mai
organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de situl specific
115. arh. Nicolae Perianu
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de
situl specific
116. arh. Costin Pastia
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de
situl specific
117. arh. Stefan Lungu
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de
situl specific
118. arh. Paraschiva Iubu
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de
situl specific
119. arh. Carol Hacker
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de
situl specific
120. arh. Petre Svoboda
- Institutul Politehnic din Bucuresti (1962-1972) sinteza a experientelor anterioare intr-o
arhitectura mai organica, mai originala si mai bogata prin semnificatiile care o leaga de
situl specific
121. arh. Serban Sturdza
- restaurarea pietii Unirii din Timisoara
122. arh. Stefan Lungu
- Casa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982)
123. arh. Petre Ciuta
- Casa stiintei si tehnicii de la Rimnicu Vilcea (1974-1982)
124. arh. Dorin Stefan
- Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986)
125. arh. Em. Barbu Popescu
- Casa stiintei si tehnicii de la Slatina (1971-1986)
126. arh. Zoltan Takacz
- Postavaria romana, Bucuresti (1986)
127. arh. P. Cosmatu
- hotelul Bucuresti din capitala (1980)
128. arh. Anca Petrescu
- Casa Poporului
129. Arh. Emanuil Tudose
- Cartierele Manastur, Marasti si zorilor din Cluj Napoca
130. arh. Florin Dico si Serban Tiganas
- Stadionul Cluj Arena
- Stadionul Doctor Constantin Radulescu Cluj