PATJ Timis Volumul III Zone Protejate, Turism - 2

S.C. URBAN TEAM S.R.L., S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L.
CO N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş
ACTUALIZARE
PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI
JUDEŢULUI TIMIŞ
ETAPA II:
VOLUMUL 3:
ZONE PROTEJATE, TURISM
BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ
ELABORATORI:
ASOCIEREA:
S.C. URBAN TEAM S.R.L. S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L.

Administrator: urb. Dana APOSTOL Administrator: urb. Liviu VELUDA
Şef proiect: urb. Victor GHEORGHE Verificator proiect: urb. Liviu VELUDA
şi
S.C. URBAN PROFESIONAL CONSULTING S.R.L.

Administrator: urb. Gabriel CODREANU
versiunea iulie 2013

S.C. URBAN TEAM S.R.L., S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L. CO N S I L I U L J U D E Ţ E A N T I M I Ş
DENUMIRE PROIECT:
ACTUALIZARE PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI
JUDEŢULUI TIMIŞ
FAZA DE PROIECTARE:
ETAPA II:
VOLUMUL 3:
ZONE PROTEJATE - TURISM
PROIECT NR.:
2391/03.03.2011
BENEFICIAR:
CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ
PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN TIMIŞ:

Titu BOJIN
ARHITECT ȘEF AL JUDEŢULUI TIMIŞ:

arh. Loredana PĂLĂLĂU
PROIECTANT:
ASOCIEREA: S.C. URBAN TEAM S.R.L.
S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L.
ȘEF PROIECT:
urb. Victor GHEORGHE
VERIFICATOR PROIECT:
drd. urb. Liviu VELUDA

PROIECTANT:
ASOCIEREA: S.C. URBAN TEAM S.R.L.
LIDER ASOCIERE:
S.C. URBAN TEAM S.R.L.
ADMINISTRATOR:
urb. Dana APOSTOL
ȘEF PROIECT:
urb. Victor GHEORGHE
ASOCIAT:
ADMINISTRATOR:
VERIFICATOR PROIECT:
SUBPROIECTANT:
ADMINISTRATOR:
urb. Gabriel CODREANU
SUBPROIECTANT:
S.C. GENIUS LOCCI S.R.L.
ADMINISTRATOR:
urb. Carmen FALNIȚĂ

COLECTIV DE ELABORARE:
S.C. URBAN TEAM S.R.L.
urb. dipl. Victor GHEORGHE Şef proiect complex,
Specialist urbanist, atestat RUR
urb. dipl. Dana APOSTOL Specialist urbanist, atestat RUR
urb. dipl. Constantin OLTEANU Specialist urbanist, atestat RUR
drd. urb. peisag. Irina CIOANGHER Urbanist peisagist, atestat RUR
geogr. Cornelia TUDOSE Geograf, atestat RUR
tehn. Bogdan SANDU Tehnician pentru urbanism şi

amenajarea teritoriului
drd. urb. dipl. Liviu VELUDA Verificator proiect complex,

Specialist urbanist, atestat RUR
drd. urb. peisag. Andreea BUNEA Specialist urbanist peisagist
urb. dipl. Raluca EPIFAN-CUCOŞ Specialist urbanist, atestat RUR
urb. dipl. Alexandra BOGDAN Specialist urbanist, atestat RUR
urb. dipl. Gabriel CODREANU Specialist urbanist, atestat RUR
S.C. GENIUS LOCCI S.R.L.
urb. dipl. Carmen FALNIȚĂ Specialist urbanist, atestat RUR

S.C. CPCP STUDIO S.R.L.
arh. Cătălina Dana PREDA Coordonator - specialist MCPN
arh. Răzvan SAMOILESCU
arh. Alexandra AGAPIE
arh. Forin NEDELCU
arh. Irina CUMPĂNAŞU
ing. Ionel CHIOREANU
tehn. pr. Rodica TULBURE
stud. arh. Alexandra POPA

CONSILIUL JUDEŢEAN T IMIŞ
CUPRINS
C a p i t o l u l I ....................................................................................................................16
I. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE CU EVIDENȚIEREA PROBLEMELOR ȘI
DISFUNCȚIONALITĂȚILOR ÎN VEDEREA IDENTIFICĂRII ELEMENTELOR CARE
CONDIȚIONEAZĂ DEZVOLTAREA ...................................................................................16
1. PATRIMONIUL NATURAL PROTEJAT ............................................................... 16
1.1. PEISAJ, RUTELE DE MIGRAȚIE ALE PĂSĂRILOR ......................................... 16
1.2. ZONE ȘI MONUMENTE NATURALE DECLARATE PROTEJATE .................... 20
1.2.1. Arii naturale protejate de interes național ...................................................... 20
1.2.2. Arii naturale protejate de interes județean..................................................... 27
1.2.3. Arii naturale protejate de interes internațional ............................................... 28
1.2.4. Arii naturale protejate de interes comunitar ................................................... 29
1.2.4.1. Situri de Importanță Comunitară ............................................................. 30
1.2.4.2. Arii de Protecție Specială Avifaunistică (SPA) ......................................... 49
1.2.4.3. Propunei situri NATURA 2000 ................................................................ 71
1.2.5. Zone protejate în intravilane ......................................................................... 71
1.2.6. Principalele probleme ale ariilor naturale protejate ....................................... 72
1.3. PROCESE DE DEGRADARE A MEDIULUI NATURAL PRIN AGRESIUNE
ANTROPICĂ .................................................................................................................72
1.4. RESURSE NATURALE VALOROASE CARE NECESITĂ PROTECȚIE ............ 74
1.5. IZVOARE MINERALE ȘI GEOTERMALE.......................................................... 79
2. PATRIMONIUL CULTURAL .................................................................................83
2.1. ISTORICUL JUDEȚULUI TIMIȘ - EVOLUȚIE TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
ȘI A STRUCTURII MULTI-ENICE .................................................................................83
2.1.1. Istoricul județului, evoluție teritorial administrativă ........................................ 83
2.1.1.1. Scurtă cronologie istorică a Banatului ..................................................... 83
2.1.1.2. Epoca daco-romană - organizare administrativă: provincia, polisurile sau
civitatesurile, pagus sau vici ..................................................................................84
2.1.1.3. Perioada medievală - organizare administrativ : comitat, district, oraş
(civitates), oppida (targ), sat ..................................................................................86
2.1.1.4. Ocupaţia otomană (sec. xvi-xvii) - organizare administrativă : paşalâc,
sandjeak (cerc), nahye (district), sat vakif ............................................................. 91
2.1.1.5. Districtele imperiale - organizare administrativă: district, cerc, district, sat94
2.1.1.6. Comitatele până la instaurarea dualismului (1876) - organizare
administrativă : comitat, cerc, district, sat, oraş liber regesc .................................. 96
2.1.1.7. Organizarea administrativă în timpul dualismului austro-ungar -
organizare administrativă : comitat, comună, municipiu, sat .................................. 97
2.1.1.8. Organizarea administrativă după unirea de la 1918 - organizare
administrativă : judeţ, municipiu reşedinţă de judeţ, plasă, comună urbană, comună
reşedinţă de judeţ, sat ...........................................................................................98
2.1.1.9. Organizarea administrativă în perioada comunistă - organizare
administrativă : regiune, raion, oraş, comună, sat ................................................. 99
2.1.1.10. Organizarea administrativă în perioada actuală - organizare
administrativă: judeţ, municipiu, oraş, comună, sat ............................................. 100
2.1.2. Istoricul județului – colonizări succesive...................................................... 100
A C T U A L I Z A R E P L A N D E A M E N A J A R E A T E R I T O R IU L U I J U D E Ţ U L U I T I M I Ş
volumul 3 – zone protejate – turism

s.c. urban team s.r.l., s.c. velplan design s.r.l., s.c. urban profesional consulting s.r.l.
7
2.1.2.1. Colonizarea habsburgică ...................................................................... 100

2.1.2.2. Germanii ............................................................................................... 101
2.1.2.3. Sârbii .................................................................................................... 103
2.1.2.4. Croaţii - caraşovenii .............................................................................. 104
2.1.2.5. Maghiarii ............................................................................................... 104
2.1.2.6. Bulgarii ................................................................................................. 105
2.1.2.7. Cehii ..................................................................................................... 105
2.1.2.8. Slovacii ................................................................................................. 105
2.1.2.9. Considerente despre evoluţia banatului sub dominaţia austro-ungară .. 106
2.2. CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ ȘI ISTORIE A TERITORIULUI . 108
2.2.1. Preistorie şi antichitate - urme şi vestigii arheologice .................................. 109
2.2.2. Perioada medievală – sec. IX- sec. XVII ..................................................... 110
2.2.3. Perioada sec. XVIII-XX ............................................................................... 111
2.3. PATRIMONIUL CULTURAL IMOBIL AL JUDEȚULUI...................................... 113
2.3.1. Structura patrimoniului cultural imobil din judetul timis ................................ 113
2.3.2. Analiza diagnostic a concentrării în teritoriu a patrimoniului cultural imobil din
judeţul Timiş ............................................................................................................ 114
2.3.2.1. Zone cu valori etnografice - arhitectură tradiţională............................... 114
2.3.2.2. Zone cu patrimoniu arheologic reperat .................................................. 114
2.4. PROPUNERI DE CONSERVARE, PROTEJARE ŞI VALORIFICARE A
PATRIMONIULUI CULTURAL CONSTRUIT DIN JUDEŢUL TIMIŞ ............................ 115
2.4.1. Cadrul general privind conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniulu
cultural in romania ................................................................................................... 115
2.4.2. Determinarea direcțiilor și recomandărilor specifice pentru protejarea și
conservarea monumentelor istorice din județul timiș ................................................ 119
2.4.3. Propuneri de valorificare a patrimoniului cultural, trasee culturale............... 123
2.4.3.1. Monumente şi situri arheologice ........................................................... 123
2.4.3.2. Monumente apartinând cultelor religioase............................................. 124
2.4.3.3. Ansamblurile bisericilor romano-catolice ............................................... 124
2.4.3.4. Ansamblurile bisericilor romano-catolice ............................................... 124
2.4.3.5. Bisericile din lemn ................................................................................. 124
2.4.3.6. Monumente civile .................................................................................. 125
2.4.3.6.1. Arhitectura tradiţională din lemn- locuinţe, anexe gospodăreşti şi
instalaţii tehnice (mori, joagare, etc) ................................................................ 125
2.4.3.6.2. Arhitectura de zid- conace şi case .................................................. 126
2.4.3.6.3. Arhitectura modernă şi contemporană- Staţiuni balneare, clădiri
administrative, gări, clădiri industriale. ............................................................. 126
2.5. MONUMENTE AFLATE ÎN PERICOL.............................................................. 129
2.6. SITUAȚIA DELIMITĂRILOR ZONELOR DE PROTECȚIE ȘI A ZONELOR
CONSTRUITE PROTEJATE ÎN CADRUL DOCUMENTAȚIILOR DE URBANISM ...... 129
2.7. PEISAJUL - PEISAJE CULTURALE ................................................................ 130
3. TURISMUL ......................................................................................................... 131
3.1. OBIECTIVELE TURISTICE NATURALE ......................................................... 132
3.1.1. Cadrul natural ............................................................................................. 132
3.1.2. Factori naturali terapeutici........................................................................... 147
3.1.3. Arii protejate ............................................................................................... 151
3.2. OBIECTIVE TURISTICE ANTROPICE (AȘEZĂRI UMANE) ............................ 153
3.3. PEISAJUL CULTURAL .................................................................................... 169

8
3.4. PRINCIPALELE FORME DE TURISM............................................................. 172

3.4.1. Tipologii de turism ...................................................................................... 172
3.4.2. Trasee turistice ........................................................................................... 178
3.5. INFRASTRUCTURA PENTRU TURISM.......................................................... 183
3.5.1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică și distribuția
spațială a acestora................................................................................................... 183
3.5.2. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație .............................. 187
3.5.3. Structurile turistice de tratament ................................................................. 188
3.5.4. Structuri de primire turistică cu funcție de agenții de turism ........................ 188
3.5.5. Capacități de cazare și tendințe .................................................................. 189
3.5.6. Circulația turistică ....................................................................................... 195
3.6. ZONE DE INTERES TURISTIC ....................................................................... 199
3.7. REȚEA DE INFORMARE ÎN TURISM ............................................................. 209
3.8. REȚEAUA TURISTICĂ, POTENȚIAL, OPORTUNITĂȚI .................................. 209
3.9. VALORIFICAREA ȘI DEZVOLTAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ȘI A
REȚELEI UNITĂȚILOR DE CAZARE .......................................................................... 211
3.10. DOMENII DE EXCELENȚĂ ............................................................................. 218
3.11. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI .............................................. 218
C a p i t o l u l I I .................................................................................................................220
II. DIAGNOSTIC PROSPECTIV ȘI GENERAL ................................................................ 220
1. INTRODUCERE.................................................................................................. 220
2. ANALIZA SWOT ................................................................................................ 221
3. OBIECTIVE MAJORE ALE AMENAJĂRII TERITORIULUI JUDEȚEAN PE
PRINCIPALELE DOMENII ȚINTĂ ................................................................................. 225
4. DIAGNOSTIC PROSPECTIV.............................................................................. 228
5. DIAGNOSTIC GENERAL ................................................................................... 234
C a p i t o l u l I I I .............................................................................................................. 237
III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ .............................................................. 237
1. INTRODUCERE.................................................................................................. 237
2. DOMENIUL ȚINTĂ ZONE PROTEJATE - TURISM ............................................ 240
2.1. OBIECTIVE ALE DEZVOLTĂRII JUDEȚULUI TIMIȘ 2009-2015 ..................... 240
2.2. OBIECTIVE REFERITOARE LA PATRIMONIUL NATURAL PROTEJAT ........ 240
2.3. OBIECTIVE REFERITOARE LA IZVOARE MINERALE ȘI GEOTERMALE .... 255
2.4. OBIECTIVE REFERITOARE LA PATRIMONIUL CULTURAL PROTEJAT ...... 256
2.5. OBIECTIVE REFERITOARE LA TURISM ....................................................... 257
2.5.1. Îmbunătățirea infrastructurii tehnice și turistice ........................................... 257
2.5.2. Creșterea competitivității sectorului turistic ................................................. 259
2.5.3. Dezvoltarea și diversificarea ofertei turistice în raport cu potențialul turistic al
fiecărei zone ............................................................................................................ 260
2.5.4. Diversificarea posibilităților de agrement și recreere în apropierea
aglomerațiilor urbane ............................................................................................... 270
2.5.5. Creșterea rolului planificării strategice în programarea și implementarea
măsurilor de dezvoltare a turismului......................................................................... 274
2.5.6. Reducerea impactului turismului asupra mediului ....................................... 275
C a p i t o l u l I V ............................................................................................................... 277
IV. PROGRAMUL DE MĂSURI ........................................................................................ 277

9
1. ZONE PROTEJATE - TURISM ........................................................................... 277

1.1. MĂSURI PRIVITOARE LA PATRIMONIUL NATURAL .................................... 277
1.2. MĂSURI PRIVITOARE LA IZVOARE MINERALE ȘI GEOTERMALE ............. 281
1.3. MĂSURI PRIVITOARE LA PATRIMONIUL CULTURAL .................................. 282
1.4. MĂSURI PRIVITOARE LA TURISM ................................................................ 284
Capitolul V ................................................................................................................292
V. PROGRAMUL DE MONITORIZARE............................................................................ 292
1. PATRIMONIUL NATURAL ................................................................................. 292
2. IZVOARE MINERALE ȘI GEOTERMALE .......................................................... 293
3. PATRIMONIUL CULTURAL ............................................................................... 293
4. TURISM ..............................................................................................................294
R e f e r i n ț e b i b l i o g r a f i c e .................................................................................. 296
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................296
WEBOGRAFIE.................................................................................................................299
LEGISLAŢIE ....................................................................................................................299
A n e x e...............................................................................................................................301

10
PARTE DESENATĂ
LISTĂ PLANŞE
Planşa nr. 5 Zone protejate, peisaj cultural, turism 03 - 1:200 000 şi scară grafică (situaţia
existentă, probleme, disfuncţionalităţi)
Planşa nr. 6 Zone protejate, turism 03* - 1:200 000 şi scară grafică (diagnostic, actiuni,
masuri, propuneri)
LISTĂ CARTOGRAME
Cartograma nr. 3.1. Rutele de migraţie a păsărilor

Cartograma nr. 3.2. Zone naturale protejate
Cartograma nr. 3.3. Izvoare minerale şi geotermale
Cartograma nr. 3.4. Elemente de potenţial turistic - obiective turistice naturale
Cartograma nr. 3.5. Elemente de potenţial turistic - obiective turistice antropice
Cartograma nr. 3.6. Infrastructura pentru turism
Cartograma nr. 3.7. Elemente de potenţial turistic - trasee turistice
Cartograma nr. 3.8. Elemente de potenţial turistic - zone de interes turistic
Cartograma nr. 3.9. Tipologia asezarilor rurale si zonele etnografice
Cartograma nr. 3.10. Elemente de patrimoniu construit si peisaje culturale specifice judeţului
Timiş
Cartograma nr. 3.11. Masuri si actiuni privitoare la patrimoniul cultural
Cartograma nr. 3.12. SIturi arheologice

11
LISTĂ TABELE
Tabelul nr. 1 Unități administrativ teritoriale peste al căror teritoriu trec rutele de migrație a
păsărilor..................................................................................................................................17
Tabelul nr. 2 Situația locurilor de staționare amenajate pentru punctele de belvedere pe
drumurile naționale ale județului Timiș ....................................................................................20
Tabelul nr. 3 Parcuri Naturale .................................................................................................21
Tabelul nr. 4 Rezervații și monumente ale naturii de interes național......................................22
Tabelul nr. 5 Arii naturale protejate de interes judeţean ..........................................................28
Tabelul nr. 6 Arie de interes internaţional................................................................................29
Tabelul nr. 7 Lista Siturilor de Importanță Comunitară din județul Timiș ..................................30
Tabelul nr. 8 Activități antropice în sit ROSCI0064 Defileul Mureșului ....................................34
Tabelul nr. 9 Activități antropice în sit ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior ...........................36
Tabelul nr. 10 Activități antropice în sit ROSCI0109 Lunca Timișului ......................................37
Tabelul nr. 11 Activități antropice în sit ROSCI0115 Mlaștina Satchinez .................................38
Tabelul nr. 12 Activități antropice în sit ROSCI0250 Ținutul Pădurenilor .................................39
Tabelul nr. 13 Activități antropice în sit ROSCI0219 - Rusca Montană ....................................40
Tabelul nr. 14 Activități antropice în sit ROSCI0287 - Comloşu Mare .....................................41
Tabelul nr. 15 Activități antropice în sit ROSCI0336 - Pădurea Dumbrav ................................42
Tabelul nr. 16 Activități antropice în sit ROSCI0337 - Pădurea Neudorfului ............................43
Tabelul nr. 17 Activități antropice în sit ROSCI0338 - Pădurea Paniova .................................44
Tabelul nr. 18 Activități antropice în sit ROSCI0345 - Pajiştea Cenad ....................................44
Tabelul nr. 19 Activități antropice în sit ROSCI0349 - Pajiştea Pesac .....................................45
Tabelul nr. 20 Activități antropice în sit ROSCI0355 - Podişul Lipovei - Poiana Ruscă............47
Tabelul nr. 21 Activități antropice în sit ROSCI0390 - Sărăturile Diniaş ..................................48
Tabelul nr. 22 Lista Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică din județul Timiș......................50
Tabelul nr. 23 Specii de păsări calificative din ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior și
Dealurile Lipovei .....................................................................................................................53
Tabelul nr. 24 Activități antropice în sit ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior și Dealurile
Lipovei ....................................................................................................................................55
Tabelul nr. 25 Specii de păsări calificative din ROSPA0047 Hunedoara Timișană ..................55
Tabelul nr. 26 Activități antropice în sit ROSPA0047 Hunedoara Timişană.............................57
Tabelul nr. 27 Specii de păsări calificative din ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior.............57
Tabelul nr. 28 Alte specii de păsări importante din ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior ......57
Tabelul nr. 29 Activități antropice în sit ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior .......................59
Tabelul nr. 30 Specii de păsări calificative din ROSPA0078 Mlaștina Satchinez .....................60
Tabelul nr. 31 Activități antropice în sit ROSPA0078 Mlaştina Satchinez ................................62
Tabelul nr. 32 Activități antropice în sit ROSPA0079 Mlaştinile Murani ...................................63
Tabelul nr. 33 Specii de păsări calificative din ROSPA0095 Pădurea Macedonia ...................63
Tabelul nr. 34 Activități antropice în sit ROSPA0095 Pădurea Macedonia ..............................65
Tabelul nr. 35 Activități antropice în sit ROSPA0126 Livezile – Dolaț .....................................66
Tabelul nr. 36 Specii de păsări calificative din ROSPA0127 Lunca Bârzavei ..........................66
Tabelul nr. 37 Activități antropice în sit ROSPA0127 Lunca Bârzavei .....................................68
Tabelul nr. 38 Specii de păsări calificative din ROSPA0128 Lunca Timișului ..........................68

12
Tabelul nr. 39 Activități antropice în sit ROSPA0128 Lunca Timișului .....................................69

Tabelul nr. 40 Propunere Situri de Interes Comunitar în județul Timiș ....................................71
Tabelul nr. 41 Situația proiectelor care s-au derulat sau sunt în curs de derulare pe teritoriul
județului Timiș, prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013 .................................78
Tabelul nr. 42 Lista apelor minerale naturale recunoscute în județul Timiș .............................79
Tabelul nr. 43 Aplicații geotermale în județul Timiș (2001) ......................................................80
Tabelul nr. 44 Districte româneşti din Banat în Evul mediu .....................................................89
Tabelul nr. 45 Numărul aşezărilor, în timpul lui Matei Corvin ..................................................91
Tabelul nr. 46 Veniturile sangeacurilor din vilayetul Timişoarei (accele)..................................93
Tabelul nr. 47 Variaţia greutăţii asprilor otomani şi rata de schimb .........................................93
Tabelul nr. 48 Districtele din Banatul românesc până la reforma din 1775 ..............................94
Tabelul nr. 49 Organizarea judetelor bănăţene .......................................................................99
Tabelul nr. 50 Populația totală în Banat 1770 -1910 .............................................................103
Tabelul nr. 51 Denumirea tipului de habitat ...........................................................................136
Tabelul nr. 52 Fondurile de vânătoare din județul Timiș ........................................................139
Tabelul nr. 53 Fonduri cinegetice atribuite de către Ministerul Mediului și Pădurilor ..............140
Tabelul nr. 54 Bazinele piscicole unde se poate practica pescuitul recreativ - sportiv în județul
Timiș.....................................................................................................................................140
Tabelul nr. 55 Evoluția numărului total de pescari și a membrilor noi în cadrul Asociației
Pescarilor sportivi Timișoara .................................................................................................141
Tabelul nr. 56 Concursuri de pescuit sportiv și număr de participanți....................................141
Tabelul nr. 57 Surse de ape minerale și termale ...................................................................147
Tabelul nr. 58 Modul de utilizare a diferitelor tipuri de izvoare minerale ................................149
Tabelul nr. 59 Activități și atracții curente oferite în rezervațiile naturale ...............................153
Tabelul nr. 60 Arii protejate care au Regulament și Plan de Management ............................153
Tabelul nr. 61 Repartizarea monumentelor istorice din județul Timiș pe capitole LMI și pe
grupe de valori ......................................................................................................................154
Tabelul nr. 62 Trasee în Parcul Natural Lunca Mureșului .....................................................175
Tabelul nr. 63 Structuri de cazare și utilizarea acestora în 2010 la nivel național și regional .183
Tabelul nr. 64 Structuri de primire turistică în județul Timiș la nivelul anului 2010 .................184
Tabelul nr. 65 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri
(nr. unități) în perioada 2005-2010 ........................................................................................186
Tabelul nr. 66 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație ..................................187
Tabelul nr. 67 Evoluția și Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de
primire turistică în perioada 2005-2010 (nr. locuri) ...............................................................189
Tabelul nr. 68 Infrastructura specific turistică în județul Timiș în anul 2010 ...........................191
Tabelul nr. 69 Sosiri ale turiștilor din țară (români) în structuri de primire turistică pe tipuri de
structuri în perioada 2005-2010 (nr. persoane) ...................................................................195
Tabelul nr. 70 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri în
perioada 2005-2010 (nr. persoane) .....................................................................................196
Tabelul nr. 71 Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri în perioada 2005-
2010 (nr.) ..............................................................................................................................197
Tabelul nr. 72 Înnoptări în structuri de primire turistică în anul 2010 la nivel de localitate .....198
Tabelul nr. 73 Capacitatea de primire vizitatori a sistemului recreativ periurban ...................198

13
Tabelul nr. 74 Unități administrativ-teritoriale cu resurse naturale și antropice mari și foarte

mari ......................................................................................................................................199
Tabelul nr. 75 Unități administrativ-teritoriale cu resurse naturale și antropice mari și foarte
mari, care au probleme ale infrastructurii turistice și tehnice .................................................212
Tabelul nr. 76 Proiectele implementate sau în curs de implementare pentru valorificarea
potențialului turistic la nivel regional din Programul Strategic de dezvoltare a turismului la
nivelul zonei formate din județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți ....................................213
Tabelul nr. 77 Impactul turismului asupra mediului ...............................................................218
Tabelul nr. 78 Analiza mediului intern (puncte tari, puncte slabe) și a mediului exterm
(oportunități, amenințări) .......................................................................................................221
Tabelul nr. 79 Principalele orientări strategice pentru Parcul Natural Lunca Mureșului .........227
Tabelul nr. 80 Arii de intervenție și acțiuni.............................................................................232
Tabelul nr. 81 Sinteza aspectelor relevante de mediu în ceea ce privește turismul din județul
Timiș (PLAM) ........................................................................................................................233
Tabelul nr. 82 Grupurile de lucru ..........................................................................................238
Tabelul nr. 83 Propunere SCI ...............................................................................................248
Tabelul nr. 84 Inventarul tipurilor de habitate de interes comunitar identificate în județul Timiș
.............................................................................................................................................250
Tabelul nr. 85 Categorii de specii de interes comunitar în siturile Natura 2000 la nivelul judeţul
Timiş.....................................................................................................................................251

14
LISTĂ ANEXE
Anexa 1 - Arii naturale protejate în județul Timiș pe unitate administrative - teritorială ..........301
Anexa 2 - Lista Siturilor de Importanță Comunitară din județul Timiș ....................................309
Anexa 3 - Lista Ariilor de Protecție Specială Avifaunistică din județul Timiș ..........................313
Anexa 4 - Peșterile din Masivul Poiana Ruscă de pe teritoriul județului Timiș .......................319
Anexa 5 - Peșterile din Masivul Poiana Ruscă de pe teritoriul județului Timiș Bazinul Bega
amonte de Mănăștur .............................................................................................................319
Anexa 6 - Sarcini pentru elaborarea planurilor urbanistice generale .....................................322
Anexa 7 - Traseul conacelor zona nord-vest.........................................................................344
Anexa 8 - Traseul conacelor zona sud ..................................................................................348
Anexa 9 - Traseul caselor și gospodăriilor (nord - est) ........................................................351
Anexa 10 - Traseul caselor și gospodăriilor (centru, sud) .....................................................354
Anexa 11 - Traseul caselor și gospodăriilor (nord – vest) .....................................................356
Anexa 12 - Traseul bisericilor de lemn ..................................................................................358
Anexa 13 - Traseul bisericilor catolice ..................................................................................363
Anexa 14 - Traseul bisericilor reformate .............................................................................366
Anexa 15 - Traseul arh. Alpar Ignac .....................................................................................369
Anexa 16 - Traseul rezervațiilor naturale ............................................................................378
Anexa 17 – Casă tradițională bănățeană ..............................................................................382
Anexa 18 – Traseul canalului Bega ......................................................................................383
Anexa 19 – Repartiția geografică a patrimoniului construit și a surselor de ape minerale și
geotermale ...........................................................................................................................384
Anexa 20 – Repartiția geografică a structurilor de primire turistică........................................385
Anexa 21 – Extras din studii de arhitectură tradițională, locuința sătească din România 1989
.............................................................................................................................................386
Anexa 22 – Tipologia casei tradiționale în județul Timiș ........................................................387
Anexa 23 – Tipologia materialelor de construcții la casele tradiționale din județul Timiș .......388

15
Capitolul I
I. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE CU EVIDENȚIEREA PROBLEMELOR ȘI

DISFUNCȚIONALITĂȚILOR ÎN VEDEREA IDENTIFICĂRII ELEMENTELOR CARE
CONDIȚIONEAZĂ DEZVOLTAREA
1. PATRIMONIUL NATURAL PROTEJAT
1.1. PEISAJ, RUTELE DE MIGRAȚIE ALE PĂSĂRILOR
Peisajul geografic al județului Timiș, prin formele de relief şi clima cu influențe

submediteraneene au determinat menţinerea şi dezvoltarea unei biodiversităţi variate şi
bogate. Unele dintre păsările inventariate în judeţ sunt de interes comunitar sau sunt
prevăzute în Convenţia zonelor umede şi în alte Convenţii internaţionale la care România a
aderat. Multe specii de păsări şi animale sunt supuse regimului de protecţie şi conservare
instituit la nivelul ariilor speciale de conservare avifaunistică.
La nivelul județului Timiș se întalnesc specii de plante rare, periclitate şi endemice,
care necesită măsuri de conservare, conform directivelor păsări şi mamifere. Dintre acestea
amintim: Ruscus aculeatus, Pinus nigra, Stipa capillata, Agropyron cristatum, Narcissus
stellaris, Fritillaria meleagris etc.
Prin varietatea, bogăţia şi originalitatea ei, fauna județului prezintă o importanţă
deosebită şi reprezintă totodată pentru multe specii limita nordică a arealului de răspândire.
Diversitatea mare de elemente se datorează în primul rând varietăţii biotopurilor, ceea ce a
determinat existenţa a numeroase specii de câmpie joasă şi chiar de stepă, de zăvoaie,
precum şi numeroase elemente caracteristice zonelor colinare, de regiuni carstice şi montane.
Rutele de migrație a păsărilor

Teritoriul județului Timiș este traversat de două din cele 10 drumuri de migrație a
păsărilor în România, și anume 1:
I - drumul panono-adriatic urmat de: gâște sălbatice, gârlițe, grauri, stăncuțe,
prepelițe, botgroși, sturzi;
II - drumul panono-bulgar urmat de: gâște sălbatice mari, gârlițe, cocori, rațe
sălbatice mari și mici, prepelițe, turturele, ciocârlii, presuri de baltă;
Din acest motiv asigurarea protecției păsărilor este un obiectiv major al protecției
mediului în această zonă. 62 de unități administrativ teritoriale din județ sunt situate parțial
sau total sub această rută de migrație și sunt prezentate detaliat în tabelul de mai jos.
(2002), România. Mediul şi reţeaua electrică de transport, Atlas Geografic, Editura Academiei
1
Române.

16
Tabelul nr. 1 Unități administrativ teritoriale peste al căror teritoriu trec rutele de
migrație a păsărilor
Nr. crt. Unitate administrativ Ruta de migrație a păsărilor

teritorială
1 Timișoara Drumul panono-bulgar
2 Lugoj Drumul panono-bulgar
3 Buziaș Drumul panono-bulgar
4 Gătaia Drumul panono-bulgar
5 Recaș Drumul panono-bulgar
6 Balinț Drumul panono-bulgar
7 Bara Drumul panono-bulgar
8 Becicherecu Mic Drumul panono-adriatic
9 Belinț Drumul panono-bulgar
10 Bethausen Drumul panono-bulgar
11 Biled Drumul panono-adriatic
12 Bârna Drumul panono-bulgar
13 Bogda Drumul panono-bulgar
14 Boldur Drumul panono-bulgar
15 Brestovăț Drumul panono-bulgar
16 Bucovăț Drumul panono-bulgar
17 Cărpiniș Drumul panono-adriatic
18 Cenei Drumul panono-adriatic
19 Chevereșu Mare Drumul panono-bulgar
20 Coșteiu Drumul panono-bulgar
21 Criciova Drumul panono-bulgar
22 Darova Drumul panono-bulgar
23 Dumbrăvița Drumul panono-bulgar
24 Fibiș Drumul panono-bulgar
25 Foeni Drumul panono-adriatic
26 Găvojdia Drumul panono-bulgar
27 Ghilad Drumul panono-adriatic
28 Ghiroda Drumul panono-bulgar
29 Ghizela Drumul panono-bulgar
30 Giarmata Drumul panono-bulgar
31 Giera Drumul panono-adriatic
32 Giroc Drumul panono-bulgar
33 Giulvăz Drumul panono-adriatic
34 Iecea Mare Drumul panono-adriatic
35 Jamu Mare Drumul panono-bulgar
36 Liebling Drumul panono-bulgar
37 Mașloc Drumul panono-bulgar
38 Moșnița Nouă Drumul panono-bulgar
39 Nădrag Drumul panono-bulgar
40 Nițchidorf Drumul panono-bulgar
41 Ohaba Lungă Drumul panono-bulgar
42 Orțișoara Drumul panono-bulgar
43 Otelec Drumul panono-adriatic
44 Peciu Nou Drumul panono-adriatic
45 Periam Drumul panono-adriatic
46 Pișchia Drumul panono-bulgar
47 Racovița Drumul panono-bulgar
48 Remetea Mare Drumul panono-bulgar
49 Sacoșu Turcesc Drumul panono-bulgar

17
Nr. crt. Unitate administrativ Ruta de migrație a păsărilor

teritorială
50 Satchinez Drumul panono-adriatic
Drumul panono-bulgar
51 Săcălaz Drumul panono-adriatic
52 Secaș Drumul panono-bulgar
53 Sânandrei Drumul panono-bulgar
54 Sânmihaiu Român Drumul panono-adriatic
55 Șandra Drumul panono-adriatic
56 Știuca Drumul panono-bulgar
57 Topolovățu Mare Drumul panono-bulgar
58 Tormac Drumul panono-bulgar
59 Traian Vuia Drumul panono-bulgar
60 Uivar Drumul panono-adriatic
61 Variaș Drumul panono-adriatic
Drumul panono-bulgar
62 Victor Vlad Delamarina Drumul panono-bulgar
(Sursa: Cf. Institutul Geografic al Academiei Române și S.C. Transelectrica S.A. Atlasul Geografic
România, mediul și rețeaua electrică de transport, Ed. Academiei Române, 2002, Planșa nr. 29)
Studiul migraţiei păsărilor trebuie să conducă la stabilirea zonelor în care acestea se

opresc, cuibăresc şi se reproduc. Măsurile care trebuie luate pentru conservarea populaţiilor în
trecere sau în fixare fac parte din studiul peisajului natural şi trebuie să fie conţinute, în final, în
documentaţiile PUG.
Peisaj
Dintre numeroasele tipuri de peisaje prezente în județul Timiș, o mare forță de
atracție turistică au următoarele:
- peisajul montan - Printre punctele cele mai interesante ale peisajului montan
menționăm: văile împădurite din jurul Nădragului (cascade, punctual zone mici cu peisaj
carstic), zona carstică Căvăran – Maciova – Peștera (doline, pâraie cu praguri și mici cascade
pe tuf calcaros; există și peșteri, unele chiar destul de lungi, dar vizitarea lor este dificilă și
nerecomandată turiștilor obișnuiți). Pădurile sunt atractive mai ales toamna și la începutul verii,
cu o diversitate de esențe de foioase mai rar întâlnită în România.
- peisajul depresiunilor de contact între zona montană cristalină și cea a dealurilor
piemontane (Zolt, Gladna Română, Gladna Montană, Fârdea -Hăuzești);
- peisajul dealurilor piemontane jose cu păduri de gorun, cer și carpen, și cu pajiști
stepizate înlocuite local cu podgorii și livezi: Buziaş, Silagiu, Recaş (satele Izvin, Herneacova,
Petrovaselo, Stanciova, Recaş), Lugoj, Giarmata (satele Bencecu Mic şi Pişchia), Teremia Mare.
- peisajul câmpiilor de divagare cu crovuri, zone umede, vegetație higrofilă și pâlcuri
de stejar pedunculat;
- peisajul antropic de ansamblu al unor sate: localități mari, cu străzi largi și rectilinii
ce se intersectează în unghiuri de 90 grade, cu biserici masive în centrul fiecărui sat (cel mai
adesea în stil baroc sau neobaroc), case mari, cu frontoane înguste la stradă, adesea ornate
în stilul barocului rural bănățean. Aceste caracteristici se regăsesc încă foarte des în teren, și
constituie o atractivitate ”difuză” a zonei (spre deosebire de monumentele istorice punctuale,

18
înregistrate, ce nu reușesc decât arareori să se constituie în puncte de interes reale pentru

turism).
Situl rural Charlottenburg ("satul rotund")_ Particularitatea satului o reprezintă planimetria
localității; Charlottenburg a fost înființat de la bun-început ca un sat circular: casele sunt situate pe
marginea cercului iar în mijloc, la distanță față de case, biserica parohială catolică.
Printre valorile de peisaj al zonei Făget menționăm:
1. Pajiști frumoase, încă destul de îngrijite. Se întâlnesc destul de frecvent, mai ales
în locații nu prea îndepărtate de sate, la poalele zonei montane; adesea peisajul pajiștilor este
îmbogățit semnificativ prin existența unor arbori izolați, bătrâni și cu coronament frumos.
Menționăm asemenea pajiști între Făget și Drăgsinești (cu stejari bătrâni), sau în apropiere de
Zolt și Gladna (unde se pot întâlni și exemplare de castan comestibil). Mai adânc situate în
zona montană sunt pajiștile de lângă Luncanii de Sus și cele subalpine de pe Vârful Padeș
(1377 metri, punctul altitudinal cel mai ridicat al județului Timiș). Mai există pajșiti atrăgătoare
pe culmea ce desparte valea Bega Poienilor de Valea Lăpugiului din județul Hunedoara,
precum și împrejurimile satului Fărășești. Pajiștile din zonă au o compoziție floristică
interesantă și atractivă (de ex.: numeroase specii de orhidee sălbatice).
2. Păduri întinse. Ocupă majoritatea spațiului montan, fiind o componentă principală a
peisajului din zona Făgetului. Ele sunt destul de amestecate; predomină de departe foioasele
(multe specii; există și păduri curate de fag), coniferele fiind prezente insular, mai ales în
plantaiți în zona montană centrală.
3. Văi pitorești: Bega Poienilor (pe toată lungimea), Bega Luncanilor amonte de
Tomești, Valea Gladnei amonte de Fârdea (foarte frumoasă până în zona izvoarelor); pe
Valea Gladnei (inclusiv pe afluentul Zolt) și pe Bega Luncanilor există poteci marcate pentru
drumeție, spre Cabana ”Căpriorul” și zona somitală – platoul vârfului Padeș; momentan
cabana ”Căpriorul” nu este în funcțiune, dar traseele respective se pot parcurge și prin urcare /
coborâre în aceeași zi, eventual în circuit.
4. Cel mai deosebit element de peisaj (chiar dacă de origine antropică) este Lacul
Surduc, rezultat în urma construcției unui mare baraj pe pârâul Gladna, în anii 1970. Lacul în
sine ar avea un potențial mare pentru recreere, dacă malurile sale nu ar fi deja ocupate de
către vile de vacanță – mai ales acolo unde se poate ajunge ușor la malul apei. Existența
acestor aglomerări de vile, anulează tocmai potențialul deosebit al Lacului Surduc – el este
mai frumos când este admirat de departe. În sezon, mai ales la sfârșit de săptămână, zona
este aglomerată.
5. Puncte de interes peisagistic deosebit, cu localizare punctuală:
1. Fânețele cu narcise de lângă Bătești
2. Peștera de la Românești
3. Castanii de la Zolt, Gladna, Luncanii de Sus, valea Coșteiului etc.
4. Stâncile dolomitice din amonte de Tomești
5. Cascada de lângă Poieni Strâmbu

19
6. Pepiniera (”parcul dendrologic”) de lângă Homojdia (o plantație semi-sălbăticită cu

sute de specii valoroase de arbori și arbuști, practic abandonată; există aici multe exemplare
de magnolii, și specii interesante de conifere).
7. Eleșteele cu apă mezotermală de la mănăstirea Românești, în care cresc nuferi albi.
Cele mai pitorești sate din zona Făget sunt: Fărășești, Groși, Bulza, Luncanii de Sus,
Zolt, Gladna Montană, Gladna Română, Jupânești, Baloșești.
Tabelul nr. 2 Situația locurilor de staționare amenajate pentru punctele de belvedere pe

drumurile naționale ale județului Timiș
Nr. Drum național Poziție

crt. kilometrică
1 9+300 dreapta
2 68A 13+500 dreapta
3 52+600 dreapta
(Sursa:Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, Direcția Regională
Drumuri și Poduri Timișoara)
1.2. ZONE ȘI MONUMENTE NATURALE DECLARATE PROTEJATE
Conform Legii 49/2011 pentru aprobarea O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, categoriile de
arii naturale protejate sunt:
• de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii,
rezervaţii naturale, parcuri naturale;
• de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal,
geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;
• de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară
(SCI), arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică (SPA);
• de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor
administrativ-teritoriale.
În Anexa nr. 1 sunt listate ariile naturale protejate pe unitate administrativ - teritorială.
1.2.1. Arii naturale protejate de interes național
Ariile naturale protejate de interes naţional sunt declarate în baza: Legii nr. 5/2000
privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea III, zone protejate;
H.G. nr. 2.151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;
Nivelurile de protecţie conform categoriilor IUCN au fost stabilite pentru România de
Ordonanţa de Urgenţă nr.236/2000, cu mofificările și completările ulterioare şi sunt
următoarele:

20
Rezervaţii Ştiinţifice – nivelul I de protecţie

Parcuri Naţionale – nivelul II de protecţie
Monument al Naturii – nivelul III de protecţie
Rezervaţie a Naturii – nivelul IV de protecţie
Parc Natural – nivelul V de protecţie
Arii de Protecție Specială Avifaunistică - nivelul VI de protecție
Parcul natural reprezintă o arie naturală protejată administrată, în special, pentru

conservarea peisajului.
În judeţul Timiș există Parcul Natural Lunca Mureșului declarat prin H.C.J. nr. 62 din
2003 și HG 2151/2004, cu o suprafaţă de 17.166 ha (în județele Timiș, Arad). Parcul Natural
Lunca Mureşului are o suprafaţă mai mare în urma vectorizării limitelor sale în proiecţie Stereo
70 la o scară 1:2000, folosind ca substrat imagini aeriene din anul 2005. Astfel suprafaţa totală
a ariei protejate este de 17.455,2 ha, mai mare cu 289,2 ha faţă de suprafaţa declarată prin
HG 2151/2004 2.
În momentul în care parcul a fost declarat, în această zonă, pe teritoriul județului Timiș
erau trei rezervaţii naturale cuprinse în Legea 5/2000 privitoare la Planul de amenajare a
teritoriului naţional (Secţiunea III –arii protejate): Pădurea Cenad (279,2 ha), Insula Mare Cenad
(3,0 ha) şi Insulele Igriş (3,0 ha). Prin HG 2151/2004 aceste arii protejate au fost preluate ca
zone speciale de conservare, dar cu o suprafaţă mai mare decât cea iniţială. Astfel Pădurea
Cenad are o suprafaţă de 310,5 ha (adăugându-se liniile somiere şi terenurile noi împădurite din
interiorul acestei păduri), Insula Mare Cenad 3,0 ha, Insulele Igriş 3,0 ha. Conform ordonanţei de
guvern 57/2007 zonarea internă a parcurilor naturale s-a modificat astfel că toate aceste zone
de conservare specială devin zone de protecţie integrală, reglementările specifice acestei zone
coincid, în general, cu celei ale zonei de conservare speciale 3.
Tabelul nr. 3 Parcuri Naturale
Nr. Nivelul de Suprafaţa Custode /

Nume Categoria Localizare Nr. aviz CMN
crt. protecţie (ha) Administrator
Județul Arad,
Județul Timiș
(cuprinde ariile
protejate:
Pădurea Cenad, 17166 ha RNP - Romsilva,
Lunca Insula Mare total din care B Administrația
1 Parc Natural V
Mureșului Cenad, Insulele 3157,59 ha în 424/14.03.2003 Parcului Lunca
Igriș) jud. Timiș Mureșului R.A
Periam,
Sânnicolau
Mare, Sânpetru
Mare, Saravale,
Planul de Management al Parcului Natural Lunca Mureșului

2

3

21
Nr. Nivelul de Suprafaţa Custode /

Nume Categoria Localizare Nr. aviz CMN
crt. protecţie (ha) Administrator
Cenad
(Hotărârea nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru
noi zone și ARPMT)
Rezervații și monumente ale naturii
În Anexa nr.1 la Legea 5/2000 sunt localizate ariile naturale protejate de interes
naţional precum şi monumentele naturii. Conform acestei legi, în județul Timiș au fost
identificate 14 rezervaţii şi monumente ale naturii.
Tabelul nr. 4 Rezervații și monumente ale naturii de interes național
Nume Nivel de
Nr. convenție
Nr. (Cod Suprafaţa protecție Actul de
Localizare Tip arie de custodie Custode
crt. național) (ha) Categ declarare
/Data încheieriii
IUCN
HCJ nr.
RNP - Romsilva,
Pãdurea 19/1995
Comuna Forestieră B Administrația
1 Cenad* 279,20 IV și Legea
Cenad 424/14.03.2003 Parcului Lunca
(2.735.) nr.
Mureșului R.A
5/2000
Universitatea de
Comunele HCJ nr.
Științe Agricole și
Lunca Tormac, 19/1995
Medicină
2 Pogãnişului Nițchidorf, 75,50 Botanică IV și Legea
Veterinară a
(2.736.) Sacoşu nr.
Banatului
Turcesc 5/2000
Timișoara
1974;
HCJ nr.
Movila Comuna
19/1995
3 Șișitak Sânpetru 0,50 Botanică IV
și Legea
(2.737.) Mare
nr.
5/2000
Comuna
Remetea
Forestieră,
Mare (la
momentul Botanică
declarării
HCJ nr.
Legea Institutul de
Arboretumul 19/1995
5/2000). I Cercetări şi
4 Bazoş 60,00 658/31.01.2006 și Legea
Comuna Amenajări Silvice –
(2.738.) nr.
Bucovăț, sat Secţia Timişoara
5/2000
Bazoșu Nou
în prezent
(în urma
reorganizării
UAT)
HCJ nr.
Locul
19/1995
fosilifer Comuna Paleontologică Direcţia Silvică
5 4,00 IV 659/13.02.2006 și Legea
Rãdmãneşti Bara Timişoara
nr.
(2.739.)
5/2000

22
Nume Nivel de
Nr. convenție
Nr. (Cod Suprafaţa protecție Actul de
Localizare Tip arie de custodie Custode
crt. național) (ha) Categ declarare
/Data încheieriii
IUCN
HCJ nr.
Mlaştinile Comuna 19/1995
Ornitologică, 660/31.01.2006 Muzeul Banatului
6 Satchinez Satchinez, 236,00 IV și Legea
Zonă umedă 203/19.08.2010 Timişoara
(2.740.) Bărăteaz nr.
5/2000
Comuna
Ghiroda (la
Forestieră
momentul
declarării HCJ nr.
Pãdurea
Legea 19/1995
7 Bistra 19,90 IV
5/2000). Legea nr.
(2.741.)
Comuna 5/2000
Moșnița
Nouă în
prezent
HCJ nr.
Comuna
19/1995
Beba Veche Beba
8 2.187,00 Ornitologică IV și Legea
(2.742.) Veche, satul
nr.
Pordeanu
5/2000
HCJ nr.
Mlaştinile Comuna 19/1995
SC OVEG MPS
9 Murani Pişchia, 200,00 Ornitologică IV 1633/17.03.2008 și Legea
SRL
(2.743.) satul Murani nr.
5/2000
HCJ nr.
RNP - Romsilva,
Insula Mare 19/1995
Comuna B Administrația
10 Cenad* 3,00 Mixtă IV și Legea
Cenad 424/14.03.2003 Parcului Lunca
(2.744.) nr.
Mureșului R.A
5/2000
HCJ nr.
RNP - Romsilva,
Comuna 19/1995
Insula Igriş* B Administrația
11 Sânpetru 3,00 Mixtă IV și Legea
(2.745.) 424/14.03.2003 Parcului Lunca
Mare nr.
Mureșului R.A
5/2000
HCJ nr.
Sãrãturile SC CONS 19/1995
Comuna Pedologică
12 Diniaş 4,00 IV 4076/30.06.2006 ELECTRIFICAREA și Legea
Peciu Nou
(2.746.) INSTAL SRL nr.
5/2000
HCJ nr.
Pajiştea cu
Oraşul 19/1995
narcise Primăria Oraşului
13 Fãget, 20,00 Botanică (IV) 4059/01.08.2007 și Legea
Băteşti Făget
Bătești nr.
(2.747.)
5/2000
HCJ nr.
Lacul 19/1995
Comuna Consiliul Judeţean
14 Surduc 362,00 Mixtă IV 6098/06.11.2006 și Legea
Fârdea Timiş
(2.748.) nr.
5/2000
(Sursa:www.mmediu.ro; Legea 5 din 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului ațional
- Secțiunea a III-a Zone Protejate; Raport privind Starea factorilor de mediul în județul Timiș, 2009)

23
* Ariile naturale protejate: Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad şi Insulele Igriş fac
parte din strucura Parcului Natural Lunca Mureşului, parc cu o suprafaţă de 17.455,2 ha şi
declarat prin HG 2151/2004 (pe teritoriul judeţului Timiş suprafaţa ocupată este de 3107,3 ha).
În ceea ce privește tipul predominant al elementului natural din cadrul rezervației, în
județ au fost identificate 6 tipuri de rezervații, și anume: botanică, ornitologică, forestieră,
mixtă, pedologică și paleontologică.
Rezervații botanice
Lunca Pogănișului - rezervație naturală ocupă un areal de 75,5 ha și cuprinde
parcele de șleau, tufărișuri și rariști de pădure în care vegetează laleaua pestriță (Fritillaria
meleagris) 4 și ghimpele (Ruscus aculeatus), monumente ale naturii.
Defrișările, recoltările ilegale, poluarea, depozitările ilegale a deșeurilor, pășunatul
excesiv cu oile pun în pericol această plantă deosebită și ocrotită prin Convenția de la Berna.
Fără acces și alte amenajări asigurate.
Movila Șișitak - rezervație naturală ocupă 0,50 ha, circa 12 - 15 m înălțime și se
află pe teritoriul administrativ al comunei Sânpetru Mare. Aici, pe un tumul milenar se
conservă vestigii ale vegetației tipice de stepă, în mijlocul unui areal dominant de cultura
plantelor agricole. Ptotejează vegetația de stepă: colilia (Stipa capillata) și pirul crestat
(Agropyron cristatum).
Fiind de dimensiuni critice, învecinată de agrobiocenoze se constată o invadare
masivă de buruieni ruderale precum şi a salcâmului (Robinia pseudacacia) care este prezentă
printr-un lăstăriş dens. Aceste fenomene sunt dovezi, că în realitate nimeni nu se ocupă de
soarta movilei, deşi este ultima posibilitate din zonă de a păstra, de a exemplifica vegetaţia
stepică a timpurilor îndepărtate.
Pajiștea cu narcise Bătești - arie protejată ocupă 20 ha pe teritoriul administrativ al
orașului Făget. A fost declarată rezervație pentru specia protejată Narcissus stellaris Haw.
Rezervații ornitologice
Mlaștinile Satchinez - rezervație naturală 236 ha, pe teritoriul administrativ al
comunei Satchinez. Împreună cu Zona Tampon, suprafața ariei protejate va ajunge până la
1200 ha 5.
Mlaștinile de la Satchinez, rămășiță a mlaștinilor care până în urmă cu două secole
acopereau teritoriul de vest al României, au fost pentru prima dată menționate, pentru
importanța lor ornitologică, în lucrările omului de știință Dionisie Linția, în 1936. Drept urmare,
în 1942, în plin război mondial, Consiliul de Miniștri a declarat mlaștinile de la Satchinez
rezervație naturală, iar colonia mixtă de păsări din ordinul Ardeidae, monument al naturii.
Rezervația de la Satchinez se află pe traseul de migrație al păsărilor care cuibăresc
în emisfera nordică și iernează în regiunile calde din emisfera sudică. În această mlaștină se
regăsește aproximativ 40% din avifauna României, multe dintre specii fiind protejate prin lege.
Specie ocrotită prin Convenția de la Berna, pe cale de dispariție

4
5
http://arpmtm.anpm.ro/files/ARPM%20TIMISOARA/Calitatea%20aerului/Raportarea%20anuala%20-
%20REGIUNEA%20VEST/RaportanualprivindstareafactorilordemediuinRegiuneaVestin2005.pdf

24
Mlaștinile de la Satchinez sunt situate la circa 25 de kilometri nord-vest de Timișoara, fiind o

interesantă și pitorească rezervație ornitologică, denumită și "Delta Banatului", datorită
mlaștinilor largi, cu stufuri dese, precum și a bălților întinse care îi dau aspectul unei mici delte.
Vizitatorii pot admira coloniile de păsări care se cuibăresc în zonă, multe dintre ele fiind specii
rare, aflate pe cale de dispariție: stârcul roșu, stârcul galben, egreta mică, chirghiță neagră,
erete de stuf, vânturelul de seară etc.
Beba Veche - rezervație naturală cuprinde 2.178 ha pe teritoriul administrativ al
comunei Beba Veche, sat Pordeanu. Scopul rezervației a fost ocrotirea dropiei (Otis tarda) și
vegetația de stepă. Nu s-a mai semnalat prezența speciei (Raport privind Starea factorilor de
mediu la nivelul județului Timiș, anul 2008).
Mlaștinile Murani - rezervație naturală Rezervație naturală ornitologică, 200 ha și
se află pe teritoriul administrativ al comunei Pișchia, la nord de Timișoara. Rezervația include
atât luciul de apă al lacului de acumulare Murani, cât si zonele umede aflate în amonte, pe
cursul pârâului Măgheruș.
Rezervația este un loc deosebit de important, în special pentru speciile de păsări de
apă. În aria protejată au fost observate aproximativ 60 specii de păsări care sunt strict
protejate prin convențiile internaționale la care a aderat și România.
Rezervații forestiere
Arboretumul Bazoș - rezervație științifică forestieră și botanică ocupă 60,0 ha pe
teritoriul administrativ al comunei Bucovăț, la o distanță de 20 km de Timișoara. Istoria
parcului de la Bazoș începe în 1909 când, de la cel mai mare arboretum din lume, cel al
Universității Harvard, au fost aduse primele exemplare de arbori de colecție. Astăzi parcul
adăpostește peste 350 de specii de arbori, unii dintre ei de mare importanță științifică.
Arboretumul Bazoș este amenajat în felul următor:
• pădure naturală de stejar (şleau de luncă), cu vârsta de circa 160 de ani - 36 ha;
• colecţie dendrologică, specii nord-americane -1,5 ha;
• colecţie dendrologică, specii asiatice - 1ha;
• parc dendrologic în stil peisager liber cu specii de diverse origini -12,5 ha; linii
somiere, alei, pepiniere, clădiri administrative - 3 ha.
Are una dintre cele mai valoroase colecții de arbori și arbuști din România. Arboretul
acestui parc impresionează prin bogăția speciilor de arbori și arbuști exotici (cca. 400 specii)
proveniți din cinci continente și în special din America de Nord. În cadrul său întâlnim peste 20
de specii exotice de stejar, abanos (Dyospyrusebenus), arborele cu lalele (Lyriodendron
tulipifera), arțarul american (Acer saccharinum), ienupărul de Virginia (Ienuperus virginiana),
nucul american (Juglans nigra) etc. Tot aici se află una din cele mai mari plantații de "Caria"
(Carya nucet) din Europa. (Constantin Vert, 2001).
În prezent ICAS-ul administrează parcul, întocmește catalogul de semințe și face
schimburi cu peste 200 unități de profil. Pe plan internațional este afiliată la Asociația
Internațională a Grădinilor Botanice. La ora actuală prezintă 800 taxoni și reprezintă cea mai

25
completă colecție de stejari americani. În parcul de la Bazoș se află unul dintre cei mai bătrâni
arbori din Timiș: un stejar de aproape 500 de ani, având peste 30 de metri înălțime.
Starea actuală a parcului este evident grevată de:
- Penuria de fonduri necesare întreţinerii colecţiilor.
- Modificări antropice regionale constând în principal din coborârea pânzei de apă
freatică. Starea de vegetaţie a pădurii naturale înregistrează tendinţe de înrăutăţire,
evidenţiată prin uscarea unui număr îngrijorător de mare de exemplare de Quercus robur.
Fenomenul poate fi pus pe seama scăderii pânzei de apă freatică în urma exploatării acesteia
pentru aprovizionarea municipiului Timişoara şi pe seama atacului la aceeaşi specie, de
Viscum album.
- Absenţa unor specialişti silvici profilaţi numai pe studiul şi completarea colecţiilor.
- În mod regretabil, administraţia parcului nu mai dispune de mijloace necesare
editării şi distibuirii catalogului anual de seminţe, ceea ce duce la izolarea sa ştiințifică şi
limtarea posibilităţilor de creştere a colecţiilor. Colecţiile înregistrează un evident declin ca
urmare a lipsei de fonduri pentru decongestionarea speciilor plantate de vegetaţia spontană
invadantă, pentru plantări noi şi pentru susţinerea schimbului de material genetic. În anul 2010
colecția a fost îmbogățită cu 16 taxoni.
Pădurea Cenad - rezervație naturală ocupă 310,5 0ha; este pădure de silvostepă
cu stejar pedunculat, frăsinet, stejăret, plopiș, fiind încadrată în UP IX Cenad. Face parte din
Parcul Natural Lunca Mureșului.
Pădurea Bistra_ Rezervație forestieră, 19.9 ha, pe teritoriul administrativ al comunei
Moșnița Nouă. Protejează specii forestiere de luncă inundabilă (stejar_ Querqus robur L) și
are rol ecologic și recreativ turistic (este foarte aproape de Timișoara). A fost declarată arie
protejată datorită vechimii pădurii de stejar (130-150 ani). Pentru silvicultori are valoare
economică fiind lot semincer.
În rezervație sunt declarate următoarele două corpuri de pădure:
- 5H Rezervație pentru recoltarea semințelor
- 5J pădure seculară cu valoare deosebită
Rezervații mixte
Insula Mare Cenad - rezervație naturală 3ha pe teritoriul administrativ al comunei
Cenad. Suprafața insulei este variabilă în funcție de nivelul Mureșului. Este importantă pentru
păsările de apă aflate în pasaj, care își găsesc loc de refugiu pe insulă precum și pentru
arboretul tipic de specii pioniere (plopi_Plopus sp.). Printre speciile ocrotite amintim
Cormoranul mare (Phalacrocorax carvo), Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeius) şi
Prigoria (Merops apiostir). Rezervațai face parte din Parcul Natural Lunca Mureșului.
Insula Igriș - rezervație naturală ocupă 3 ha pe teritoriul administrativ al comunei
Sânpetru Mare. Este prezent arboretul tipic de teren aluvionar, soluri în formare. Aria protejată
este formată din 11 insule, majoritatea fiind acoperite de tufișuri și vegetație forestieră. Insulele

26
oferă locuri de cuibărit și pasaj pentru păsările de apă. Face parte din Parcul Natural Lunca
Mureșului.
Lacul Surduc - rezervație naturală 362 ha pe teritoriul administrativ al comunei
Fârdea. Arie protejată este declarat luciul de apă. Suprafața acumulării este actualmente de
357 ha (cea mai mare din județ), iar odată cu darea în folosință a etapei următoare nivelul va
crește cu 6 m prin aport de apă dintr-un izvor al Begăi dinspre Luncani, printr-un tunel de
aducțiune, până la acoperirea unei suprafețe de 538 ha. Lacul Surduc este deținătorul unui
record național: cel mai îngust baraj raportat la volumul de apă reținut.
Lacul a fost realizat în vederea acoperirii cu apă potabilă și industrială a zonei
Timișoara și a zonei din amonte, prin reglarea și suplimentarea debitului pe Canalul Bega (în
regim de urgență). Alte folosințe sunt: asigurarea cu apă pentru irigații și pescuit.
În vecinătatea lacului se desfășoară o frumoasă zonă împădurită, cu potențial turistic,
iar microclimatul creat de lac face ca potențialul de agrement să fie exploatat din plin prin
activități de week-end și vacanță (sporturi nautice, turism montan, pescuit). Lacul se constituie
și ca arie de protejare a ihtiofaunei și avifaunei. Apa lacului nu îngheață, ceea ce crează
condițiile necesare pentru supraviețuirea pe timp de iarnă a mii de păsări acvatice.
Disfuncționalitățile constatate în prezent în vecinătatea ariei protejate a Lacului
Surduc sunt:
- existența unei largi zone construite cu case de agrement din materiale durabile și
semidurabile ilegale. În consecință, mediul se confruntă cu impactul major negativ al
aspectului insalubru, al deversărilor necontrolate de ape menajere (în lipsa unui sistem de
canalizare centralizat), a poluării malurilor (pajiști, fânețe) cu deșeuri menajere de către turiștii
de week-end și cei semipermanenți, a poluării estetice datorate densității mari de construcții și
unei varietăți necontrolate de materiale de construcție scăpată definitiv oricărui regulament.
Rezervații pedologice
Sărăturile Diniaș - rezervație naturală ocupă 4 ha pe teritoriul administrativ al comunei
Peciu Nou. Aici sunt protejate mlaştini sărăturate, care păstrează numeroase specii rare de floră,
ce prezintă o mare importanţă pentru studiul dezvoltării vegetaţiei în condiţii naturale.
Rezervații paleontologice
Locul fosilifer Rădmănești - rezervație naturală situat la 10 km de Lugoj, ocupă 4
ha pe teritoriul administrativ al comunei Bara, în locul zis "Piatra Rea". Este un zăcămant de
referință pentru descrierea intervalului stratigrafic corespunzator Ponțianului Mediu. Au fost
descrise 121 de specii fosile, lamelibranhiate și gasteropode (Sinanodonta brandenburgi, Unio
procumbens, Uniobielzi, Limnocardium secans, Limnocardium scabriusculum, Limnocardium
decorum, Limnocardium vicinum, Limnocardium banaticum, Limnocardium penslii,
Limnocardium apertum, Phyllocardium complanatum, Plagiodacna auingeri, Oseudodactillus
simplex, Dreissenomya schroeckingeri, Dreissenomya arcuata, Dreissenomya simplex,
Congeria radmanesti, Congeria turgida, Congeria simulans, Congeria brandenburgi, Congeria
babatonica cavernosa, Theodoxus radmanesti, Theodoxus crescens, Pyrgula archimedis,
Pyrgula incissa, Radix paucispira, Gyraulus varians, Gyraulus micromphalus)
1.2.2. Arii naturale protejate de interes județean


27
La nivelul judeţului Timiş sunt declarate 4 arii naturale protejate de interes judeţean,
şi anume:
Tabelul nr. 5 Arii naturale protejate de interes judeţean
De
Nr. Suprafaţa Actul de
Nume Localizare Tip arie interes Administrare
crt. (ha) declarare
local
Pădure-Parc Oraș Buziaş 25,16 Mixtă HCJ nr.
1 X
Buziaş 19/1995
Pădurea HCJ nr.
2 Oraș Buziaş 310,00 Forestieră X
Dumbrava 19/1995
rezervație
HCJ nr.
3 Parcul Banloc Banloc 8,00 științifică X
19/1995
tip mixt
HCL Lovrin nr.
30/14.04.2010
Primăria
Stejarii seculari modificată și
4 Lovrin 6,00 Forestieră X comunei
din Lovrin completată cu
Lovrin
HCL nr.
36/26.05.2010
(Sursa: Raport privind Starea factorilor de mediul în județul Timiș, 2009)
Pădure - Parc Buziaș ocupă 25,16 ha în cadrul intravilanului orașului Buziaș și se

constituie ca pădure de protecție a resurselor de apă minerală și ca parc de agrement.
Parcul Banloc ocupă 8,00 ha în cadrul intravilanului comunei Banloc și este fostul
parc adiacent domeniului regal. Prezintă arbori de esență locală și exotică, având și o specie
ocrotită Pinul de Banat (Pinus Nigra var. Banatica).
Pădurea Dumbrava este amplasată în vecinătatea orașului Buziaș. Cuprinde specii
deosebite de tipul: Quercus sp., Ulmus sp., Faximus sp. Are rol de ocrotire a resurselor
stațiunii balneare Buziaș.
Stejarii Seculari din Lovrin Scopul pentru care a fost instituită această arie sunt
pădurile de stejar pedunculat și o zonă umedă cu vegetație specifică.
Până în anul 2009, Parcul Botanic Timișoara a avut statut de rezervație științifică
botanică. Această arie cu o suprafață de 8 ha a fost declarată protejată conform HCJ nr.
19/1995, iar statutul de arie protejată a fost retras conform HCJ nr. 69/2009.
1.2.3. Arii naturale protejate de interes internațional

Pe teritoriul județului Timiș nu se găsesc Rezervații ale Biosferei.
În judeţul Timiș există o Zonă Umedă de Importanţă Internaţională, Sit RAMSAR,
(codul de desemnare conform Convenției Ramsar - 1606), declarată prin H.G.nr.1586/2006,
respectiv Lunca Mureşului cu o suprafaţă de 17.166 ha. În cadrul acestei suprafeţe sunt
incluse pe teritoriul județului Timiș următoarele arii naturale protejate: Pădurea Cenad, Insulele
Igriş, Insula Mare Cenad.

28
Tabelul nr. 6 Arie de interes internaţional
Arie de interes internaţional _ zonă umedă de importanţă internaţională (Sit RAMSAR)

Denumire Localizare Suprafaţă Custode/ad Regulament Centru de
arie (ha) ministrator și Plan de informare
Management
Lunca Judeţul Arad, 17166 haRNP - Regulament
Parcul Natural
Mureşului Judeţul Timiş (cuprinde total din
Romsilva arie protejată
Lunca Mureșului -
ariile naturale protejate: Administrația
care și Plan de
Pădurea Ceala, FN,
Pădurea Cenad, Insulele 3157,59 ha
Parcului management
Arad, jud. Arad
Igriş, Insula Mare Cenad în judeţul
"Lunca elaborat
Timiş
Mureșului"
R.A.
(Sursa: Raport privind Starea factorilor de mediul în județul Timiș, 2009; HG 1586 din 2006 privind
încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de importanță internațională, și
Planul de Management al Parcului Natural Lunca Mureșului)
Parcul Natural Lunca Mureşului situată pe teritoriile judeţelor Arad şi Timiş

reprezintă un ecosistem tipic de zonă umedă de mare diversitate, cu ape curgătoare şi
stătătoare, cu păduri (stejar pedunculat, frasin), galerii de salcii şi plopi, zăvoaie şi şleauri de
câmpie. Există suprafeţe unde se întâlnesc plante erbacee rare sau pe cale de dispariţie
(pleviţa), un numar destul de mare facând parte din „Lista roşie a plantelor superioare din
România" ca specii vulnerabile: forfecuţa balsii, inariţa, chiminul porcului, stupinisa, ştevia de
baltă, cornaci. Ihtiofauna se caracterizează printr-o mare diversitate; numai aici, pe Mureş,
există cosacul cu bot, morunaşul, caracuda, somnul pitic, fusarul mare. Toate cele 6 specii de
reptile şi 9 specii de amfibieni, identificate până acum, sunt specii protejate, inclusiv pe plan
internaţional. Un număr de peste 200 de specii de păsări îşi află în Parcul Natural Lunca
Mureşului loc de cuibărit şi de pasaj, aproape toate fiind cuprinse în anexele Convenţiei de la
Berna ca specii ocrotite; acvila ţipătoare mică, cormoran mare, stârc de noapte, precum şi
efective mari de stârci cenuşii, pescăruşi râzători, stârcul şi corcodelul mic, prigorii, cea mai
mare colonie de lăstuni de mal de pe întregul curs al râului. Dintre mamifere se remarca vidra,
dar şi un număr mare de cerb carpatin, lopătar, căprior, mistreţ 6.
1.2.4. Arii naturale protejate de interes comunitar
Înfiinţarea reţelei Natura 2000 reprezintă „fundamentul politicii comunitare de

conservare a naturii”.
Reţeaua Natura 2000 este alcătuită din:
• SAC-uri (Special Areas for Conservation – Arii Speciale de Conservare)
desemnate pentru conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice
incluse în Directiva Habitate;
6
Raport privind Starea factorilor de mediu în România, la nivelul anului 2009

29
• SPA-uri (Special Protection Areas – Arii de Protecţie Specială Avifaunistică)

desemnate pentru conservarea păsărilor sălbatice incluse în Directiva Păsări.
Directiva privind păsările (79/409/EEC), publicată în aprilie 1979, a fost primul act
legislativ menit să protejeze speciile de păsări şi mediile lor naturale; a fost înlocuită de
Directiva 2009/147/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor
sălbatice (Directiva "Păsări") şi prevede stabilirea la nivel naţional a unor arii de protecţie
specială avifaunistică (SPA – Special Protection Areas), iar Directiva privind habitatele
(92/43/EEC), publicată în 1992, solicită selectarea la nivel naţional şi european a unor arii
speciale de conservare (SAC – Special Areas of Conservation).
Ambele Directive au fost transpuse în legislaţie, iar România, ca stat membru, are
obligaţia protejării şi conservării durabile a speciilor şi habitatelor periclitate.
1.2.4.1. Situri de Importanță Comunitară

Prin Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru
modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I. nr. 846 din 29 noiembrie 2011), se instituie regimul de arie naturală protejată pentru
383 de situri la nivel național. Dintre acestea, în județul Timiș au fost declarate 19 SCI-uri:
Tabelul nr. 7 Lista Siturilor de Importanță Comunitară din județul Timiș
Nr. Cod de Regiune Localizare Suprafaţa Nr. Custode Actul de

crt. Identificare Biogeografică județ Timiș pe convenție declarare
Nume teritoriul de
județului custodie
Timiș (ha) /Data
din încheieriii
Formularu
l Standard
Natura
2000
1 ROSCI0064 Continentală Margina (1%), nu apare în 198/05.07. Universitatea Ordinul
Defileul Ohaba Lungă formularul 2010 de Vest MMDD
Mureşului (<1%) Standard "Vasile Goldiș" nr.
Natura Arad, 1964/2007
2000 Facultatea de și
Științe ale Ordinul
Naturii 2387/2011
2 ROSCI0108 Panonică Cenad (13%), 2967,69 RNP - Ordinul
Lunca Periam (3%), Romsilva MMDD
Mureşului Sânnicolau Administrația nr.
Inferior Mare (<1%), Parcului " 1964/2007
Sânpetru Mare Lunca și Ordinul
(10%), Mureșului" 2387/2011
Saravale (3%) R.A.
3 ROSCI0109 Continentală, Belinț (<1%), 9919 0197/15.07 Agenția Ordinul
Lunca Panonică Boldur (1%), .2010 Regională MMDD
Timişului Bucovăț (2%), pentru nr.
Buziaș (3%), Protecția 1964/2007
Chevereșu Mare Mediului și Ordinul
(17%), Timișoara + 2387/2011

30

Nume teritoriul de
județului custodie
Timiș (ha) /Data
din încheieriii
Formularu
l Standard
Natura
2000
Ciacova (5%), Universitatea
Coșteiu (1%), de Științe
Foeni (2%), Agricole și
Ghilad (3%), Medicină
Giera (1%), Veterinară a
Giroc (12%), Banatului
Giulvăz (5%), Timișoara
Lugoj (<1%),
Moșnița Nouă
(14%),
Pădureni(28%),
Parța (4%),
Peciu Nou (1%),
Racovița (14%),
Recaș (<1%),
Sacoșu Turcesc
(5%),
Șag (9%),
Topolovățu
Mare (<1%)
4 ROSCI0115 Panonică Biled (<1%), 1900,7 203/19.08. Muzeul Ordinul
Mlaştina Orțișoara (1%), 2010 Banatului MMDD
Satchinez Satchinez Timișoara nr.
(14%), 1964/2007
Variaș (2%) și Ordinul
2387/2011
5 ROSCI0250 Alpină Pietroasa(<1%), nu apare în Custode Ordinul
Ţinutul Tomești (<1%) formularul Direcția Silvică MMDD
Pădurenilor Standard Deva din nr.
Natura cadrul Regiei 1964/2007
2000 Naționale a și Ordinul
Pădurilor 2387/2011
Romsilva;
6 ROSCI0219 Alpină Nădrag (<1%), nu apare în Universitatea Ordinul
Rusca Tomești (<1%) formularul de Științe 2387/2011
Montană Standard Agricole și
Natura Medicină
2000 Veterinară a
Banatului
Timișoara
7 ROSCI0277 Panonică Becicherecu Mic 2067 Nu există Ordinul
Becicherecu (<1%), Dudeștii structură de 2387/2011
Mic Noi (13%), administrare.
Sânandrei(12%)
, Timișoara (3%)
8 ROSCI0287 Panonică Comloșu Mare 2669 Nu există Ordinul
Comloșu (28%) structură de 2387/2011
Mare administrare.
9 ROSCI0336 Continentală Boldur (15%), 1821 Nu există Ordinul
Pădurea Buziaș (<1%), structură de 2387/2011
Dumbrava Darova (<1%), administrare.
Racovița (<1%)

31

Nume teritoriul de
județului custodie
Timiș (ha) /Data
din încheieriii
Formularu
l Standard
Natura
2000
10 ROSCI0337 Continentală Bogda (<1%) nu apare în Nu există Ordinul
Pădurea formularul structură de 2387/2011
Neudorfului Standard administrare.
Natura
2000
11 ROSCI0338 Continentală Ghizela (21%), 1909 Nu există Ordinul
Pădurea Secaș (<1%) structură de 2387/2011
Paniova administrare.
12 ROSCI0345 Panonică Cenad (5%), 6031 Nu există Ordinul
Pajiștea Saravale (34%), structură de 2387/2011
Cenad Sânnicolau administrare.
Mare (11%),
Sânpetru Mare
(7%)
13 ROSCI0346 Panonică Ciacova (<1%) 41 Nu există Ordinul
Pajiștea structură de 2387/2011
Ciacova administrare.
14 ROSCI0348 Panonică Ciacova (2%), 283 Nu există Ordinul
Pajiștea Jebel (<1%), structură de 2387/2011
Jebel Parța (<1%) administrare.
15 ROSCI0349 Panonică Lenauheim (1%) 148 Nu există Ordinul
Pajiștea structură de 2387/2011
Pesac administrare.
16 ROSCI0355 Alpină, Curtea (66%), 28947,78 Nu există Ordinul
Podișul Continentală Margina (55%), structură de 2387/2011
Lipovei- Pietroasa (93%), administrare.
Poiana Tomești (36%)
Ruscă
17 ROSCI0388 Panonică Foeni (<1%), 177 Nu există Ordinul
Sărăturile Giera (1%) structură de 2387/2011
de la Foeni- administrare.
Grăniceri
18 ROSCI0390 Panonică Parța (<1%), 1012 30.06.2006 Custodele ariei Ordinul
Sărăturile Peciu Nou (4%), naturale 2387/2011
Diniaș Sânmihaiu protejate este
Român (7%) SC CONS
ELECTRIF.
19 ROSCI0402 Panonică Sânandrei 46 Nu există Ordinul
Valea din (<1%) structură de 2387/2011
Sânandrei administrare.
(Sursa: Ordinul 2387 din 2011 pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 1964 din 13.12.2007
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România; Formularul Standard Natura 2000,
www.mmediu.ro)
Centre de informare:
- ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior, Parcul Natural Lunca Mureșului - Pădurea
Ceala, FN, Arad, jud. Arad.

32
- ROSCI0115 Mlaştina Satchinez, Localitatea Satchinez, jud. Timiș.

În anexa nr. 2 se află lista Siturilor de Interes Comunitar cu date centralizate.
Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de interes comunitar pentru care a fost

declarat fiecare sit de importanţă comunitară 7
* Un asterisc înaintea numelui habitatului semnifică faptul că este un habitat prioritar.
• ROSCI0064 Defileul Mureșului

Tipuri de habitate: 6120* - Pajişti xerice pe nisipuri calcaroase;
91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris);
91L0 - Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion);
91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun
Specii de mamifere: 1352* - Canis lupus (Lup);
1352* - Canis lupus (Lup);
1337 - Castor fiber (Castor, breb (specie reintrodusă));
1355 - Lutra lutra (Vidră, Lutră);
1361 - Lynx lynx (Râs);
1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi);
1324 - Myotis myotis (Liliac comun);
1305 - Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoavă);
1304 - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare cu potcoavă);
1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă);
1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Şuită);
1354* - Ursus arctos (Urs brun)
Specii de amfibieni şi reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie);
1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă);
1220 - Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă);
1166 - Triturus cristatus (Triton cu creastă);
4008 - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvănean)
Specii de peşti: 1130 - Aspius aspius (Avat);
Anexa nr. 3 a Ordinului Ministrului mediului și pădurilor nr. 2387 din 2011 pentru modificarea Ordinului
7
Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura
2000 în România (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 29 noiembrie 2011)

33
1138 - Barbus meridionalis (Moioagă);

1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă);
1124 - Gobio albipinnatus (Porcuşor de şes);
2511 - Gobio kessleri (Porcuşor de nisip);
1145 - Misgurnus fossilis (Ţipar);
2522 - Pelecus cultratus (Sabiţă);
1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boarţă);
1146 - Sabanejewia aurata (Dunariţă);
1160 - Zingel streber (Fusar);
1159 - Zingel zingel (Pietrar)
Specii de nevertebrate: 1052 - Euphydryas maturna
Specii de plante: 1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă)
Calitate și importanță: Zonă importantă pentru conservarea speciilor Rhodeus
sericeus amarus, Gobio albipinnatus, Barbus meridionalis, Sabanejewia aurata. Deși râul
Mureș în această zonă este supus presiunii antropice, se păstrează habitatele caracteristice
speciilor menționate, populațiile acestor specii fiind bine reprezentate și stabile.
Vulnerabilitate: Conservarea habitatelor caracteristice speciilor de interes este
amenințată de poluarea industrială și menajeră a apei râului.
Tabelul nr. 8 Activități antropice în sit ROSCI0064 Defileul Mureșului
Managementul sitului: Ministerul Mediului

Planuri de management ale sitului: Nu are plan de management
• ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior

Tipuri de habitate: 3130 - Ape stătătoare oligotrofice până la mezotrofice cu vegetaţie
din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea;
3150 - Lacuri naturale eutrofice cu vegetaţie tip Magnopotamion sau
Hydrocharition;
3160 - Lacuri distrofice şi iazuri;
3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi
Bidention p.p;
40A0* - Tufărişuri subcontinentale peri-panonice;

34
6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în

etajele montan şi alpin;
6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii;
6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis);
91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris);
92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba
Specii de mamifere: 1337 - Castor fiber (Castor, breb (specie reintrodusă));
1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Şuită)
1166 - Triturus cristatus (Triton cu creastă);
1993 - Triturus dobrogicus (Triton cu creastă dobrogean)
2555 - Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu);
1157 - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr);
2522 - Pelecus cultratus (Sabiţă);
Specii de nevertebrate: 4056 - Anisus vorticulus (Melcul cu cârlig);
1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare, gornicul);
4057 - Chilostoma banaticum;
4045 - Coenagrion ornatum (Ţărăncuţă);
1074 - Eriogaster catax;
1052 - Euphydryas maturna;
1083 - Lucanus cervus (Rădaşcă, Răgacea);

35
1037 - Ophiogomphus cecilia;

4064 - Theodoxus transversalis;
1032 - Unio crassus (Scoica de râu)
Specii de plante: 4081 - Cirsium brachycephalum (Pălămidă)
Situl este format din: cursul râului Mureș cu lunca aferentă, pădurea, culturi agricole,
pășuni. Râul Mureș prezintă fenomene de meandrare, cu frecvente zone inundabile și insule
acoperite cu pădure. Pădurea este caducifoliată (stejarul și frasinul fiind principalele specii).
Exista o presiune naturală exercitată de Acer negundo și Amrfa fruticosa care au un impact
negativ asupra speciilor autohtone. Nucul negru și plopul euroamerican sunt speciile autohtone
care în continuare se plantează în zonă, ocupând în anul 2006 cca. 6% din suprafața
împădurită. Culturile agricole din vecinătatea sitului și din ineriorul sitului sunt reprezentate de
culturi de cereale păioase, porumb. Există o suprafață însemnată de pășuni pe care există
suprapășunat cu oi. Activitățile mai importante sunt: extracția de nisip și balast, extracția de țiței,
agricultura, pășunatul, exploatarea forestieră, pescuitul sportiv, turismul de agrement.
Situl conține cel mai mare număr de specii de pește de pe întreg curs (cca. 55 specii)
de la somn pana la nisetru care apare accidental. De asemenea, se remarcă numărul foarte
mare de specii de păsări cca. 200, zona conținând cea mai mare populație de Riparia ripria și
Merops apiaster de pe întregul curs al Mureșului.
Vulnerabilitate: Se remarcă o tendință de urbanizare a anumitor zone restrânse din parc.
Tabelul nr. 9 Activități antropice în sit ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior
Managementul sitului: RNP - Romsilva Administrația Parcului " Lunca Mureșului" R.A.

36
Planuri de management ale sitului: Regulament arie protejată și Plan de Managemet

elaborat. Necesită avizare Ministerul Mediului și Pădurilor.
• ROSCI0109 Lunca Timișului

Situl de interes comunitar „Lunca Timişului” are drept scop protecţia şi conservarea
habitatelor naturale şi a speciilor de interes comunitar precum:
Tipuri de habitate: 3260 - Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul
montan, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion;
3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p;
6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis);
92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba
Specii de mamifere: 1324 - Myotis myotis (Liliac comun)
Specii de amfibieni şi reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)
1122 - Gobio uranoscopus (Petroc);
2555 - Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu);
Specii de nevertebrate: 4032 - Dioszeghyana schmidtii;
1052 - Euphydryas maturna;
1032 - Unio crassus (Scoica de râu)
Specii de plante: 1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă)
Vulnerabilitate:
Tabelul nr. 10 Activități antropice în sit ROSCI0109 Lunca Timișului

37
• ROSCI0115 Mlaștina Satchinez

Tipuri de habitate: 1530* - Pajişti şi mlaştini halofile panonice şi ponto-sarmatice
Specii de mamifere: 1355 - Lutra lutra (Vidră, Lutră);
1993 - Triturus dobrogicus (Triton cu creastă dobrogean)
Specii de peşti: 1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă);
1145 - Misgurnus fossilis (Ţipar)
Specii de nevertebrate: 4027 - Arytrura musculus;
4013 - Carabus hungaricus;
4035 - Gortyna borelii lunata;
1060 - Lycaena dispar
Mlaștinile de la Satchinez, împreună cu complexul lacustru, sunt considerate un rest
al fostelor mlaștini, inundate periodic, ce ocupau în trecut cea mai mare parte a Câmpiei
Banatului, se caracterizează prin existența unor mlaștini permanente ce alternează cu
suprafețe ocupate de stuf, bălți, fânețe și pâlcuride sălcii. Zona de tampon este importantă atât
pentru protecția rezervației cât și prin faptul că reprezintă locul de hrănire pentru numeroase
păsări.
Calitate și importanță: peste 100 specii de păsări majoritatea protejate pe plan
european, din care 42 specii păsări ale locului, 93 de specii de plante acvatice și palustre, 10
asociații vegetale, 875 de specii de insecte.
Vulnerabilitate: Efecte negative datorate activităților agricole: poluare sonoră,
eroziunile de teren în urma schimbării destinației terenurilor, poluarea cu substanțe chimice,
pășunatul, incendierea miriștilor. Efecte negative datorate lucrărilor hidrotehnice. Impactul
antropic: tăierea și incendierea stufului, tăierea copacilor, pescuitul, vânătoare și braconajul,
transportul.
Tabelul nr. 11 Activități antropice în sit ROSCI0115 Mlaștina Satchinez
• ROSCI0250 Ținutul Pădurenilor

38
Tipuri de habitate: 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;

9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
Specii de amfibieni şi reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă)
Acest sit este constituit aproape în totalitate din arborete de fag cu vârste de peste
100 ani conservate în starea lor naturală. Arboretele conțin elemente în vârstă de până la 180-
200 ani, cu dimensiuni excepționale (diametre peste 1,5 m și înălțimi peste 40 m). Habitatele
de interes comunitar întâlnite aici sunt: Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri de fag de
tip Asperulo-Fagetum și Păduri dacice de fag (Symphyto- Fagion).
Vulnerabilitate: Nu este cazul.
Tip de proprietate: Suprafața propusă este în proporție de 100% proprietatea statului.
Există solicitări pentru retrocedare din partea Composesorat Lăpugiu și comunitatea locală
Vadu Dobrii (informație de la Direcția Silvică Deva).
Vulnerabilitate:.
Tabelul nr. 12 Activități antropice în sit ROSCI0250 Ținutul Pădurenilor
Managementul sitului: Custode Direcția Silvică Deva din cadrul Regiei Naționale a
Pădurilor Romsilva;
Planuri de management ale sitului: Custodele rezervației naturale Codrii seculari de
pe văile Dobrișoarei și Prisloapei a depus la Academia Română Regulamentul și Planul de
management al ariei naturale protejate în vederea obținerii avizului.
• ROSCI0219 - Rusca Montană

Tipuri de habitate: 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior
(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae);
91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

39

Specii de amfibieni şi reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta
galbenă)
Specii de nevertebrate: 4039* - Nymphalis vaualbum
Vulnerabilitate: Contrar reputației, valorii și importanței europene a domeniului, dacă
nu se vor institui în timp record măsurile necesare pentru conservare și protejare legală a
acestor vestigii forestiere arhetipale, supraviețuirea lor va fi efemeră deoarece ingeniozitatea
devastării acestora este dezarmantă.
Tabelul nr. 13 Activități antropice în sit ROSCI0219 - Rusca Montană
Managementul sitului: fără custode
• ROSCI0277 - Becicherecu Mic

Specii de mamifere: 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Şuită)
Specii de amfibieni şi reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)
Calitate și importanță: Tipuri de vegetație de sărături reprezentative pentru pajiști și
mlaștini halofile panonice, care se dezvoltă mozaicat. În trecut, terenul a fost parțial
îmbunătățit pentru agricultură. În prezent, pe suprafețe importante s-a reinstalat vegetația
potențială.
Vulnerabilitate: Începând cu anul 1960, s-au executat lucrări intense de îmbunătățiri
funciare care au dus la transformări profunde în ceea ce privește solul, flora și vegetația. În
ultimii ani, prin abandonarea acestor lucrări, pe anumite suprafețe, s-a revenit la vegetația
potențială.
Organismul responsabil pentru managementul sitului: Nu există structură de
administrare.

40
Managementul sitului: Nu există plan de management.
• ROSCI0287 - Comloşu Mare

Specii de mamifere: 2633 - Mustela eversmannii (Dihor de stepă);
Situl este așezat în Câmpia joasă a Mureșului și Timișului, pe o zonă de depozite
aluvionare și loessoide, cu soluri cernoziomuri gleizate. Vegetația este cea a agrocenozelor,
cu elemente ruderale.
Calitate și importanță: Important ca unic punct de prezență certă a dihorului de stepă
(Mustela eversmannii) în vestul țării.
Vulnerabilitate: Zonă agricolă, supusă problemelor inerente cultivării intensive
Tabelul nr. 14 Activități antropice în sit ROSCI0287 - Comloşu Mare

administrare.
• ROSCI0336 - Pădurea Dumbrava

Tipuri de habitate: 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun
Calitate și importanță: SCI-ul se situează în etajul deluros de cvercete cu stejar (și cu
cer, gârniță, gorun și amestecuri ale acestora), în cadrul său fiind identificate două tipuri de
stațiuni forestiere de bonitate superioară și mijlocie. În cuprinsul acestui sit se întâlnesc 5 tipuri
naturale de pădure, de productivitate superioară și mijlocie, încadrate în 3 tipuri de habitate
forestiere din România: R 4140 – Păduri dacice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q.
ceris) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychis coronaria – valoare conservativă mare; R 4149
- Păduri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis – valoare
conservativă moderată; R 4153 - Păduri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) și gârniță
(Q. frainetto) cu Crocus flavus – valoare conservativă moderată. Toate aceste trei tipuri de
habitate au ca și corespondent, în Natura 2000, tipul de habitat 91M0 – Pannonian – Balkanic
turkey oak – sessile oak forest. În timpul sezoanelor cu precipitații abundente, pe unele
suprafețe depresionare ale sit-ului apare fenomenul de stagnare a apelor, ceea ce genere
mlaștini și condiții grele de regenerare a arboretului, chiar și uscarea semințișului existent.
Vulnerabilitate: În timpul sezoanelor cu precipitații abundente, în unele porțiuni ale sit-
ului apare fenomenul de stagnare a apelor, ceea ce generea mlaștini și condiții grele de
regenerare.

41
Situl este străbătut de drumul județean Buziaș - Sinersig, de la vest la est, creând
astfel o discontinuitate la nivelul sitului. Situl este accesibil pe întreg perimetrul, fiind expus
impactului antropic și potențialelor amenințări care vin din terenurile agricole învecinate.
Tip de proprietate: Suprafața sitului, acoperită în întregime de pădure, se află în
proprietatea statului. Administrarea pădurii se face de catre RNP-Romsilva prin Direcția Silvică
Timiș, O.S. Lugoj. Din punct de vedere administrativ-teritorial situl este localizat în U.P. VI
Dumbrava.
Tabelul nr. 15 Activități antropice în sit ROSCI0336 - Pădurea Dumbrav

administrare.
• ROSCI0337 - Pădurea Neudorfului

Tipuri de habitate: 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun ;
91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen
Specii de mamifere: 1352* - Canis lupus (Lup)
Calitate și importanță: Sit important pentru lup în bioregiunea continentală și zonă de
refugiu pentru haitele cu teritorii în Câmpia Vinga, din bioregiunea panonică.
Vulnerabilitate: Braconajul, vânătoarea, exploatări forestiere intensive, dezvoltări
antropice.

42
Tabelul nr. 16 Activități antropice în sit ROSCI0337 - Pădurea Neudorfului

administrare.
• ROSCI0338 - Pădurea Paniova

Tipuri de habitate: 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun
Calitate și importanță: SCI-ul se situează în etajul deluros de cvercete cu stejar (și cu
cer, gârniță, gorun și amestecuri ale acestora), în cadrul său fiind identificate patru tipuri de
stațiuni forestiere de bonitate superioară și mijlocie. În cuprinsul acestui sit se întâlnesc 5 tipuri
naturale de pădure, de productivitate superioară și mijlocie, încadrate în 3 tipuri de habitate
forestiere din România: R 4140 – Păduri dacice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q.
ceris) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychis coronaria – valoare conservativă mare; R 4149
- Păduri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis – valoare
conservativă moderată; R 4153 - Păduri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) și gârniță
(Q. frainetto) cu Crocus flavus – valoare conservativă moderată. Toate aceste trei tipuri de
habitate au ca și corespondent, în Natura 2000, tipul de habitat 91M0 – Pannonian – Balkanic
turkey oak – sessile oak forest. Vegetația forestieră corespunde tipului natural-fundamental
(vegetației natural potențiale), regenerarea arboretelor făcându-se în cea mai mare parte prin
regenerare naturală și completarea regenerării naturale cu puieți din specii locale. Pe
suprafețe restrânse au fost introduse prin plantare specii exotice - stejar roșu, salcam.
Vulnerabilitate: Situl este expus impactului antropic, fiind înconjurat de terenuri
agricole precum și de localitățile Hitiaș, Ghizela, Paniova, Secaș și Checheș. În partea de sud-
est poligonul este mărginit de drumul județean (comunal) Ghizela-Paniova. Accesul în sit se
poate face pe întreaga lungime a perimetrului. De asemenea, pășunatul reprezintă un risc
potențial pentru pădure.

43
Tabelul nr. 17 Activități antropice în sit ROSCI0338 - Pădurea Paniova
Tip de proprietate: Suprafața sitului, acoperită în intregime de pădure, se află în

proprietatea statului.
administrare.
• ROSCI0345 - Pajiştea Cenad

Specii de mamifere: 2633 - Mustela eversmannii (Dihor de stepă);
Calitate și importanță: Sit important pentru stepe și mlaștini sărate (Artemisio-
Festucetum pseudovinae association also). Apar și porțiuni valorase de pajiști Pannonice
steppice pe loess.
Vulnerabilitate: Transformarea în teren arabil, desecări, abandonarea pășunatului sau
suprapășunat, dezvoltarea de infrastructură, chimizare excesivă.
Tabelul nr. 18 Activități antropice în sit ROSCI0345 - Pajiştea Cenad

administrare.

44
• ROSCI0346 - Pajiştea Ciacova

Tipuri de habitate: 6240* - Pajişti stepice subpanonice
Calitate și importanță: Populație semnificativă de Trifolium subterraneum. Apar și
porțiuni valorase de pajiști Pannonice steppice pe loess.
Vulnerabilitate: Desecări, dezvoltarea infrastructurii, specii invazive de plante,
utilizarea excesivă a îngrășămintelor chimice în agricultură.
administrare.
• ROSCI0348 - Pajiştea Jebel

Calitate și importanță: Sit important foarte important pentru habitatul de pajiști
Pannonice steppice pe loess și pajiști sărăturate. Este semnalată și prezența speciei Trifolium
subterraneum importantă din punct de vedere conservativ. Apar și fragmente de pajiște
stepică primară Pannonică pe loess.
Vulnerabilitate: Transformarea în teren arabil.
administrare.
• ROSCI0349 - Pajiştea Pesac

Specii de mamifere: 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Şuită)
Calitate și importanță: Sit excelent pentru pajiști Pannonice steppice pe loess. Aici se
găsesc specii importante pentru acest tip de habitat ca: Chrysopogon gryllus, Thalictrum
minus, Asperula cynanchica.
Vulnerabilitate: Transformarea în teren arabil, desecări, dezvoltarea de infrastructură,
chimizare excesivă.
Tabelul nr. 19 Activități antropice în sit ROSCI0349 - Pajiştea Pesac

administrare.

45
• ROSCI0355 - Podişul Lipovei - Poiana Ruscă

Specii de amfibieni şi reptile: 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta
galbenă)
Specii de nevertebrate: 4050 - Isophya stysi (Cosaş);
4038 - Lycaena helle
Calitate și importanță: Sit extrem de important pentru carnivorele mari (lup, urs și râs),
include singura zonă cu habitate favorabile pentru toate cele trei specii din Podișul Lipovei.
Contribuie la eficiența și coerența rețelei Natura 2000, făcând parte din singurul coridor
ecologic structural și funcțional care conectează Munții Apuseni cu Carpații Meridionali. Prin
intermediul sitului Natura 2000 Defileul Mureșului Inferior este conectat la coridorul ecologic
din Munții Apuseni, iar prin intermediul siturilor Ținutul Pădurenilor și Rusca Montană la zonele
cu densități ridicate de carnivore mari din Carpații Meridionali.
Vulnerabilitate: Din punctul de vedere al conectivității populațiilor de carnivore mari,
fragmentarea habitatelor cauzată de dezvoltările antropice și a infrastructurii de transport
reprezintă factorul negativ major, cu precădere în banda de habitat favorabil din Podișul
Lipovei. În prezent drumul național 68A care intersectează acest sector mai păstrează
sectoare permeabile dar sectorul proiectat al autostrăzii Lugoj – Deva, în lipsa măsurilor de
defragmentare, va bloca sigurul coridor ecologic structural pentru urs între Munții Apuseni și
Carpații Meridionali. Situația este complicată și de prezența liniei de cale ferată și a drumului
comunal Margina – Grind care vor participa la efectul cumulat de barieră ecologică. În plus,
degradarea habitatului forestier în zona cea mai sensibilă a sitului (Podișul Lipovei) poate
influența semnificativ funcționalitatea coridorului ecologic. Braconajul este un alt factor cu
impact negativ major în cazul coridoarelor ecologice iar atitudinea comunităților locale, în
rândul cărora obișnuința conviețuirii cu carnivorele mari, și în special cu ursul, a dispărut, este
un factor care trebuie luat în calcul ca având un rol important în menținerea funcționalității
coridorului ecologic.

46
Tabelul nr. 20 Activități antropice în sit ROSCI0355 - Podişul Lipovei - Poiana Ruscă

administrare.
• ROSCI0388 - Sărăturile de la Foeni - Grăniceri

Calitate și importanță: Zonă importantă pentru sărături de tipul habitatelor Natura2000
incluse la mlaștini și pajiști halofile panonice (*1530). Asociații vegetale caracteristice prezente
în sit: Puccinellietum distantis Soó 1937.
potențială.
administrare.
• ROSCI0390 - Sărăturile Diniaş

Calitate și importanță: Diversitatea mare a solurilor sărăturate, la care se adaugă o
accentuată neuniformitate a microreliefului, marcată și de prezența fenomenelor de eroziune,
au determinat o mare variație a covorului vegetal, care se prezintă ca un mozaic viu, expresie
a florei și faunei variate și bogate. Specificul rezervației îl conferă halofitele obligate,
preferante și suportante, care sunt larg răspândite și contribuie efectiv la edificarea covorului
vegetal al pajiștilor halofile de pe aceste suprafețe. Prezența unui însemnat număr de halofite

47
accidentale, deși acestea au o participare limitată la edificarea fitocenozelor, oferă totuși

posibilitatea prognozării unor direcții de evoluție a covorului vegetal favorabile economiei, prin
dirijarea principalilor factori pedologici ce asigură o bună troficitate solurilor. Deși un teritoriu
limitat și într-o regiune apparent monotonă sub aspect floristic vegetează totuși un important
număr de specii- 216; dintre acestea 12 sunt halofite obligate, 31 halofite preferante, 57
halofite suportante, 95 halofite accidentale, iar 21 sunt specii cu totul întâmplătoare în
vegetația halofilă, provenite îndeosebi din fitocenozele antropogene învecinate. Tipuri de
vegetație de sărături reprezentative pentru pajiști și mlaștini halofile panonice, care se
dezvoltă mozaicat. În trecut, terenul a fost parțial îmbunătățit pentru agricultură. În prezent, pe
suprafețe importante s-a reinstalat vegetația potențială. Dintre speciile de libelule (Ordinul
Odonata) prezente în sit se remarcă o specie din familia Lestidae, Lestes barbarus, care este
adaptată la condiții de secetă (indivizii adulți au mobilitate crescută iar ouălele sunt rezistente
la uscăciune), fiind tipică pentru canalele cu apă temporară și chiar sărăturată.
potențială. Situl este vulnerabil la activitățile antropice necontrolate. Orice lucrare agricolă
poate afecta grav integritatea sitului.
Tip de proprietate: Terenul este în proprietatea satului Diniaș, comuna Peciu Nou.
Tabelul nr. 21 Activități antropice în sit ROSCI0390 - Sărăturile Diniaş
Organismul responsabil pentru managementul sitului:

Responsabilitatea revine atât Primăriei Comunei Peciu Nou cât și custodelui ariei
naturale protejate Sărăturile Diniaș.
Aria naturală protejată a fost atribuită în custodie începând cu data de 30.06.2006
societății comerciale CONS ELECTRIF.
Managementul sitului: Nu există un Plan de Management aprobat. SC CONS
ELECTRIFICAREA INSTAL SRL avea obligația să elaboreze un plan de management până la
data de 30.06.2007.
• ROSCI0402 - Valea din Sânandrei

Calitate și importanță: Sit foarte important pentru Pajiști stepice Panonice pe loess.
Aici se întâlnește specia Sonchus palustris care este singura semnalare din Panonic.

48
Vulnerabilitate: Transformarea în teren arabil, drenaj, dezvoltarea infrastructurii,

chimizare excesivă.
administrare.
Până în prezent în siturile Natura 2000 declarate în judeţul Timiş prin Ordinul
2387/2011 au fost identificate un număr de 21 tipuri de habitate de interes comunitar, 12 specii
de mamifere, 6 specii de amfibieni și reptile, 14 specii de pești, 18 specii de nevertebrate, 2
specii de plante. Conform Anexei nr. 2 a Legii nr. 49/2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007,
acestea sunt tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea Ariilor
Speciale de Conservare.
Până în prezent au fost identificate la nivelul judeţului 36 tipuri de habitate de
interes naţional (corespondente celor Natura 2000 descrise sau a căror prezenţă a fost
specifictă în judeţ în „Habitatele din România” elaborată de Doniţă et al., 2005): 3 habitate
corespunzătoare habitatelor de mlaştini, stepe tufărişuri şi păduri halofile, 6 habitate de ape
stătătoare dulcicole, 1 habitat de ape stătătoare saline şi salmastre, 2 habitate de lande şi
tufărişuri temperate, 2 habitate de pajişti umede şi comunităţi de ierburi înalte (buruienişuri), 1
habitat de pajişti mezofile, 10 habitate de păduri temperate de foioase cu frunze căzătoare, 6
habitate de păduri şi tufărişuri de luncă şi de mlaştini şi 5 habitate caracteristice vegetaţie de
margini de ape 8.
1.2.4.2. Arii de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)

În Monitorul Oficial al României nr. 715 din 11.10.2011 a fost publicată H.G. nr. 971
din 5 octombrie 2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1284/2007 privind
declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România, prin care au fost declarate 148 situri care au regim de arie
protejată. Dintre acestea, în județul Timiș au fost declarate 11 SPA-uri.
Actul normativ 971/2011 prevede:
- crearea de noi arii de protecție specială avifaunistică (SPA) în conformitate cu
prevederile Directivei 2009/147/CE (Directiva Păsări); la nivelul județului Timiș au fost
declarate 5 noi arii de protecție specială avifaunistică și anume: ROSPA0126 Livezile - Dolaț;
ROSPA0127 Lunca Bârzavei; ROSPA0128 Lunca Timișului; ROSPA0142 Teremia Mare -
Tomnatic; ROSPA0144 Uivar - Diniaș
- completarea și actualizarea formularelor standard Natura 2000 pentru toate SPA-
urile desemnate;
- aprobarea limitelor siturilor noi, precum și îmbunătățirea preciziei pentru cele
existente.
Raport privind Starea factorilor de mediu în judetul Timiș, anul 2008

8

49
Tabelul nr. 22 Lista Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică din județul Timiș
Nr. Cod de Regiune Localizar Suprafaţ Nr. convenție Organismul Actul de

crt. Identificare Biogeografi e județ a pe de custodie responsabil declarar
Nume că Timiș teritoriul /Data pentru e
județului încheieriii management
Timiș ul sitului
(ha) din
Formula
rul
Standar
d Natura
2000
1 ROSPA002 Continentală Făget 19481 198/15.07.201 Universitatea H.G.
9 (33%); 0 de Vest 1284/200
Defileul Margina "Vasile 7 și
Mureşului (61%); Goldiș" Arad, H.G.
Inferior și Mănăștiur Facultate de 971/2011
Dealurile (16%); Științe ale
Lipovei Ohaba Naturii
Lungă
(52%)
2 ROSPA004 Panonică Orţişoara 353,51 0035/23.02.20 Agenția H.G.
7 (3%) 10 Regională 1284/200
Hunedoara pentru 7 și
Timişană Protecția H.G.
Mediului 971/2011
Timișoara
3 ROSPA006 Panonică Cenad 2962,76 RNP - H.G.
9 (13%), Romsilva 1284/200
Lunca Periam Administrația 7 și
Mureşului (3%), Parcului " H.G.
Inferior Sânnicola Lunca 971/2011
u Mare Mureșului"
(<1%), R.A.
Sânpetru
Mare
(9%),
Saravale
(3%)
4 ROSPA007 Panonică Satchinez 268 203/19.08.201 Muzeul H.G.
8 (2%) 0 Banatului 1284/200
Mlaştina Timișoara 7 și H.G.
Satchinez 971/2011
5 ROSPA007 Panonică Orţişoara 302 Nu există H.G.
9 (<1%), structură de 1284/200
Mlaştinile Pişchia administrare. 7 și H.G.
Murani (2%) 971/2011

50

Timiș ul sitului
(ha) din
Formula
rul
Standar
d Natura
2000
6 ROSPA009 Panonică Banloc 4625 0197/15.07.20 Agenția H.G.
5 (<1%), 10 Regională 971/2011
Pădurea Ciacova pentru
Macedonia (12%), Protecția
Ghilad Mediului
(23%), Timișoara +
Giulvăz Universitatea
(3%) de Științe
Agricole și
Medicină
Veterinară a
Banatului
Timișoara
7. ROSPA012 Panonică Banloc 6565 Nu există H.G.
6 (2%), structură de 971/2011
Livezile - Ghilad administrare.
Dolaț (15%),
Giera
(<1%),
Livezile
(75%)
8. ROSPA012 Panonică Banloc 2393 Nu există H.G.
7 (18%), structură de 971/2011
Lunca Denta administrare.
Bârzavei (4%),
Deta
(<1%)
9. ROSPA012 Panonică, Bucovăț 13404 Nu există H.G.
8 Lunca Continentală (2%), structură de 971/2011
Timișului Buziaș administrare.
(9%),
Chevereș
u Mare
(51%),
Giroc
(12%),
Moșnița
Nouă
(7%),
Pădureni
(30%),
Racovița
(30%),
Recaș
(2%),
Sacoșu

51

Timiș ul sitului
(ha) din
Formula
rul
Standar
d Natura
2000
Turcesc
(21%),
Topolovăț
u Mare
(<1%),
Șag (7%)
10. ROSPA014 Panonică Comloșu 6628 Nu există H.G.
2 Teremia Mare structură de 971/2011
Mare - (17%), administrare.
Tomnatic Gottlob
(25%),
Lovrin
(<1%),
Teremia
Mare
(37%),
Tomnatic
(21%)
11. ROSPA014 Panonică Cenei 10043,3 Nu există H.G.
4 Uivar - (<1%), structură de 971/2011
Diniaș Otelec(2% administrare.
),
Parța(<1%
),
Peciu Nou
(51%),
Sânmihaiu
Român
(4%),
Uivar
(25%).
(Sursa: www.mmediu.ro; Anexa nr. 1 din H.G. nr. 971/2011 pentru modificarea și completarea
HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România)
Centre de informare:
- ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior, Parcul Natural Lunca Mureșului - Pădurea
Ceala, FN, Arad, jud. Arad.
- ROSPA0078 Mlaştina Satchinez, Localitatea Satchinez, jud. Timiș.
Propuneri de extinderi de situri existente:

1. ROSPA0078 Mlaștina Satchinez

52
2. ROSPA0047 Hunedoara Timișană

3. ROSPA0029 Defileul Mureșului Inferior și Dealurile Lipovei
4. ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior
5. ROSPA0095 Pădurea Macedonia
În anexa nr. 3 se află lista Ariilor de Protecție Specială Avifaunistică cu date

centralizate.
Lista speciilor de păsări pentru care a fost declarată fiecare Arie de Protecție
Specială Avifaunistică
• ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior și Dealurile Lipovei

Specii de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC: 34.
Tabelul nr. 23 Specii de păsări calificative din ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior și
Dealurile Lipovei
Specia Română Cuibărire Iernare Migrație Criteriu

(per.) (ind.) (ind.)
Alcedo atthis Pescăraș albastru 30 - 50 C6
Aquila pomarina Acvilă țipătoare mică > 60 - 70 C6
Caprimulgus Caprimulg 600 - 800 C6
europaeus
Ciconia nigra Barză neagră 8 - 10 C6
Circaetus gallicus Șerpar 8 - 12 C6
Crex crex Cristelul de câmp 150 - 180 C1, C6
Dendrocopos medius Ciocănitoare de stejar 2200 - 2300 C6
Dryocopus martius Ciocănitoare neagră 150 - 170 C6
Hieraaetus pennatus Acvilă mică 3-4 C6
Lanius minor Sfrâncioc cu frunte 300 - 350 C6
neagră
Lullula arborea Ciocârlie de pădure 1800 - 1900 C6
Pernis apivorus Viespar 80 - 110 C6
Picus canus Ghionoaie sură 250 - 280 C6
Strix uralensis Huhurez mare 155 - 160 C6
Sylvia nisoria Silvie porumbacă 100 - 110 C6
Ciconia ciconia Barza albă 40 - 50 C6
C1 - Specii de interes conservativ global
C2 - Concentrări de specii amenințate la nivelul Uniunii Europene
C6 - Populații importante din specii amenințate la nivelul Uniunii Europene
Zonă deluroasă cu multe păduri compacte de foioase și zone deschise de o valoare rar
întâlnită de- a lungul Mureșului. Habitatele foarte diversificate care permit stabilirea unui număr
mari de specii care sunt afectate de activitatea umană doar într-o foarte mică măsură. În
pădurile din zona propusă cuibărește probabil cea mai mare populație de ciocănitoare de stejar.
Întâlnim efective importante la nivel național din 4 specii de răpitoare, acest lucru fiind posibil din
cauza condițiilor excelente de cuibărit (păduri bătrâne) și de vânătoare. Cel mai important loc de
hrănire al răpitoarelor și al berzelor albe și negre este în lunca Mureșului, pajiștile de aici fiind

53
indispensabile și populației de cristel de câmp. În zonele deschise cu pâlcuri de copaci și

tufărișuri găsim silvia porumbacă, caprimulgul și sfrânciocul cu fruntea neagră.
Tip de proprietate: în porțiunea din județul Timiș majoritatea suprafeței se află în
proprietate privată (cca 80%).
Vulnerabilitate:
1. defrișările, tăierile ras și lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe
suprafețe mari
2. tăierile selective a arborilor în vârstă sau a unor specii
3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci
4. turismul necontrolat
5. amenajări forestiere și tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate
6. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul și zgomotul cauzat de către gonaci
7. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate
8. braconaj
9. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, mașini de teren
10. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor
11. deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului
12. prinderea păsărilor cu capcane
13. scoaterea puilor pentru comerț ilegal
14. împăduriri cu specii neindigene (salcâm, oțetar, cenușar etc.)
15. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (pășuni, fânațe etc.)
16. înmulțirea necontrolată a speciilor invazive
17. industrializare și creșterea zonelor urbane
18. electrocutare și coliziune în linii electrice
19. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din
cele tradiționale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a
chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje și mașini
20. schimbarea habitatului semi-natural (fânețe, pășuni) datorită încetării activităților
agricole ca cositul sau pășunatul
21. cositul în perioada de cuibărire
22. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele poantele de cristel de câmp)
23. arderea vegetației (a miriștii și a pârloagelor)

54
Tabelul nr. 24 Activități antropice în sit ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior și

Dealurile Lipovei
Managementul sitului: Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" Arad

Planuri de management ale sitului: Nu există plan de management pentru suprafața
din județul Timiș .
• ROSPA0047 Hunedoara Timişană
Specii de păsări cu migrație regulată menționate în Anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC: 1.
Tabelul nr. 25 Specii de păsări calificative din ROSPA0047 Hunedoara Timișană

Coracias garrulus Dumbrăveanca 8 - 12 C1
Falco vespertinus Vânturelul de 60 - 72 C1, C6
seară
Regiune de câmpie cu zone agricole și pășuni aride, habitatul tipic al celor două
specii prioritare. Amândouă specii folosesc aceste arii ca terenuri de vânătoare.

55
Colonia de vânturei se află în cuiburile de cioară de semănătură din trei pâlcuri de

salcâm, care sunt afectate într-o oarecare măsură de intervenția omului (tăierea arborilor și
deranjul coloniei de către vânători în timpul cuibăritului).
Este cea mai importantă colonie de vânturel de seară din România și al doilea ca
mărime din Bazinul Carpatic, unde se desfășoară un proiect Life pentru salvarea speciei.
Tip de proprietate: Pe teritoriul județului Timiș situl este format din terenuri agricole
private.
Vulnerabilitate:
1. deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului (colonii de stârci și ciori)
2. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele
tradiționale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a
4. braconaj
6. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)
9. folosirea pesticidelor
suprafețe mari
14. vânătoarea în timpul cuibăritului prin deranjul și zgomotul cauzat de către gonaci
18. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

56
Tabelul nr. 26 Activități antropice în sit ROSPA0047 Hunedoara Timişană
Managementul sitului: Administrator: Agenția Regională pentru Protecția Mediului

Timișoara
Planuri de management ale sitului: Nu există plan de management pentru Hunedoara
Timișana. Nu există plan de management pentru suprafața din județul Timiș.
• ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior

2009/147/EC: 7.
Tabelul nr. 27 Specii de păsări calificative din ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior

Ciconia nigra Barză neagră 2-3 100 - 200 C2
Coracias garrulus Dumbrăveanca 30 - 50 C1
Crex crex Cristelul de 20 - 30 C1
câmp
Falco cherrug Șoimul 1-2 2-4 C1, C6
dunărean
Haliaeetus albicilla Codalb 1 4-8 C6
Sylvia nisoria Silvie 45 - 65 C6
porumbacă
Milvus migrans Gaie neagră 2 C6
Tabelul nr. 28 Alte specii de păsări importante din ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior
Specia Română Cuibărire (per.) Iernare (ind.) Migrație

(ind.)
Anthus Fâsă de câmp 60 -70
campestris
Aquila pomarina Acvilă țipătoare mică 10 - 20
Ardea purpurea Stârc roșu 5-8
Buteo rufinus Șorecar mare 1-3 4-8
Ciconia ciconia Barză albă 25 - 30 50 - 80
Circus pygargus Erete sur 1-2 10 - 15
Egretta garzetta Egretă mică 10 - 15 40 - 80

57
Specia Română Cuibărire (per.) Iernare (ind.) Migrație

(ind.)
Hieraatus Acvilă mică 0-2
pennatus
Lanius minor Sfrâncioc cu frunte 100 - 120
neagră
Lullula arborea Ciocârlie de pădure 30 - 50
Milvus migrans Gaie neagră 2
Situl este format din: cursul râului Mureș cu lunca aferentă, pădurea, culturile agricole
aferente. Râului Mureș prezintă fenomene de meandrare, cu frecvente zone inundabile și
insule acoperite cu padure. Pădurea este caducifoliată (stejarul și frasinul fiind principalele
specii). Există o presiune naturală exercitată de Acer negundo și Amrfa fruticosa care au un
impact negativ asupra speciilor autohtone. Nucul negru și plopul euroamerican sunt speciile
autohtone care în continuare se plantează în zonă, ocupand în anul 2006 cca. 6% din
suprafața împădurită. Culturile agricole din vecinătatea sitului și din interiorul sitului sunt
reprezentate de culturi de cereale păioase, porumb. Există o suprafață însemnată de pășuni
pe care există suprapășunat cu oi.
Activitățile mai importante sunt: extracția de nisip și balast, extracția de țiței,
agricultura, pășunatul, exploatarea forestieră, pescuitul sportiv, turismul de agrement.
Situl conține cel mai mare număr de specii de pește de pe întregul curs (cca. 55 specii) de la
somn până la nisetru care apare accidental.
De asemenea se remarcă numărul foarte mare de specii de păsări cca. 200, zona
conținând cea mai mare populație de Riparia ripria și Merops apiaster de pe întregul curs al
Mureșului.
Pădurea de luncă este în prezent Parc Natural care se întinde pe o suprafață mai
restrânsă decât zona propusă. Datorită restrângerii zonelor umede din lunca inundabilă a
Mureșului, în prezent unele terenuri agricole joacă un rol important în ceea ce privește locurile
de hrănire pentru păsări răpitoare, berze și stârci.
În zona propusă cuibăresc trei specii de răpitori de un interes deosebit pentru
România șoimului dunărean, gaia negră și codalbul.
În vecinătatea pădurii mixte se află câmpuri inundabile de o valoare mare pentru
păsările cuibăritoare în zonă dar și pentru cele aflate în pasaj.
Râul Mureș și lacurile de la Nădlac atrag în timpul migrației un număr mare de păsări
de apă dintre care o parte iernează pe porțiunile neînghețate ale râului. Barza neagră apare
regulat în pasajul de toamnă în număr mare. Deșii zona nu îndeplinește condițiile necesare
pentru a fi clasificat și ca C4 (aglomerări mari de păsări acvatice), este de remarcat numărul
acestor păsări care vizitează regiunea în această perioadă.
Considerăm demn de amintit și colonia mixtă de stârci care se află în pădurea de luncă.
Vulnerabilitate:
suprafețe mari

58

4. turismul necontrolat
6. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul și zgomotul cauzat de către gonaci
8. braconaj
12. prinderea păsărilor cu capcane
14. împăduriri cu specii neindigene (salcâm, oțetar, cenușar etc.)
18. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din
cele tradiționale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a
Tabelul nr. 29 Activități antropice în sit ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior

59
Managementul sitului: Administrația Parcului Natural Lunca Mureșului a fost

desemnat operator a acestui site în data 19.07.06 de către ARPM Timișoara.
Planuri de management ale sitului: Organismul responsabil pentru managementul
sitului este Parcul Natural Lunca Mureșului.
• ROSPA0078 Mlaştina Satchinez

Tabelul nr. 30 Specii de păsări calificative din ROSPA0078 Mlaștina Satchinez

Plegadis falcinellus Țigănuș 5-8 C6
Circus aeruginosus Erete de stuf 10 - 15 C6
Falco vespertinus Vânturelul de 10 - 16 200 - 400 C1
seară
Crex crex Cristelul de câmp 5-8 C1
Aythya nyroca Rață roșie 3-5 C1
Ardea purpurea Stârc roșu 5 - 20 C6
Mlaștinile de la Satchinez se află la circa 25 km NV de Timișoara. Din punct de

vedere geomorfologic se află la contactul a trei câmpii cu caractere morfologice diferite:
Câmpia Timișului, Câmpia Vingăi, Câmpia Jimboliei.

60
Mlaștinile de la Satchinez, împreună cu complexul lacustru, sunt considerate un rest

al fostelor mlaștini, inundate periodic, ce ocupau în trecut cea mai mare parte a Câmpiei
Banatului, se caracterizează prin existența unor mlaștini permanente ce alternează cu
suprafețe ocupate de stuf, bălți, fânețe și pâlcuri de sălcii. Zona de tampon este importantă
atât pentru protecția rezervației cât și prin faptul că reprezintă locul de hrănire pentru
numeroase păsări.
Zonă de șes cu mlaștini, stufăriș întins și câmpuri umede, care oferă loc de cuibărit
pentru multe specii de baltă. Dintre acestea cele mai importante sunt eretele de stuf, stârcul
roșu, rața roșie, însă pentru zonă este unul dintre foarte puținele locuri de cuibărit din afara
Dobrogei pentru țigănuș și cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus). În afara speciilor amintite,
zona prezintă loc de reproducere și pentru câteva perechi de chirighiță cu obraji albi
(Chlidonias hybridus), buhai de baltă (Botaurtus stellaris), stârc galben (Ardeola ralloides),
egretă mică (Egretta garzetta), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) și piciorong
(Himantopus himantopus).
În pâlcurile de copaci găsim efective de vânturel de seară, iar pe pajiști cuibăresc
cristelii de câmp. Cu o reabilitare amplă a zonei se poate îmbunătății în mare măsură calitatea
locurilor de cuibărit pentru un număr mare de specii.
Tip de proprietate: Situl în mare parte este în proprietatea Primăriei comunei
Satchinez precum și în proprietate privată, iar din decembrie 2005 este atribuit cu titlul de
custodie Muzeului Banatului Timișoara.
Vulnerabilitate:
3. braconaj
4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de șes
11. reglarea cursurilor râurilor

61
suprafețe mari
Tabelul nr. 31 Activități antropice în sit ROSPA0078 Mlaştina Satchinez
Managementul sitului: Responsabilitatea revine atât Primăriilor comunelor de pe raza

sitului cât și custodelui Muzeul Banatului Timișoara.
Planuri de management ale sitului: Custodele are obligația realizării până la finele
anului 2006 unui plan de management.
În anul 2002 a fost elaborat un plan de management în cadrul unui proiect Life.
• ROSPA0079 Mlaştinile Murani

Lacul Murani s-a format cu 25 ani în urmă prin bararea Pârăului Măgheruș. Are o
lungime de 4 km și o suprafață de circa 200 ha. Lacul se găsește la NE de sat și la V de
Pădurea Pișchia. Lacul a luat locul unei văi mlăștinoase care avea o lățime de 200-600 m și o
lungime de mai mulți kilometri. La coada lacului s-a dezvoltat stuf și papură, habitat care a
făcut posibilă colonizarea lacului de o serie de specii de păsări acvatice de importanță majoră.
În amonte de baraj a existat o zonă cu numeroase tufe de răchită și sălcii. Situl este înconjurat
de terenuri agricole.
Zona este importantă datorită speciilor avifaunistice, protejate conform legislației
internaționale și naționale. Aceste zone sunt împânzite cu vegetație palustră și acvatică,
stufărișuri și păpuriș. Valoarea acestora este extrem de mare atât pentru autoepurarea apelor
și conservarea unei bogate biodiversități, cât și pentru existența omului. De asemenea,
Mlaștina Murani constituie una dintre cele 44 de Arii de Importanță Avifaunistică ale României
(Heath, Evans, 2000). Mlaștinile Murani constituie un loc ideal de cuibărire și de popas în
timpul pasajului pentru un număr însemnat de specii de păsări de importanță națională cât și

62
europeană. Alături de Pădurea Pișchia, Mlaștina Murani este menționată în BirdLife

International având cod IBA RO 030 conform criteriilor IBA (European IBA Criteria) A1; B2.
Tip de proprietate: Lacul Murani aparține primăriei comunei Pișchia și este acordat ca
titlu custodie respectivei primării. Administrarea luciului de apă se face de către Direcția Apelor
Banat. Pădurea Pișchia din vecinătatea propuneri de sit este în administrarea Direcției Silvice
Timiș.
Vulnerabilitate:
În lipsa unei zone de tampon între sit și ternurile cultivate pot apărea influențe
negative. Există activități de pescuit sportiv pe raza lacului, dar care nu se extind în zona
coada lacului, astfel nu este periclitată avifauna care este protejată de vegetație. Dezvoltarea
unui turism necontrolat ar duce la dispariția avifaunei din zonă. Calitatea pădunilor aferente
depinde de modul lor de exploatare (de pășunat).
Tabelul nr. 32 Activități antropice în sit ROSPA0079 Mlaştinile Murani
Managementul sitului: Primăriei comunei Pișchia, Direcția Apelor Banat.

Planuri de management ale sitului: Noul custode al ariei protejate, Primăria comunei
Pișchia, are obligația ca până în decembrie 2006 să elaboreze planul de management pentru
aria naturală protejată cu același nume.
• ROSPA0095 Pădurea Macedonia

Tabelul nr. 33 Specii de păsări calificative din ROSPA0095 Pădurea Macedonia

Crex crex Cristelul de câmp 20 - 25 C1
Nycticorax nycticorax Stârc de noapte 100 - 150 C6
Situl cuprinde trei ansambluri diferite: lunca, pădurea propriu zisă și terenurile
aferente în mare parte reprezentate de pășuni. Lunca este de aproximativ 9-10 km, mărginită
de un amestec de arbori (sălcii) și arbuști, lățimea luncii fiind de 100-150 m. Cursul apei

63
formează numeroase meandre și mici acumulări temporare de ape. Relict de pădure

caducifoliată (stejar, carpen) în amestec cu sălcii, situată în zona inundabilă a Luncii Timișului.
Zona din jurul pădurii este o zonă heterogenă formată în mare parte din pajiște mezofilă,
exploatate prin pășunat cu rumegătoare mici, culturi agricole extensive cu frecvente crânguri.
Pădure de câmpie în vecinătatea căruia întâlnim terenuri agricole, câmpuri mlăștinoase,
fânețe și canale, care oferă loc de hrănire păsărilor cuibăritoare. Aici găsim cea mai
importantă colonie de stârc de noapte – specie în declin numeric - din interiorul țării.
Pe lângă stârcii de noapte, în colonie cuibăresc în număr apreciabil și egrete mici
(Egretta garzetta) și remarcăm apariția cormoranului mic (Phalacrocorax pygmeus). Pe pajștile
umede cuibăresc efective importante din cristelul de câmp.
Tip de proprietate: Pădurea este propietate de stat (Direcția Silvică Timiș), lunca
Timișului domeniu de stat (Apele Române), iar terenurile aferente sunt domeniu privat.
Vulnerabilitate:
chimiclelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje și mașini
3. braconaj
4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de șes
suprafețe mari

64
24. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere
Tabelul nr. 34 Activități antropice în sit ROSPA0095 Pădurea Macedonia
Managementul sitului: Custode - APM Timiș

Planuri de management ale sitului: pentru acest sit nu este elaborat plan de
management.
• ROSPA0126 Livezile - Dolaț

2009/147/EC: 1.
Situl se încadrează în regiunea biogeografică panonică, fiind situat în Câmpia
Timișului. La vest este mărginit de localitatea Giera, la nord de Canalul Lanca-Birda, la nord-
est de localitatea Ghilad iar la est de localitățile Banloc și Ofsenița. Cuprinde terenuri agricole
în principal, precum și zone umede.
Această zonă a fost identificată în cadrul programului LIFE "Conservarea vânturelului
de seară în regiunea Panonică", ca fiind foarte importantă pentru vânturei de seară. În ceea ce
privește Câmpia de Vest, acoperirea coloniilor de vânturel de seară de câtre SPA-uri este
excelentă în județele Satu Mare (100%), Bihor (83%) și Arad (83%), însă este practic
inexistentă (1%!!!) în Timiș, tocmai în județul bănățean, unde se află aproape jumătate
(47,8%) din populația cuibăritoare din Câmpia de Vest (conform datelor colectate în cadrul
proiectului LIFE, 2009). În 2007 abia o mică parte a populației din județul Timiș s-a cunoscut,
majoritatea coloniilor importante din Banat fiind identificate în cursul activităților de
monitorizare desfășurate în cadrul proiectului LIFE. Datele obținute în urma evaluării populației
din această regiune ne-au indicat necesitatea absolută privind includerea celor mai importante
colonii de cuibărit în rețeaua Natura 2000 din România. În cazul, în care aceste propuneri se
acceptă (Teremia Mare-Tomnatic, Uivar-Diniaș, respectiv Livezile-Dolaț), procentul perechilor
cuibăritoare din SPA-uri ar crește semnificativ - cu 104 de perechi conform datelor din 2009 -
atât în județul Timiș (de la 0% la 55-60%), cât și în întreaga Câmpie de Vest (de la 40-42% la

65
65-68%). Colonia de cuibărit respectiv locul de înnoptare din perioada de toamnă de la

Livezile se află pe șirul de plopi piramidali situat pe marginea drumului comunal ce leagă fostul
CAP de comună. Pășunea de lângă limita sudică a localității, terenurile agricole abandonate
din vestul coloniei precum și terenurile arabile din estul plantației de plopi constituie locurile
cele mai importante de hrănit pentru vântureii cuibăritori și cei în pasaj (până la 1200 de ex.).
Colonia de la Dolaț se compune din două colonii apropiate, una fiind situată pe plopii
piramidali din nordul satului, cealaltă fiind amplasată pe stejarii din curtea unei ferme
apropiate. Vântureii respectiv ciorile se hrănesc pe pășunile din vestul localității precum și pe
terenurile arabile extensive din împrejur.
Vulnerabilitate: Specia gazdă pentru populația cuibăritoare de Falco vespertinus, în
acest sit este Corvus frugilegus. Astfel, atât integritatea fizică a coloniilor de cioară de
semănătură din perimetrul sitului cât și exemplarele acestei specii nu trebuie amenințate direct
sau indirect de activitățile umane.
Tabelul nr. 35 Activități antropice în sit ROSPA0126 Livezile – Dolaț
Managementul sitului: Nu există structură de administrare.

Planuri de management ale sitului: Nu există plan de management.
• ROSPA0127 Lunca Bârzavei

Tabelul nr. 36 Specii de păsări calificative din ROSPA0127 Lunca Bârzavei

Aythya nyroca 10 - 15
Egretta garzetta 8 - 10
Himantopus 5 - 10
himantopus
Falco vespertinus 3-5
Falco cherrug 1-2
Zonă importantă pentru speciile de păsări acvatice sau care depind de zonele umede
precum codalbul și barza neagră. Dintre speciile de păsări acvatice care cuibăresc în
perimetrul acestui sit, se remarcă Aythya nyroca, Egretta garzetta și Himantopus himantopus.
De asemenea zona este importantă pentru Falco vespertinus și Falco cherrug.

66
Situl se încadrează în regiunea biogeografică panonică. Situl este traversat de la est

la vest de Canalul Bârzava, la nord-est include Pădurea Banloc-Soca de-a lungul pârâului
Bârdeanca, iar la sud situl se întinde până la granița de stat. Cuprinde terenuri agricole, păduri
de luncă, pășuni și zone umede (inclusiv o fermă piscicolă). Climatul este temperat continental
moderat, caracteristic părții de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influențe
submediteraneene (varianta adriatică). Trăsăturile sale generale sunt marcate de diversitatea
și neregularitatea proceselor atmosferice.
Vulnerabilitate:
1. intensificarea agriculturii
2. schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiționale în agricultură
intensivă
3. folosirea excesivă a chimicalelor
4. efectuarea lucrărilor numai cu utilaje și mașini
agricole precum cositul sau pășunatul
6. braconaj
7. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor
14. amplasare de generatoare eoliene
suprafețe mari
17. tăierile selective a arborilor în vârstă sau a arborilor în care cuibăresc specii de
păsări răpitoare sau barza neagră
18. arderea stufului în perioada de cuibărire.

67
Tabelul nr. 37 Activități antropice în sit ROSPA0127 Lunca Bârzavei

• ROSPA0128 Lunca Timișului

2009/147/EC: 1.
Tabelul nr. 38 Specii de păsări calificative din ROSPA0128 Lunca Timișului

Coracias garrulus 20 - 22
Aythya nyroca 1-3 50 - 100
Falco vespertinus 5 - 10
Situl se încadrează în regiunea biogeografică panonică, fiind situat în Campia

Timișului. La vest este marginit de localitatea Șag, la nord urmărește lunca inundabilă a Râului
Timiș, la nord-est include Pădurea Hitiaș, la est de localitatea Sârbova, iar la sud de localitatea
Sacoșu Turcesc.
Situl cuprinde păduri de luncă, zăvoaie, terenuri agricole, pășuni și zone umede, fiind
important pentru populațiile cuibăritoare de Coracias garrulus și pentru efectivele de Aythya
nyroca care apar în perioadele de migrație. Parte din acest sit este declarat AIA. De le
declararea acestuia s-a dovedit importanța pădurii din aval, de la Șag, respectiv a terenurilor
arabile adiacente mai ales pentru Falco vespertinus și Coracias garrulus.
Vulnerabilitate: Vulnerabilitate relativ scăzută. Există riscul deranjării coloniilor în
perioada de cuibărit. Este o zona favorabilă pentru păsările acvatice deoarece cuprinde și
bazinele piscicole de la Sacoșu Turcesc. Există riscul folosirii în exces a pesticidelor și a
îngrășămintelor chimice în zonele arabile.

68
Tabelul nr. 39 Activități antropice în sit ROSPA0128 Lunca Timișului

• ROSPA0142 Teremia Mare - Tomnatic

2009/147/EC: 1.
Situl se încadrează în regiunea biogeografică panonică, fiind situat în Câmpia
Jimboliei. La vest este marginit de localitatea Teremia și granița de stat, la nord de localitățile
Nerău și Tomnatic iar la est de localitatile Lovrin și Gottlob. În extremitatea sudică se află
localitatea Comloșu Mare. Cuprinde în principal terenuri agricole, pajiști și zone umede.
privește Câmpia de Vest, acoperirea coloniilor de vânturel de seară de către SPA-uri este
atât în județul Timiș (de la 0% la 55-60%), cât și în întreaga Câmpia de Vest (de la 40-42% la
65-68%). Colonia din Teremia Mare se găsește la marginea comunei și este instalată într-un
salcâmet respectiv arbori aparținând diferitelor specii dintre marginea șoselei și stadion.
Vântureii își procură hrana pe pășunile dinspre Teremia Mică respectiv Nerău- Comloșu Mare,
precum și pe terenurile agricole din împrejur. Colonia de la Tomnatic se găsește într-un pâlc
alcătuit din zece plopi hibrizi, situat între Tomnatic și Gottlob în apropierea gropii de gunoi.
Primăvara păsările se hrănesc pe pășunea de lângă colonie respectiv cea care se întinde la
vest de DN Sânnicolau Mare-Timișoara. Terenurile agricole sunt folosite pentru procurarea
hranei în special în perioada de cuibărit și după părăsirea cuiburilor de către pui. Specia
cuibărește și solitar în pădurea de salcâm de la Comloșu Mare.

69

Planuri de management ale sitului: Nu există plan de management
• ROSPA0144 Uivar - Diniaș

2009/147/EC: 2.
Situl se încadrează în regiunea biogeografică panonică. Situl cuprinde cursul
Canalului Bega între localitățile Otelec și Uivar, iar în amonte acesta constituie limita până în
dreptul localității Diniaș. În sud-vest este mărginit de localitatea Pustiniș iar la sud de
localitățile Sânmartinul Sârbesc și Peciu Nou. Cuprinde în principal terenuri agricole, pajiști și
zone umede.
privește Câmpia de Vest, acoperirea coloniilor de vânturel de seară de către SPA-uri este
atât în județul Timiș (de la 0% la 55-60%), cât și în întreaga Câmpie de Vest (de la 40-42% la
65-68%). În apropierea comunei Uivar se găsesc două colonii: una dintre ele e instalată pe
plopii din imediata vecinătate a stadionului, cealaltă pe plopii de lângă ferma Uivar. Tot aici se
află cel mai important loc tradițional de înnoptare folosit de sute de vânturei de seară în
perioada de toamnă. Pajiștile dintre Uivar, Sânmartinu Maghiar și Otelec precum și terenurile
agricole dintre șoseaua Uivar-Pustiniș și Canalul Bega sunt foarte importante pentru vânturei.
Colonia de la Diniaș este instalată pe plopii piramidali de la marginea satului, între clădirile
dezafectate ale fostei CAP. În vecinătatea comunei Peciu Nou există două colonii, una la
stadion iar cealaltă lângă o fermă. Vântureii se hrănesc pe pajiștile sărăturoase (arie protejată)
situate la est, nord-est de localitate, respectiv pe pășunile dintre Diniaș, Peciu Nou și
Sânmartinu Sârbesc. Terenurile agricole din vecinătate sunt folosite atât de păsările
cuibăritoare, cât și cele în migrație care se strâng pentru înnoptare.

70

1.2.4.3. Propunei situri NATURA 2000

Ministerul Mediului şi Pădurilor a iniţiat în anul 2009 un proiect pentru desemnarea
de noi Situri Natura 2000 ca urmare a obligaţiilor ce revin ţării noastre ca stat membru al UE în
ceea ce priveşte constituirea şi consolidarea Reţelei Ecologice Europene Natura 2000 în
România.
La nivelul judeţului Timiş există un Sit de Interes Comunitar Natura 2000 nou
propus:
Tabelul nr. 40 Propunere Situri de Interes Comunitar în județul Timiș
Nr. crt. Cod de Identificare Numele Sitului de Interes Comunitar propus

1 ROSCI0313 SCI Livezile - Banloc
(Sursa: ARPM Timișoara, Regiunea Vest)

1.2.5. Zone protejate în intravilane
Lista ariilor naturale protejate care se regăsesc în intravilanul localităţilor din judeţul
Timiş:
• ROSPA0142 Teremia Mare - Tomnatic: suprapusă parţial peste intravilanul
localității Comloşul Mare
• ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior - Dealurile Lipovei: localităţi integral
cuprinse în sit : Bulza şi Groşi
• ROSPA0128 Lunca Timişului: suprapusă parţial peste intravilanul extins al
localității Chevereşul Mare
• ROSPA 0047 Hunedoara Timişană: suprapusă parţial peste intravilanul localității
Orţişoara
• ROSCI0349 Pajiştea Pesac: suprapusă parţial pe ste intravilanul localității
Bulgăruş.

71
• Pădure - Parc Buziaș: în intravilanul orașului Buziaș

• Parcul Banloc: în intravilanul comunei Banloc
• Parcul Natural Lunca Mureşului: suprapus parțial peste intravilanul localității
Periam.
Până în anul 2009, Parcul Botanic Timișoara a avut statut de rezervație științifică
botanică. Această arie cu o suprafață de 8 ha a fost declarată protejată conform HCJ nr.
19/1995, iar statutul de arie protejată a fost retras conform HCJ nr. 69/2009. Se află în
intravilanul municipiului Timișoara.
În ceea ce priveşte intravilanul extins al localităţilor judeţului Timiş, Agenția Regională
pentru Protecția Mediului Timișoara - Regiunea Vest, nu poate furniza informaţiile solicitate
întrucât nu deţine evidenţa, precum şi coordonatele Stereo 1970 ale tuturor planurilor de
urbanism aprobate de către Consiliul Judeţean Timiş.
1.2.6. Principalele probleme ale ariilor naturale protejate
1. Administrarea ariilor naturale protejate (Legea 49/2011 pentru aprobarea OUG nr.
57/2007, art. 18) nu este definitivată.
2. Planurile de management și regulamentele ariilor naturale protejate (Legea
49/2011 pentru aprobarea OUG. nr. 57/2007, art. 19) nu sunt aprobate încă de Ministerul
Mediului și Pădurilor. S-a constatat că în perimetrul ariilor naturale protejate se desfășoară
diferite activități economice neavizate de către custozi.
3. Zonarea internă a parcului natural ( Legea 49/2011 pentru aprobarea OUG. nr
57/2007, art. 22) nu este materializată în teren.
4. În ariile protejate instituite prin HCJ nr. 19/1995 au fost stabilite limitele în teren, dar
administrațiile publice locale nu cunosc localizarea exactă a acestora;
1.3. PROCESE DE DEGRADARE A MEDIULUI NATURAL PRIN AGRESIUNE

ANTROPICĂ
Valorificarea resurselor naturale are ca efect transformarea profundă a peisajului.

Județul Timiș a cunoscut o schimbare majoră a peisajului, prin existența carierelor, balastirelor
din terasă, haldelor de steril rezultate în urma extracţiilor existente, exploatări de petrol și gaze
naturale. În aceste zone locul ecosistemelor naturale este preluat de ecosistemele cu grad mai
mare sau mai mic de antropizare. Efectele acestor modificări de peisaj şi ecosistem nu sunt
vizibile imediat, ele apar uneori chiar după câteva decenii. Astfel, practicarea unei agriculturi
intensive în perioada anilor 1970-1980 a dus la dispariţia dropiei (Otis tarda) din zona de nord-
vest a judeţului.
La nivelul județului Timiș se înregistrează o creștere a planurilor urbanistice zonale
pentru extinderea intravilanului localităților, pentru viitoare zone rezidențiale și funcțiuni
complementare, amplasamente ce se găsesc și în vecinătatea ariilor naturale protejate.

72
De asemenea, se constată schimbarea categoriei de folosință a terenurilor în vederea

exploatării agregatelor minerale (balastiere, cariere).
Influenţele negative datorate omului sunt mult mai vizibile şi mai de durată în ariile
naturale protejate. Activitățile antropice și efectele lor în sit și în vecinătatea sitului în cazul
Siturilor de Interes Comunitar și a Ariilor de Protecție Specială Avifaunistică au fost listate la
subcapitolele 1.2.4.1. Situri de Importanță Comunitară și 1.2.4.2. Arii de Protecție Specială
Avifaunistică.
Principalele presiuni ale factorilor antropici asupra ariilor naturale protejate de interes
național din județ sunt:
 rezervaţiile ornitologice ameninţate de activităţile antropice (pescuit, acces cu
bărci, construcţii de locuinţe de vacanţă, turism neorganizat, amenajări
hidrotehnice, vânătoare, braconaj, colectări de material biologic, recoltări stuf,
tăieri ilegale de vegetaţie lemnoasă, cosit, incendieri);
 rezervaţiile forestiere ameninţate datorită lipsei amenajărilor necesare, pierderi
cauzate de boli şi dăunători, turism neorganizat, depozitare necontrolată de
deşeuri;
 rezervaţiile botanice ameninţate de păşuntul excesiv, recoltarea speciilor
protejate din flora şi fauna sălbatică, depozitare necontrolată de deşeuri;
 rezervaţiile pedologice ameninţate de păşuntul excesiv, eroziunea solului,
depozitare necontrolată de deşeuri;
 rezervaţie paleontologică ameninţată de eroziunea solului datorată intensificării
proceselor de levigare.
Lacul Surduc este amenințat îndeosebi de activitățile antropice care au loc pe lac
(pescuit, acces cu bărci, etc.) și pe maluri (construcții de locuințe de vacanță, turism
neorganizat, etc.)
Lunca Pogănișului: s-a constat că în perimetrul rezervatiei se pășunează masiv, cu
turme de oi, în toate sezoanele, inclusiv în timpul înfloririi lalelei. Primăvara au fost observați
comercianți în piețele din Timișoara cu lalele pestrițe.
Aceleași pericole amenință și o altă rezervație, Pajiștea cu narcise Bătești, care
conservă specia Narcissus stellaris.
Arboretumul Bazoș: lipsa amenajărilor necesare, atacuri de boli și dăunători,
extinderea iederei (Hedera helix) uscarea arborilor, coborârea pânzei de apă freatică și turism
neorganizat.
Mlaștinile Satchinez: pășunatul, agricultura, tratamente agrochimice, pescuit,
amenajări hidrotehnice, vânătoare, braconaj, colectări de material biologic, turism, recoltări
stuf, tăieri ilegale de vegetație lemnoasă, cosit, incendieri.
Mlaștinile Murani: suprapășunatul cu ovine în zona desecată din amonte,
practicarea agriculturii pe terenul arabil din partea de S, SV, V și NV până foarte aproape de
luciul de apă, arderea stufului și a miriștilor, reducerea considerabilă a mlaștinilor de la coada
lacului prin acțiuni de desecare și secetă prelungită din verile ultimilor ani.

73
Sărăturile Diniaș: pășunatul, depuneri necontrolate de deșeuri menajere.

Conform Planului de Management al Parcului Natural Lunca Mureșului, o activitate
a oamenilor și care afectează într-o măsură importantă aria protejată este extracția de
combustibili fosili și resurse minerale, respectiv țiței, balast și nisip. Compania națională
PETROM S.A. deține pe suprafața sitului, sau în imediata apropiere a acestuia sonde de
exploatare a țițeiului. Unele din sonde și unele din alte active (echipamente de suprafață,
conducte, linii electrice, puncte de transformare) a cărăr folosire nu mai este justificată din
punct de vedere economic sunt abandonate de către proprietar, fără să fie demontate, iar
terenul să fie redat circuitului inițial. Exploatările de agregate minerale (balastierele) reprezintă
o altă problemă. Prezenţa lor conform opiniilor reprezentanţilor Direcţiei Apelor Mureş,
Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad prezenţa lor ca şi activitate este necesară menţinerii
cursului apei râului, prin decolmatare şi recalibrare, dincolo de activitatea tradiţională. Conform
opiniei declarate a Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Lunca Mureşului, aceste exploatări
afectează negativ bentosul şi fitoplanctonul din Râul Mureş în mod direct prin gropile săpate în
albia minoră şi indirect prin depunerile suspensiilor solide pe fundul râului în aval de
exploatare şi care împiedică formarea bentosului.
În Parcul Natural Lunca Mureşului de-a lungul ultimilor zeci de ani s-a construit în
zona inundabilă a Mureşului în principal în zona Periam Port, zona fiind în intravilanul
Periamului. Există o tendinţă de a se construi ilegal pe malurile Mureşului sau pe insule. Astfel
mulţi pescari şi-au construit sau îşi construiesc adăposturi pe insule. Aceste construcţii conduc
la reducerea habitatului favorabil a unor specii cum este vidra sau mai nou a castorului. Sunt
necesare măsuri de limitare sau chiar interzicere a lor.
Pe raza parcului în județul Timiș sunt patru fonduri de vânătoare;
1.4. RESURSE NATURALE VALOROASE CARE NECESITĂ PROTECȚIE
ZONE TAMPON
Hotărârea de CJ nr. 68/2008 privind aprobarea studiilor științifice de delimitare a
zonelor tampon și de protecție ale unor arii naturale protejate din județul Timiș:
1. Lacul Surduc - limita zonei tampon a ariei naturale protejate este pâmă la cota
198 NMB;
2. Acumularea Pișchia zona de protecție 300 m pe toate laturile;
3. Arboretumul Bazoș - zonă cu restricţie pentru construcţiile permanente sau
temporare o bandă de 300 m pe latura estică din următoarele considerente: raţiuni de ordin
peisager, riscuri de impact ecologic datorită practicării agriculturii; de asemenea, în cazul
amplasării de construcţii permanente sau sezoniere pot apărea perturbări de ambient în
echilibru. Pe latura sudică a Arboretului Bazoş se păstrează categoriile de folosinţă actuale
(forestiere), Pd 1727 pentru menţinerea mezoclimatului și posibilitatea de migrare a faunei și
avifaunei sălbatice între acestea. Pe latura nordică 300 m. Pe latura de NV a ariei protejate
200 m. Pe latura de vest 400 m.
4. Mlaștinile Satchinez- zona de protecție este între 200 și 430 m;

74
5. Lunca Pogănișului - zona de protecție este între 200 și 300 m;

6. Sărăturile Diniaș - zona de protecție este între 100 și 250 m;
7. Pajiștea cu narcise Bătești - zona de protecție este între 150 și 300 m;
8. Pădurea Cenad - zona de protecție este între 300 și 370 m;
9. Insula Mare Cenad – nu există date disponibile privind zona de protecție;
10. Insulele Igriș - zona de protecție este între 70- 90 m; 180-240 m; 200 - 250 m;
100 m; 100-150 m;
11. Pădurea Bistra - zona de protecție este de 300 m pe toate laturile;
Coridoare ecologice
Conform Legii 49 din 2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor, a florei și faunei sălbatice, art. 14. coridoarele
ecologice se stabilesc pe baza unor studii de specialitate și sunt desemnate prin ordin al
conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, cu avizul
Academiei Române.
În județul Timiș nu au fost validate coridoarele ecologice.
În anul 2010 prin adresa nr. 1845/08.09.2010 Garda Națională de Mediu a informat
Consiliul Județean Timiș despre proiectul "Trans-Sylvania" propus de către Greenlight
Services și partener Garda Națională de Mediu, Comisariatul General București, pentru
instituirea culoarului ecologic între Munții Apuseni și Carpații Meridionali, în vederea protejării
arealului pentru exemplarele de urs.
Resurse naturale valoroase care necesită protecție sunt:
- arboretumul de la Bazoş (cu specii exotice);
- acumularea de apă de la Murani-Pişchia (piscicultură, fauna diversă: fazani,
cerbi lopătari, mistreţi, păuni, specii de păsări ca barza neagră)
- parcul Buziaş
- Lunca Poganișului
- acumularea de apă Surduc
- degradarea accentuată a pădurilor din zona Nădrag
- afectarea generală a biodiversităţii şi a genofondului
- degradarea zonei fosilifere Rădmăneşti (moluşte şi gasteropode)
- Parcul Natural Lunca Mureșului
- Beba Veche
- Movila Șișitak
- Parcul Botanic din Timișoara

75
- Siturile de Interes Comunitar ROSCI0219 Rusca Montană și ROSCI0355 Podișul

Lipovei-Poiana Ruscă
Fauna - specii ocrotite, rare, periclitate sau pe cale de dispariție

Speciile de faună sălbatică semnalate pe teritoriul judeţului de importanţă deosebită
sunt : stârc cenuşiu (Ardea cinerea), stârc galben (Ardeola ralloides), stârc de noapte
9
(Nycticorax nycticorax), buhai de baltă (Botaurus stellaris), stârc roşu (Ardea purpurea), stârc
pitic (Ixobrychus minutus), egreta mare (Egretta alba), egreta mică (Egretta garzetta), stârc
roşu (Ardea purpurea), corcodel mare (Podiceps cristatus), corcodel cu gât negru (Podiceps
nigricollis), cormoran pitic (Phalacrocorax pygmeus), raţă cârâitoare (Anas querquedula), raţă
pestriţă (Anas strepera), raţă cu cap castaniu (Aythya ferina), raţă roşie (Aythya nyroca), raţă
mică (Anas crecca), raţă lingurar (Anas clypeata), raţă fluierătoare (Anas penelope), erete de
stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), şoimul rândunelelor (Falco subbuteo),
vânturel de seară (Falco vespertinus), vânturel roşu (Falco tinnunculus), şorecar comun
(Buteo buteo), şorecar încălţat (Buteo lagopus), uliu păsărar (Accipiter nisus), uliu porumbar
(Accipiter gentilis), potârniche (Perdix perdix), găinuşă de baltă (Gallinula chloropus), lişiţă
(Fulica atra), nagâţ (Vanellus vanellus), fluierar cu picioare roşii (Tringa totanus), fluierar negru
(Tringa erythropus), chirighiţă neagră (Chlidonias niger), chirighiţă cu aripi albe (Chlidonias
leucopterus), chirighiţă cu obraz alb (Chlidonias hybridus), pescăruş râzător (Larus
ridibundus), piciorong (Himantopus himantopus), becaţină comună (Gallinago gallinago), cuc
(Cuculus canorus), bătăuş (Philomachus pugnax), ciuf de pădure (Asio otus), cucuvea
(Athene noctua), pescăraş albastru (Alcedo atthis), prigorie (Merops apiaster), pupăză (Upupa
epops), ghionoaie verde (Picus viridis), ghionoaie sură (Picus canus), ciocănitoare pestriţă
mare (Dendrocopus major), ciocănitoare de grădini (Dendrocopus syriacus), lăstun de mal
(Riparia riparia), graur (Oriolus oriolus), piţigoi albastru (Parus caeruleus), piţigoi mare (Parus
major), boicuş (Remiz pendulinus), piţigoi de stuf (Panurus biarmicus), mărăcinar mare
(Saxicola rubetra), mărăcinar negru (Saxicola torquata), măcăleandru (Erithacus rubecula),
privighetoare roşcată (Luscinia megarhynchos), greluşel de stuf (Locustella luscinioides), lăcar
mare (Acrocephalus arundinaceus), lăcar de stuf (Acrocephalus scirpaceus), lăcar de mlaştină
(Acrocephalus palustris), codobatură galbenă (Motacilla flava feldegg), sfârcioc roşiatic
(Lanius collurio), sfârcioc cu frunte neagră (Lanius minor), sfârcioc mare (Lanius excubitor),
presură de stuf (Emberiza schoeniclus), codalb (Haliaetus albicilla), uligan pescar (Pandion
haliaetus), şoimul rândunelelor (Falco subbuteo), şoim de iarnă (Falco columbarius), şoim
călător (Falco peregrinus), viespar (Pernis apivorus), gaie neagră (Milvus migrans), gaie roşie
(Milvus milvus), şerpar (Circaetus gallicus), acvilă de câmp (Aquila heliaca), acvilă ţipătoare
mică (Aquila pomarina).
Speciile de faună strict protejate prezente pe teritoriul judeţului Timiş sunt
următoarele: râs (Lynx lynx), ursul brun (Ursus arctos), lup (Lupus canis) şi pisică sălbatică
(Felis silvestris) într-un număr redus.
În siturile Natura 2000 declarate la nivelul judeţul Timiş prin Ordinul 2387/2011 au fost
identificate următoarele categorii de specii de interes comunitar: 12 specii mamifere, 6 specii
de amfibieni și reptile, 14 specii peşti, 18 specii de nevertebrate.
Raport privind Starea factorilor de Mediu în județul Timiș, pe anul 2009

9

76
CLASA REPTILE
1. Broasca ţestoasă (Emys orbicularis) – Satchinez, Murani, în jurul Timişoarei – în
locuri joase, mlăştinoase, în tot judeţul - (R) rară
CLASA PĂSĂRI
1. Corcodel (Podiceps cristatus) – Satchinez, Murani, Săcălaz – acumulări
permanente de apă - (R) rară
2. Cormoran mare (Phalacrocorax carbo) – în zona Cenad, Igriş posibil - (R) rară
3. Cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus) – posibil în pasaj
4. Lopătar (Platalea leucorodia) – Semnalat la Satchinez în urmă cu 20 de ani,
identificată la Murani – bălţi cu vegetaţie bogată - (R) rară, ocrotită prin lege
5. Egreta mare (Egretta alba) – Satchinez în pasaj – Bălţi cu vegetaţie bogată - (R)
rară, ocrotită.
6. Egreta mică (Egretta garzetta) – Satchinez, Murani, Săcălaz, Mureş, Timiş – Bălţi
permanente, acumulări sau în zona inundabilă din albia majoră a unor râuri
(Mureş, Timiş, Bega) – (R) rară, ocrotită
7. Barza albă (Ciconia ciconia) – zone mlăştinoase, cuibăreşte în sate – peste tot –
(R) rară, ocrotită prin lege.
8. Barza neagră (Ciconia nigra) – în pasaj - (R) rară, ocrotită prin lege.
9. Lebăda albă (Cygnus cygnus) – în anii 90 (Lugoj – Petris la Cotul mic) - (R) rară,
ocrotită – în ultimii 20 de ani semnalată în nr. f. mic (7 – 20) în zona amintită.
10. Dropia (Otis tarda) – în zona Beba veche, Dudeşti, Cenad – zonele de stepă
joasă – (R) rară, ocrotită. NU S-A MAI SEMNALAT PREZENŢA SPECIEI.
11. Accipiter gentilis (Uliu porumbar)
12. Accipiter nisus (Uliu păsărar)
13. Falco peregrinus (Şoim călător)
14. Falco subbuteo (Şoimul rândunelelor)
15. Falco columbarius (Şoim de iarnă)
16. Falco vespertinus (Vânturel de seară)
17. Acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina) – în SE judeţului în zonele împădurite –
(R) rară, ocrotită – Oaspete de iarnă
18. Şorecar comun (Buteo buteo) – peste tot – (R) rară, ocrotită
19. Şorecar încălţat (Buteo lagopus) - (R) rară, ocrotită – Oaspete de iarnă
20. Herete de stuf (Circus aeruginosus) – Satchinez, Murani – zone de mlaştină - (R)
rară, ocrotită.
21. Herete vânăt (Circus cyaneus) – peste tot - (R) rară, ocrotită

77
22. Răpitoate de noapte (Bubo sp., Asio sp., Athene sp., Tyto sp.) – peste tot - (R)
rară, ocrotită.
23. Buhă (Bubo bubo)
24. Ciuf de pădure (Asio otus)
25. Ciuf de câmp (Asio flammeus)
26. Strigă (Tyto alba)
27. Cucuvea (Athene noctua)
28. Prigorie (Merops apiaster) – Satchinez, Cenad, râul Timiş aval Lugoj – (R) rară,
ocrotită
29. Corbul (Corvus corax) – zona Făget, Româneşti – (R) rară, ocrotită.
30. Lăstun de mal (Riparia riparia) – Râul Timiş aval Hitiaş - (R) rară, ocrotită.
CLASA MAMIFERE
1. Râsul (Lynx lynx) – Zona Făget – Locuri împădurite din estul judeţului - (R) rară,
ocrotită.
2. Ursul (Ursus arctos) – Zona Făget - (R) rar în zonă.
3. Veveriţa (Sciurus vulgaris) – Parcul Bazoş – zone împădurite - (R) rară, ocrotită.
4. Arici (Erinaceus europaeus) – peste tot – specie periclitată.
5. Liliac (Plecotus auritus) – peste tot – specie periclitată
6. Vidra (Lutra lutra) – exemplare rare de-a lungul râurilor - (R) rară, ocrotită.
Până în prezent au fost identificate la nivelul judeţului 36 tipuri de habitate de interes

naţional (corespondente celor Natura 2000 descrise sau a căror prezenţă a fost specifictă în
judeţ în „Habitatele din România” elaborată de Doniţă et al., 2005): 3 habitate corespunzătoare
habitatelor de mlaştini, stepe tufărişuri şi păduri halofile, 6 habitate de ape stătătoare dulcicole,
1 habitat de ape stătătoare saline şi salmastre, 2 habitate de lande şi tufărişuri temperate, 2
habitate de pajişti umede şi comunităţi de ierburi înalte (buruienişuri), 1 habitat de pajişti
mezofile, 10 habitate de păduri temperate de foioase cu frunze căzătoare, 6 habitate de păduri
şi tufărişuri de luncă şi de mlaştini şi 5 habitate caracteristice vegetaţie de margini de ape 10.
Tabelul nr. 41 Situația proiectelor care s-au derulat sau sunt în curs de derulare pe
teritoriul județului Timiș, prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013
Nr. Titlul proiectului Beneficiarul Perioada de Observații

crt. proiectului implementare
1 "Elaborarea planului de Agenția 2009-2012 Contract reziliat la
management și a documentației Regională pentru solicitarea Beneficiarului
aferente sitului Natura 2000 - Protecția datorită faptului că
Mlaștinile Murani" Mediului lucrările efectuate de
Raport privind Starea factorilor de mediu în judetul Timiș, anul 2008

10

78
Nr. Titlul proiectului Beneficiarul Perioada de Observații

crt. proiectului implementare
Timișoara A.B.A. Banat în
Acumularea Murani (în
necorelare cu activitățile
proiectului) au afectat
implementarea
proiectului în condițiile
și termenele stabilite de
Contractul de Finanțare.
2 "Elaborarea măsurilor de Agenția 2010-2013 Proiect în curs de
management și proiectarea Regională pentru derulare
infrastructurii suport pentru Protecția
promovarea sitului Natura 2000 Mediului
SPA0047 Hunedoara Timișană" Timișoara
1.5. IZVOARE MINERALE ȘI GEOTERMALE
Apele minerale carbogazoase sunt prezente la: Buziaş, Sacoșu Mare, Pişchia,
Fibiş, Bogda, Ivanda ( comuna Giulvăz), Călacea (comuna Orțișoara).
Dintre localitățile care îmbuteliază ape minerale se remarcă: Sacoșu Mare și Buziaș.
Tabelul nr. 42 Lista apelor minerale naturale recunoscute în județul Timiș
Nr. crt. Denumirea Denumirea sursei Locul de

comercială exploatare
1 AQUA VITAL Sacoșu Mare Sacoșu Mare
2 BUZIAȘ F II bis Buziaș Buziaș
(Sursa: Ordinul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale 12 din 13 ianuarie 2011)
La Buziaș sunt izvoare cu ape minerale carbogazoase, bicarbonate, unele

feruginoase, clorurate, sodice, calcice, magneziene. Prima încercare de punere în valoare a
caracterului terapeutic al apelor minerale datează din 1805, dar captarea primului izvor
mineral a avut loc în 1811. Apele minerale de aici sunt indicate, îndeosebi, pentru tratarea
maladiilor cardiovasculare (stări după infarct miocardic, cardiopatie ischemică, insuficiență
mitrală și aortică compensată, hipertensiune arterială, sechele după flebite superficiale etc.)
cât și ale celor digestive (gastrite cronice cu hipoaciditate, colon iritabil), hepato-biliare,
metabolice și de nutriție etc. Buvete pentru cură internă cu apă minerală. (Dan Ghinea, 2000).
Zăcământul hidromineral carbogazos de la Buziaș este exploatat atât ca apă
minerală (pentru cura balneară și îmbuteliere), cât și pentru bioxidul de carbon liber, ce se
lichefiază și se îmbuteliază în scopuri industriale.
La Bogda sunt izvoare de ape minerale carbogazoase, feruginoase, iodurate,
oligominerale (mineralizare totală 717,7 g/litru) indicate pentru tratarea afecțiunilor
reumatismale, ginecologice, ale rinichilor și căilor urinare etc. Buvete pentru cură cu apă
minerală.
În satul Ivanda (comuna Giulvăz) sunt izvoare cu ape minerale sulfatate, clorurate,
sodice, magneziene, termale, valorificate local.

79
La Călacea sunt izvoare cu ape minerale bicarbonatate, clorurate, sodice, hipotone,

termale (380-390 C), descoperite într-un foraj efectuat în anul 1880, indicate în tratarea
afecțiunilor reumatismale degenerative, a celor renale și ale căilor urinare.
Emanaţiile gazoase (CO2) mofetice

Gazul carbonic provine din emanaţia liberă, în zonele geologice cu aureolă mofetică
post-vulcanică. O altă provenienţă a gazului carbonic este aceea din apele minerale
carbogazoase, efectuându-se în acest scop, captări şi separări ale gazului din apa minerală.
Gazul carbonic este folosit numai în cură externă şi este indicat în tratarea afecţiunilor
cardiace, circulatorii, neurologice şi reumatice.
În partea de vest a României mofete se găsesc doar la Buziaş. În compoziţia lor
chimică, bioxidul de carbon are cea mai mare pondere (91,5 – 98 %). În afară de CO2 mai
conţine şi argon (0,02 – 0,04 %), metan (0,4 – 3 %), oxigen şi azot 11.
Apele termo-minerale sunt exploatate pentru cura balneară şi agrement în staţiunea
Buziaș, Călacea, Biled, Timişoara, Lovrin, Ivanda, Sânmartinu German, Sânnicolau Mare,
Teremia Mare, Deta. În satul Tomești (comuna Tomești) sunt izvoare cu ape minerale termale
și radio-active. Lacuri cu apă caldă (peste 200 C) şi minerală se afla la Româneşti, respectiv la
vulcanul noroios Forocici.
Localitățile care dispun de ape termale sunt: Beba Veche, Sânnicolau Mare, Periam,
Tomnatic, Teremia Mare, Variaș, Lovrin, Biled, Teremia Mare, Lenauheim, Jimbolia, Cărpiniș,
Călacea, Timișoara, Sânmihaiu German, Cebza, Banloc, Deta, Românești.
În intravilanul localității Periam este executat un foraj pentru apă termală, care nu
este exploatat. Caracteristicile fizico – chimice ale apei, conform buletinului de analize, se
pretează pentru diverse utilizări. Puțul poate asigura un debit eruptiv de 18 mc/h la 59°C cu un
indice de aciditate neutru: ph = 7,0 12.
Studiul "Suport la dezvoltarea unui concept durabil pentru valorificarea energiilor
regenerabile din județul Timiș", elaborat de Fraunhofer, listează aplicaţiile geotermale în
județul Timiş, în anul 2001 13. Cele mai multe dintre ele au temperaturi între 70°C și 90°C. Dar
nu există informaţii suplimentare cu referire la adâncimea sau debitele acestor puţuri, ceea ce
face dificilă o comparaţie obiectivă. Puţurile din Timișoara, extrag doar energie geotermală cu
temperaturi între 31°C şi 60°C, cu toate că Timișoara are un potenţial între 100°C şi 110°C la
o adâncime de 3000 m.
Tabelul nr. 43 Aplicații geotermale în județul Timiș (2001)
Locație
0
Statut Temperatura ( C)
Beregsău Mic Identificare preliminară / 77
raportare
Angela Ioana Marușca (2008), Potențialul turistic balnear din Carpații Occidentali, Câmpia și Dealurile
11
Banato-Crișene, Teză de doctorat, Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Geografie și Relații
Internaționale, Departamentul de Geografie, Turism și Amenajarea Teritoriului.
Strategia de dezvoltare sustenabilă pe termen mediu a comunei Periam, județul Timiș
12
13
Liz Battoceletti, Bob Lawrence & Associates, Inc a publicat un studiu al resurselor geotermale în
Europa de Est în decembrie 2001.

80
Locație
0
Statut Temperatura ( C)
Beregsău Utilizare directă - dezvoltare 75
Călacea Identificare preliminară / --
raportare
Comloșu Utilizare directă - dezvoltare 81-85
Grabaț Utilizare directă - dezvoltare 80-88
Jimbolia Utilizare directă - dezvoltare 82-88
Lenauheim Identificare preliminară / 82
raportare
Lovrin Utilizare directă - dezvoltare 81-91
Periam Utilizare directă - dezvoltare 58-80
Sânnicolau Utilizare directă - dezvoltare 78-80
Saravale Utilizare directă - dezvoltare 75-90
Teremia Utilizare directă - dezvoltare 85-90
Timișoara Utilizare directă - dezvoltare 31-60
Tomnatic Utilizare directă - dezvoltare 80-84
Variaș Utilizare directă - dezvoltare 64
(Sursa: Suport la dezvoltarea unui concept durabil pentru valorificarea energiilor regenerabile din județul
Timiș, Fraunhofer)
La Teremia Mare apele geotermale (810 C) sunt folosite local pentru încălzirea
serelor, clădirilor și pentru balneofizioterapie. În oraşul Sânnicolau Mare, apa geotermală este
folosită pentru încălzire şi pentru funcţionarea ştrandului termal din localitate. La Jimbolia
există două foraje - puţuri cu apă caldă, folosită în trecut la încălzitul apartamentelor cât şi la
fostele sere legumicole;
Comuna Lovrin situată între Timișoara şi Sânnicolau Mare, în apropierea DN9, devine
cunoscută în anii ’80 datorită apelor geotermale descoperite aici. Cu un debit de opt
litri/secundă, la captare, apa are 84°C, ceea ce îl face utilizabil chiar şi în cele mai friguroase
ierni. (Dan Ghinea, 2000).
La Timișoara apele de mare adâncime sunt captate în Piaţa Unirii (hipotermale), apoi
la sud de Cetate şi în Cartierul Fabric (mezotermale), cu valoare terapeutică, utilizate în scop
balnear.
Resursele de apă geotermală sunt exploatate și în perimetrul Deta Vest 14, Sânmihaiu
15
German
Rezervoarele termice se vor epuiza în timp, deoarece cantitatea de energie extrasă
din rezervor este mai mare decat potențialul ce se poate regenera prin intermediul fluxului
geotermal. Durata de viață a rezervoarelor geotermale din județul Timiş sau Timișoara nu se
calculează în acest studiu 16, ea depinde de instalațiile de exploatare a resurselor geotermale,
de capacitățile rezervoarelor în exploatare. Totodată nu sunt cunoscuți parametrii concreți cu
referire la tipul de formațiuni geologice şi debitul rezervoarelor geotermale. Toți acești
parametrii necunoscuți ar duce la o estimare a perioadei exploatabile a rezervoarelor cu un
grad ridicat de eroare; datorită gradului ridicat de incertitudine al unei estimări a duratei de
viață s-a renunțat la efectuarea acesteia. Diverse surse menționează că de obicei, energia
14
Ordinul 120 din 1 iunie 2009
15
Ordinul 25 din 1 februarie 2007
Suport la dezvoltarea unui concept durabil pentru valorificarea energiilor regenerabile din județul
16
Timiș, Fraunhofer

81
geotermală a unui rezervor poate fi folosită de la 25 până la 50 de ani, după care rezervorul
trebuie să se regenereze

82
2. PATRIMONIUL CULTURAL
2.1. ISTORICUL JUDEȚULUI TIMIȘ - EVOLUȚIE TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ ȘI A

STRUCTURII MULTI-ENICE
Istoria judeţului Timiş este parte integrantă a istoriei Banatului. Evoluţia sa teritorial-
administrativă este strâns legată de cea a Banatului istoric de-a lungul veacurilor. Timişoara
şi zonele învecinate au avut întotdeauna un rol hotărâtor din punct de vedere militar, politic şi
social asupra întregii regiuni. Cu toate acestea forma actuală a Judeţului Timiş este urmarea
unui amplu proces de evoluţie a Banatului în totalitatea sa, începând cu perioada romanică,
voievodală, medievală continuând cu perioadele petrecute sub dominaţie turcească,
habsburgică sau maghiară şi încheind cu diferitele forme de administrare de după Marea
Unire până în perioada contemporană.
2.1.1. Istoricul județului, evoluție teritorial administrativă
2.1.1.1. Scurtă cronologie istorică a Banatului
• 14 apr.535- prin Novella XI Împaratul Bizantin Justinian înfiinţa Arhiepiscopia

Justiniană Prima sub a cărei jurisdicţie intră şi teritoriul banatic, princives- urile de la Litterata
(pe malul stâng al Dunării, în dreptul cetăţii Novae) şi Recidiva (Varadia, fosta Arcidava);
• 731- a fost desfiinţată de către împăratul Leon al III-lea, Isaurul, arhiepiscopia
Justiniană Prima;
• 787- la al doilea conciliu de la Niceea a participat şi episcopul Ursus "al avarilor";
• 1002- (în jur de) Ahtum s-a botezat la Vidin unde a primit suzeranitatea bizantină;
• 1028- ţara lui Ahtum a intrat în componenţa regatului lui Ştefan I;
• 1347-1349- epidemie de ciumă neagră în Banat;
• 1552, 24 iunie- trupele otomane ale sultanului Soliman al II-lea au început
asedierea cetăţii Timişoara; garnizoana de circa 2500 de soldaţi, în parte mercenari, conduşi
de Ştefan Losonczy, rezistă eroic;
• 1552, 30 iulie- apărătorii cetăţii cedează, iar partea centrală si de vest a Banatului
a devenit posesiune a sultanului; partea de est, cu populaţie preponderent românească, aşa
numitul Banat de Lugoj-Caransebeş, a fost alipită Transilvaniei;
• 1582- epidemie de ciumă în zona Caransebeşului;
• 1593- răscoală a bănăţenilor împotriva ocupaţiei otomane, condusă de vladicul
Teodor, împreună cu Ioan din Lugoj şi un anume Iancu; răsculaţii au cucerit mai multe
fortăreţe, dar în final, neprimind sprijinul promis de principele Sigismund al Transilvaniei, au
fost înfrânţi;
• 1688 - răscoală a trupelor otomane din cetatea Timişoara;

83
• 1690 - printr-un decret (iradea) imperial revoluţionar, sultanul a acordat, pentru

prima dată în imperiu şi numai pentru teritoriul Paşalâcului Timişoara, proprietatea asupra
pamantului pentru cei care îl lucrau;
• 1696-1698 - tentativă habsburgică ratată de cucerire a Banatului;
• 1716, 12-13 octombrie- garnizoana otomană acceptat condiţiile capitulării; Prinţul
Eugen de Savoia a preluat cetatea de la ultimul ei comandant otoman, Mehmed Paşa;
• 1716 - până la sfârşitul lunii noiembrie - campania anti-otomană în Banat a
continuat sub conducerea generalului conte Claude Florimond Mercy d’Argenteau. Au mai fost
cucerite cetăţile Panciova şi Palanca Nouă.
• 1717 - 6 august- austriecii au cucerit Belgradul şi apoi Orşova, ultima fortificaţie a
Banatului;
• 1718, 21 iulie- s-a semnat tratatul de pace de la Passarowitz;
• 1737-1739- razboi turco- austriac ale cărui lupte s-au purtat, în mare parte, pe
teritoriul bănăţean
• 1738- răscoală a românilor bănăţeni;
• februarie 1738- epidemie de ciumă, ultimele cazuri fiind înregistrate în sudul şi
vestul provinciei în 1740
• 1738, 18 septembrie- prin tratatul de pace de la Belgrad, austriecii au pierdut
Oltenia, districtele sud- dunărene, insula Ada-Kaleh, fortul Elisabeta, aflat pe malul drept al
Dunării, faţă în faţă cu cetatea Ada-Kaleh, iar prin protocolul din 7 martie 1741 au pierdut şi
cetatea Orşovei Vechi; în plus tratatul i-a obligat să demoleze totalitatea fortificaţiilor bănăţene,
exceptând Timişoara; protocolul din 3 iunie 1741, semnat la Caransebeş, a stabilit hotarul
dintre cele două imperii în zona Banatului
2.1.1.2. Epoca daco-romană - organizare administrativă: provincia, polisurile sau

civitatesurile, pagus sau vici
La ora actuală nu există informaţii care să ateste existenţa unei organizări statale sau
administrative a Banatului. Putem presupune că populaţiile erau organizate în triburi care
ocupau teritorii cu graniţe mai mult sau mai puţin definite având ca repere cursurile de apă şi
formele de relief mai impunătoare. Până în sec I i.e.n teritoriile la Nord de Dunăre sunt unite
sub o administraţie centralizată de către Burebista. Această centralizare este de presupus că
s-a facut prin intermediul căpeteniilor de trib locale care au fost supuse şi comunicau direct cu
regele instalat la Sarmisegetuza. Localităţi importante din această perioadă ar fi Ziridava
(Cenad, Pecica sau Savarsin), Arcidava (Varadia), Tibiscum (oraşul se găsea la ieşirea râului
Timiş din munţi şi vărsarea râului Bistra, lângă Caransebeş, azi localitatea Jupa). Până la
sfârşitul secolului I e.n. Banatul de Sud - regiunea muntoasă se află cu siguranţă sub
suzeranitatea lui Decebal.
După încheierea războaielor dacice Banatul devine parte a Imperiului Roman, graniţa
cu Dacia liberă stabilindu-se cel mai probabil pe cursul râului Mureş în aval de localitatea Zam.
Această teorie este susţinută de existenţa unor castre romane la Bulci, Aradul Nou şi
Cenad care ar fi avut rolul de a proteja drumul comercial ce făcea legătura dintre Transilvania

84
şi Panonia şi care, ca şi în ziua de astăzi urmează cursul Mureşului. Zona de câmpie a

Banatului pare lipsită de existenţa acestor vestigii şi este de inţeles acest lucru având în
vedere că era vorba de o câmpie mlăştinoasă cu variaţii de temperatură vara- iarnă foarte
importante şi cu potenţial de imbolnăvire a oamenilor cât şi a animalelor destul de ridicat.
Cultivarea grânelor de asemenea nu putea fi practicată la scară fără o asanare a
mlaştinilor.
În concluzie, stăpânirea romană s-a orientat mai mult spre Banatul Montan şi spre
extragerea de minereuri dovadă stând multitudinea de ruine ale unor castre, aşezari romanice
şi mine deschise în acea perioadă.
Regiunea minieră era concentrată în centrul provinciei fiind protejată pe extremităţi de
o salbă de castre Agavis (Zavoi), Tibiscum (Jupa), Mascalianis (Slatina-Timis), Gaganae
(Armenis), Teregova (Ad Panonios), Domasnea, Praetorium (Plugova), Ad Aquas Herculi
Sacras (Baile Herculane), Dierna (Orsova), Mudava (Moldova Veche), Arcidava (Varadia),
Centum Putea (Surducu Mare), Potula (Deta), Bacancis (Foeni).
După cucerire, dacii liberi ajutaţi de sarmaţi continuă să atace provincia romană
provocând grave stricăciuni. Inclusiv noua capitală de la Sarmizegetusa este atacată.
Drept răspuns în 118 împaratul roman Hadrian, succesorul lui Traian, decide o nouă
organizare administrativă a Daciei împarţind provincia în trei: Dacia Porolissenesis (N-V
Transilvaniei), Dacia Superior (restul Transilvaniei şi Banatul), Dacia Inferior (Oltenia şi
teritoriile la N de Dunăre).
În cazul în care nu s-au suprapus peste localităţi dacice existente, castrele romane au
încurajat apariţia centrelor urbane, în afara zidurilor dezvoltându- se aşezări civile (canabae).
Populaţia acestor aşezări, dintre care o parte au fost ridicate la rangul de oraş
(municipium), era compusă pe lângă baştinaşi şi de veterani romani care, împroprietăriţi fiind
alegeau să se stabilească.
În imperiul Roman fiecare oraş avea arondat un teritoriu asupra căaruia işi manifesta
influenţa. În genere oraşul activa ca o capitală regională, polisurile sau civitatesurile (cum
erau denumite aceste localităţi) putându-se bucura de grade diferite de autonomie teritorială şi
juridică. Întreaga aristocraţie locală, serviciile administrative şi juridice ale statului erau
concentrate în capitală, pentru Dacia Romană, capitala fiind cea de la Sarmisegetusa.
Ulterior pe măsură ce administraţia s-a organizat şi alte centre urbane şi-au făcut apariţia
şi s-au dezvoltat, parte dintre acestea se presupune că au preluat din atribuţiile capitalei.
Tibiscum a luat naştere o dată cu dezvoltarea mineritului şi poziţia strategică la
rascrucea mai multor drumuri de importanţă majoră: cel ce venea de la Lederata, cel ce urma
canalul Timiş-Cerna dinspre Dierna şi drumul spre capitala Sarmisegetusa prin Porţile de Fier
ale Transilvaniei.
După ce a fost ridicat la rangul de municipiu (sec III) este foarte posibil ca Tibiscumul
să fi devenit un fel de capitală a Banatului care avea ca limite, la sud teritoriul arondat Diernei
şi la est cel arondat Sarmisegetusei, la nord graniţa fixată pe cursul Mureşului.

85
Marea majoritate a populaţiei acelor vremuri trăia în sate, cătune şi aşezari ceva mai
importante dezvoltate în jurul castrelor. Aşezările secundare aveau denumirea pagi sau vici.
Denumirea de pagus a fost folosită mai mult în Transilvania ca referire la satele
aflate în sfera de influenţă a Sarmisegtusei. În restul Daciei romane şi inclusiv în Banat satele
erau cunoscute ca şi vici.
Satele dacice s-au organizat şi ele după acelaşi principiu. Dacă erau mai depărtate
de centrele urbane mai importante sau castre teritoriile se organizau în jurul unui sat mai tare.
Dacii liberi instalaţi la nord de Mureş nu au adoptat această organizare păstrându- şi
organizarea traditională în obşti.
Romanii au fost primii care au exploatat organizat apele termale şi minerale de la
Herculane, cunoscute ca Ad Aquas Herculi Sacras sau Fontes Calidae.
De asemenea în goana lor după resurse tot romanii au fost primii care au exploatat
zăcămintele miniere din Banatul Montan. Au fost deschise mine de: aur (Bolvaşniţa, Moldova
Nouă, Sasca Montană), argint, aramă şi plumb (Dognecea, Sasca Montană, Surducu Mare),
fier (Criciova, Tincova, Ocna de fier, Sasca Romana, Bocsa, etc.)
2.1.1.3. Perioada medievală - organizare administrativ : comitat, district, oraş

(civitates), oppida (targ), sat
Incursiunea şi stabilirea triburilor maghiare în Panonia a influenţat decisiv şi pentru

multe secole istoria Banatului şi a teritoriilor învecinate. Cucerirea de noi teritorii la Est de Tisa
de către maghiari s-a facut lent şi cu mari sacrificii de vieţi umane. Campaniile militare au avut
de înfruntat o opoziţie puternică din partea diferitelor triburi de romani, bulgari şi pecenegi
organizaţi în formaţiunile prestatale conduse de Glad (la sud de Mureş) şi Menumorut
(Crişana).
În jurul anului 900 oastea lui Menumorut este înfrantă şi cetatea de scaun a acestuia
de la Biharea (Bihor) cade în mainile arpadienilor dar pană la urmă Menumorut reuşeşte să
rămană în stăpanirea ei în schimbul plăţii unui tribut.
Tot în aceiaşi perioadă, mai precis în anul 934 (D.Teicu, 1998) în voievodatul
bănăţean condus de Glad au loc o serie de lupte cu vecinii de la Vest.
Oastea maghiară condusă de Zuardu, Cadusa şi Baiota asediază cu succes şi
cuceresc cetăţile Cuvin (keve) şi Orşova sau Varset (Ursica). Voievodatul bănăţean se află la
acea dată sub influenţa ţaratului bulgar, având puternice legături cu Vidinul.
În jurul anului 1000 pe tronul lui Glad urcă un descendent al acestuia, Ahtum.
Singurele informaţii scrise despre acesta sunt cuprinse în cronica Notarului Anonim al regelui
Bela şi în Legenda Mare a Sfântului Gerard.
Cronicarul aminteşte că Ahtum este un urmaş al lui Glad şi la capitolul 10 al Legendei
Mari a Sfântului Gerard: “În zilele acelea era un domnitor în cetatea Mureşului, pe nume
Ahtum, puternic foarte, care fusese botezat după credinţa grecească în cetatea Vidinului, şi se
facea foarte în tăria şi puterea sa. Şi avea şapte neveste, că nu era încă îndeajuns de întărit în

86
credinţa creştinească. Iar craiului Ştefan I nu se închina, încrezându-se în mulţimea ostaşilor

şi nobililor săi, asupra cărora avea putere. Avea aşijderea mulţime nenumărată de cai,
(…)turme fără număr, (…) moşii şi curţi.
De asemenea apartenenţa sa la ortodoxie este şi ea evidenţiată , “primind de la greci
putere, ridică în zisa cetate a Mureşului (în praefata urbe Morisena, în textul latin) o mănăstire
întru slava fericitului Ioan Botezatorul, punând acolo un stareţ şi călugări greci, după rânduiala
şi obiceiul acelora”.
Urbs Morisena era “capitala” teritoriului stăpânit de ducele Ahtum. Acest vast teritoriu
era cuprins între Dunăre şi Crisuri şi între Tisa şi Ardeal.
Acest teritoriu includea întreg Banatul, atât românesc cât şi sârbesc. Aşezarea excentrică
a capitalei faţă de teritoriul stăpânit se poate explica prin dorinţa de a fi cât mai aproape de
graniţele nordice şi vestice mai ales pentru a putea răspunde la timp provocărilor maghiarilor.
Ca dovadă a puterii de care dispunea Ahtum impune taxe de trecere pe Mureş,
vămuind plutele (mai ales cele încărcate cu sare) care coborau spre câmpia Panoniei, intrând
astfel în conflict direct cu regele ungar.
Efectele acestei decizii nu se lasă asteptate şi regele Ştefan I trimite împotriva lui
Ahtum o oaste în fruntea căreia se afla Chandinus (Csanad), un fost colaborator al celui dintâi,
care trădează în favoarea regelui. Susţinut fiind de o armată puternică şi cunoscând-ul bine pe
Ahtum şi organizarea militară a voiavodatului condus de acesta, Csanad obţine victoria şi
drept recompensă primeşte de la Ştefan I cetatea Morisena care se va numi de acuma
Csanad (Cenad) şi va deveni centru de comitat.
Această nouă etapă propulsează Banatul în feudalismul de tip occidental. Conform
cutumelor din lumea medievală teritoriile fără stăpân, neorganizate din punct de vedere
politico-administrativ sau cele cucerite prin forţa armelor devin proprietatea regelui care poate
dispune de ele după bunul plac.
În general erau oferite drept recompensă conducătorilor de oşti care se remarcau în
cucerirea lor.
Ca mulţumire pentru darul primit de la rege, Csanad înfiinţează prima episcopie
catolică din Banat, instalată în fosta mănăstire ortodoxă ctitorită de Ahtum. Călugării ortodocşi
sunt transferaţi într-o nouă mănăstire înfiinţată de acelaşi Csanad la Oroszlanos (Banatsko
Arandelovo) în Banatul Sârbesc.
La inceput, primele comitate înfiinţate, Bihor şi Cenad includeau suprafaţa fostelor
formaţiuni pre-statale ale lui Ahtum si Menumorut, câmpia şi văile râurilor în primă fază şi pe
măsura cimentării influenţei maghiare şi zonele muntoase.
Această formă de organizare a necesitat totuşi o lungă perioadă de timp pentru a
intra în funcţiune. Comitatul Bihor este menţionat pentru prima oară la 1111 (Saul, comite de
Bihor) iar comitatul Cenad la 1165. Având în vedere raritatea documentelor de epocă putem
presupune că aceste comitate au fost organizate mai devreme, dar totuşi relativ târziu faţă de
victoria regilor unguri în faţa cnejilor romani.

87
Din aceste două comitate extrem de întinse ca suprafaţă şi care erau controlate de
regalitate într-o foarte mică măsura, s-au desprins ulterior o serie de alte comitate mai mici,
care facilitau administrarea teritoriului.
Comitatul Timiş, a fost primul care s-a desprins din comitatul Cenad, prima atestare
documentară existentă datând din anul 1175. Avea centrul la Timişoara şi o vastă suprafaţă
dispusă de-o parte şi de alta faţă de cursul inferior al Timişului şi a Begăi.
Comitatul Caraş apare menţionat pentru prima oară în 1200 şi era situat între
Bârzava la nord şi Dunare la sud. La 1464 este inclus în comitatul Banatul de Severin.
Comitatul Arad, desprins cel mai probabil din comitatul Cenad, se situa de ambele
părţi ale văii Mureşului, între Munţii Metaliferi şi Zarandului la nord, dealurile Lipovei la sud şi
defileul Zam la est. Capitala era iniţial la Orad, pe teritoriul satului Vladimirescu şi mai tarziu la
Soimos pe Mureş.
Comitatul Zarand, desprins din cel al Bihorului. Situat pe valea Crişului Alb de ambele
părţi, până la izvoare. Capitala iniţială a fost la Zarand mutându-se succesiv la Siria şi Ineu.
Comitatul Hunedoarei, este menţionat în documente pentru prima oară în 1270.
Cuprindea doar o foarte mică parte din Banat şi anume un teritoriu situat pe culoarul superior
al Bistrei în hotarul satelor Bucova şi Bautar. Când la conducerea acestui comitat s-au instalat
Corvineştii şi pe masură ce puterea lor a crescut, s-au modificat şi granitele înspre vest,
comitatul incluzând şi depresiunea Făgetului.
În Banat au mai existat şi alte comitate despre care se ştiu foarte puţine lucruri pentru
că lipsesc documente care să le confirme prezenţa şi graniţele. La sud de comitatul Cenad şi
la vest de cel al Timişului, pe teritoriu Serbiei de astăzi, ar fi existat comitatul Torontal, tot în
Serbia la nord de Dunăre ar mai fi existat şi comitatele Keve (Cubin) şi Haram (Horom).
Comitatul Banatul de Severin, apare menţionat pentru prima oară în 1233. Centrul
său a fost iniţial la Turnu Severin, mutându-se apoi la Caransebeş. În acelaşi an arpadienii işi
adaugă şi titulatura de “rege al Bulgariei şi Cumaniei” în urma victoriei asupra bulgarilor din
anul 1231.
Această situaţie evidenţiază probabilitatea ca Banatul Severinului să fi fost sub
influenţa maghiară doar cu titlul, în realitate el fiind deja organizat în ţinut de graniţă de către
ţaratul bulgar de la sud de Dunăre şi având o organizare proprie cu instituţii de origine
bizantino-bulgare. Dovadă a existenţei unei alte organizări administrative decât cea regală
este şi faptul că în fruntea acestui teritoriu se găsea un ban, iar puterea şi influenţa banului
Severinului erau mult superioare unui comite.
Invazia mongolilor din 1241-1242 a produs mari pagube în Banat, mai ales în zona de
câmpie şi cea colinară, Banatul montan nefiind afectat (stilul de luptă al mongolilor nu se
potrivea cu formele de relief închise, ei preferând spaţiile deschise în care cavaleria putea
manevra cu uşurinţă).
Precaritatea fortificaţiilor din câmpie care în marea majoritate erau formate din incinte
de pământ şi lemn nu a rezistat asaltului concentrat al mongolilor, parte din aceste fortificaţii
distruse nemaiaparând în documente ulterioare anului 1241, Orod (Zarand) de exemplu, iar

88
altele ca Timişoara şi Cenad au fost complet refăcute pentru a rezista pe viitor unor altor
atacuri de acelaşi fel.
Instalarea pe tronul maghiar a dinastiei Angevine, dinastie care provenea din Franţa
unde statul feudal medieval era mult mai bine conturat şi organizat, va marca o restructurare a
monarhiei ungare.
În perioada în care Carol Robert işi stabileşte capitala la Timişoara (1308-1323)
aceasta se va dezvolta simţitor devenind un puternic centru regional, comiţii de Timişoara
câstigând în notorietate şi influenţă. Odată cu urcarea lui Carol Robert de Anjou pe tron se
încearcă şi o recuperare a teritoriilor montane care până atunci fuseseră sub stăpânirea
coroanei doar scriptic, în realitate adevăraţii stăpâni fiind cnejii romani care se bucurau de
susţinerea oamenilor şi de avantajul strategic al unor zone greu accesibile pentru armate
regulate.
Primul pas în consolidarea influenţei regale asupra Banatului s-a manifestat prin
consolidarea şi modernizarea cetăţilor existente (Soimoş, Timişoara) şi prin construcţia de noi
cetăţi aşezate în locuri inexpugnabile, pe înălţimi care domină împrejurimile: Pancota (1317),
Siria şi Dezna (1318), Jdioara (1320), Ilidia (1321), Caraşova (1323), Mehadia (1317).
La începutul secolului XIV apare o nouă formă administrativă, o subdiviziune a
comitatelor, districtele care în funcţie de documente puteau avea şi alte denumiri: provincii
(provinciae), comitate (comitatus), apartenente (pertinentiae) sau chiar scaune (sedes).
Acestea au mai mult un caracter politico-administrativ de aceea au funcţionat ăn paralel cu
cnezatele şi voievodatele româneşti care aveau caracter social-juridic. În Banatul medieval,
oppida erau denumite localităţile aflate sub jurisdicţie seniorială. Din punct de vedere legal,
locuitorii din oppida erau trataţi precum ţăranii, în timp ce locuitorii din civitates erau oameni
liberi.
Numărul districtelor româneşti din Banat în Evul mediu era de 33, existând însă
discrepanţe foarte mari între suprafaţa şi importanţa economică, politică şi militară a acestora.
Ca dovadă stă mărturie diploma regală din anul 1457 emisă de Ludovic V Postumul, care
reinnoieşte privilegiile a 8 districte, cele mai importante din Banat: Lugoj, Caraş, Sebeş,
Bârzava, Mehadia, Almaj, Comiat şi Ilidia.
Tabelul nr. 44 Districte româneşti din Banat în Evul mediu

DISTRICT ATESTARE Nr. SATE OBSERVAŢII
Lugoj 1390 19
Sebeş 1350 83 S-a unit cu Caranul, rezultând Caransebeş cel mai
important şi întins district,
Caraşova 1358 17
Bârzava 1370 9 1547 aparţinea de Banatul Severinului şi
este contopit în districtul Caransebeş
Mehadia 1376 30 1552 avea 52 de sate
Almaj 1430 14
Comiat 1369 15 1437-1457 zalog fraţilor Iancu şi Ioan de
Hunedoara
În sec XVI arondat Caransebeşului

89
DISTRICT ATESTARE Nr. SATE OBSERVAŢII

Ilidia 1312 21 Centrul Ilidia atestat din 1223
Icus 1365 33 Predecesorul districtului Margina din sec.XVI
Fârdea 14
Bujor 20
Mănăştur 1427 13
Sugdia 1427 9 Localitate disparută
Jupani 1446 4-5 1518 Dieta hotărăşte ca toate districtele de pe
cursul superior şi mijlociu al Begai
sunt incorporate comitatului Timiş
Făget 1548 Includea districte desfiinţate în 1518
Bel (Belint)
Chery 1459 62
Caran 1321 Posibil centru în cetatea Jdioara
Duboz 1462 67
Lista poate continua cu districtele: Cuiesti, Gavojdia, Haram, Liubcova, Drencova,

Sviniţa etc.
Pe toata perioada evului mediu, Banatatul a fost compus din districte şi comitate
majoritar româneşti, care aveau deja o organizare politico-administrativă tradiţională,
regalitatea maghiara adăugând treptat noi instituţii care au coabitat cu cele româneşti.
Comiţii au inţeles importanţa autonomiei locale şi în interesul comun au menţinut
această autonomie. “Apartenenţa districtelor la comitate era mai mult teoretică. Prin alipirea
comitatului Caraş şi a districtului Lugoj la Banatul de Severin în 1464, practic toate districtele
privilegiate româneşti au intrat în componenţa acestuia”.
Aceste concesii ale regalităţii, mai ales în ceea ce priveşte Banatul de Severin sunt
justificate prin nevoia imperioasă a Regatului Ungariei de a-şi proteja graniţa de sud-est
împotriva turcilor care işi făceau simţită prezenţa tot mai puternic la sud de Dunăre. După
bătalia de la Nicopole (1396) pierdută de armatele cruciate conduse de către Sigismund de
Luxemburg şi intrarea Ţării Româneşti sub suzeranitate otomană după Moartea lui Mircea cel
Batrân (1418), pericolul nu mai putea fi ignorat.
Ascensiunea lui Iancu de Hunedoara, Ban de Severin, talentul său de comandant
militar şi devotamentul pe care i-l arătau ţăranii români înrolaţi şi pe care i-a scutit de o
mulţime de biruri, intrând de multe ori în conflict cu nobilimea maghiară, a fost o piedică de
netrecut pentru turci în drumul lor spre Europa de vest. Înfrangerea ruşinoasă suferită de turci
la Belgrad în 1456 în faţa micii oşti conduse de Iancu, stopează pentru 50 de ani dorinţele
expansionioniste ale semilunei.
Această situaţie se menţine şi sub domnia lui Matei Corvin (1458-1490) considerată a
fi apogeul regalităţii maghiare. Turcii mai incercă o singură dată o pătrundere în Banat (1478)
când sunt iaraşi invinşi de temutul comite de Timiş, Pavel Chinezu.
În secolele XIV şi XV domeniile regale se fărămiţează în detrimentul celor nobiliare.
Prin danii repetate drept recompensă nobilii ajung să stăpânească majoritatea cetăţilor şi
domeniilor din Banat.

90
Datorită securităţii oferite de blocarea turcilor la Dunare, economia se poate dezvolta

şi creşte considerabil numărul satelor, localităţilor dar şi a curţilor nobiliare.
Tabelul nr. 45 Numărul aşezărilor, în timpul lui Matei Corvin
COMITATUL CETĂŢI şi ÎNTĂRIRI ORAŞE şi TÂRGURI SATE şi CĂTUNE
Zarand 7 7 435
Arad 9 10 382
Cenad 3 9 260
Timiş 30 22 990
Caraş 13 10 290
Sursa: Csanki,D (1890). Districtele Sebeş şi Mehadia sunt incluse în comitatul Timiş
Se constituie organizaţia nobiliară a comitatelor, ale căror foruri de conducere şi de
judecată reuneau alături de comitele numit de rege sau de voievod un vicecomite, câte patru
juzi ai nobililor şi câte 12 asesori jurati aleşi tot din rândul nobililor.
Creşterea treptată a influenţei nobiliare în detrimentul celei regale se traduce prin
slabirea statului şi exacerbarea tensiunilor în rândul populaţiilor sărace, ţărani liberi, iobagi etc.
împovăraţi de taxele tot mai mari şi nevoia nobililor de resurse tot mai importante necesare
unui trai de huzur şi de lux.
După moartea lui Matei Corvin tensiunile se acutizează conducând la Marea
Răscoală condusă de Gheorghe Doja (1514), puterea militară a regatului slăbind constant
până la dezastrul de la Mohacs (1526) când turcii reuşesc pentru prima oară să pătrundă în
Câmpia Panoniei, reuşind instalarea Paşalacului de la Buda (1541).
Situaţia tronului ungar revendicat de principele Transilvaniei Ioan Zapolya şi de
Ferdinand I de Habsburg, complică şi mai mult situaţia. În 1551 ca urmare a abdicării reginei
Isabella în numele fiului ei minor Ioan Sigismund Zapolya, în favoarea lui Ferdinand de
Habsburg declanşează furia turcilor care în 1551 intreprind o campanie împotriva Banatului.
Oastea condusă de vizirul Mehmed Sokolu cucereşte cetăţile Cenad, Felnac, Arad,
Lipova şi asediază fără succes Timişoara. Trupele generalului Castaldo contraatacă şi
recuceresc Lipova.
Victoria este de scurtă durata pentru că armatele otomane organizează o nouă
campanie anul următor când vor reuşi să cucereasca întreg Banatul de campie, cetăţile de pe
valea Mureşului şi cetatea Timişoarei.
Această înfrângere se soldează cu crearea Paşalâcului (vilayetul) Timişoarei care va
rămâne sub suzeranitate otomană 164 de ani (1552-1716).
2.1.1.4. Ocupaţia otomană (sec. xvi-xvii) - organizare administrativă : paşalâc,

sandjeak (cerc), nahye (district), sat vakif
Limitele paşalâcului au cunoscut modificări diverse în speţă datorită faptului că zonele

de graniţă cu Principatul Transilvaniei erau revendicate de turci şi de ardeleni în acelaşi timp.
Această stare de fapt s-a materializat prin fragilizarea populaţiilor locale care erau
supuse incursiunilor turcilor şi ale tătarilor în aceeaşi măsură cu cele ale principilor

91
transilvaneni pe de-o parte şi prin impunerea de biruri de către ambele părţi. Rezultatul a fost
o depopulare accentuată a acestor zone, marcate prin fuga ţăranilor către regiuni mai liniştite
şi mai stabile.
Depopularea cea mai accentuată a avut loc în zonele de câmpie, oamenii fiind răpuşi
de traiul greu într-o zonă mlăştinoasă dar şi de lipsa de siguranţă în faţa jafurilor la care erau
supuşi de către hoardele mercenarilor.
Graniţele Paşalacului Timişoarei erau la nord şi la est Principatul Transilvaniei, la vest
Paşalacul Budei şi la sud de Dunăre cel al Rumeliei. Aceste graniţe au fost modificate la nord
între 1660-1699 prin cucerirea Oradei şi infiinţarea Paşalacului de Oradea. După pacea de la
Karlowitz, graniţa între Imperiul Otoman şi cel Habsburgic a fost stabilită pe Mureş şi pe Tisa.
Paşalacul sau vilayetul era compus din sandjeak-uri în fruntea cărora se găsea un
sandjakbeg care avea rol de comandant administrativ şi militar în acelaşi timp. Subdiviziunea
sandjakurilor era numită nahye(district).
Paşalacul Timişoarei era condus de un beylerbey sau beglerbeg (emir al emirilor în
traducere) care ca şi omologul Bosniei erau subordonaţi celui de la Buda. Acesta era
comandantul suprem al provinciei, atât administrativ cât şi militar. Capitala paşalâcului a fost
Timişoara cu excepţia unor scurte perioade cand ea a fost mutată la Lipova (Gazi Kasim Pasa
1555-1557) sau la Ineu(1670).
Paşalacul Timişoare includea şase sangeacuri: Timişoara, Lipova, Cenad,
Moldova, Gyula si Ineu. În prima perioadă a existentei sale când teritoriile proaspăt cucerite
de către otomani nu erau încă suficient de sigure Timişoara includea şi sageacuri de la sud de
Dunăre sau la vest şi la est de Tisa : Smederevo, Vidin, Srem, Krusevac, Krusevak, Becej,
Becicherec şi Szolnok.
Pe langă funcţiunea administrativă sangeacurile aveau şi obligaţii militare. În caz de
expediţii militare sangacbegii erau chemaţi sub arme şi erau obligaţi să se prezinte cu un
anumit număr de soldaţi.
Aceştia erau în general spahii care primeau în arendă anumite feude, cu drept de
folosinţă pe durata vieţii.
Spre deosebire de feudalismul occidental, pământurile aparţineau sultanului care le
distribuia supuşilor în funcţie de merite, militare mai ales, sub formă de arendă. Spahii turci nu
se interesau în general de soarta moşiilor stăpânite, preferând să stea în cetăţi sau în
aşezările mai importante alături de camarazii de arme şi să-şi primeasca drepturile cuvenite
din exploatarea pământurilor.
Pentru iobagime ocupaţia turcească a fost în general mai blândă, birurile fiind mai
mici decât când se aflau pe moşiile nobililor maghiari iar presiunile de ordin religios la fel. De
obicei legătura nobilului turc cu moşia stăpânită în arendă se facea prin intermediul cnejilor
locali care se ocupau de strângerea şi plata birurilor şi de alte probleme administrative.
Feudele otomane erau de trei feluri, departajate în funcţie de veniturile pe care le
generau: - ziamet (aparţinea unui zaim) venit anual până la 20000 de acecele
- timar (apartinea unui timariot) venit anual între 20000-100000 accele
- has (apartinea unui hass) venit anual peste 100000 accele.

92
Ziameturile şi timarurile aparţineau spahiilor în funcţie de grad şi de merite iar

hassurile erau dedicate exclusiv marilor dregători.
Mai există un al patrulea tip de feudă numit vakif şi aparţinea fundaţiilor vizirilor şi a
marilor demnitari şi aveau caracter religios. Vakifurile erau scutite de plata oricărui impozit sau
taxe şi pe deasupra erau ferite de orice primejdii, drept urmare în jurul lor se dezvoltau
comunităţi musulmane prospere dar şi creştinii erau bineveniţi.
Tabelul nr. 46 Veniturile sangeacurilor din vilayetul Timişoarei (accele)

Sandjakul 1552 1575 1578 1595 1690
Timişoara 800000 806795 806795
Lipova 311423 305193 210000 200000
Cenad 240000 280000 207972 270392
Gyula(Arad) 330000 350000 298941 290941
Moldova 260000
Ineu 192420 292422
Akche/aspru, a fost moneda cea mai raspindită în imperiu în perioada lui Mehmed
Fatih, (şi chiar până la mijlocul secolului XVI) datorită argintului de bună calitate din care era
confecţionată, stabilităţii economice a imperiului şi faptului că era moneda în care se plăteau
soldele şi deasemenea fusese impusă oficial ca monedă de calcul.
De la apariţia asprului în 1326 si până la prima domnie a lui Mehmed II akcheaua a
avut o stabilitate remarcabilă, greutatea variind între 1,15 şi 1,2gr iar titlul argintului s-a păstrat
în toată această perioadă la 900. Începind cu cea de-a doua domnie a lui Mehmed II,
akcheaua a fost periodic devalorizată, reducându-i-se greutatea până la 0,75 grame în 1481.
Practic, au fost 6 etape de reducere a greutăţii asprilor. Toate aceste reduceri de
greutate nu au făcut altceva decât să sporească veniturile visteriei imperiului, din aceeaşi
cantitate de argint se băteau mai multe piese.
Tabelul nr. 47 Variaţia greutăţii asprilor otomani şi rata de schimb

în timpul lui Mehmed II
Anul Aspri/100 dirhemi Grame/akce Akcele/ducat Raport
AH/AD venetian aur/argint
848/1444 290 1,06 39-40 10,6
855/1451 305 1,01 40-41 10,4
865/1460 320 0,96 42-43 10,3
875/1470 330 0,93 44 10,4
885**/1480 400 0,77 45 8,8
886/1481 410 0,75 46 9,0

93
2.1.1.5. Districtele imperiale - organizare administrativă: district, cerc, district, sat
Prima masură luată de contele Mercy, după cucerirea imperială din 1716, a fost să
împartă Banatul în patru districte mari: Caransebeş, Ciacova, Panciova şi Marga, conduse
fiecare de către un viceconte. În paralel se studiază vechea orânduire otomană şi se decide o
organizare bazată pe existenţa celor 12 districte care au existat cu modificări în funcţie de caz.
Deşi Mercy se impotriveşte acestei decizii, Camera Aulică de la Viena continuă în
acest sens. În 1917 se infinţează “Comisia de organizare a ţării Banatului”, care, înainte de a
se pronunţa asupra noii organizări teritoriale, realizează o conscripţie amănunţită a teritoriului
(11 districte).
La sfârşitul anului această comisie cedează locul unei noi instituţii “Administraţia Ţării
Banatului” care va superviza dezvoltarea infrastructurii administrative şi instituţionale.
Administraţia militară şi civilă va fi unificată sub conducerea acestei instituţii, iar preşedinte va
fi numit generalul Mercy. În septembrie 1718 Camera Aulică votează desfiinţarea celor patru
districte şi înfiinţarea a 13 districte, şase companii grănicereşti (pe teritoriul Serbiei de astăzi),
o companie pe Clisura Dunării şi numele noii structuri administrative “Administraţia imperială a
Ţării Banatului” (Kaiserliche Banater Landes-Administration).
Deşi a fost votată infiinţarea a 13 districte în anii ce au urmat numărul lor a fost redus
la 11 prin alipirea districtului Almaj celui de Orşova şi a districtului grăniceresc Clisura la
districtul Palanca Nouă.
Tabelul nr. 48 Districtele din Banatul românesc până la reforma din 1775
District Nr. Nr. Cercuri Observaţii
Localităţi Cercuri
Caransebeş 75 3 Poganis
Timiş
Bistra
Ciacova 65 4 Ciacova
Jeruga
Barzava
Timiş
Cenad 1536 2 Tisa Nr. satelor creşte prin colonizare
Mureş Sediu iniţial la Cenad, apoi la
Sânnicolaul Mare
Lipova 4266 4 Lipova Nr. satelor creşte prin colonizare
Capalnas
Bara
Sannicolaul
Mic
Lugoj 90100 4 Lugoj District extins prin alipirea Făgetului
Lunca
Faget
Sarazani
Orşova 40 2 Orsova 1720 mărit prin alipirea dist. Almaj
Almaj 1739 Orşova cedată turcilor capi-
tala se mută la Mehadia
Palanca Noua 4 Jasenova

94
District Nr. Nr. Cercuri Observaţii

Localităţi Cercuri
Ilidia
Racasdia
Clisura
Timişoara 4261 3 Sanandrei Nr. satelor creşte prin colonizare
Bucovat
Parta
Varset 53 Carasova Cel mai întins district
Ticvani Ticvani şi Ramna adaugate cercului
Ramna Caraşova
Jamu
Varset
La fel ca şi turcii, administraţia imperială a preferat să menţină instituţia cneziala.

Fiecare sat avea un chinez (cnez), echivalentul unui primar în ziua de astăzi, care se ocupa
de orânduirea comunităţii.
Era ales în funcţie pentru doi sau trei ani şi reprezenta veriga de comunicare între
autorităţi şi populaţia locală.
Tot el repartiza şi încasa impozitele datorate statului. Pentru munca sa nu era plătit,
dar cât timp se afla în post era scutit de plata obligaţilor fiscale şi de zilele de robotă. Singura
modificare adusă de austrieci sistemului a fost numirea unui obercnez care prezida adunarea
tuturor cnezilor dintr-un cerc şi era numit în funcţie de guvernator la propunerea celorlalţi
cnezi.
Bazele administraţiei imperiale au fost puse de către contele Mercy care a fost
unanim recunoscut drept cel mai bun guvernator al Banatului, cei ce i-au urmat fiind de multe
ori incompetenţi sau chiar corupţi.
Prin moartea sa, în campania din Italia din 1734, s-a creat un vid de putere şi s-au
exacerbat tensiunile în rândul populaţiei supuse la biruri impovaratoare. Situaţia a culminat cu
revolta din 1738, înăbuşită până la urmă.
Revolta, suprapusă peste războiul cu turcii 1738-1740 şi războiul de succesiune după
moartea Împăratului Carol al IV lea au slăbit foarte mult influenţa austriacă în Banat şi în 1741
Împarateasa Maria Tereza este nevoită să cedeze presiunilor ungare care doreau alipirea
Banatului Ungariei şi revenirea la sistemul feudal anterior epocii otomane, promiţând că va
face aceasta unire când situaţia o va permite.
Împărăteasa va reuşi tergiversarea acestei operaţiuni angajând alte reforme radicale
ca urmare a reorganizării imperiului după sfaturile contelui Friedrich Wilhelm von Haugewitz.
Începând cu 1751 guvernatorul Banatului va avea atribuţii strict civile, atribuţiile militare fiind
de competenţă exclusivă a generalilor detaşati la Timişoara.
Starea de tranziţie va fi menţinută până în 1753 când generalul Engelshofen care
deţinea ambele atribuţii, va fi înlocuit de către guvernatorul civil, contele de Vilana-Perlas.
Noua administraţie centrală va fi compusă dintr-un preşedinte şi şase consilieri pe diferite
probleme şi având în subordine departamentele de silvicultură, minerit, construcţii şi
contabilitate.

95
Această nouă administraţie era o administraţie autonomă faţă de Camera Aulică de la

Viena, având autonomie în luarea şi aplicarea deciziilor care priveau strict Banatul. Partea
maghiară nu a fost deloc mulţumită de situaţie pentru că, în continuare, nu puteau interveni în
Banat.
După nenumarate stăruinţe, profitând de slăbirea puterii imperiale grevată de datorii
în urma Războiului de 7 ani (1756-1763) şi lipsită de veniturile considerabile generate de
provincie, dar cesionate Wiener Stadtbank pe zece ani (1759-1769) pentru un credit de război
aceasta cameră aulică va fi desfinţată în 1777, revenindu-se la vechiul sistem.
În 1775 se votează o nouă organizare teritorială care va fi pusă în practică abia în
1777. Districtele vor fi desfinţate, fiind înlocuite cu 4 cercuri:
• Cetad (Lenauheim)- zona nord vest
• Varset- zona sud vestică
• Timişoara- zona centru nord
• Lugoj- zona districtelor estice
Această noua organizare nu mai apucă sa funcţioneze pentru că la 1 februarie 1778

Împărăteasa Maria Tereza, cedând presiunilor ginerelui ei, prinţul Albert von Sachsen-
Teschen şi a cancelarului aulic, contele ungar Eszterhazy, semnează decretul prin care
Banatul, distritus Temessiensis, este incorporat Ungariei.
2.1.1.6. Comitatele până la instaurarea dualismului (1876) - organizare

administrativă : comitat, cerc, district, sat, oraş liber regesc
În 1779 când este preluată efectiv administrarea Banatului, prima decizie a Regatului
este să reinfiinţeze comitatele Torontal, Timiş şi Caraş, acordându-se o atenţie sporită ca
noile nume să poată fi identificate de istorici cu cele din Evul Mediu pentru a asigura
continuitatea cu Coroana Sfântului Ştefan.
Comitatul Torontal, cuprindea preponderent Banatul Sârbesc. În România a fost
inclusă doar o treime, graniţa aproximativă situându-se pe linia Periam-Biled-Cărpiniş-Peciu
Nou-Banloc.
Comitatul Caraş, a fost organizat în 1780 în 5 cercuri: Bulci, Căpâlnas, Lugoj,
Caransebeş si Oraviţa.
Comitatul Timiş, a fost organizat în 4 cercuri Becicherecu Mare (Zereanjin),
Canicea, Sânnicolau Mare, Peciu Nou. Ultimele două cercuri includeau şi localităţi care se află
astăzi în Serbia, iar cercul Becicherecul Mare, care era şi reşedinţa comitatului, se află în
întregime pe teritoriul Serbiei.
În afară de comitate, mai există o categorie de teritorii care erau oraşele libere
regeşti, în cazul de faţă Timişoara şi Arad. Aceste oraşe aveau o serie de privilegii precum
dreptul de a trimite proprii aleşi în Dieta de la Budapesta.

96
Deşi aceste drepturi şi privilegii au fost recunoscute de către curtea imperială,

regalitatea maghiară a încercat constant să le reducă. După moartea împăratului Leopold al II
lea (1792), autoritatea maghiară va refuza să mai recunoască o mare parte din privilegii.
Acestea vor fi reînoite abia în 1824 printr-o nouă diplomă emisă de împăratul
Francisc al II lea.
O nouă reorganizare administrativă va avea loc după revoluţia de la 1848 în care
Ungaria s-a declarat duşman al administraţiei imperiale de la Viena. În timpul acestei revoluţii,
intelectualii români s-au plasat de partea Ungariei, administraţia imperială, pentru a face faţă
conflictului, se aliază cu sârbii cărora le este promisă o Voievodină sârbească ce includea şi
teritorii din banatul românesc şi independenţa faţă de Regatul Ungariei.
Divergenţele dintre Avram Iancu şi Lajos Kossuth şi împăcarea dintre cei doi sunt
prea tardive, situaţia soldându-se cu înăbuşirea revoluţiei. Pe teritoriul Banatului se vor purta o
serie de lupte sângeroase care se vor încheia cu spânzurarea generalilor revoluţionari în 1849
la Timişoara.
După episodul revoluţionar, Imperiul va avea un guvern neoabsolutist în care rolul cel
mai important îi va reveni ministrului de interne, Bach. Sârbii, care au sperat la o serie de
privilegii, au fost inşelati de Împarat care, deşi organizează provincia Voievodina Sârbeascâ şi
Banatul Timişan prin decretul imperial din 1851, nu vor avea nici măcar un singur reprezentant
în Guvernul de la Timişoara care va fi compus majoritar din germani şi patru români (în urma
protestelor româneşti la aflarea noii organizări teritoriale şi de teama izbucnirii unor noi
conflicte).
Noua organizare administrativă cuprindea cinci districte: Lugoj, Timişoara,
Becicherecu Mare, Neoplata (Novi Sad) şi Szombor. Cele patru districte bănăţene vor include
fostele comitate Caraş, Timiş, Torontal.
În 1860 perioada neoabsolutistă ia sfârşit şi toate popoarele dobândesc autonomia
naţională revenindu-se la situaţia ante 1848, Banatul fiind din nou incorparat Regatului
Ungariei spre dezamăgirea românilor care doreau alipirea la Principatul Transilvaniei.
Această schimbare se traduce prin revenirea la vechea organizare, comitatele Caraş,
Timiş şi Torontal cu schimbări minore la acest nivel şi cu unele modificări la nivelul cercurilor.
2.1.1.7. Organizarea administrativă în timpul dualismului austro-ungar -

organizare administrativă : comitat, comună, municipiu, sat
În iulie 1865 se încheie perioada neoabsolutistă prin caderea guvernului Schmerling

de la Viena.
Se poartă din nou negocieri bilaterale Ungaria-Austria dar de data aceasta dor prin
intermediul Împaratului. Propunerea Ungariei este o Austrie centralizată, liberală şi germană şi
o Ungarie (ce includea Banatul şi Transilvania) centralizată şi maghiară. În februarie 1867
Împaratul restabileşte Constituţia Ungariei, legile de la 1848 şi semnează decretul de alipire a
Transilvaniei cu Ungaria.

97
Noua organizare administrativă se va efectua pe baza mai multor legi emise între
1870 şi 1886, care păstrează comitatele ca unităţi de baza şi se crează comunele ca formă
de organizare inferioară având personalitate juridică.
Comitatele erau conduse de un consiliu municipal format din mebrii aleşi şi membrii
numiţi (oameni înstăriţi).
În 1886 intră în vigoare legea municipiilor, care oferă dreptul de municipiu în afara
comitatelor şi fostelor oraşe libere regeşti sau unor noi oraşe. Municipiile se bucurau de o
autonomie locală modernă, luau decizii care le afectau, stabileau regulamente locale şi işi
alegeau funcţionarii.
Comitatul Timis isi va mentine forma pana la inceputul razboiului singura modificare
notabila fiind cresterea numarului de cercuri de la cinci la noua si vor fi incluse si cercurile
dunarene, rezultate prin desfintarea regimentelor graniceresti.
Până la izbucnirea Primului Război Mondial unele cercuri sunt desfiinţate din motive
administrative şi se înfiinţează un comitat al Severinului pe amplasamentul aproximativ al
Banatului de Severin din Evul Mediu. Pe măsură ce opoziţia între nationaliştii români şi
maghiari devine tot mai făţişă are loc desfiinţarea şi comasarea unor cercuri.
2.1.1.8. Organizarea administrativă după unirea de la 1918 - organizare

administrativă : judeţ, municipiu reşedinţă de judeţ, plasă, comună
urbană, comună reşedinţă de judeţ, sat
Banatul intră efectiv sub administrare românească abia în urma Tratatului de la

Trianon (4 iunie 1920) şi a Tratatului de la Sevres (10 August 1920) când sunt trasate oficial
graniţele cu Serbia şi Ungaria. În anii urmatori au mai existat ajustări minore ale graniţelor
vestice care au fost modificate prin tratate bilaterale între România, Serbia şi Ungaria (o serie
de localităţi de mică importanţă au fost încorporate acestor state pe criterii etnice).
Administraţia românească a Banatului va menţine vechea organizare maghiară
consfinţită de legile din 1886.
Se vor modifica doar terminologiile din administraţie şi justiţie cu unele româneşti:
judeţ (în loc de comitat), plasa (în loc de cerc), oraş cu consiliu (în loc de oraş magistrat),
prefect (în loc de comite suprem), subprefect (în loc de vice-comite). Cea mai importantă
schimbare faţă de vechiul sistem fiind numirea înalţilor funcţionarilor publici şi alegerea tuturor
celorlalţi funcţionari.
Se renunţă la principiul virilismului.
Pe lângă Ministerul de Interne în 1920 se infiinţează o comisie care studiază o nouă
organizare administrativ-teritorială ce urmărea reducerea judeţelor la 48. O serie de judeţe
urmau a fi desfinţate, ceea ce a dus la proteste din teritoriu, propunându-se un proiect cu 62
de judeţe de mărime mijlocie.
În privinţa Banatului după numeroase proteste s-a ajuns la următoarea împărţire:
Judeţele Arad, Timiş-Torontal, Caraş şi Severin.

98
Tabelul nr. 49 Organizarea judetelor bănăţene

Judeţ Municipiu Plasi Comune Comune Comune
reşedinţă urbane urbane rurale
de judeş resedinţă judeţ
ARAD Arad 10 1 (Nadlac) 194
TIMIŞ - Timişoara 12 237
TORONTAL
CARAS 6 Reşiţa Oravita 129
SEVERIN Caransebeş Lugoj 224
Orşova
În 1939 se înfiinţează printr-o nouă lege în plus de formaţiunile existente ţinuturile, în

ţinutul Timiş fiind incluse judetele: Timiş-Torontal, Arad, Hunedoara, Caraş şi Severin. În 1941
se renunţă la această organizare şi se revine la cea anterioară, judeţul Timiş-Torontal
schimbându-şi numele în Judeţul Timiş.
2.1.1.9. Organizarea administrativă în perioada comunistă - organizare

administrativă : regiune, raion, oraş, comună, sat
Administraţia comunistă va impune o nouă organizare teritorială extrem de

centralizată din motive lesne de înteles. Noua organizare se bazează pe legea 5/1950:
• Regiunea este unitatea administrativ–economică subordonată direct statului;
• Raionul unitatea teritorială activă din punct de vedere economic, politic şi
administrativ. Este compus din orase şi comune;
• Comuna este unitatea administrativ–economică compusă din sate apropiate
Regiunea Timişoara era formată din oraşul regional Lugoj şi patru raioane:
Timişoara, Sânnicolaul Mare, Deta şi Lugoj. Timişoara este sediul regiunii şi declarat oraş
de subordonare republicană subordonat direct administraţiei centrale a statului.
Oraşul Jimbolia este declarat oraş de subordonare raională, în cadrul raionului
central Timişoara. În 1960, regiunile Timişoara şi Oradea îşi schimbă numele în Banat şi,
respectiv, Crişana, în urma promulgării Legii nr. 3 din 24 decembrie 1960. Decretul nr. 799 din
1964 a însemnat o mare lovitură adusă satelor şi toponimiei româneşti, prin modificarea
arbitrară a acelor denumiri de localităţi, care, după gustul autorităţilor, nu corespundeau cu
noile realităţi social-economice. O altă măsură a fost aceea de a schimba numele unor sate cu
numele unor personalităţi locale.
În 1968 este revizuit întreg sistemul administrativ şi se revine la judeţ ca unitate
administrativă de bază. Prin legea nr. 2 din 1968 sunt create actualele judeţe Arad, Timiş şi
Caraş-Severin, în forma existentă şi astăzi. Numărul de comune a fost redus şi mai mult, în
condiţiile exodului rural şi al reducerii continue a populaţiei rurale.

99
2.1.1.10. Organizarea administrativă în perioada actuală - organizare

administrativă: judeţ, municipiu, oraş, comună, sat
La ora actuală nu s-au mai făcut modificări faţă de sistemul comunist de împărţire
administrativă pe judeţe. Judeţul Timiş are o suprafaţă de 8.697 km pătraţi. Din punct de
vedere administrativ, judeţul Timiş are 2 municipii: Timişoara şi Lugoj, 8 oraşe: Sânnicolau
Mare, Jimbolia, Buziaş, Ciacova, Făget, Recaş, Gătaia şi Deta, respectiv 75 de comune şi 317
sate.
2.1.2. Istoricul județului – colonizări succesive
2.1.2.1. Colonizarea habsburgică
Un fenomen important în configurarea teritoriului şi a localităţilor rurale pentru zona

Banatului îl reprezintă fenomenul colonizarilor succesive din sec. XVIII- XIX.
Etape de colonizare:
• Colonizarea carolingiana 1717-1734 (Carol al VI-lea)
• Colonizarea theresiana 1768-1788 (Maria Theresa şi Iosif al II-lea)
• Colononizarea sub Ferdinand al V-lea1792-1835
• Colonizarea sub Franz Iosef 1835- 1867
După înfrangerea otomanilor şi eliberarea Banatului, contele Mercy devenit
guvernator este pus în situaţia de a lua o serie de măsuri neceesare revitalizării economice şi
demografice a zonei care a avut foarte mult de suferit sub jugul turcesc.
Spre deosebire de Transilvania Banatul a fost domeniu al coroanei imperiale o
perioadă îndelungată (1716-1775), fiind în acelaşi timp lipsit de nobilime. Singurul beneficiar al
taxelor şi impozitelor plătite de populaţie fiind Îmaparatul.
Ca urmare a costisitoarei campanii antiotomane visteria imperială avea nevoie de noi
surse de venit aşa că pentru maximizarea profiturilor ce puteau fi obţinute din Banat era
necesară creştera bazei de impozitare prin sporirea populaţiei şi de asemenea dezvoltarea
economiei locale: agricultura, creşterea animalelor, minerit, exploatare forestieră, meşteşuguri
şi industrie.
Banatul era slab populat, mai ales în zona de câmpie şi bântuit de molime din cauza
reliefului mlăştinos.
Una din măsurile principale iniţiate de guvernator cu concursul curţii de la Viena
constat în strămutarea de populaţii de origine germanică în principal, din alte regiuni ale
Imperiului în Banat cu scopul de a repopula ăi a exploata acest nou domeniu al coroanei cu
vast potenţial economic.
A fost incurajată de asemenea şi migrarea populaţiilor româneşti din regiunile
învecinate, Ţara Românească sau Transilvania.
Condiţiile oferite coloniştilor de origine germanică erau foarte avantajoase, pe lângă
împroprietărirea cu suprafeţe mari de pămant, livezi şi păduri coloniştilor li se ofereau şi

100
animale de tracţiune, unelte agricole, materiale de construcţii ulterior pentru o şi mai mare
atractivitate statul construind sate întregi pentru a fi oferite coloniştilor.
Ţăranii din regiunile vest-europene care alegeau să se stabilească în Banat erau
scutiţi doi ani de plata darilor către stat, iar meşteşugarii şase ani, fiind scutiti şi de orice alte
îndatoriri şi sarcini publice. La instalare se ofereau şi raţii zilnice de hrană.
2.1.2.2. Germanii
În oraşele bănăţene s-au creat destul de repede aşezări germane cu un caracter

meşteşugăresc-burghez. Timişoara avut începand cu 1 ianuarie 1718 un magistrat german.
De asemenea au fost înfiinţate, în general alături de aşezări româneşti mai vechi, o
serie de localităţi montane, miniere în Banatul Montan. În acest caz coloniştii au fost aduşi din
Ungaria de Sus, Boemia, Stiria dar mai ales din regiunea minieră tiroleză Schwaz. În felul acesta
au fost infiinţate localităţile miniere Moldova Nouă, Oraviţa, Sasca, Dognecea, Bocşa etc.
Problema cea mare a colonizării banăţene o constituia aşezarea de populaţie
ţărănească care să transforme regiunile necultivate în terenuri productive şi să aplice metode
moderne de prelucrare a pământului.
Prin urmare a fost pus la punct un sistem de recrutare şi de transport al coloniştilor,
pe care l-a condus funcţionarul cameral bănăţean Franz Albert Craußen (care îl ajutase pe
Mercy şi la recrutarea coloniştilor pentru propriile sale moşii din Turcia svabeasca) căruia i s-a
alaturat în anul 1723, Franz Falckh din Worms.
Ca urmare a acestor eforturi între 1722 şi 1726 a avut loc prima colonizare a svabilor
(erster Schwabenzug).
Coloniştii care proveneau din regiunea Rinului superior, din regiunile francone şi
suabe al Imperiului erau îmbarcaţi pe nave la Donauwörth, Marrheim li Neuburg, apoi în
Echingen şi Günzburg.
Mulţi dintre cei îmbarcaţi nu au mai ajuns în Banat pentru că rămâneau pe moşiile
unor proprietari particulari în Ungaria. Au fost înfiinţate sau colonizate 46 sate cu colonişti
germani. Cifra totală a celor veniţi este apreciată la 15 000.
În anul 1726 suma de 10000 de florini annual pentru susţinerea colonizării a fost
suspendată, astfel că Mercy nu a mai înfiinţat noi sate de colonişti între 1726 şi 1733. Totuşi,
deja în anul 1736 coloniile germane aduceau bugetului un venit annual de 36 000 de florini.
Sub conducerea urmaşului lui Mercy la Administraţia Ţării Banatului, baronul
Engelshofen, între 1733 şi 1735 a fost infiinţat satul Mercydorf cu italieni din Tirolul de sud.
În anul 1736 călugărul trinitarian a adus câţiva spanioli în Banat. Unii dintre ei au fost
aşezaţi lângă italienii din Mercydorf, pentru ceilalţi a fost construită localitatea
Neubeschenowa/ Besenova Nouă, care însa nu a mai fost ocupată de spanioli. Tot la
Mercydorf au fost aşezaţi mai târziu şi primii colonişti francezi (1752).

101
Razboiul cu turcii din 1737-1739 a provocat mari pierderi umane şi materiale.

Populaţia din sud a fugit şi nu s-a mai intors după terminare razboiului. Instalaţiile industriale
din Banatul Montan au fost distruse.
În primii ani ai domniei Mariei Terezia (1740-1780) nu s-au făcut colonizări. Începând
cu anul 1744 au fost trimişi din rândurile coloniştilor agenţi de recrutare în Germania, reuşindu-
se ca până în 1752 să se mai aducă 2500 de colonişti germani în Banat.
Acestora li s-au adaugat între anii 1744-1768 indezirabilii (vagabonzi, branconieri,
prostituate etc) din propria ţară, care erau expulzaţi de două ori pe an in cadrul asa numitelor
„transporturi pe apă timişorene“ (Temeswarer Wasserschub).
Acest tip de colonişti nu era bine văzut de autorităţile din Banat pentru că stricau
renumele ţării. Printre cei aduşi astfel erau şi răsculaţii din Hauenstein din Schwarzwald
(Pădurea Neagră) care se răsculaseră în mai multe rânduri împotriva mănăstirii St Blasien.
Nici administraţia civilă a Banatului introdusă în anul 1751 şi care îl avea ca
preşedinte pe contele Villana Perlas nu era adeptă a colonizărilor.
Astfel că între anii 1754 şi 1762 au venit doar 299 de familii în Banat. Totuşi în 1763
în Banat trăiau deja 24 000 de germani. Cu toată opoziţia lui Perlas în anii 1763 şi 1764 au
venit aproape 1000 de familii în Banat.
În cadrul celei de a doua colonizări a svabilor (zweiter Schwabenzug), 1763-1770 s-
au aşezat în Banat 7736 de familii germane, astfel că în 1770 trăiau în Banat 43201 de
colonişti din vestul Europei.
Includerea Banatului în cadrul Ungariei (1778) a dus la împărţirea proprietăţii
camerale şi vânzarea ei către persoane particulare.
Svabii s-au opus acestei măsuri pentru ca în felul acesta a fost creată din nou
proprietatea nobiliară.
Totuşi au fost vândute 40 de sate locuite de svabi ceea ce a adus Curţii de la Viena 2
milioane de guldeni, ţăranii svabi devenind dependenţi de stăpân, trebuind să presteze robota
cu mâna şi cu animalele şi să predea dări din produse.
Ultima mare acţiune de colonizare a avut loc în timpul domniei lui Josif al II-lea (1780-
1790).
Este cea de a treia colonizare.
Ea a început în anul 1782 şi a adus în Banat înca aproximativ 3000 de colonişti. Au
fost înfiinţate înca şase sate noi.
Dupa încheierea acestor mari acţiuni colonizatoare se mai aşează colonişti în Banat
dar numai în număr mic.
Exemplu sunt localitatea Johanisfeld intemeiată în 1806, cu colonişti germani aduşi
de groful Johann von Buhler (care işi parcelează moşia şi vinde loturile coloniştilor respective)
sau satul Lunga, ce ia naştere în 1824, înfiinţat de contele Ioan Naco, pentru a stabiliza forţa
de muncă pe moşia sa.

102
După incheierea celor trei mari etape de colonizare a continuat o colonizare

interioară, svabii cumpărând pământ pentru fii lor şi infiinţând noi aşezări sau extinzând altele.
Începând cu anii de domnie ai lui Josif al II-ea şi până la mijlocul secolului al XIX-lea
în Banat a avut loc şi o colonizare cu caracter privat care şi-a pierdut atractivitatea odată cu
desfiinţarea dependenţei personale a ţăranilor faţă de stăpanul de pământ.
Există puţine surse pentru stabilirea exactă a ponderii populaţiei germane în Banat în
perioada cuprinsă între momentul colonizării şi anul 1880, cu excepţia lui Griselini nu avem
date clare referitoare la acest subiect.
Localitatea Ghizela, a fost intemeiată treptat, începând cu 1880, când sunt stabilite
primele familii de colonişti germani.
Abia în anul 1840 statisticianul maghiar Fényes încearcă o departajare pe naţionalităţi
a populaţiei Ungariei de atunci.
Informaţii mai precise oferă recensamintele oficiale făcute între 1880 si 1910.
Tabelul nr. 50 Populația totală în Banat 1770 -1910

Anul Total pop. în Germani Români Maghiari Sârbi
Banat
1770 317928 43201 printre care 181 639 - 78 780
3000 de italieni si
francezi
1840 1 082 550 207 720 566 230 59 342 202 210
1870 1 028 263 338 934 412 246 87 119 148 763
1880 1 248 304 333 149 516 879 111 434 243212
împreună cu
croaţii
1890 1 433 424 393 341 560 229 146 984 260 906
1900 1 582 133 410 359 583 938 194 352 269 897
1910 1 582 133 387 545 592 049 242 152 284 329
2.1.2.3. Sârbii
Instalarea sârbilor în Banatul timişan a început cu mult înainte de intrarea acestuia

sub suzeranitatea Curţii Imperiale de la Viena. Proximitatea faţă de acest teritoriu a făcut ca
valurile de colonişti şi refugiaţi să se succeadă începand cu secolul XV.
După bătălia de la Câmpia Mierlei (1389), regatul sârb intră sub dominaţie otomană şi
în 1459 odată cu căderea cetăţii Smederevo este desfinţat.
Ajutaţi de regii maghiari şi acceptaţi de români, având aceiaşi credinţă ortodoxă
aceştia se instalează în Banat în valuri succesive începând cu 1404. În 1480-1481 Pavel
Chinezu facilitează instalarea unui grup de peste 50000 de persoane cărora le oferă protecţie
şi o serie de privilegii. Instalarea lor se face în zona cuprinsă între Lipova şi Lugoj.

103
Un alt grup important de sârbi , conduşi de însuşi patriarhul Arsenie al II-lea

Cernojevic îşi găseşte adăpost în Banat în 1690, colonizarea continuând între 1700-1783,
ajungându-se ca în 1743 să existe 120 de sate sârbeşti.
Districtele în care erau cele mai multe sate locuite de sârbi (în legatură cu actualul
areal al Judeţului Timiş) se observă din lucrarea pe care o realizează în 1774 Johan Jakob
Ehler, lucrare care infăţişeaza realitatea, precizând structura etnică a localităţilor din districte:
Timişoara, Cenad, Becicherec.
2.1.2.4. Croaţii - caraşovenii
Primul şi cel mai vechi val de croaţi aşezat în spaţiul românesc în secolele XIII-XIV
este cel cunoscut sub denumirea de `caraşoveni`. Caraşovenii sunt grupati în jurul celei mai
vechi şi celei mai mari localităţi, Caraşova. Deasupra Caraşovei străjuiesc ruinele cetăţii
medievale a Caraşovei (Caraşo-fer-vari), cetate pe care localnicii o numesc `Turski grat`
(Cetatea Turcului).
Celelalte localităţi în care convieţuiesc croaţii caraşoveni sunt: Lupac, Clocotici,
Nermed, Rafnic, Vodnic şi Iabalcea. Un număr de patru localităţi s-au contopit cu cele
existente: Seliste, Gariste, Iasenovacz şi Talva.
Până în a doua jumatate a sec. al XIX-lea populaţia croaţilor caraşoveni numară 10
000 de suflete. Astăzi, în urma a două migraţii, una spre est şi una spre vest, acest număr a
scăzut la circa 6 500.
Al doilea val (1744) este cel din Lipova (judetul Arad) şi Recaş (judetul Timiş), în
secolul al XVIII-lea, iar urmaşii acestor croaţi s-au integrat în aşezările urbane din zona Arad şi
Timişoara.
În 1930 existau 730 de familii caraşovene în Banat.
Al treilea val s-a aşezat în apropiere de Jimbolia la inceputul sec. al XIX-lea în
localităţile Checea şi Cenei, şi era originar din zona Turopolje.
Croaţii din România sunt toţi romano catolici iar limba pe care o vorbesc este o sârbo-
croată arhaică.
2.1.2.5. Maghiarii
Spre deosebire de Transilvania numărul maghiarilor din Banat nu a fost considerabil

cu toate că acesta s-a aflat o bună bucată de timp sub suzeranitatea directa a statului
maghiar.
Primul sat maghiar din Banat este infinţat abia în 1835 iar primii colonişti sunt aduşi în
perioada 1880-1918. Aceşti colonişti au fost cu precădere agricultori dar şi meseriaşi
bucurându-se de condiţii extrem de avantajoase la instalare, statul maghiar făcând tot posibil
să crească componenţa etnică maghiară pentru a putea controla mai uşor celelalte etnii care
în general se opuneau suzeranităţii maghiare.

104
2.1.2.6. Bulgarii
Strămoşii actualilor bulgari din Banat sunt bulgarii creştinaţi de episcopul Pavel în
secolul IX, ei ramânând fideli Romei şi Vaticanului (deci de confesiune romană-catolică).
Urmaşii acestora din cetatea Ciprovet (N-V Bulgariei) organizează în 1683 o revoltă
împotriva jugului otoman, revoltă înăbuşită în sânge.
Supravieţuitorii măcelului, consideraţi spioni ai Imperiului Austriac din cauza religiei,
se refugiază în Ţara Românească unde sunt primiţi cu simpatie şi ocrotiţi de domnitorul
luminat Constantin Brancoveanu şi se stabilesc în localităţile Câmpulung, Târgovişte, Craiova,
Râmnic şi Bradiceni.
După invazia tătară din 1690, ei se refugiază în Banat, care era o zonă mlăştinoasa şi
foarte puţin populată. În 1738, după lupte împotriva turcilor, primii bulgari se stabilesc în
Banat, întemeind prima localitate - Besenova Veche (astăzi Dudeştii Vechi). În 1741, alt grup
de bulgari catolici se stabilesc în Banat, intemeind a doua localitate - Vinga.
Mai târziu, din Besenova Veche migrează grupuri de bulgari, care întemeiază alte
localităţi care se află astăzi în Banatul Românesc şi Sârbesc (Brestea, Denta, Modos,
Ivanovo, Belo Blato, Colonia Bulgară etc.).
2.1.2.7. Cehii
Cehii s-au aşezat pe actualul teritoriu al României în trei valuri independente. Primul
dintre acestea (de la a doua jumătate a secolului al XVIII-lea) a dus la aşezarea cehilor în
ţinuturile de câmpie ale judeţului Arad şi ale Banatului, în ţinuturile muntoase împădurite ale
judeţelor Bihor şi Salaj, in zonele de câmpie şi în localităţile miniere ale judeţelor Satu Mare şi
Maramures, precum şi in partea de nord-est a Bucovinei. Aceste zone se aflau atunci sub
dominaţia Imperiului habsburgic.
În zona Aradului si a Banatului primii cehi au sosit in anul 1747, infiiţând localitatea
Mocrea. În anul 1803, un grup masiv de cehi de rit evanghelic colonizează Nădlacul, apoi
Butin, Vucova, Brestova etc. Alt val, sub forma migrării primare, a cehilor de rit romano-catolic
a început în anul 1790 prin înfiinţarea localităţilor Budoi, Vărzari din zona păduroasă a munţilor
Plopişului, urmată mai apoi, în prima parte a secolului al XIX-lea, de înfiinţarea altor localităţi.
În zona Bihorului şi Salajului, care au fost şi sunt subordonate din punct de vedere
bisericesc episcopiei romano-catolice din Oradea, comunităţile cehe nou înfiinţate au
funcţionat mai ales ca filiale ale celor existente. În scurtă vreme însă, comunităţile mai mari si-
au format parohii proprii.
2.1.2.8. Slovacii
Slovacii s-au aşezat pe actualul teritoriu al României în trei valuri independente.

Primul dintre acestea (de la a doua jumătate a secolului al XVIII-lea) a dus la aşezarea
slovacilor în ţinuturile de câmpie ale judeţului Arad şi ale Banatului, în ţinuturile muntoase

105
împădurite ale judeţelor Bihor şi Sălaj, în zonele de câmpie şi în localităţile miniere ale
judeţelor Satu Mare şi Maramureş, precum şi în partea de nord-est a Bucovinei. Aceste zone
se aflau atunci sub dominaţia Imperiului habsburgic.
În zona Aradului şi a Banatului primii slovaci au sosit în anul 1747, înfiinţând
localitatea Mocrea. În anul 1803, un grup masiv de slovaci de rit evanghelic colonizează
Nădlacul, apoi Butin, Vucova, Brestovat etc. Alt val, sub forma migrării primare, a slovacilor de
rit romano-catolic a început în anul 1790 prin înfiinţarea localităţilor Budoi, Vărzari din zona
păduroasă a munţilor Plopişului, urmată mai apoi în prima parte a secolului al XIX-lea de
înfiinţarea altor localităţi.
2.1.2.9. Considerente despre evoluţia banatului sub dominaţia austro-ungară
Lipsa nobilimii şi amplele lucrări cu caracter economic supervizate de o administraţie

militară care răspundea la ordin, au permis curţii de la Viena să pună în practică un vast
experiment social având ca rezultat asigurarea unei surse inepuizabile de bunuri şi materii
prime creatoare de bogaţie pentru imperiu.
Tot din considerente de siguranţă pentru imperiu, Casa de Habsburg a preferat o
colonizare majoritar catolică a Banatului, evitând o atomizare a spaţiului religios, cum era
cazul Ardealului unde pe considerente religioase erau mult mai multe facţiuni care luptau
pentru supremaţie.
Coloniştii germani, francezi, italieni, luxemburghezi, spanioli, cehi şi slovaci
constituiau (adusi cu mari cheltuieli şi înlesniri fiscale) o masă de manevră foarte loială
împăratului asigurând în acelaşi timp protecţia granitelor estice ale imperiului.
Deşi valurile succesive de colonişti au fost foarte insemnate, numărul acestora nu a
reuşit să-l egaleze sau să îl depăşească pe cel al românilor. Acest amestec de populaţii de
etnii diferite, provenite din ţări diferite cu localnicii ar fi putut genera foarte usor conflicte
interetnice, ceea ce surprinzător nu s-a întâmplat.
Explicaţia principală ar fi că aceste colonii au fost instalate în zone pustiite şi
depopulate. În zona de câmpie comunităţile de români fiind decimate, pământurile roditoare
abandonate în mare parte şi suprafeţe imense de teritoriu fiind acoperite de mlaştini. Un alt
factor ar fi aşezarea coloniştilor în comunităţi compacte, care au permis recreerea unei
microsocietăţi asemănătoare cu cea din care proveneau.
Superioritatea culturală în sensul în care aceşti colonişti veneau din societăţi unde
reuşiseră să primească o educaţie elementară în comunităţile lor bisericeşti i-a transformat
într-o forţă civilizatoare.
Deşi chiar la inceputul colonizărilor până în 1740 au existat oarecare animozităţi între
români şi colonişti, acestea s-au estompat pe măsură ce economia Banatului a început să
prospere, angrenând în evoluţia ei toţi locuitorii indiferent de etnie.
S-a ajuns în situaţia în care cei angrenaţi în viaţa economică, comercială,
administrativă, culturală vorbeau cel puţin două limbi daca nu chiar trei.

106
Chiar dacă scopul principal al curţii imperiale era să extragă maximul de profit posibil
din aceasta provincie, statul nu s-a mulţumit cu exploatarea rudimentară a supuşilor. Intr-un
timp relativ scurt s-au făcut investiţii de amploare. S-au creat mii de obiective: cetăţi în stil
Vauban, palate administrative, catedrale şi biserici catolice, ortodoxe, palate ale unor familii
înstărite care au redesenat configuraţia oraşelor şi a târgurilor. Lucrările de infrastructură au
conectat întreg teritoriul cu centrele urbane importante şi mai departe cu Budapesta şi Viena.
Acceptarea celuilalt, chiar dacă era diferit şi efortul comun pentru dezvoltare, a făcut
ca treptat comunităţile să se accepte să se înţeleagă şi să colaboreze din ce în ce mai intens.
Trăind şi muncind împreună locuitorii au inceput să se aprecieze ca oameni şi nu ca
străini.
Cultura de provenienţă catolică a cunoscut o dezvoltare explozivă în Banat. Forma ei
stilistică de exprimare a fost barocul imperial vienez care s-a răspândit de la oraşe sau târguri
mai importante spre satele care datorită creşterii constante a economiei spre sfârşitul sec.
XVIII începutul sec. XIX au avut capacităţile financiare de a susţine realizarea de lăcaşe de
cult monumentale.
De asemenea spaţiul public este înfrumuseţat cu monumente de inspiraţie religioasă
prin care coloniştii înceracă să recreeze atmosfera locurilor de baştină.
Nici comunitatea ortodoxă nu se plasează în afara acestei direcţii. După ce sute de
ani au fost constrânşi să-şi practice credinţa în biserici mici, incepe o campanie de renovare a
vechilor lăcaşe de cult medievale şi construcţia altora noi de mici dimensiuni în primă fază.
Ca şi în cazul comunităţilor catolice spre începutul veacului XIX situaţia se schimbă şi
se lansează construcţia de lăcaşe impunătoare, care din dorinţa de integrare vor urma acelaşi
stil arhitectural baroc ca şi bisericile catolice.
Planul este în stilul mononnavă, cu absidă circulară sau octogonală, cu turnurile
clopotniţă pe partea de vest şi decoraţiuni baroce. Ctitorii acestor lucrări au fost: clerici,
burghezia orăşenească, obercnezi şi cnezi.
Relaţiile cu Ţara Romanească au continuat şi s-au amplificat pe parcursul sec. XVIII.
Circulaţia cărţii bisericeşti ortodoxe pe ruta Muntenia-Banat a avut efecte nebănuite. Instalarea
preoţilor munteni în Banat, a copiştilor de manuscrise şi a pictorilor contribuie la propasirea
culturală a românilor.
Legăturile cu ortodoxia sârbească prin intermediul numeroasei comunităţi de sârbi
bănăţeni reapropie ortodoxia banăţeană de cea balcanică şi post bizantină.
Spre mijlocul veacului se construiesc clădiri administrative şi religioase impozante,
atât în Timişoara (palatul baroc, primăria germană, domul catolic, palatul episcopiei catolice)
cât şi în centrele administrative din teritoriu. În teritoriu se construiesc clădiri de utilitate publică
şi economică (şcoli, primării, depozite de cereale districtuale, poduri). Acest ritm de dezvoltare
alert face ca faţa Banatului să se schimbe.
Tot din motive de eficientizare şi de siguranţă de asemenea, localităţi întregi sunt
strămutate şi reconstruite de-alungul căilor de comunicaţie sau a liniilor poştale după planuri
regulate.

107
În centrul satului pe şoseau principală găsindu-se toate clădirile publice: biserici,

şcoală, primărie, birt, han, staţii de postalioane.
Învăţământul este o prioritate chiar de la începuturile dominaţiei austriece, în 1724 la
Timişoara îşi deschide porţile primul seminar iezuit cu predare în limba latină, apoi in limba
germană.
Sunt acceptaţi copii de toate confesiunile fără discriminare, aceştia perfecţionându-şi
studiile ulterior în universităţi din lumea germanică sau îmbrăţisând o carieră administrativă şi
intrând în slujba statului.
Învăţământul ocupă treptat un loc foarte important, în 1771 învăţământul primar fiind
făcut obligatoriu. Deschiderea de şcoli, gimnazii, licee, seminarii catolice şi preparandii
ortodoxe contribuie la modernizarea societăţii bănăţene.
La 1800 în Banat existau aproximativ 600 de şcoli confesionale, câte una în fiecare
localitate sau chiar două în localităţile mai mari. Interesul crescut pentru şcoală precum şi
dezvoltarea învăţământului tehnic şi pe meserii a oferit Banatului un avantaj în spaţiul
dunărean.
Cultura scrisă bănăţeană s-a dezvoltat constant, chiar dacă tipografiile au fost
interzise până în 1770 pentru a putea controla fluxul de carte neautorizată (fondul de carte era
de provenienţă germană sau occidentală în principal).
Bibliotecile confesionale şi monastice se bucură de un real succes şi în 1815 se
deschide la Timişoara prima bibliotecă publică de împrumut din Imperiu de către tipograful
Josef Kalpka.
2.2. CONSIDERAȚII DE GEOGRAFIE ISTORICĂ ȘI ISTORIE A TERITORIULUI
Suprafaţa provinciei geografico-istorice BANAT este de 28.526 km2.

Această provincie a fost la începutul sec. XX, în urma unor tratate europene (Tratatul
de pace de la Versailles-1919) dar şi a unor tratate bilaterale cu Ungaria şi Serbia (Iugoslavia),
împarţită între România (2/3 din suprafaţă-66,5%), Iugoslavia (1/3 din suprafaţă-32,5%) şi
Ungaria (1%).
Din punct de vedere geografic, delimitarea regiunii Banatului se realizează prin
următoarele formaţiuni, elemente naturale:
• la Est: Carpaţii Sudici (Munţii Ţarcu, Godeanu si Cernei)
• la Vest: râul Tisa
• la Sud: fluviul Dunărea
• la Nord: râul Mureş
Intre diferitele forme de relief existente pe teritoriul provinciei se poate observa un
echilibru, proporţiile fiind aproximativ egale între munţi, dealuri şi câmpii, dispuse descrescător
dinspre Est spre Vest.
Munţii Banatului se întind între valea Mureşului (N), valea Dunării (S), depresiunea
Haţegului (E) şi zona colinară a Banatului (V).

108
Dealurile Banatului se desfăşoară de la valea Mureşului (N) până la valea Nerei (S).
Condiţiile oferite de plaiurile şi păşunile alpine cât şi de păşunile colinare şi terenurile
agricole din zona de deal, au creat condiţiile optime pentru dezvoltarea unei activităţi intense
economice agro-pastorale şi implicit a localităţilor rurale întemeiate de populaţia care practică
aceste activităţi.
Ca o consecinţă a condiţiilor geografice optime oferite de acestă arie geografică, cea
mai mare parte din unităţile administrative - districtele bănăţene - au existat aici.
Câmpia Banatului - parte a marii Campii Panonice - are astăzi cea mai mare parte pe
teritoriul Serbiei, fiind delimitată de dealurile Banatului şi unghiul format de către Tisa şi
Dunăre.
Această câmpie se desfăşoară în trepte:
• campia înaltă (piemontană) compusă din campia Vingai, câmpia Buziaşului,
Campia Gătăii, câmpia Fizeşului;
• câmpia intermediară (de glacis) - situată în zona localităţilor Hodoni, Duboz,
Tormac, Jamu Mare;
• câmpii ”tubulare” pe baza de loess - câmpia Aradului şi Sânnicolaul Mare;
• câmpia joasă (zone ale reţelei hidrografice de dinainte de efectuarea lucrărilor de
canalizare şi îndiguire din timpul Imperiului Austro - Ungar).
Districtele bănăţene legate de acestă formă de relief au existat în special în zona
câmpiei înalte (piemontane) şi pe o intindere mai restrânsă în partea de câmpie intermediară
(zonele joase fiind ocupate în general de mlaştini).
Reţeaua hidrografică a condiţionat de asemenea amplasarea aşezărilor omeneşti (în
special începând cu Evul Mediu)- locuri favorabile fiind depresiunile, culoarele şi văile râurilor
sau terasele acestora.
Banatul are o importantă reţea hidrografică, constituită din râurile Mureş, Tisa, Timiş,
Bega, fluviul Dunărea si Aranca, Bârzava, Caraş şi Nera.
Modificările survenite până astăzi la realităţile geografice de-a lungul istoriei regiunii
constau în special în restrângerea zonei pădurilor din zona de deal şi câmpie şi dispariţia
mlaştinilor prin realizarea unor importante lucrări hidrotehnice, atât canalizări cât şi îndiguiri.
2.2.1. Preistorie şi antichitate - urme şi vestigii arheologice

Istoria evoluţiei locuirii pe teritoriul de astăzi al judeţului Timiş este atestată de
descoperiri arheologice ce datează din cele mai vechi epoci: paleolitic, neolitic, eneolitic, etc.
Studiind Arhiva Repertoriul Arheologic al României a Institutului de Arheologie “Vasile
Parvan”- Index de locuri (Lista completă de localităţi- jud. Timiş) cât şi Lista Cercetărilor
Arheologice din Romania 1983-2009 - Judeţul Timiş, sunt precizate 129 de localităţi cu
descoperiri arheologice ce acoperă de la preistorie până la epoca feudală (din totalul de 327
de localităţi ale judeţului).
În contextul în care Repertoriul Arheologic al României conţine în lista completă de
localităţi 2107 localităţi, numarul celor din Judeţul Timiş nu este foarte mare dar acoperă o
paletă largă de epoci.
Marea majoritate a localităţilor au zone arheologice cu urme sau vestigii arheologice
din mai multe epoci.

109
Dacă pentru paleolitic urme sunt menţionate doar la Romăneşti (com. Tomeşti), din
neolitic localităţile sunt mai numeroase: Beregsău, Bethausen, Bogda, Călacea, Cenei, Deta,
Diniaş, Foeni, Gad, Giroc, Macedonia, Satchinez, Săcălaz, Sânnicolaul Mare şi eneolitic:
Banloc, Bencecu de Jos, Besenova veche, Ciacova, Gherman, Ghiroda, Jamu Mare, Murani.
Epoca bronzului e prezentă în Beba, Besenova Veche, Bobda, Carani, Checea,
Chisoda, Corneşti, Covaci, Denta, Chevereşu Mare, Dumbrava, Firiteaz, Foeni, Gad, Gaiu
Mic, Ghilad, Jamu Mare, Latunas, Lugoj, Parta, Periam, Recaş, Sacosu Turcesc, Sânandrei,
Sânnicolau Mare, Sandra, Tolvadia, Uivar, Unip.
Ţinutul Banatului a făcut parte din Dacia pre-romană, fiind cucerit în anul 101 e.n. de
către împăratul Traian şi integrat în Dacia Romană.
Ulterior, provincia a fost inclusă în Dacia Superioară şi probabil Dacia Apulensis.
După retragerea aureliană (271-274 e.n.) partea de sud a Banatului a continuat să
facă parte din Imperiul Roman şi apoi din Imperiul Romano- Bizantin (sec. V-VI).
Apartenenţa aceasta a lăsat urme şi vestigii arheologice de epocă romană în foarte
multe localităţi din Judeţul Timiş: Bărăteaz, Beba Veche, Becicherecu, Bencecu, Besenova
Nouă, Biled, Breazova, Brestea, Bulgărus, Buziaş, Cărpiniş, Cerna, Cerneteaz, Checea,
Cherestur, Chisoda, Chizătău, Clopodia, Corneşti, Dejan, Deta, Dolat, Făget, Gherman,
Ghilad, Hitias, Hodoni, Ianova, Jamu, Jdioara, Jebel, Jena, Lenauheim, Lovrin, Lugoj, Măguri,
Moravita, Mosnita, Murani, Parta, Peciu Nou, Periam, Poganesti, Recas, Remetea Mare,
Sacoşu Turcesc, Satchinez, Sacalaz, Săceni, Sărăzani, Sânandrei, Sânnicolau Mare,
Sânmartinu Sârbesc, Sânmihaiu Român, Seceani, Spata, Sag, Şemlacu Mare, Tolvadia,
Uliuc, Unip, Vizejdia, Voiteg.
Retragerea administraţiei romane lasă câmp liber pătrunderii popoarelor migratoare,
localităţile în care sunt urme ale epocii migraţiilor fiind Deta, Cheveresu Mare, Felnac,
Gherman, Izvin, Ortişoara, Periam, Sânnicolau Mare, Şemlacu Mare.
2.2.2. Perioada medievală – sec. IX- sec. XVII
Începuturile Evului Mediu pentru Banat sunt secolele IX-X, în care sunt atestate de
către izvoarele istorice ducatele lui Glad şi Ahtum, sfârşitul perioadei medievale în această
provincie fiind considerat începutul sec. XVIII., odată cu cucerirea Banatului de către
Habsburgi.
Banatul medieval, până la mijlocul sec. XVI, este organizat oficial în comitate, în care
erau integrate districtele româneşti; documentele atestând faptul că denumirea oficială de
district a câştigat teren în a doua parte a sec. XIV şi se generalizează în sec. XV.
Localităţi cu vestigii arheologice din epoca medievală sunt: Beba Veche, Biled,
Bucovăţ, Cenad, Cerneteaz, Deta, Gătaia, Igris, Jamu Mare, Jdioara, Lugoj, Nădrag, Opatiţa,
Parţa, Pădureni, Periam, Satchinez, Săcălaz.
Pentru această perioadă este important de menţionat existenţa cetăţilor sau a
turnurilor medievale ca şi elemente specifice, reprezentative pentru construcţiile medievale.

110
Pe teritoriul judetului trebuie menţionate Cetatea Timişoarei, Fortificaţia de la Izvin

(Ceris), Fortificaţiile Ciacova, Cetatea Lugojului, Jdioara, Cetatea Margina.
2.2.3. Perioada sec. XVIII-XX
În perspectiva cronologică, patrimoniul cultural imobil de valoare naţională existent în

prezent pe teritoriul judeţului Timiş, are repere principale de tipologii diverse: operaţiuni de
dezvoltare urbană -siturile şi ansamblurile urbane - (Timişoara, Lugoj, Ciacova) iar ca
elemente de patrimoniu - arhitectură civilă reprezentativă pentru localităţile urbane şi rurale -
palate (Timişoara), castele (Carani/Sânandrei) sau conace (Banloc, Foeni, Remetea Mare,
Sânnicolau Mare).
Este important de menţionat faptul că la mijlocul sec. XIX (1839) erau
considerate centre urbane (conf. revistei Dacia din Timişoara, în 1939) multe localităţi care
astăzi au pierdut acest statut, menţionandu-le în această lucrare doar pe cele care sunt astăzi
pe teritoriul judeţului Timiş: Timişoara, Lugoj, Becicherecu Mare, Dudeştii Vechi, Jimbolia,
Comloş, Ciacova, Biled, Sânandrei, Giarmata, Recaş, Deta, Denta, Lenauheim, Periam,
Peciul Nou, Făgetul Roman.
În cadrul acestor situri sau ansambluri dar şi ca elemente individuale, arhitectura
civilă mai este prezentă şi cu programe de utilitate publică- primărie, teatru, liceu,
spital (Timişoara, Lugoj) iar un capitol special îl reprezintă arhitectura balneară - hoteluri,
amenajări - colonadă, parc, cazinou (Buziaş).
Acest tip de ansamblu balnear - unic pe teritoriul judeţului, chiar dacă izvoare termale
există şi în alte localităţi de pe cuprinsul judeţului - va trebui înscris prioritar în programele de
restaurare/revitalizare din cadrul politicilor de dezvoltare a judeţului, înscriindu-se în cerinţele
Convenţiei Europene a peisajului de la Florenţa, adoptată în anul 2000 şi ratificată de
Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 451/2002.
Operaţiunile de sistematizare a localităţilor rurale din Banat - este reprezentat
printr-o singură poziţie - situl rural ”Satul Charlottenburg”, sit ce cuprinde întreaga localitate,
unică datorită formei circulare în care a fost realizată.
Sistematizarea care a dus însă la apariţia acestor localităţi - începând cu sec. XVIII şi
continuând cu sec. XIX- localităţi cu forme ordonate, geometrice, ar trebui pusă în evidenţă şi
prin includerea altor localităţi cu valoare de sit rural pe Lista Monumentelor Istorice din Judeţul
Timiş.
Lucrările de amenajare a cursurilor de apă au generat o serie de construcţii ce se
constituie într-un patrimoniu industrial important de menţionat: centrala hidroelectrică, turnuri
de apă, stăvilare (Timişoara, Coşteiu) alături de fabrici/hale (Timişoara).
Elementele de valoare naţională se regăsesc atât în teritoriul urban (Timişoara,
Ciacova, Lugoj, Sânnicolau Mare) cât şi în zona rurală (unde avem biserici de lemn - Băteşti,
Cebza, Capat, Curtea, Crivina de Sus, Dobreşti, Dragomireşti, Dubeşti, Groşi, Hezeriş,
Margina, Poeni, Româneşti, Povergina sau din zidărie de cărămidă - Beba Veche,

111
Becicherecu Mic, Belinţ, Beregsău Mare, Bobda, Dudeştii Noi şi Dudeştii Vechi, Mănăstire,
Partoş.
Arhitectura tradiţională prezentă în localităţile rurale are ca material de construcţie
atât lemnul cât şi zidăria.
Începând cu sec. XVIII, Curtea de la Viena, ia măsuri de sistematizare rurală care să
ducă la o repartizare a populaţiei în mod armonios pe întreg teritoriul Banatului.
Prin efectuarea de lucrări de canalizare ale Mureşului, Timişului, Begăi şi desecarea
zonelor cu mlaştini se obţin terenuri pe care se amplasează localităţi ale căror planuri ţin cont
de mediul geografic, de climă, având uliţe trasate exact, cu fixarea limitelor laterale ale
localităţii şi a terenurilor pentru curţi şi grădini- tipul de aşezări cu plan geometric.
Satele sunt cu plan de formă dreptunghiulară sau pătrat, foarte puţine rămânând sate
de formă risipită (adaptate condiţiilor geografice din zona colinară şi munte).
O analiză obiectivă a evoluţiei habitatului rural între jumătatea sec. XVIII şi sfârşitul
primului război mondial, scoate în evidenţă influenţa politicilor de colonizare.
Evoluţia în cuprinsul comitatelor şi plăşilor cât şi a diferitelor forme de relief a avut o
dinamică cu un ritm şi o amplitudine inegale, fiind influenţată de conectarea aşezărilor la
drumuri şi căi ferate sau de complexitatea raporturilor comerciale dintre aşezări.
Astfel, habitatul evoluează datorită complementarităţii factorilor economici, sociali,
politici şi demografici, având două componente majore:
• extinderea spaţiului construit
• schimbarea infăţişării aşezărilor prin modul de construire a caselor şi introducerea
de elemente moderne
Având în vedere că majoritatea coloniştilor au fost aşezaţi în zonele de şes
(ocupându-se cu agricultura şi creşterea vitelor) satele din zona de şes a Banatului au
cunoscut o dezvoltare importantă în sec.XIX-celea ce a condus la lucrări de amenajare şi
modernizare (străzile sunt pavate, se dezvoltă instituţiile publice).
Descrise de călători străini, aceste tipuri de aşezări cu plan ordonat s-au dezvoltat
influenţate şi de factorii geografici - cursuri de râuri, drumuri de-a lungul văilor dar şi în zona
colinară.
În funcţie de situarea geografică, raportul dintre mediul înconjurător şi tipul de
aşezare (criteriul istoric , criteriul politico - administrativ, criteriul economic) – Romulus Vuia
stabileşte următoarele tipuri de sate pentru această zonă:
• satul dreptunghiular sau geometric (ex. Cenad, Comloşu Mare)
• satul circular (ex. Sarlota/ Charlottenburg)
• satul îngrămădit (ex. Sacoşu Turcesc)
Ca şi tip de arhitectură, arhitectura tradiţională din Banatul timişan este arhitectură de
zid (cărămidă nearsă şi cărămidă arsă) sau lemn; ca tip de amplasare faţă de stradă, casele
sunt case cu faţadă îngustă la stradă (tipul cel mai vechi), cu plan dreptunghiular dezvoltat pe
lungimea curţii şi acoperiş în două ape.
Un al doilea tip de casă ce apare prin dezvoltarea modelului iniţial este casa cu
faţadă lungă către stradă.

112
În procesul de evoluţie al casei de pământ sau de cărămidă, are loc şi

modificarea/evoluţia faţadei.
Se lărgeşte frontonul către stradă (prin mărirea camerei de la stradă), la geamuri se
aplică obloane iar frontoanele lărgite dobândesc profiluri ondulate, ancadramente pentru
gemuleţele de la pod, cu un decor din stuc reprezentând inscripţii cu numele proprietarului,
anul construcţiei şi ornamente în relief cu motive fitomorfe: pomul vieţii, vasul cu flori,
ghirlanda cununa de spice, rozeta, etc.
Aceste tipuri de decor au pătruns în satele de câmpie sub influenţa arhitecturii urbane
baroce, constituind o marcă identitară a arhitecturii populare din Banat, includerea lor în trasee
de turism cultural fiind una din opţiunile de dezvoltare a unui turism durabil.
2.3. PATRIMONIUL CULTURAL IMOBIL AL JUDEȚULUI
2.3.1. Structura patrimoniului cultural imobil din judetul timis
Lista Monumentelor Istorice 2010 a Judeţului Timiş, în conformitate cu prevederile

Legii nr. 422/2001 republicată, privind protejarea monumentelor istorice este publicată prin
Ordinul nr. 2361/2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la ordinal Ministrului Culturii şi Cultelor
nr.2314/2004 privind aprobarea Listei Monumentelor Istorice actualizată şi a Listei
Monumentelor istorice dispărute.
Monumentele istorice, ansamblurile de arhitectură împreună cu componentele lor
nominalizate în LMI cât şi siturile arheologice în cazul cărora sunt indicate straturile
successive de urme arheologice aparţinând unor culturi diferite, totalizează un numar de 338
de coduri, cu care judeţul Timiş este înscris în LMI 2010.
În conformitate cu art.7-(1) din Legea 422/2001, monumentele istorice sunt clasate în:
• Grupa A valorică - monumentele istorice de valoare naţională şi universală
• Grupa B valorică - monumentele istorice reprezentative pentru patrimonial
cultural local.
În funcţie de această clasare, LMI 2010 – Jud. Timiş cuprinde:
• GRUPA A : 78 de obiective
• GRUPA B : 260 de obiective
(detalii conf. Anexă)
Diferenţierea în funcţie de categoriile tipologice, aşa cum sunt menţionate şi în Legea
5/2000 pentru PATN - Secţiunea III- Zone construite protejate este următoarea:
• I - Situri, ansambluri şi monumente arheologice: 57 de obiective
• II - Situri, ansambluri şi monumente de arhitectură: 235 de obiective
• III - Monumente şi ansambluri de for public: 27 obiective
• IV -Monumente şi ansambluri memoriale: 19 obiective

113
2.3.2. Analiza diagnostic a concentrării în teritoriu a patrimoniului cultural

imobil din judeţul Timiş
Pentru evaluarea potenţialului zonelor cu impact cultural şi turistic major în

dezvoltarea durabilă a teritoriului, vor fi luate în considerare elementele de patrimoniu cultural
imobil de valoare natională şi universală(grupa valorică A).
Astfel teritoriul judeţului se structurează în Unităţi Administrative Teritoriale (UAT) cu
concentrare mare şi foarte mare a resurselor turistice:
• 6 UAT (cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de
interes naţional şi universal): Municipiile Timişoara, Lugoj, oraşul Făget, comunele: Banloc,
Gătaia, Margina.
• 8 UAT cu concentrare mare a resurselor turistice (antropice şi naturale): Oraşele:
Ciacova, Sânnicolau Mare, Buziaş, comunele: Fârdea, Ştiuca, Tomeşti, Pietroasa, Curtea.
Din punct de vedere al monumentelor cu valoare naţională, în cadrul elementelor
menţionate în cadrul PATN, judeţul Timiş este prezent numai cu 1 poziţie în cadrul
Ansamblurilor urbane - Centrul istoric al oraşului Timişoara şi 5 poziţii la categoria Biserici şi
Ansambluri mănăstireşti - Timişoara, Banloc, Gătaia.
2.3.2.1. Zone cu valori etnografice - arhitectură tradiţională
Patrimoniul rural rămâne un reper care trebuie conservat şi valorificat - atât prin
prisma patrimoniuui imobil cât şi prin prisma patrimoniului mobil şi immaterial al comunităţilor
locale.
Zonele Gad, Giroc sau Făget sunt menţionate ca zone cu resurse antropice în cadrul
PATN - cercetarea valorilor încă păstrate de către comunităţile locale urmând să
îmbogăţească lista acestui tip de patrimoniu.
Din cercetările intreprinse pentru a delimita zonele cu valori etnografice semnificative
din Banat, rezultă Zona Sânnicolau Mare, ZonaTimişoara, ZonaDeta, ZonaLugoj, Zona Făget
şi Zona Ohaba.
2.3.2.2. Zone cu patrimoniu arheologic reperat
Aceste zone sunt importante din perspective amenajării teritoriului judeţului având în
vedere restricţiile impuse de legislaţia în vigoare privind protejarea patrimoniului arheologic -
Ordonanţa Guvernului nr. 43/2000 republicată privind protejarea patrimoniului arheologic.
Repertoriul Arheologic Naţional cât şi lista Cercetărilor Arheologice din România
(1983-2009) fundamentează harta zonelor cu patrimoniu arheologic reperat (conf. Hartă
Anexă) în care se poate observa zona cu cea mai mare densitate de descoperiri arheologice:
este o zona transversală N-S în partea de centru - vest a judeţului, pornind de la graniţa cu

114
judeţul Arad - comunele Periam, Varas, Murani, Maşloc, Bogda până la graniţa cu Serbia-
Macedonia, Ghilad, Banloc, Stamora Germana, etc.
2.4. PROPUNERI DE CONSERVARE, PROTEJARE ŞI VALORIFICARE A

PATRIMONIULUI CULTURAL CONSTRUIT DIN JUDEŢUL TIMIŞ
2.4.1. Cadrul general privind conservarea, protejarea şi valorificarea

patrimoniulu cultural in romania
În conformitate cu Legea 422/2001 pentru protejarea monumentelor istorice

(republicată), definirea termenului « protejare » implică :
„ansamblul de măsuri cu caracter ştiinţific, juridic, administrativ, financiar, fiscal şi
tehnic, menite să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, evidenţa,
conservarea (inclusiv paza şi întretinerea), consolidarea, restaurarea, punerea în valoarea a
monumentelor istorice şi integrarea lor socio-economică şi culturală în viaţa colectivităţilor
locale „.
Această definire de termeni vine în completarea Legii 5/2000 - PATN, Secţiunea III -
Zone protejate, în care se precizează faptul că:
«documentaţiile de urbanism şi regulamentele aferente se vor întocmi în vederea
constituirii zonelor protejate şi vor cuprinde măsuri necesare de protecţie şi conservare a
valorilor de patrimoniu cultural naţional în respectivele zone ».
Abordarea Zonelor protejate înglobează în momentul de faţă, prin aplicarea unei
concepţii moderne privind patrimoniul cultural, atât zonele construite protejate cât şi relaţia
acestui patrimoniu cu zonele naturale protejate.
În 2002, prin Legea 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei Europene a peisajului-
Florenţa, 20 Oct.2000, a documentului Consiliului Europei privind peisajul, România
recunoaşte şi acordă importanţa cuvenită acestuia în „elaborarea culturilor locale „ şi faptului
că „peisajul reprezintă o componentă fundamentală a patrimoniului cultural şi natural al
Europei, contribuind la dezvoltarea oamenilor şi la consolidarea identităţii europene”.
Cadrul textelor juridice existente la nivel internaţional, în domeniile protecţiei şi
gestiunii patrimoniului natural şi cultural au fost ratificate şi la nivel naţional, utilizarea
termenilor specifici domeniului patrimoniului cultural făcându-se în conformitate cu accepţiunile
conferite prin aceste convenţii, carte sau recomandări şi declaraţii:
• Convenţia pentru salvarea patrimoniului arhitectural al Europei (Granada, 3
octombrie1985)
• Convenţia europeană pt. Protecţia patrimoniului arheologic (revizuita)-(La Valetta,
16 ianuarie 1992)- Legea 150/1997
• Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural (Paris, 16
noiembrie 1972).
• Carta europeană a patrimoniului arhitectural (Amsterdam, 1975)
• Carta asupra principiilor conservării şi restaurării patrimoniului construit (Cracovia,

115
2000) ICOMOS
• Carta revizuită a turismului cultural (1999)
• Carta patrimoniului construit vernacular (1999)
• Carta pentru interpretarea şi prezentarea siturilor culturale patrimoniale (2007)
• Carta ICOMOS a itinerariilor culturale (2008)
• „RIMETEA DOCUMENT” on the protection of the built vernacular heritage in
multicultural environment)-Tusnad 2009
• ICOMOS CIAV,Romania,Hungary,Germany
• Declaratia ICOMOS pentru salvarea spiritului locului (Quebec, 2008)
• CONSILIUL EUROPEI- RECOMANDĂRI
• Recomandarea referitoare la promovarea meseriilor legate de conservarea
patrimoniului R(86)15
• Recomandarea referitoare la protecţia patrimoniului rural R(89)6
• Recomandarea referitoare la conservrea integrată a ariilor culturale R (95)9
Cadrul juridic naţional- specific domeniului patrimoniului cultural- mai cuprinde şi
Ordinele MCC sau MTCT, la care se adaugă metodologii de intervenţie legate de
monumentele istorice sau de zonele construite protejate :
• Ordonanţa Guvernului 21/2006 privind regimul concesionării monumentelor
istorice, aprobată prin Legea nr.21/2006
• Ordinul MCC nr.2684/2003 privind aprobarea Metodologiei de întocmire a
obligaţiei privind folosinţa monumentului istoric şi a conţinutului acesteia
• Ordonanţa Guvernului nr.13/2007 pentru completarea art.5 din O.G.nr.43/2000
privin protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de
interes naţional.
• Ordinul MTCT nr.562/2003 pentru aprobarea reglementării tehnice
• « Metodologie de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism
pentru zone construite protejate ».
• « Metodologie de delimitare şi de instituire a zonelor protejate de interes naţional
pentru monumente şi situri arheologice situate în extravilan »- MLPTL 2003.
• « Metodologie de identificare şi de evaluare a peisajului »- MDLPL, 2008.
Acest cadru legislativ fundamentează şi susţine « Planul Strategic al MCCPN-
(2009-2013).
Ca și țintă, Strategia de dezvoltare va contribui la: « generarea de performanțe
crescute în cadrul operațional al managementului patrimoniului cultural precum și la creșterea
calității sectorului patrimonial, prin investiție durabilă în conservare, training și management al
siturilor. În acest context, se poate vorbi de o dimensiune mai vastă a patrimoniului cultural
implicând, dincolo de prezervarea acestuia, politici speciale de promovare și receptare, de
creație și afirmare culturală.
Astfel, în noul context geopolitic, politicile și strategiile naționale sunt în strânsă
legatură cu politicile formulate la nivel european, ele nefiind izolate de politicile economice sau
sociale.»

116
Implementarea acestei strategii se realizează cu ajutorul mai multor actori, alături de

Autoritățile centrale, un rol esențial fiind atribuit Autorităților publice locale/județene precum și
instituțiilor deconcentrate/subordonate MCPN- Direcțiile Județene pentru Cultură și Patrimoniul
Cultural Național.
Prioritățile pe termen mediu cuprind urmatoarele puncte în care patrimoniul este
prezent :
• Protejarea și promovarea patrimoniului național
• Valorificarea potentialului culturii și patrimoniului cultural ca factori de incluziune
socială.
Pentru fundamentarea propunerilor de abordare a protecției și conservării și
restaurării patrimoniului cultural, strategia cuprinde o Analiză SWOT a Patrimoniului Cultural
Național, din care s-au desprins câteva elemente, relevante și la nivelul de analiză zonal
(Județul Timiș):
Puncte tari
• existența unui cadru complet și coerent de reglementare juridică a domeniului
• existența unui ansamblu bogat și divers de bunuri cu valoare de patrimoniu
cultural, repartizate în zone compacte în plan teritorial
• programe naționale/ regionale pentru cercetarea, conservarea și restaurarea
obiectivelor patrimoniului cultural
• diversificarea piețelor interesate de bunurile și serviciile din domeniu.
• extinderea și permanentizarea colaborărilor bilaterale, regionale și internaționale în
scopul protejării și punerii în valoare a patrimoniului cultural.
Puncte slabe
• insuficiența programelor de formare a specialiștilor și a meșterilor cu meserii
tradiționale, în procesul de protejare și punere în valoare a patrimoniului cultural
• lipsa unor preocupări sistematice, la nivel local, privind reinserția monumentelor
istorice în spațiul comunitar și valorizarea potențialului lor, ca factor de creștere a calității vieții
populației (în special în zonele mai izolate geografic din mediul rural)
• o abordare intersectorială insuficientă privind punerea în valoare a patrimoniului
cultural, îndeosebi legătura cu turismul, industria hotelieră, infrastructura, transporturi, etc
• insuficiența personalului de specialitate în domeniul managementului de proiecte
sau managementului cultural
Oportunități
• existența programelor de finanțare naționale și internaționale- cu accent pe
componenta Fonduri structurale.
• poziționarea favorabilă pentru includerea în circuite turistice cu mai multe direcții-
natură, patrimoniu imobil urban și rural pe distanțe relative mici, patrimoniu mobil (în muzee și
colecții sătești) și patrimoniu imaterial existent.
Amenințări
• riscuri naturale (alunecări de teren, inundații- râuri sau torenți, seisme)
• riscuri antropice (considerate principalele amenințări la adresa monumentelor

117
istorice- lipsa de fonduri, măsuri de restaurare improprii, modificarea cadrului natural și

construit al monumentelor/ contextual,etc.)
Exemple
• abandonarea monumentelor sau obiectivelor de patrimoniu de către Autoritățile
locale, proprietari sau administratori- persoane fizice și juridice
• insuficiența alocațiilor bugetare
• neincluderea în circuitele culturale europene/ internaționale
Riscurile total cumulate, naturale și antropice, au ca rezultantă un risc al degradării.
Patrimoniul cultural este analizat pe capitole :
a. patrimoniul imobil (monumente arheologice și arhitecturale)
b. patrimoniul mobil (muzee, arhive, colecții)
c. patrimoniul imaterial (practici, reprezentări, tradiții și expresii, abilități)
d. peisajele culturale
Dintre acestea, patrimoniul cultural imobil constituie cea mai valoroasă componentă,
desemnând categoria monumentelor istorice- categorie ce include monumente, ansambluri și
situri istorice.
În contextul politicilor de dezvoltare durabilă a teritoriilor, promovat atât de MCPN cât
și de MDRT, patrimoniul cultural devine un factor de dezvoltare socială și economică
important.
Din aceasta decurg Direcțiile de acțiune specifice, precizate în Strategia
Patrimoniului Cultural Național elaborată de către MCCPN :
• Stabilirea unor priorități pentru lucrările de restaurare, punere în valoare și
revitalizare a monumentelor, ansamblurilor și siturilor istorice- acordându- se prioritate celor
care prezintă posibilități rapide de atragere a publicului și de amortizare a cheltuielilor.
• Realizarea unor planuri integrate de protejare a patrimoniului cultural și natural-
planuri în care bunurile de patrimoniu imobil vor căpăta utilizări care să le pună în valoare
caracteristicile culturale specifice, devenind un catalizator în procesele sociale de agregare a
comunităților.
• Dezvoltarea durabilă a zonelor protejate, pe baza consevării integrate a
patrimoniului cultural imobil- evaluarea impactului pozitiv, de către Autoritățile locale, pe care îl
poate avea patrimoniul imobil revitalizat.
• Responzabilizarea unor paliere sociale diverse- național, regional și in special
local- pentru conștientizarea rolului jucat de patrimoniul cultural imobil în păstrarea identității
culturale naționale și locale.
• Cooperarea cu parteneri internaționali/ UE, în programe și proiecte comune pentru
protejarea patrimoniului cultural imobil și a peisajelor
• Utilizarea experientei acumulate cu prilejul unor programe naționale și
internaționale (ex.Sibiu- capitala culturală a Europei) pentru realizarea unor programe de
revitalizare și punere în valoare a patrimoniului cultural.
• Inițierea de către Autoritățile locale a unor proiecte legate de patrimoniul cultural
imobil- utilizarea Fondurilor structurale incluse în Programul Operațional Regional (POR), în
cadrul axelor prioritare legate de patrimoniu și turism Creșterea independenței față de

118
subvențiile bugetare
2.4.2. Determinarea direcțiilor și recomandărilor specifice pentru protejarea și

conservarea monumentelor istorice din județul timiș
În urma etapelor de analiză și de diagnostic, referitoare la situația monumentelor

istorice de pe teritoriul Județului Timiș, au fost determinate valorile și potențialul reprezentat de
acestea dar și problemele existente, probleme care vor determina măsurile specifice
necesare.
Sinteza acestor elemente este următoarea:
Valori de patrimoniu natural și construit (imobil)
• 14 arii naturale protejate prezente în PATN- de interes național, la care se adaugă
4 arii naturale protejate de interes județean reprezintă cadrul natural al zonelor cu patrimoniu
construit; de asemenea, trebuie luate în considerație siturile NATURA 2000 (de importanță
comunitară și arii de protecție specială avifaunistică) care sunt în număr de 11- fiind propuse
pentru înscriere la sfârșitul anului 2010 încă un numar de 18 situri (SPA și SCI); acestea din
urmă, se suprapun pe zonele cu valori etnografice și cu patrimoniu imaterial deosebit: Poieni,
Pietroasa, Fărășești, Luncanii de Sus și de Jos, Zolt, Românești, Gladna Română, Gladna
Montană, Fârdea, Dumbrava, Făget, Margina (în general toată zona de deal și de munte din
nord vestul județului aflată în vecinătatea județului Hunedoara).
• 338 de monumente istorice (LMI- monumente, ansambluri și situri)-66% fiind de
categoria A și 33% monumente de categoria B; dintre acestea nu există o listă la nivelul
județului cu monumente care pot fi considerate în stare de pericol – cu precizarea că
patrimoniul rural vernacular nu este prezent decât în mică măsură în LMI și că este necesar a
fi analizat, inventariat și propus spre conservare în cadrul unei strategii adecvate. De
asemenea trebuiesc adăugate peisajele culturale asociative, peisaje ce includ ansamblurile
mănăstirești/ bisericile, centre urbane și situri rurale valoroase.
Probleme/ riscuri ce afectează valorile de patrimoniu natural și construit (imobil)
Probleme:
• din punct de vedere teritorial, disparități în repartiția teritorială (concentrarea cea
mai mare a valorilor de patrimoniu se află in zona Timișoara și Lugoj și în zonele de Sud
(Deta, Ciacova, Cebza, Rudna, Gad, Foeni, Banloc) și Nord-Vest (Lovrin, Sânnicolau Mare,
Teremia Mare, Comloșu Mare, Jimbolia)
• infrastuctura (drumuri judetene- comunale) în stare neadecvată circulației auto,
conducând la o accesibilitate redusă pentru vizitarea siturilor cu valori de patrimoniu din Ținutul
Pădurenilor și zona de deal la nord și la sud de Făget, arealul Ciacova, Deta, Banloc, Foeni și
zona de nord vest a județului cuprinsă pe teritoriul localităților Cenad și Sânnicolau Mare.
• degradarea fizică a patrimoniului cultural imobil (în special a celui ecleziastic sau a
celui de arhitectură tradițională din zonele rurale), datorită lipsei fondurilor .
• lipsa unui număr suficient de specialiști, la nivel local, pentru elaborarea proiectelor
de urbanism și restaurare/ consolidare/ revitalizare a patrimoniului construit cât și pentru
gestionarea lor.

119
• lipsa documentațiilor de urbanism obligatorii pentru Zone Construite Protejate

(PUZCP), corelate unde este cazul cu planurile de management pentru Ariile naturale
protejate (în centrele istorice ale localităților dar și în zone cu o densitate de valori de
patrimoniu importantă).
• existența unei metodologii aprobate de identificare și evaluare a peisajului, pentru
implementarea Convenției Peisajului de la Florența (peisajul devenind elementul integrator
pentru valorile patrimoniului construit)- dar insuficiența specialiștilor pentru aplicarea acesteia.
Riscuri majore
• dispariția elementelor de patrimoniu sau a cadrului acestora (natural, construit sau
natural și construit), conducând la o pierdere a identității culturale a zonei și implicit la șansa
unei dezvoltări durabile socio-economice a comunităților locale.
Recomandări specifice
Termen scurt:
• elaborarea studiilor de specialitate (istorice), relevee și expertiza structurală pentru
categoria« B » de monumente istorice, în vederea includerii pe lista de priorități de intervenție
la nivel local (Consiliul Județean).
• execuția intervențiilor de urgență, pentru punerea în siguranță a monumentelor
aflate în pericol (pentru includerea în programul coordonat de Direcția Tehnică a MDRT fiind
necesară elaborarea expertizei tehnice și a proiectului de consolidare a clădirilor- monument
istoric, de către specialiști atestați MCC-MLPTL, ca primă fază a realizării lucrărilor de punere
în siguranță și consolidare).
• elaborarea PUZCP pentru centrele localităților cu valori de patrimoniu sau pentru
localități ce pot participa la itinerarii culturale/ turism cultural (orașe mici, statiuni balneare,
comune/ sate) dar și pentru fundamenterea dezvoltării fără agresiuni asupra fondului construit
valoros existent, cu valoare ambientală și arhitecturală, nu neaparat cu valoare de monument
istoric și o utilizare adecvată a acestuia (Autorități locale cu sprijinul Autorităților centrale)
Până la elaborarea acestor documentații, autoritățile locale vor urmări respectarea
zonelor de protecție desemnate pentru fiecare monument, conform legii, în vederea păstrării
nealterate a cadrului/ contextului acestuia.
Ex.- realizarea unui PUZCP pentru satul Charlotenburg (singurul sat de coloniști din
Banat construit după un plan circular) și pentru orașul Ciacova (centrul istoric care era o piață
de arme). Se recomandă și studierea clasării Bisericii reformate din Dumbrava și a bisericii
catolice din Deta (datorită calității arhitecturale, interioarelor și vitraliilor).
• accesarea Fondurilor Structurale- în vederea realizării proiectelor de restaurare/
revitalizare a patrimoniului construit (imobil) și realizarea accesibilității prin reabilitarea
infrastructurii drumurilor județene și comunale
Ministerul Dezvoltării Regionle și Turismului (MDRT)

POR
Axa prioritară 2 : Îmbunătățirea structurii de transport regionale și locale
Axa prioritară 5 : Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului
Domeniul de intervenție 5.1.Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural,
crearea și modernizarea infrastructurilor conexe.
Ministerul Mediului și Pădurilor (MMP)


120
Axa prioritară 4 : Implementarea sistemelor adecvate de management pentru rețeaua de arii

speciale de protecție a naturii.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale(MADR)

PNDR
Măsura 313- Încurajarea activităților turistice
Măsura 322- Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru
economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale
Creșterea atractivității zonelor rurale- Păstrarea și conservarea patrimoniului rural și a
identității culturale.
Termen mediu
• pregătirea specialiștilor în domeniul restaurării, revitalizării patrimoniului construit
cât și a gestiunii patrimoniului construit și Zonelor Construite Protejate.
• pregătirea personalului în meserii tradiționale de patrimoniu (piatră, zidărie, lemn)
în vederea reducerii costurilor de intervenție și a corespondenței acestor intervenții cu normele
și normativele în vigoare pentru monumente (cursuri post universitare și cursuri în școli de arte
și meserii)
• cooperarea cu parteneri europeni/ internaţionali în domeniul proiectelor de
restaurare, revitalizare şi de marketing cultural, pentru a beneficia de experienţa în domeniul
punerii în valoare a patrimoniului.
• identificarea, evaluarea şi delimitarea peisajelor- în conformitate cu metodologia
elaborată în cadrul programului de reglementări în domeniul urbanismului şi amenajării
teritoriului a MDRT.
Termen lung
• realizarea unor programe de punere în valoare a patrimoniului construit la nivel
judeţean şi regional, programe cu caracter tematic, în functie de densitatea patrimoniului
cercetat-restaurat-pus în valoare : patrimoniu arheologic; patrimoniu ecleziastic; patrimoniu
construcţii civile-urban şi rural; patrimoniu balnear
• cooperarea cu toate autorităţile centrale în al căror obiect de activitate se regăsesc
componente teritoriale ce pot afecta păstrarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit
(imobil), în vederea promovării unor politici coordonate de dezvoltare:
a. Dezvoltare durabilă şi promovarea turismului - componenta restaurarea şi valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural (Ministerul Mediului şi Pădurilor)
b. Creşterea atractivităţii zonelor rurale- componenta de păstrare şi conservare a patrimoniului
rural şi a identităţii culturale (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale).
Planul National de Dezvoltare (PND) pentru perioada 2007-2013 cuprinde o viziune

strategică corelată cu obiectivele pe termen lung ale dezvoltării teritoriale a României,
obiectivul strategic general fiind „afirmarea identităţii regional- europene a României, de
releu între nord- sud şi est- vest şi de conector intercontinental”.
Între obiectivele specifice corespunzatoare acestui obiectiv general , două sunt
relevante pentru domeniul acestui studiu :
- afirmarea solidarităţii urban- rural adecvată diferitelor categorii de teritorii
- valorificarea patrimoniului natural şi cultural

121
De asemenea în cadrul celor şase priorităţi naţionale de dezvoltare stabilite prin PND,
trei cuprind obiective cu referire la patrimoniul cultural:
P1- Creşterea competitivităţii economice
Obiectiv: dezvoltarea şi promovarea turismului prin valorificarea patrimoniului natural şi
cultural şi a perspectivei axate pe peisajul natural şi cultural (cu o menţiune specială pentru
gestionarea creativă a peisajelor naturale şi a patrimoniului cultural rural)
P5- Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol
Obiectiv: protejarea patrimoniului natural cultural şi istoric al zonelor rurale din România
P6- Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării
Obiectiv: valorificarea potenţialului turistic şi cultural al regiunilor şi creşterea contribuţiilor
acestor domenii la dezvoltarea regiunilor.
Pe baza acestor obiective au fost preconizate o serie de acţiuni, care fundamentează
propunerile de valorificare a patrimoniului cultural la nivel naţional, implicit la nivelul judeţului Timiş.
Astfel se vor realiza acţtiuni legate de patrimoniul din zona rurală
• dezvoltarea activităţilor non-agricole (activităţi meşteşugăreşti tradiţionale),
menţinerea acestora în zonele în care sunt înca prezente
• restaurarea şi îmbunătăţirea patrimoniului istoric şi cultural,
• încurajarea activităţilor în domeniul agroturismului şi turismului rural (dat de
peisaje, tradiţii şi obiceiuri, bogaţie culturală) şi acţiuni legate de patrimoniul cultural al
regiunilor
• folosirea oportunităţilor pentru dezvoltarea turismului pe termen scurt- resurse
naturale, culturale (staţiuni balneare, zone cu peisaj aparte, centre istorice)
• conservarea moştenirii culturale a regiunilor (clădiri istorice, monumente, muzee,
teatre, lucrări de artă)
• dezvoltarea durabilă a turismului, în sensul conservării patrimoniului natural şi
cultural şi a reducerii presiunii antropice asupra mediului natural.
Strategia culturală a Judeţului Timiş pentru perioada 2009-2013 (anexă la

Hotărârea CJ Timiş nr. 35/24.03.2009) stabileşte 3 direcţii strategice majore:
1. Direcţia Strategică 1- Dezvoltarea unei vieţi culturale diversificate
şi competitive la nivel european ca element definitoriu pentru
afirmarea identităţii naţionale şi coeziunii sociale din spaţiul timişean.
2. Direcţia strategică 2- Menţinerea multiculturalităţii, ca element
cheie al coeziunii sociale
3. Direcţia strategică 3- Integrarea culturii timişene (regionale la
nivelul comunităţii euroregionale) în circuitul naţional şi european de
valori
În cadrul fiecărei direcţii strategice sunt menţionate mai multe obiective care vor fi
îndeplinite prin planul de măsuri prevăzute.
În cadrul acestor măsuri, concret sunt menţionate doar câteva legate de punerea în
valoare şi prezervarea patrimoniului construit.

122
Astfel, în cadrul Direcţiei Strategice 1- Obiectiv general 2- Obiectivul specific 1-

Măsura 5: Identificarea şi organizarea de muzee şi puncte muzeale în localităţile din judeţ vor
putea fi inventariate şi propuse pentru restaurare- amenajare clădiri cu valoare arhitecturală/
de patrimoniu local, semnificative pentru imaginea şi identitatea localităţii- legând patrimoniul
mobil şi imaterial de patrimoniul construit local.
-Obiectivul specific 2- Măsura 3: Organizarea stagiunilor estivale (în spaţiul Muzeului
Satului Bănăţean, în curtea interioară a Mănăstirii Franciscanilor)- poate fi imbogăţită cu
includerea şi a altor spaţii publice cu valoare de patrimoniu (urban sau rural) pentru
desfăşurarea unor manifestări culturale/ artistice.
- Obiectivul specific 5- Măsura 3 si 4: Realizarea unor tabere de creaţie şi Realizarea
parcului de sculptură (putând fi incluse localităţi rurale ce beneficiază de peisaje culturale sau
de un patrimoniu construit ce poate fi pus în valoare prin alăturarea cu un patrimoniu artistic
contemporan).
-Obiectiv general 4- Obiectivul specific 1- Măsura 1 si 2: Reabilitarea clădirilor cu
destinaţie culturală şi Construirea unor spaţii cu destinaţie culturală la nivelul întregului judeţ-
este necesar a fi investigat patrimoniul construit local existent şi refunctionalizarea unor spaţii
reprezentative, în paralel cu alocarea unor fonduri pentru clădiri noi pentru funcţiuni culturale.
În cadrul Directiei Strategice 2- Obiectiv general1- Obiectivul specific 2- Încurajarea
dezvoltării proiectelor interculturale- Măsura 2: Achiziţionarea de patrimoniu specific
minorităţilor naţionale (gospodării şi costume naţionale) şi punerea lui în valoare prin expoziţii
permanente/ temporare poate conduce la achiziţionarea şi restaurarea/ reabilitarea/
refuncţionalizarea clădirilor care vor constitui cadrul acestor expoziţii, din clădirile ce prezintă
valori arhitecturale şi ambientale existente la nivel urban/ rural.
În cadrul Direcţiei Strategice 3- Obiectiv general 2- Obiectivul Specific 3-
Introducerea patrimoniului cultural timişean în circuitul turistic- Măsura1 şi 2: Accesarea de
programe europene specifice pentru introducerea patrimoniului monumental în circuitul
barocului european şi Introducerea patrimoniului monumental în oferta turistică naţională şi
internaţională vor trebui fundamentate cu selectarea unor obiective de patrimoniu construit
reprezentative la nivel naţional şi la nivel european, obiective existente în LMI 2010 dar şi
rezultate în urma analizei la nivelul localităţilor din Judeţul Timiş.
2.4.3. Propuneri de valorificare a patrimoniului cultural, trasee culturale
2.4.3.1. Monumente şi situri arheologice
Astfel, din cele 338 monumente şi situri arheologice înscrise în LMI 2010 (112 de
categoria A si 226 de categoria B), în afara de zona Timişoara şi Lugoj cele mai reprezentative
se află în zona de Nord-Vest şi de Sud a judeţului: arealul Sânnicolaul Mare, Comloşul Mare,
Jimbolia, Lovrin şi arealul Ciacova, Foeni, Banloc, Deta.
Punerea în valoare a siturilor arheologice în situ- prin realizarea semnalizării/
signaletică către obiectiv şi în cadrul obiectivului pus în valoare prin amenajare, acces,

123
iluminat, panouri explicative şi realizarea unor circuite cu acest specific ar influenţa pozitiv
economia zonelor, mai ales a celor rurale.
O propunere de punere în valoare se poate face în funcţie de traseele generate de
siturile descoperite prin săpăturile arheologice în zonă sau pornind de la resurse naturale: ape
minerale, păduri, rezervaţii naturale, canale- cursuri de apă exploatate economic care au
generat dezvoltarea unor centre economice sau religioase ce pot fi observate astăzi din
săpăturile arheologice:
• Situl arheologic "Dealul Crucii", Becicherecu Mic
• Situl arheologic de la Hodoni
• Situl arheologic cetate turcească, Ianova
• Situl arheologic Cetatea Jdioarei
• Situl arheologic Cetatea medievală, Margina
• Situl arheologic „Gomila lui Gabor”, Remetea Mare
• Situl arheologic Sânnicolau Mare
• Situl arheologic de la Voiteg
• Situl arheologic de la "Peştera cu Apă", Româneşti
• Cetate de pământ, Seceani
2.4.3.2. Monumente apartinând cultelor religioase

O legatură evidentă poate fi facută între coordonatele naturale şi geografice ale
judeţului şi cristalizarea vieţii ecleziastice, două componente favorizând construirea lăcaşurilor
de cult: siguranţa locurilor de amplasare (pentru ansambluri sau monumente izolate) şi zone
semnificative din cadrul localităţilor.
O tipologie este reprezentată de Ansambluri monastice, care s-au dezvoltat
incepând cu sec.XIII- XIV şi au continuat până în sec XIX. Aceste ansambluri sunt
reprezentative pentru principalele culte din judeţ- romano-catolic, reformat şi ortodox.
2.4.3.3. Ansamblurile bisericilor romano-catolice

Acestea pot fi incluse într-un circuit ce cuprinde atât zone urbane: Timişoara, Lugoj,
Sânnicolau Mare, Jimbolia, Ciacova, Deta cât şi zone rurale, din apropierea acestora.
2.4.3.4. Ansamblurile bisericilor romano-catolice

La acestea se adaugă elemente de cult valoroase- biserici, capele, clopotniţe pe tot
teritoriul judeţului: Timişoara, Dumbrăviţa, Tormac, Lugoj, Tipari, Bodo, Mănăştiur, Dumbrava.
2.4.3.5. Bisericile din lemn

Sunt biserici de rit ortodox, de secol XVIII si XIX- amplasate în marea lor majoritate
în extremitatea Nord- Estică a judeţului Timiş (zona de deal) la limita cu judeţul Hunedoara:
Criciova, Zolt, Curtea, Poeni, Româneşti, Băteşti, Crivina de Sus, Coşeviţa, Groşi, Povirgina,
Dubeşti, Margina.

124
În această regiune există o răspândire uniformă şi concentrată a bisericilor de lemn

pe un areal restrâns, vizitarea lor în cazul în care ar fi incluse într-un traseu turistic tematic
putând fi efectuată într-o singură zi. (vezi harta)
Pot fi incluse în itinerarii tematice cu biserici de lemn din judeţele din sudul
Transilvaniei- Hunedoara, Alba şi Mureş.
Patrimoniul construit/ imobil care generează aceste itinerarii beneficiază de valoarea
adaugată prin existenţa unui valoros patrimoniu mobil (obiecte de cult, cărţi, picturi, etc. aflate
în edificiile de cult, biblioteci, muzee), patrimoniu imaterial al zonelor etnografice (tradiţii,
obiceiuri) cât şi de valoarea peisajelor (naturale şi construite) care reprezintă contextul
dezvoltării aşezărilor şi clădirilor reprezentând patrimoniul imobil.
Exemple:
• cu patrimoniu existent în biserici- picturi, sculpturi, icoane (paraclisul bisericii din
Partoş, în general inventarul tuturor bisericilor ortodoxe, catolice, greco-catolice şi reformate
cuprinse în lista natională a monumentelor istorice)
• muzee: Timişoara, Lugoj, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Ciacova, Deta, Lovrin,
Traian Vuia
• colecţii/ case memoriale: Expoziţia memorială Bela Bartok (Sânnicolaul Mare);
Casa memorială Dr. Karl Diel, Casa memorială pictor Ştefan Jager (Jimbolia); Casa
memorială poet Nikolaus Lenau (Lenauheim); Casa scriitorului Ion Popovici Bănăţeanu
(Lugoj), Casa compozitorului Ion Vidu (Lugoj).
• zone etnografice: Zona Pădurenilor (Poieni, Pietroasa, Fărăşeşti, Luncanii de Sus
şi de Jos, Zolt, Româneşti, Gladna Română, Gladna Montană, Fârdea)
• zone cu peisaj: natural (peştera de la Pietroasa + defileul carstic), Poieni sat şi
Poieni Strâmbu, Lunca Mureşului, Peştera de la Româneşti sau peisaje culturale, Timişoara,
Lugoj, Ciacova, Deta, Banloc, Buziaş, Ţinutul Pădurenilor, Cenad, Sânnicolau Mare.
2.4.3.6. Monumente civile

Judeţul beneficiază de o varietate de clădiri, atăt în zone rurale cât şi în zone urbane,
patrimoniu construit de sec. XVIII- sec.XIX.
2.4.3.6.1. Arhitectura tradiţională din lemn- locuinţe, anexe gospodăreşti şi

instalaţii tehnice (mori, joagare, etc)
Este conservată şi pusă în valoare în Muzeul satului Bănăţean care ar trebui să işi
extindă colecţia de exponate caracteristice Banatului montan şi de campie prin salvgardarea
monumentelor aflate în pericol; inventarierea unor gospodării tradiţionale în satele din zona
subcarpatică şi montană va trebui să beneficieze de un program de restaurare « în situ », pentru
păstrarea valorilor de patrimoniu imobil şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale. Studiul de
arhitectură tradiţională intitulat „Locuinţa sătească din România” (1989) identifică pentru zona
judeţului Timiş 39 de tipologii de case tradiţionale caracteristice diferitelor zone de campie, deal
şi munte (din 32 de sate). La ora actuală din aceste tipologii conform inventarului se bucură de o
clasare ca şi monument istoric 25 de gospodării, repartizate în 21 de sate (vezi anexa).

125
2.4.3.6.2. Arhitectura de zid- conace şi case

Împreună cu ansamblurile urbane sau rurale (specific este patrimoniul alcătuit din
case şi conace de sec.XVIII-XIX): Banloc, Gad, Rudna, Foeni, Jamu Mare în partea de sud şi
Sânnicolau Mare, Comloşu Mare, Lovrin, Jimbolia, Hodoni, Carani, Remetea Mare, Masloc.
Itinerarii de arhitectură tradiţională pot fi realizate complementar cu un calendar al
tradiţiilor- sărbatori laice şi religioase, componenţa de patrimoniu mobil şi de patrimoniu
imaterial fiind absolut necesară pentru înţelegerea spiritualităţii satului. Vizitarea gospodăriilor
tradiţionale în momentul de faţă este greoaie datorită faptului că acestea sunt disipate pe tot
teritoriul judeţului în sate lipsite de orice fel de infrastructură turistică.
Zonele mai omogene şi mai compacte sunt Lugoj şi Făget.
Pentru o mai bună vizibilitate a acestor monumente de origine rurală ar fi indicată o
grupare într-o nouă structură de gen Muzeul satului, pe lângă cea existentă în Timişoara, ce ar
putea fi instalată pe domeniul unui conac din sudul judeţului: Banloc, Gad, Rudna, Foeni.
2.4.3.6.3. Arhitectura modernă şi contemporană- Staţiuni balneare, clădiri

administrative, gări, clădiri industriale.
Arhitectura modernă (sec.XIX şi inc.sec.XX)- arhitectura staţiunilor balneare
reprezintă un important patrimoniu construit, care alături de rezervele de ape minerale din
localităţile Lovrin, Sânnicolau Mare, Teremia Mare, Comloşu Mare, Jimbolia, Lenauheim, Bled,
Sânmihaiu German, Uivar, Cebza, Deta, Banloc se constituie într-un potenţial turistic şi
cultural al regiunii- aflat însă într-o stare precară pentru a putea fi integrat în prezent în circuite
turistice. Acest patrimoniu va trebui restaurat şi de asemenea inclus în programe europene de
punere în valoare a patrimoniului balnear.
Staţiunea Buziaş reprezintă o importantă resursă prin patrimoniul construit specific,
dar necesită o intervenţie de urgenţă (includerea într-un program prioritar/ intervenţii de
urgenţă de punere în siguranţă a clădirilor) patrimoniul construit al staţiunii aflându-se într-o
stare de degradare accentuată.
De asemenea patrimoniul natural al statiunii poate fi inclus în cadrul peisajelor culturale
şi tratat prin proiecte specifice.
Deşi există importante resurse de ape minerale şi geotermale, în partea de vest a
judeţului acestea sunt exploatate doar pe plan local în cel mai bun caz. În afară de Buziaş şi
Calacea care sunt cunoscute pe plan local şi naţional, băile şi ştrandurile termale sunt
subexploatate. Având în vedere faptul că în zona de câmpie a Banatului posibilităţile de
recreere şi de petrecere a timpului liber sunt destul de limitate, o dezvoltare şi renovare a
ştrandurilor termale existente ar fi de un real beneficiu pentru localităţile pe raza cărora se află.
În cadrul programelor de reabilitare a centrelor urbane şi rurale- proiecte pilot pentru
restaurea clădirilor publice pot constitui elemente generatoare de ridicare a calităţii spaţiilor
publice prin refacerea imaginii care le-a consacrat în sec. XVIII- XIX.

126
Va trebui prezervată specificitatea fiecărui teritoriu, a tradiţiilor şi obiceiurilor, a

cadrului natural împreună cu cadrului construit tradiţional, în condiţiile adaptării la cerinţele
unei vieţi moderne.
Tipurile de turism bazate pe patrimoniul construit, adaptate valorilor existente în
cadrul teritoriului judeţului Timiş pot fi: turism cultural, turism religios şi locuri de
pelerinaj,turism balnear , ecoturism (vizitarea rezervatiilor naturale, păduri, zonele de luncă şi
de mlaştină adiacente cursurilor de apă, turism rural şi agroturism.
Pentru a le dezvolta însă, se impune rezolvarea problemelor legate de infrastructura
de acces, puncte de informare şi promovare a obiectivelor turistice, amenajarea punctelor de
belvedere (pentru patrimoniul reprezentat de cetăţi, fortificaţii, biserici).
Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Naţional a iniţiat realizarea unor trasee
culturale (prin Strategia Culturală a Judeţului Timiş), dar fără specificarea localităţilor şi
valorilor de patrimoniu care să fie incluse.
În cadrul studiului de analiză a patrimoniului construit la nivelul întregului judeţ Timiş,
au rezultat câteva direcţii tematice care să cuprindă elementele cele mai importante în circuite
tematice:
• Circuitul centre urbane şi rurale: Charlotenbourg, Sânnicolau Mare, Comloşu
Mare, Teremia Mare, Jimbolia, Timişoara, Ciacova, Deta, Buziaş, Lugoj
• Circuit case şi gospodării (vezi anexă)
• Circuit conace: zona Nord-Vest (Remetea Mare, Carani, Hodoni, Lovrin,
Sânnicolau Mare, Comloşu Mare, Jimbolia) şi zona de Sud (Jamu Mare, Gad, Foeni, Banloc,
Rudna)
• Circuit biserici de lemn: Criciova, Zolt, Băteşti, Dubeşti, Margina, Curtea
Româneşti, Crivina de Sus, Poieni, Coşeviţa, Groşi
• Circuit biserici catolice: Lugoj, Timişoara, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Gătaia
Ciacova, Deta, Buziaş
• Circuit biserici reformate: Timişoara, Dumbrăviţa, Tormac, Lugoj, Ţipari, Bodo,
Mănăştiur, Dumbrava
• Circuit Arh. Alpar Ignac: Oradea, Timişoara, Băile Herculane, Dumbrava, Deva,
Cluj, Târnăveni, Sighişoara, Braşov, Miercurea Ciuc
• Circuit Bega
• Circuit rezervaţii naturale : Pădurea şi Insula Mare de la Cenad, Insula Igris şi
Movila Sisitak de la Sânpetru Mare, Mlaştinile Satchinez, Sărăturile Diniaş, Mlaştinile Murani,
Arboretul Bazos, Lunca Poganisului, Lacul fosilifer Rădmăneşti, Pajistea cu narcise Batesti
Oferta culturală este completată de evenimente culturale- festivaluri şi târguri,
sărbători, tabere de artă:
• Manifestări folclorice: Jamu Mare (februarie), Belint (aprilie), Sânnicolaul Mare
(decembrie)
• Sărbători religioase: ”Rugile”- organizate cu prilejul hramului bisericii fiecărei
localităţi din Banat)
• Zone cu valori etnografice şi meşteşuguri: Jupâneşti, Făget, Dumbrava

127
Un loc special care trebuie menţionat este Peştera de la Româneşti, unde au loc
concerte simfonice.
Patrimoniul oferă în consecinţă o alternativă ocupaţională populaţiei din zonele
respective, ducând la diversificarea activităţilor economice şi devenind un factor de stabilizare
a populaţiilor locale.
Organismul care a studiat şi dezvoltat în decursul a două decenii programe de
salvare şi punere în valoare a patrimoniului Europei (imobil, mobil şi imaterial) prin itinerarii
complexe, adresate locuitorilor de toate vârstele, este Institutul European al Itinerariilor
Culturale, Institut al Consiliului Europei, aflat în Luxemburg.
Crearea unui Itinerariu Cultural este adecvată scopului declarat şi propus de Consiliul
Europei :
„Programul itinerariilor culturale ale Consiliului Europei este un instrument de citire a
valorilor europene, ce se degajă din complexitatea culturilor şi societăţilor care au
constituit Europa
El se bazează pe teme reprezentative pentru valorile europene, care în plus, sunt
comune mai multor ţări, ele dezvoltându-se printr-un ansamblu de proiecte de cooperare
multilaterală.
Criteriile de eligibilitate pentru temele propuse sunt în linii mari următoarele
(totalitatea criteriilor se regăsesc în Regulamentul itinerariilor culturale:
• tema trebuie să fie reprezentativă pentru valorile europene şi să fie comună mai
multor ţări din Europa.
• tema trebuie să facă obiectul unei cercetări realizate de către un grup
pluridisciplinar de experţi, venind din diverse regiuni ale Europei, pentru a ilustra tema prin
acţiuni şi proiecte fondate pe o argumentare comună.
• tema trebuie sa fie semnificativă pentru memoria, istoria şi patrimoniul european,
referindu-se la cel puţin unul din marile domenii de reflecţie generală propuse (POPOARE,
MIGRAŢII, CURENTE DE CIVILIZAŢII) contribuind la diversitatea Europei de azi.
• tema trebuie să corespundă necesităţii schimburilor culturale şi educative pentru
tineri
• tema trebuie să permită apariţia unor iniţiative şi a unor proiecte exemplare şi
inovative, în domeniul turismului cultural şi al dezvoltării durabile.
Judeţul Timis, prin multiculturalitatea sa şi diversitatea patrimoniului, poate aborda
teme ce pot fi dezvoltate pentru aplicarea la un astfel de program, teme cu rezonanţă şi de
relevanţă europeană:
• Patrimoniul religios- spiritualitatea romano-catolică, reformată şi ortodoxă
• Arhitectura traditională (gospodăria ţărănească, patrimoniul tehnic, tradiţii şi
obiceiuri)
• Arhitectura balneară
• Centre urbane cu arhitectură sec. XIX- inc. Sec. XX
• Patrimoniu industrial

128
Toate aceste itinerarii vor pune în valoare mai mult decât elementele, vor proteja şi
valoriza Siturile Culturale, interpretarea acestora urmând să comunice atât semnificaţia cât şi
multiplele inţelesuri şi valori rezultate din explorarea tuturor faţetelor spirituale, istorice, sociale
şi artistice ale „locului”. Proiectele publice de patrimoniu este necesar să aloce fonduri pentru
programe de interpretare, infrastructura pentru interpretarea patrimoniului urmând să cuprindă
atât imbunătăţirea accesului fizic către obiective, spaţii pentru vizitatori, spaţii pentru activităţi
educative şi materiale şi facilităţi de interpretare.
Aceste situri trebuie sa devină centre de educatie şi privire retrospectivă asupra
trecutului, interpretarea trebuind să fie bazată pe un studiu multidisciplinar cu scopul de a
prezenta informaţii istorice, tradiţii, sensuri- emoţii dar şi fapte care au dus la geneza acestor
spaţii şi care au determinat acel „spirit al locului” ce trebuie inclus în itinerarii şi trasee
culturale.
2.5. MONUMENTE AFLATE ÎN PERICOL
Pericolele care ameninţă patrimoniul construit sunt reprezentate de mai multe

categorii de factori: factorii de mediu (fenomenele de eroziune, alunecări de teren, inundaţii,
poluare a mediului) sau activităţi economice şi sociale.
Fenomenele naturale sau antropice cât şi perioade foarte mari în care nu au fost
executate lucrări necesare de reparaţii sau intervenţii de punere în siguranţă pentru clădiri de
patrimoniu, determină necesitatea întocmirii unui inventar cu priorităţi de intervenţie şi de
elaborare a documentaţiilor de delimitare a zonelor de protecţie, a zonelor construite protejate
cât şi a proiectelor de restaurare şi punere în valoare a acestui patrimoniu.
Din analiza preliminară a patrimoniului judeţului se desprind două categorii de
patrimoniu care poate fi pus în valoare: patrimoniul vernacular (dublat de patrimoniul imaterial
al zonelor etnografice) patrimoniul construit reprezentat de conace şi patrimoniul balnear (în
paralel cu dezvoltarea potenţialului balnear existent al Buziaşului se vor dezvolta şi alte
capacitate balneare existente în judeţ).
2.6. SITUAȚIA DELIMITĂRILOR ZONELOR DE PROTECȚIE ȘI A ZONELOR

CONSTRUITE PROTEJATE ÎN CADRUL DOCUMENTAȚIILOR DE URBANISM
În vederea conservării calităţii cadrului architectural şi urbanistic, în corelare cu cadrul

natural ce a determinat sau potenţează valorile cadrului construit, este necesar să se
elaboreze studii de delimitare a zonelor construite protejate în cadrul localităţilor ce deţin o
densitate mare de valori construite şi naturale ce sunt protejate prin lege.
Din punct de vedere al documentaţiilor de urbanism, localităţile din judeţ au elaborate
documentaţiile la nivel de PUG, aflate în diferite faze de reactualizare.

129
În conformitate cu prevederile legale stipulate în cadrul Legii 422/2001 privind

protejarea monumentelor istorice, documentaţiile tip PUG si PUZZCP trebuie să fie supuse
avizării de către MCPN şi MDRT.
În sarcina autorităţilor locale care deţin valori de patrimoniu construit pe teritoriul lor
administrativ (municipii şi oraşe) revine elaborarea - atât pentru zonele centrale cât şi pentru
zonele cu o densitate mare de valori - a unor documentaţii de tip PUZ ZCP.
Delimitarea zonelor de protecţie a monumentelor istorice şi a zonelor construite
protejate, pe baza reperelor topografice, geografice şi urbanistice, având scopul de a asigura
conservarea integrală şi punerea în valoare atât a monumentului istoric cât şi a cadrului său
construit sau natural (conf. art. 9, alin.1-4 din Legea 422/2001 republicata) este obligatorie,
prin prisma faptului că în zonele de protecţie se instituie servituţi de utilitate publică şi
reglementări speciale de construire.
2.7. PEISAJUL - PEISAJE CULTURALE
În preocupările pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului a fost introdusă şi

componenta peisaj odată cu Convenţia Europeană a Peisajului de la Florenţa (2000), ratificată
şi de către România.
Integrarea peisajului în politicile de amenajare a teritoriului este necesară ca şi
componentă de bază a patrimoniului natural şi cultural European, peisajele culturale fiind
definite ca şi “operă combinată a naturii şi omului“ cu trei categorii majore:
• peisajul clar definit (este peisajul care a fost creat deliberat, proiectat şi include
grădinile, parcurile sau ansambluri religioase)
• peisajul evolutiv (cu subcomponentele de peisaj relicvă /fosil-peisaj al cărui proces
evolutiv a fost oprit undeva în trecut şi peisajul viu – peisaj cu un rol social activ în cadrul
societăţii contemporane, ce poate oglindi un mod de viaţă tradiţional)
• peisajul cultural asociativ în care fenomenele religioase, artistice şi culturale se
asociază cu mediul natural.
În cadrul acestor 3 categorii de peisaj, judeţul Timiş prezintă valori remarcabile:
• Peisaj clar definit - staţiunea balneară Borsec, Banloc,s.a.
• Peisajele evolutive - Zona satelor cu structură caracteristică satelor sistematizate
în sec. XVIII-XIX sau cu peisajul antropic al unei agriculturi tradiţionale
• Peisajele culturale asociative – Centrele urbane,Timişoara, Lugoj zone rurale ce
îmbină valorile patrimoniul construit cu cel mobil sau imaterial (Făget,Ciacova s.a.)
Semnalarea zonelor cu potential cultural şi peisagistic în cadrul PATJ trebuie să stea
la baza elaborării unor studii pentru determinarea valorilor de peisaj natural şi antropic la
nivelul tuturor unităţilor administrativ teritoriale ce cuprind valori naturale sau antropice cât şi a
zonelor de protecţie a perspectivelor către acestea.

130
Ca masură operaţională este necesară realizarea unui Program judeţean de

inventariere, protecţie şi gestiune a peisajelor, program care împreună cu inventarierea şi
propunerea de clasare pentru alte situri, ansambluri şi monumente (în special în zona rurală)
să ia în consideraţie toate aspectele legate de păstrarea, conservarea /restaurarea,
întreţinerea şi valorificarea socio-economică a patrimoniului cultural şi natural al judeţului
Timiş.
Concluzii
Principiul nr.3 al „Cartei ICOMOS pentru Interpretarea şi prezentarea siturilor
culturale patrimoniale”(2007), se referă la context şi mediul înconjurător, precizându-se că
„interpretarea şi prezentarea siturilor patrimoniale ar trebui să pună în lumină relaţia mai
extinsă a siturilor cu contextul lor cât şi cu mediul social, cultural, istoric şi natural”, pentru
realizarea unei strategii de dezvoltare trebuind luate în considerare atât valorile de patrimoniu
cât şi respectarea diferitelor aporturi istorice la semnificaţia siturilor, peisajelor şi cadrului
geografic înconjurator, aporturi ce fac parte integrantă din valorile istorice şi culturale.
Patrimoniul imaterial (tradiţiile, obiceiurile, muzica, dansul) şi semnificaţia
transculturală a siturilor vor completa programele de interpretare şi prezentare a siturilor
patrimoniale, urmând să crească conştiinţa publicului pentru problemele conservării şi
restaurării patrimoniului (local şi naţional), să aducă beneficii echitabile şi durabile tuturor
actorilor implicaţi .
Arealele de dezvoltare şi punere în valoare a patrimoniului cultural în judet se vor
determina prin suprapunerea hărţilor cu valori de patrimoniu construit completate de hărţile cu
patrimoniul natural protejat cât şi de zonele cu valori etnografice sau cu patrimoniu imaterial
pentru a fundamenta politica şi strategiile de dezvoltare durabilă a judeţului.
3. TURISMUL
Rețeaua turistică
- Regiunea turistică este unitatea teritorială cea mai mare ca dimensiune, cu condiții
naturale variate și o mare complexitate de potențial turistic, care permite dezvoltarea mai
multor forme de turism (din care una este de bază), practicarea unor excursii de 1-2 zile și
organizarea de sejururi cu durată diferite. Se caracterizează printr-o mare concentrare de
resurse turistice și include mai multe obiective, localități, centre și stațiuni turistice. Regiunile
turistice delimitate sunt grefate pe marile unități naturale: Regiunea Carpații României,
Regiunea Dealurilor subcarpatice și de podiș, Regiunea de Câmpie. Sunt unități teritoriale de
mari dimensiuni, cu condiții naturale de mare varietate, au o complexitate mare de potențial
turistic și permite dezvoltarea mai multor forme de turism.
- Subregiunea turistică este o unitate teritorială medie în ceea ce privește
dimensiunile și complexitatea de potențial turistic (complexitate medie), cu o omogenitate
naturală relativă, și favorizează dezvoltarea a 1-2 forme de turism, din care una

131
preponderentă. O subregiune cuprinde un ansamblu de 2-3 masive montane (diferite ca relief,

petrografie și peisaj) și 1-2 depresiuni;
- Arealul turistic cuprinde, de regulă o unitate de relief, un lac, culoar de vale etc, are
dimensiuni reduse, un cadru natural uniform, un potențial turistic redus care poate fi valorificat
prin 1-2 forme de turism. În arealele turistice se conturează celelalte unități teritoriale mai mici:
centrele turistice; localitățile turistice și stațiunile turistice locale (regionale) și satele cu funcții
turistice - sate turistice); obiectivele și punctele turistice (localități balneare, centre de
recreere).
- Centrul turistic reprezintă un oraș, de regulă reședință de județ, cu o infrastructură
generală, dotări tehnico-edilitare, de comerț, cultură, sanitare și unități de prestări de servicii
bine dezvoltate. Singur sau împreună cu aria limitrofă (periurbană) dispune de un bogat
potențial turistic cultural-istoric și natural, de o importantă bază de cazare, alimentație pentru
turism, agrement și eventual tratament balnear. Pe lângă turismul de tranzit, permite și
dezvoltarea turismului de sejur (cultural, afaceri, congrese, religios etc) iar în aria limitrofă și a
turismului de odihnă și recreere în funcție de resursele turistice și nivelul tehnic de amenajare.
În această categorie se încadrează municipiul Timișoara.
- Localitatea turistică este o localitate, de regulă urbană, dar și rurală, cu dotări
tehnico-edilitare și unități comerciale și de prestări de servicii, dispune de o bază de cazare
adecvată, de obiective cultural-istorice sau de altă natură; favorizează dezvoltarea unui turism
de sejur scurt sau numai pentru vizitarea anumitor obiective, alături de cel de tranzit.
- Obiectivul sau Punctul turistic reprezintă o localitate cu un obiectiv turistic sau cu o
atracție turistică, cu sau fără o bază de cazare, fie un obiectiv turistic natural sau cultural
istoric izolat, sau o cabană, motel etc., amplasat în arii de concentrare sau de dispersie
turistică. Aici se încadrează și satele cu obiective culturale sau amplasate într-un cadru natural
pitoresc, cu posibilități de recreere, localitățile cu ape minerale, fără amenajări tehnice, dar în
care se utilizează empiric, factorii de cură.
3.1. OBIECTIVELE TURISTICE NATURALE
3.1.1. Cadrul natural

• Munții Poiana Ruscă
Cele mai reprezentative elemente de atractivitate aparţinând cadrului natural care se
constituie în principalele repere ale ofertei turistice ale Munţilor Poiana Ruscă pot fi grupate
astfel:
- Forme de relief modelate pe roci metamorfice (șisturi cristaline, filite, paragnaise)
alcătuite din: creste, forme piramidale, interfluvii cu aspect greoi.
- Martorii de eroziune (Druja, Pagul, Beneș, Cioaca Mutului etc.) sunt locuri de pe
care se pot efectua tururi de orizont asupra zonelor înconjurătoare.
- Forme de relief modelate pe roci calcaroase (calcare, dolomite cristaline) variate în
perimetrul Luncani - Tomești - Poieni unde se întâlnesc lapiezuri, doline, polii, văi oarbe,

132
sohodoluri, sectoare de chei (Cheile Minișului pe râul Miniș), și defilee mici, peșteri sărace în
microforme; ca văi tipice cu un asemenea relief format pe calcare și dolomite pot fi
menționate: valea Bega Luncanilor, valea Bega Poienilor, Valea Gladnei..
Dintre formele de relief deosebite, condiționate de rocile calacroase, poate fi amintită
stânca în formă de piramidă de la Tomești, situată în versantul stâng al văii Bega, imediat
amonte de fosta fabrică de sticlă. Stânca reprezintă un rest ruiniform al unui strat vertical de
calcar alb-cenușiu rubanat, rămas în relief datorită unui sistem de fisuri care l-a modelat.
- Defileul Gladnei de la Surduc, unde valea a săpat pintenul cristalin reprezentat de
Măgura Surducului (496 m). În defileu s-a amenajat un baraj, rezultând lacul de acumulare
Surduc.
- Prezența reliefului carstic, componentele cu gradul de atractivitate cel mai ridicat
fiind peșterile. O cercetare sistematică a Munților Poiana Ruscă din punct de vedere
speologic, a fost realizată de către Cristian Goran 17 în 1981, identificând: 5 peșteri în Bazinul
Nădrag și versantul drept al văii Timișului și 57 peșteri în bazinul Bega amonte de Mănăștur.
În Anexa nr. 4 sunt listate aceste peșteri.
Peșterile cunoscute din Poiana Ruscă se înscriu între peșterile mici și mijlocii și nu au
o importanță speologică deosebită. În general, sunt peșteri fosile și nu sunt bogate în
stalagmite, stalactite sau alte ornamentații naturale.
Din punct de vedere turistic reține atenția, îndeosebi, Peștera de la Românești sau
Peștera cu Apă, situată în apropierea localității cu același nume, în versantul stâng al văii
Pustinia, nu departe de confluența ei cu Bega Poienilor. Săpată în versantul nordic al Dealului
lui Filip (Dosul Peșterii), este de mărime mijlocie, având lungimea de aproximativ 340 m iar
intrarea 9,5 m lățime și 2 m înălțime. Peștera prezintă o galerie aproape dreaptă, din care se
desprind mai multe culoare laterale. Varietatea formațiunilor concreționare (stalactite fistulare,
scurgeri parietale, perle de caverne, stalagmite, domuri, coloane_una dintre acestea "Tibia și
Peroneul", atingând 7 m înălțime), accesibilitatea ușoară din localitatea Românești, concertele
speologice sunt câteva elemente care dau peșterii o importanță turistică. Peștera beneficiază
de o acustică de excepție, găzduind anual concerte simfonice (primul concert simfonic a avut
loc în 1984); acestea sunt singurele concerete în peșteră din țară și printre puținele din lume.
De asemenea, intensa activitate arheologică și paleontologică, desfășurată sub arcadele
peșterii, au îmbogățit tezaurul moștenirii noastre istorice cu dovezi aparținând culturilor Tisa și
Coțofeni, iar paleontologia cu o nouă peșteră în care Ursus Spaeleus și-a găsit adăpostul.
Pe lângă peșterile introduse în circuitul turistic (Românești, Colțu), se mai adaugă o
serie de peșteri fără amenajări specifice pentru vizitare: Peștera Stânca lui Florian, Peștera
Albastră, Peștera din Cioaca Birtului, Peștera din Piatra Fetii.
Pentru speologii amatori și profesioniști există Federația Română de Speologie și
membrii acesteia care oferă asistență speologilor care doresc să viziteze celelalte peșteri.
- Munții Poiana Ruscă sunt foarte bine împăduriți, cel puțin în partea lor vestică, ce
17
GORAN Cristian (1981), Catalogul sistematic al peșterilor din România, Institutul de Speologie "Emil
Racoviță", Federația Română de Turism-Alpinism, Comisia Centrală de Speologie Sportivă, Editat de Consiliul
Național pentru Educație Fizică și Sport, București.

133
ține de Banat; zona aceasta de păduri compacte este poate una dintre cele mai întinse din
România (în alte grupe montane pajiștile ocupă areale întinse), ceea ce este pozitiv din punct
de vedere ecologic, dar nu neapărat și pentru turism – existența unor poieni pe vârfuri, cu
covor floral și posibilități de belvedere, este un plus peisagistic care nu se întâlnește foarte
frecvent în partea sud-vestică a Munților Poiana Ruscăi.
- Număr ridicat de trasee turistice pentru drumeţie montană (20); Posibilitățile de
acces cu mijloace moderne până în inima masivului și lipsa de dificultate în parcurgerea
traseelor constituie una din particularitățile potențialului turistic al masivului.
- Diversitatea florei şi faunei se constituie într-un element important de atractivitate,
existând areale care grupează o serie de specii cu valoare ştiinţifică şi/sau cinegetică; fondul
cinegetic (mistreți, cerbi, căprioare etc.) și cel piscicol (păstrăvi, scobari etc) completează
posibilitățile naturale de practicare a agrementului în acest masiv.
- Elementele climatice favorizează desfăşurarea turismului atât în perioada sezonului
hibernal (în zona vârfurilor Rusca 1355 m, Padeș 1374 m, cu înâlțimile cele mai mari, pe
versanții prelungi, cu expunere nordică, stratul de zăpadă se menține frecvent de la începutul
lui decembrie și până în aprilie, oferind condiții excelente pentru practicarea schiului), dar şi a
celui estival (drumeţii montane, mountain-biking, odihnă şi recreere etc.); Din păcate, zona nu
dispune de dotări pentru practicarea sporturilor de iarnă.
- Climatul subalpin, pădurile de foioase și rășinoase factori deosebit de favorabili
pentru odihnă, au o largă extensiune în Munții Poiana Ruscă.
Conform Ordinului 1019/2005 18, în zona montană se află următoarele comune:
- comune integral în zona montană:
1. Nădrag
- comune parțial în zona montană:
1. Fârdea - cu 3 sate componente: Gladna Montană, Hăuzești, Zolt
2. Margina - cu 4 sate componente: Bulza, Groși, Nemeșești, Sintești
3. Pietroasa - cu 2 sate componente: Fărășești, Poieni
4. Tomești - cu 4 sate componente: Baloșești, Colonia Fabricii, Luncanii de Jos,
Luncanii de Sus
• Dealurile și Câmpia Banatului

Sintetic, valoarea turistică a Dealurilor și Câmpiei Banatului este conferită prin
cumularea unor resurse turistice precum:
- vulcanul noroios de tip "grifon" de la Forocici 19 de pe valea Măgheruș-Matca (între
Ordinul nr. 1019 din 21/11/2005 al Ministrului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale
18
privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și al ministrului
de stat, ministrul administrației și internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor,
orașelor și comunelor din zona montană
Forocici (termen popular care desemnează fierberea, bolboroseala);
19

134
satul Seceani ce aparține de comuna Orțișoara și Comuna Fibiș); În partea estică a localităţii
Seceani, toate văile converg către pârâul Măgheruş (...). Pârâul şi-a fixat cursul pe o linie
tectonică, fapt ce a dus la apariţia unui şir de izvoare mineralizate şi a câtorva vulcani noroioşi
a căror barbotare se datorează puternicelor ieşiri de gaze reci din interiorul pământului 20.
- vulcanul stins "Dealul Roșu", la Piatra Roșie, între localitățile Lucareț (comuna
Brestovăț) și Șanovița (comuna Ghizela);
- conul vulvanic Șumiga din Dealul Șumigului (între Gătaia și Șemlacu Mare), are 198
m, cu un diametru la bază de 1-1,5 km; (GR. Posea, 1997).
- vulcani noroioși la Pișchia;
- formele de relief create de vânt, pe suprafețe restrânse, dune de nisip se întâlnesc
în Câmpia Jimboliei.
- Rețeaua apelor curgătoare (Bega, Timiș, Pogăniș, Bârzava) și a lacurilor (Surduc,
Dumbrăvița, Cadăr, Timișoara, Lugoj), amplifică interesul pentru agrement. De-a lungul Begăi
se înșiruie parcuri, grădini și ștranduri;
- Apele minerale
- Pădurile de foioase au o mare extensiune în zona de deal. În câmpie, ele apar
insular, pe teritoriul localităților: Pădureni, Șag, Giroc, Unip, Chevereșu Mare, Bacova,
Sârbova, Buziaș, Pișchia, Deta etc.
- " Viile Timișului" care cuprind următoarele podgorii:
1. Podgoria Silagiu cu următoarele localităţi: oraşul Buziaş, localităţile Buziaş şi
Silagiu.
2. Podgoria Recaş cu localităţile: oraşul Recaş (satele Izvin, Herneacova,
Petrovaselo, Stanciova, Recaş)
3. Podgoria Lugoj cu oraşul Lugoj
4. Podgoria Giarmata cu următoarele localităţi: Giarmata (satele Bencecu Mic şi
Pişchia)
5. Podgoria Teremia cu localităţile: Teremia Mare (satul Teremia Mare)
- Herghelia de la Izvin (rasa Nonius, Ardenez, Lipițan)
- Parc dendrologic Bazoșu Nou
- Fond cinegetic (mistreț, cerb lopătar, fazan);
- Fond piscicol (crap, știucă, plătică, biban);
- Obiective turistice cu caracter biogeografic
- Habitatele naturale
Dorin Țărău, Marcel Luca (2002), Panoptic al comunelor bănățene din perspectivă pedologică,
20
Editura Marineasa, Timișoara


135
În județul Timiș, există următoarele tipuri de habitate de interes comunitar, unele cu

anumite subtipuri și anume:
Tabelul nr. 51 Denumirea tipului de habitat
Nr. Cod Denumirea tipului de habitat Zona în care a fost identificat

crt. Natura Un asterisc (*) înaintea numelui
2000 habitatului semnifică faptul că este un
habitat prioritar
1 1530 * Pajişti şi mlaştini halofile panonice şi ROSCI0115 Mlaștina Satchinez,
ponto-sarmatice ROSCI0277 Becicherecu Mic,
ROSCI0388 Sărăturile de la Foeni-
Grăniceri
ROSCI0390 Sărăturile Diniaș
2 3130 Ape stătătoare oligotrofice până la ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
mezotrofice cu vegetaţie din
Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-
Nanojuncetea;
3 3150 Lacuri naturale eutrofice cu vegetaţie ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
tip Magnopotamion sau
Hydrocharition;
4 3160 Lacuri distrofice şi iazuri; ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
5 3260 Cursuri de apă din zona de câmpie
până în etajul montan, cu vegetaţie din ROSCI0109 Lunca Timișului
Ranunculion fluitantis şi Callitricho-
Batrachion;
6 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi ROSCI0109 Lunca Timișului
Bidention p.p;
7 40AO * Tufărişuri subcontinentale peri- ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
panonice;
8 6120 * Pajişti xerice pe nisipuri calcaroase; ROSCI0064 Defileul Mureșului,
9 6240 * Pajişti stepice subpanonice ROSCI0346 Pajiștea Ciacova,
ROSCI0348 Pajiștea Jebel,
ROSCI0402 Valea din Sânandrei
10 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
higrofile de la câmpie până în etajele
montan şi alpin;
11 6440 Pajiști aluviale din Cnidion dubii ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
12 6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,

pratensis, Sanguisorba officinalis) ROSCI0109 Lunca Timișului
13 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum ROSCI Ținutul Pădureni,

ROSCI Rusca Montană,
14 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum ROSCI Ținutul Pădureni,
15 91EO * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și ROSCI Rusca Montană
Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion albae)
16 91FO Păduri ripariene mixte cu Quercus ROSCI0064 Defileul Mureșului,
robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
sau Fraxinus angustifolia, din lungul
marilor râuri (Ulmenion minaris)
17 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen ROSCI0337 Pădurea Neudorfului,

136

habitat prioritar
18 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen ROSCI0064 Defileul Mureșului,
(Erythronio-Carpinion);
19 91MO Păduri balcano-panonice de cer și ROSCI0064 Defileul Mureșului,
gorun ROSCI0336 Pădurea Dumbrava,
ROSCI0337 Pădurea Neudorfului,
ROSCI0338 Pădurea Paniova
20 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto- ROSCI Rusca Montană,
Fagion)
21 92AO Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
ROSCI0109 Lunca Timișului
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, Anexa nr. 3)
- Atracții floristice și faunistice_ Monumente ale naturii, specii rare sau pe cale de
dispariție
Elemente floristice declarate monumente ale naturii situate în județul Timiș sunt:
• laleaua pestriță (Frittilaria melearis) ce crește în rariștile de pădure și
mărăcinișurile din Lunca Pogănișului, între satele Duboz (comuna Nițchidorf), Berini și Otvești
(comuna Sacoșu Turcesc); s-au semnalat cazuri de recoltare ilegală a acestei specii;
• ghimpele (Ruscus aculeatus) în rezervația Lunca Pogănișului;
• Stejarii seculari de la Soca (comuna Banloc) și cei din Parcul Copiilor din
Timișoara
• arborele pagodelor (Ginkgo biloba) de la Timișoara și Sânnicolau Mare
• exemplarele de Castanea sativa de la Lugoj
• exemplarele de narcise (Narcissus stellaris) de la izvoarele râului Bega
• exemplarele de Tisă (Taxus baccata) pe valea Timișului
• Pădurea de nuc american și cer roșu din Balinț
• În zona localității Nădrag se află cel mai gros copac (ulm) din Europa, care are la
bază o circumferință de 8,5 m.
La 25 km SV de Timișoara se găsesc sărăturile de la Diniaș cu o floră foarte bogată
în specii halofile, fiind declarate monumente ale naturii: Plantagoschwarzenbergeriana,
Plantago tenuilflora, Plantagomaritima și Trifolium subterraneum, Trifolium oritopodidoioles,
Trifolium angulatum, Trifolium parviflorum.
Parcul dendrologic al Liceului Silvic din Timişoara cuprinde:
• Specii monument al naturii: Tisa (Taxus baccata), Ghimpe(Ruscus aculeatus);
• Specii exotice: Ginkgo biloba (Prun auriu); Abies cephalonica (Brad de Grecia);
Liriodendron tulipifera (Arbore lalea); Cephalotaxus drupacea (Cephalotaxus); Abies grandis
(Brad urias);Cornus florida (Corn de Florida); Prunus laurocerasus (Laur); Quercus palustris
(Stejar de balta); Quercus rubra (Stejar rosu); Acer negundo var variegatum (Arţar american);
Chamaecyparis lawsoniana (Chiparos de California)

137
• Rarităţi: Tilia platiphilos, varietatea rubra (Tei roşu); Tilia vitiaefolia (Tei cu frunză
de viţă de vie); Pseudotsuga glauca (Duglas brumăriu); Cryptomeria japonica (Criptomeria);
Picia orientalis (Molid de Caucaz)
În pădurea de la Bazoş este răspândită, pe lângă alte specii de animale şi veveriţa
(Sciurus vulgaris)(R), specie ocrotită. Flora este foarte variată; în zonele joase, umede şi în
bălţi se găseşte o floră rară şi ocrotită: Nufărul alb (Nymphae alba L.); Nufărul galben
(Nymphae luteum L.); Stânjenel (Iris sibirica L.); Laleaua pestriţă (Fitillaria meleagris L.),
monument al naturii şi Lăcrimioara (Canvallaria Majalis L.).
Câteva exemplare de arbori ocrotiţi se găsesc:
- în Timișoara: un exemplar de Alun turcesc (Carylus colurna L.); un exemplar de
Chiparos de baltă (Taxodum distideum L.); Tisa (Taxus baccata L.) - şase exemplare; Arbore
de mătase (Albizzia juribrisimi) - şase exemplare; Arborele pagodelor (Ginkgo biloba L.) - două
exemplare; un exemplar de Ulm (Ulmus laevis Pall).
- în Parcul Primăriei din Jimbolia: Stejarul (Querbus robur L.)
- în preajma Căminului cultural din Pesac: arborele pagodelor (Ginkgo biloba L.) -
două exemplare de 100 de ani;
- în Parcul Mare din Lovrin: un arbore Tisa (taxao baccato L.);
- în Cimitirul Catolic din Lugoj, exemplarul de Pin negru de Banat (Pinus nigra var
Banatica) de 70 de ani;
- în Parcul Buziaş există câteva exemplare multiseculare de Platan.
Plantarea de castani (Casteanea sativa) în cât mai multe locații ar accentua mult
specificul peisajului zonei, și ar facilita, pe viitor, și o anume specificitate gastronomică. În
trecut (anii 1970) au existat asemenea măsuri, ele ar trebui reluate mult mai viguros.
Și reluarea activității de îngrijire a pepinierei de la Homojdia ar fi utilă, și nu foarte
scumpă (poziționarea ei în apropiere de DN68A și de bisericile de lemn este excelentă);
- Grădinile botanice_ La Grădina Botanică din Timişoara există o colecţie deosebită
de specii, rolul acesteia fiind de conservare a speciilor şi a diversităţii genetice. Grădina
botanică din Timişoara a fost proiectată să cuprindă specii de plante grupate în sectoare:
Sectorul Flora Ornamentală cu subsectorul Colecţia de Trandafiri, Sectorul Flora şi Vegetaţia
României cu Subsectorul Flora Banatului, Sectorul Flora Regiunii Mediteraneene, Sectorul
Flora Americii,
Flora Asiei cu Subsectorul Grădina Japoneză, Sectorul Sistematic al Plantelor,
Sectorul Flora
Medicinală şi Sectorul Flora tropicală. În cadrul Grădinii Botanice Timişoara au fost
identificate specii de colecţie, cum ar fi: Kalopanax pictus, Cercidiphyllum japonicum,
Chionantus retusus, Diospyros lotus, Evodia daniellii, Kolkwitzia amabilis, Phyllostachys
aurea, Quercus macrocarpa, Rhamnus rupestris, Viburnum carlesii, Zanthoxylum piperitum,
Zizyphus jujuba, Xanthoceras sorbifolia.
- Grădini zoologice

138
Grădina Zoologică Timişoara, în proprietate publică, administrată de Primăria

Municipiului Timişoara – Compartimentul Grădina Zoologică. La sfârşitul anului 2010, Grădina
Zoologică Timişoara deţinea 191 exemplare aparţinând la 30 specii.
Grădina Zoologică din cadrul S.C. Turism şi Tratament Aqva SRL Călacea, aflată în
proprietate privată. La sfârşitul anului 2010 Grădina Zoologică deţinea 98 de exemplare
aparţinând la 14 specii.
- Zonele cu fond cinegetic
La data de 11.07.2011, în județul Timiș sunt constituite 86 fonduri cinegetice.
Tabelul nr. 52 Fondurile de vânătoare din județul Timiș
Nr. Localitate Nr. Localitate Nr. Localitate

crt. crt. crt
1 Beba Veche 30 Traian Vuia 59 Giarmata
2 Cheglevici 31 Dranova 60 Timișoara
3 Cenad 32 Tapia 61 Moșnița
4 Sânnicolau Mare 33 Valea Lungă 62 Șag
5 Igriș 34 Nevrincea 63 Petroman
6 Periam 35 Găvojdia 64 Macedonia
7 Saravale 36 Oloșag 65 Giera
8 Biled 37 Vișag 66 Tolvadia
9 Șandra 38 Sacoșu Mare 67 Rudna
10 Bărăteaz 39 Boldur 68 Ionel
11 Carani 40 Belinț - Chizătău 69 Ivanda
12 Orțișoara 41 Cralovăț 70 Sânmartin
13 Vinga 42 Buziaș 71 Diniaș
14 Pișchia 43 Blajova 72 Beregsău
15 Alioș 44 Sipet 73 Săcălaz
16 Șarlota 45 Birda 74 Cocor
17 Nadaș 46 Butin 75 Becicherecu Mic
18 Brestovăț 47 Clopodia 76 Iecea
19 Paniova 48 Gherman 77 Bobda
20 Bara 49 Gaiu Mic 78 Uivar
21 Ohaba 50 Banloc 79 Pustiniș
22 Bethausen 51 Opatița 80 Lenauheim
23 Făget 52 Jebel 81 Bulgăruș
24 Marginea 53 Stamora Română 82 Jimbolia
25 Curtea 54 Pădureni 83 Comloșul Mare
26 Poieni 55 Sacoșu Turcesc 84 Vizejdia
27 Luncani 56 Chevereș 85 Tomnatec
28 Nădrag 57 Bazoș 86 Teremia
29 Surduc 58 Recaș
(Sursa: ITRSVT)
Dintre acestea 60 de fonduri cinegetice au fost atribuite de către Ministerul Mediului și

Pădurilor, iar 26 sunt în curs de atribuire.

139
Tabelul nr. 53 Fonduri cinegetice atribuite de către Ministerul Mediului și Pădurilor
Nr. Gestionarul Fonduri cinegetice

crt atribuite
1 Asociația de Vânătoare Luvcijskotu Drustvu 1
2 Asociația Club Romsilva 2
3 Asociația de Vânătoare Valea lui Liman 2
4 Asociația de Vânătoare Silva 1
5 Asociația de Vânătoare BanatForestHunt 2
6 Asociația de Vânătoare Sf.Eustațiu 2
7 Asociația de Vânătoare Arthemis 4
8 Asociația de Vânătoare Diana Huntig 1
9 Grupul Școlar Silvic Timișoara 1
10 Asociația de Vânătoare Căpriorul 1
11 Direcția Silvică Timișoara 10
12 Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Timiș 33
Total fonduri atribuite de catre M.M.P. 60
(Sursa: Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Timișoara)
Vânatul de bază în judeţul Timiş este căpriorul, mistreţul, iepurele, fazanul, cerbul
lopătar, ursul, lupul, pisica sălbatică, râsul şi cerbul comun.
- Zonele cu fond piscicol
Pescuitul recreativ-sportiv se poate practica în cele 20 de bazine piscicole de la
nivelul județului, pe Timiș, Bega, Bârzava, Pogăniș și toate apele curgătoare din județul Timiș,
precum și pe toate canalele, bălțile de interes (inclusiv zona Sânnicolau Mare) și Cubicele.
Fond piscicol diversificat pe Bega - Luncani, Tomești, Românești, Poieni, Margina; pe Timiș la
Cebza, Coșteiu).
Tabelul nr. 54 Bazinele piscicole unde se poate practica pescuitul recreativ - sportiv în
județul Timiș
Nr. Bazinul piscicol Supraf Specii pești predominante Distanța Stație CFR
crt. ața Timișoara
(ha)
1 Surduc 365 șalău, crap, plătică, amur, caras 100 Fârdea
2 Pescărușul 27 caras, amur, crap 60 Lugoj
(Lugoj)
3 Ianova 47 caras, amur, crap, șalău 20 Remetea
4 Jebel 3 caras, amur, știucă, crap 25 Jebel
5 Ciacova 4 crap, amur, caras 43 Ciacova
6 Deta 3 crap, amur, caras 35 Deta
7 Gătaia 10 crap, amur, lin, caras 58 Gătaia
8 Pusta Variaș 10 caras 35 Variaș
9 Gad 10 caras, amur, crap 50 Rudna
10 Cărpiniș 10 crap, amur, caras 30 Cărpiniș
11 Liebling 65 caras, crap, amur 40 Liebling

140
Nr. Bazinul piscicol Supraf Specii pești predominante Distanța Stație CFR
crt. ața Timișoara
(ha)
12 Sânnicolau Mare 5 crap, amur, caras 63 Sânnicolau
Mare
13 Periam 3 crap, amur, caras 55 Periam
14 Otelec 3 crap, amur, caras 40 Otelec
15 Râul Mureș 33 Periam -
frontieră
Ungaria
16 Sânandrei 25 crap, amur, caras 12 Sânandrei
17 Albina (Sacoș) 80 crap, amur, caras 15 Albina
18 Pișchia 80 crap, amur, caras 15 Pișchia
19 Topolovăț 50 crap, amur, caras 25 Topolovăț
20 Jimbolia 40 crap, amur, caras, somn 45 Jimbolia
(Sursa: Revista A.P.S. Timișoara)
Tabelul nr. 55 Evoluția numărului total de pescari și a membrilor noi în cadrul Asociației
Pescarilor sportivi Timișoara
Nr. crt. Anul Total pescari Membrii noi

1 1998 5512 150
2 1999 5374 769
3 2000 4756 475
4 2001 5108 700
5 2002 6029 502
6 2003 6309 585
7 2004 6033 393
8 2005 5536 401
9 2006 6875 579
10 2007 7356 527
11 2008 8390 629
12 2009 7572 704
13 2010 6680 800
(Sursa: Asociația Pescarilor Sportivi Timișoara)
O atenție deosebită acordă Asociația Pescarilor Sportivi Timișoara concursurilor de

pescuit sportiv care se desfășoară conform calendarului competițional și în plus amintim: Cupa
lacurilor timișene care se desfășoară din anul 2002 în colaborare cu CJ Timiș, la care se
adaugă concursurile legale organizate anual de către cel puțin 5-6 grupe, faza județeană.
Tabelul nr. 56 Concursuri de pescuit sportiv și număr de participanți
Nr. crt. Anul Nr. concursuri Nr. copii Total participanți

participanți
1 1998 8 186 530
2 1999 12 157 414
3 2000 7 137 355
4 2001 6 270 424
5 2002 7 112 230

141
Nr. crt. Anul Nr. concursuri Nr. copii Total participanți

participanți
6 2003 6 123 300
7 2004 7 100 300
8 2005 7 125 285
9 2006 11 160 300
10 2007 11 185 270
11 2008 9 150 300
12 2009 7 166 314
13 2010 8 120 240
- Obiective recreative_ Cele mai importante obiective recreative din zona periurbană
a municipiului Timișoara sunt:
• Pădurea Pișchia și Acumularea Murani
Este unul din trupurile mari de pădure din nord-estul Timișoarei, având o suprafață de
1230 ha; speciile preponderente sunt stejarul și cerul. Forma principală de recreare oferită
este vânătoarea. Interesul recreativ al zonei îl reprezintă însă Acumularea Murani cu o
suprafață de 20 - 30 ha, în prezent bază piscicolă. Capacitatea de primire este mică față de
potențialul zonei, datorită lipsei amenajărilor necesare.
• Acumularea Ianova (inclusiv pădurea din jur)
Zona "Acumularea Ianova" este zona recreativă - potențială - cea mai valoroasă din
sistemul recreativ al municipiului Timișoara. Relieful în care este situat acumularea este
colinar, deluros, cu versanți domoli, ce realizează o diferență de nivel de peste 80 de m.
Versanții înconjurători sunt aproape complet împăduriți, pe malul stâng al lacului, pădurea
coborând până la mal. În prezent lacul este cunoscut și vizitat de un număr foarte redus de
pescari, doar în perioadele uscate, când se poate ajunge cu mașina, pe un drum de pământ
foarte prost.
• Pădurea Recaș
Pădurea Recaș situată la 27 km de Timișoara poate constitui un obiectiv recreativ de
perspectivă. Cu atât mai mult cu cât este singura pădure din apropierea orașului Recaș. Cu
suprafața sa de peste 280 ha, cu un arboret bătrân în care predomină stejarul, ea oferă
posibilitatea unor amenajări recreative, respectiv: cabane, camping, ștrand (pe malul Begăi),
parc de distracție pentru copii și amenajarea unor locuri de picnic. De asemenea, pădurea se
pretează la amenajarea unor poteci pentru călărie, având în vedere prezența în apropiere a
hergheliei de la Izvin.
• Pădurea Bistra
Pădurea Bistra este un mic trup de pădure de 250 ha, scăpat nedefrișat din marea
pădure a Bucovățului. Situat în sudul Begăi, între Ghiroda și Bucovăț, la doar 2,5 km de
Ghiroda, este cea mai apropiată pădure de oraș. Pădurea este zonată în amenajament ca
pădure de agrement deci cu regim special de gospodărire. Speciile existente sunt cele
specifice pădurilor de lunci în câmpie - stejarul preponderent, urmat de frasin, apoi o serie de
specii de amestec. Vârstele sunt în cea mai mare parte peste 60 de ani. Se menționează și un
unicat: în subparcelele 20B și C se păstrează și singurul crâmpei de stejăret natural din
câmpia Banatului, constituit ca rezervație naturală.

142
• Parcul dendrologic Bazoș

Parcul dendrologic Bazoș este în prezent singura bază recreativă amenajată din zona
periurbană a municipiului Timișoara. El reprezintă, în același timp, un obiectiv național de
importanță deosebită, datorită colecției sale de arbori și arbuști din mai multe continente.
Situat în imediata apropiere a localității Bazoșu Nou, la o distanță de circa 20 km de
Timișoara, a fost amenajat în anii 1909 - 1914. Suprafața parcului este de 60 ha, amenajată
astfel:
- pădure naturală de stejar, cu vârste până la 160 ani - 36 ha;
- colecția dendrologică de specii nord-americane - 1,5 ha;
- colecția dendrologică de specii asiatice - 1 ha;
- parc dendrologic în stil peisager, cu specii de diverse origini - 11,5 ha;
În cuprinsul parcului există numeroase alei, poieni, linii somiere, amenajări modeste
pentru odihnă, precum și pepiniere și clădiri administrative.
Parcul a fost amenajat în stil peisager. În fară de valoarea sa științifică, parcul este în
prezent și o bază recreativă. Nu este amenajată și destinată unei recreări de sejur, ci mai mult
recreării de o zi, asociată cu o activitate instructivă. Nu există amenajări pentru picnic, dar
odihna pe iarbă, în poieni, asociată cu plimbarea printr-o mare varietate de situații structurale,
oferă condițiile unei recreări eficiente pentru o zi. Obișnuit, în duminicile frumoase, se
înregistrează 300 - 400 de vizitatori, dar au existat și zile cu peste 1000 de vizitatori.
• Pădurea Chevereș-Bacova
Al doilea trup mare de pădure care s-a mai păstrat în apropierea Timișoarei este
trupul Chevereș - Bacova. Pădurea Chevereș este o unitate compactă de 1611 ha, situată pe
malul stâng al Timișului, iar trupul Bacova de 727 ha, situat pe terasa superioară a Timișului,
între localitățile Bacova, Chevereș, Sârbova. Sunt legate printre ele printr-o bandă subțire.
Dacă din punct de vedere ecologic ambele trupuri sunt importante, realizând o zonă întinsă de
"oxigenare", din punct de vedere recreativ, importanță are doar Trupul Chevereș pentru că se
desfășoară pe o lungime de 7 km, pe malul stâng al Timișului. Malul Timișului oferă
numeroase plaje, căutate mult vara. O tabără de odihnă pentru copii situată la marginea
pădurii, este singura amenajare existentă.
Pădurea, în totalitate, este zonată ca pădure de protecție, având ca obiectiv principal
vânătoarea. Specia principală de vânat este mistrețul. Este o pădure de stejar (62%) și frasin
(18%), specifică pădurilor de luncă din Banat. Funcțiunea de protecție, care restricționează
tăierile, a făcut ca în prezent 2/3 din pădure să fie bătrână, de peste 70 - 80 de ani. Cu o
consistență plină, cu o stare viguroasă de creștere, ea oferă din punct de vedere impresional,
ceva din vigoarea vechilor păduri ce se întindeau peste tot în această jumătate estică a
câmpiei Banatului.
• Lunca Timișului - Albina
Unul din obiectivele frecventate de timișoreni în timpul zilelor toride de vară este
"Albina". În cadrul obiectivelor recreative periurbane, plajele și locurile naturale de scăldat
ocupă un loc aparte: ele sunt foarte aglomerate în zilele caniculare și goale în restul zilelor.

143
Ele oferă o atracție absolut ocazională, constând din statul la soare și scăldat. Există mai
multe asemenea plaje pe malul timișului, în zona recreativă periurbană luată în considerare.
Plaja Chevereș, apoi Albina și se termină cu suita de plaje de la Urseni - Giroc - Șag.
Dintre acestea, plaja de la Albina este cea mai cunoscută și vizitată în prezent.
Motivul este ușoara accesibilitate și anume 15 km pe șoseaua Timișoara - Buziaș.
Situată în imediata vecinătate a șoselei, zona în care se conturează obiectivul, ales
spontan, fără nici o organizare, este o rariște de pădure situată pe malul Timișului, în zona dig-
mal, unde digul este la o distanță de câteva sute de metri distanță de mal.
Peisajul tipic de luncă, oferă atât suprafețe complet goale, fără vegetație lemnoasă,
cât și buchete, pâlcuri de arbori caracteristici luncilor. Pe o suprafață de peste 50 ha, poți să-ți
alegi locul de odihnă unde vrei, după gustul personal. Poate și acest lucru este un motiv
principal al intensei frecventări a obiectivului.
Malul Timișului este domol, permițând o coborâre ușoară la plaja bine dezvoltată pe
malul drept, cu un nisip fin. În zonă nu se extrage nisip și astfel nu există pericolul dezvoltării
unor gropi cu vârtejuri.
Amenajările și dotările sunt minime: un bufet și câteva căsuțe de camping. Caracterul
cu totul sezonier al obiectivului face nerentabile alte amenajări. Sejurul nu este în specificul
obiectivului său; dacă se face, se face cu cortul.
• Lunca Timișului: Urseni - Giroc - Șag
Lunca Timișului, dintre localitățile Urseni și Șag, pe o lungime de 12 km, cu o
suprafață de circa 30 ha, oferă condiții de recreare la îndemâna oricui, chiar fără nici o
amenajare specifică. Numeroase plaje de pe toată lungimea zonei, care se desfășoară între
pădurile Giroc și Lighed, arborii de pe malul apei și rariștile de arbori de pe lunca largă de 100
- 300 m constituie mediul natural ideal pentru recreare în liniște, cu un aer curat, oxigenat, cu
soare, cu apă; se adaugă și posibilitatea pescuitului. Această formă de recreare este
sezonieră. Nu există amenajări speciale pentru necesitățile vizitatorilor în această zonă.
• Pădurea Giroc
În cadrul sistemului recreativ al municipiului Timișoara, Pădurea Giroc ocupă un loc
prioritar ca importanță datorită: apropierii de oraș; suprafeței de peste 400 ha; datorită
prezenței la limita pădurii a unui important obiectiv cultural, Mănăstirea Timișeni; a prezenței
celor două centre de interes recreativ: plaja Șag și plaja Stupini;
Pădurea aparține Ocolului Silvic Lunca Timișului.
În conformitate cu sarcinile privind zonarea funcțională a pădurii și cu hotărârile
organelor de gospodărire, pădurii Giroc i-au fost atribuite următoarele funcții:
- Funcțiunea recreativă, prioritară, care pentru întreaga unitate de producție va
determina, în mare parte, organizarea de ansamblu a tuturor arboretelor; în cadrul acesteia va
trebui asigurată atât recrearea pasivă, odihna, deconectarea, cât și recrearea activă,
manifestată în special prin mișcare și sport.
- Funcțiunea climatică este îndeplinită de masa abundentă de vegetație existentă la
o distanță relativ mică de orașul Timișoara;

144
- Funcțiunea peisagistică, asigurată de însăși prezența pădurii ca element deosebit

de peisaj, în special zona din Lunca Timișului;
- Funcțiunea de producție de lemn este secundară;
• Pădurea Lighed
Pădurea Lighed cu suprafața de 1600 ha, este trupul de pădure cel mai mare din
Câmpia Banatului. Apropierea de Timișoara, doar 10 - 15 km, structura sa variată: pădure,
apă, câmpie vălurată de albii părăsite ce pot fi reamenajate, dimensiunea sa, fac din această
pădure un adevărat complex recreativ. Pădurea Lighed este zonată în amenajamentul silvic ca
pădure de agrement.
• Lunca Pogănișului
O potențială zonă recreativă neavând nici acces și nici amenajări este Lunca
Pogănișului. Foarte puțini au auzit de rezervația naturală Lunca Pogănișului, zonă în care
primăvara înflorește o plantă rară, monument al naturii: Laleaua pestriță - Frittilaria meleagris.
Pogănișul este unul din puținii afluenți ai Timișului din partea sud-estică; acesta
drenează o mare parte din zona colinară din sud de Buziaș. Este practic un pârâiaș, care vara
aproape seacă. Cu o albie destul de bine conturată în general, în aval de localitatea Cadar și
până la Otvești, pe o lungime de circa 8 km, el se despletește în mai multe brațe, distanța între
ele uneori până la 1,5 km, realizând o zonă ușor inundabilă, oricum cu exces de umiditate.
Datorită inaptitudinii zonei pentru agricultură, aici s-au păstrat o mulțime de pâlcuri și trupuri de
pădure, în special din stejar, frasin, salcâm, plop care dau zonei un aspect deosebit de
original.
• Băile Călacea.
Băile Călacea - localitate cu factori naturali terapeutici; stațiune de interes local, cu
funcționare permanentă, situată în raza comunei Orțișoara, la 117 m alt., la 25 km N de
Timișoara, având bioclimat relaxant, sedativ, indiferent, de deal.
Pădurea Verde situată în nord-estul Timișoarei, este un masiv forestier cu suprafață
de circa 724 ha. Problema cea mai importantă este aceea a includerii eficiente a acestei mari
rezerve recreative în sistemul recreativ al municipiului.
Pădurile parc și pădurile de agrement din jurul orașelor sunt în cea mai mare parte în
patrimoniul sectorului silvic, gospodărite de un ocol silvic în raza căruia se încadrează,
aparținând de Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA. Prin amenajamentul silvic, aceste
păduri sunt zonate ca păduri de interes social și sunt supuse unui regim silvic restrictiv, în
sensul că se exclud tăierile principale. Ocolul silvic le păzește, execută lucrările curente de
igienă și, eventual, de completări prin împădurire a golurilor, și atât. Pe lângă faptul că el
înregistrează o pierdere economică, neexploatând creșterea, el nu deține fonduri pentru
amenajarea corespunzătoare pentru agrement a pădurii.
Beneficiarul funcției recreative a pădurii este orășeanul, respectiv municipalitatea.
Aceasta însă, care răspunde de asigurarea condițiilor de recreere ale orășenilor, nu poate,
prin lege, să investească fonduri într-un domeniu ce nu-i aparține. Și astfel totul este blocat.
O soluție aplicată de multe țări vest-europene ar fi ca pădurea să rămână în
administrarea statului dar să fie amenajată și gospodărită corespunzător cu fonduri atribuite de

145
municipalitate, colectate de la orășeni. Cu aceste fonduri, gospodarul silvic își crează servicii
speciale de: amenajare rețele de drumuri și poteci de acces, parcări, amenajări specifice, paza
și dirijarea circulației vizitatorilor, curățarea gunoaielor, paza contra incendiilor etc.
Plajele și locurile naturale de scăldat ocupă un loc aparte: ele sunt foarte aglomerate
în zilele caniculare și goale în celelalte perioade ale anului: Lunca Timișului - Albina, Lunca
Timișului -Urseni - Giroc - Șag (zona nu prezintă nici o amenajare specială, cu excepția unor
cabane la marginea comunei Șag, care au însă un circuit închis, fiind în proprietate privată).
Cele mai importante spații verzi și zone de agrement din zona municipiului Lugoj
sunt: pădurea Sinersig și râul Timiș din Boldur.
Orașul Deta dispune de un ștrand cu apă termală și un parc natural, rămășița vechilor
păduri, ce reprezintă o îmbinare de arbori: stejari, tei, arțari, păducel și salcâmi, unele
exemplare de stejari, având o vârstă considerabilă de peste 400 de ani.
În orașul Gătaia se remarcă inexistența unor locuri amenajate de recreere și
agrement.
În orașul Ciacova s-a desfășurat un proiect privind reabilitarea și extinderea celor
două parcuri din zona centrală a localității.
În orașul Buziaș - ca locuri de agrement amintim parcurile Buziaș și Bacova, ștrandul
cu apă minerală S.C.T. Buziaș.
În orașul Jimbolia
• ștrandul termal _ Reprezintă o veritabilă alternativă la canicula din timpul verilor.
Este dotat cu trei bazine de înot, dintre care unul de dimensiuni olimpice, iar altul cu apă
termală, terenuri de volei şi baschet, puncte alimentare, un spaţiu amenajat pentru picnic.
• bălțile din apropierea orașului_ Se află situate la ieşirea din Jimbolia, pe şoseaua
ce duce spre localitatea Comloşu Mare. Sunt de fapt lacuri de origine antropică rezultate în
urma excavaţiilor de argilă necesară fabricării cărămizilor efectuate de fosta întreprindere
„Ceramica”. Au suprafeţe de până la 7 ha şi adâncimi de până la 25-30 de metri. Deşi nu sunt
amenajate din punct de vedere turistic, ele constituie un loc preferat pentru amatorii de pescuit
(lacurile sunt populate cu specii valoroase de crap, ştiucă, somn) şi un loc ideal de recreere în
zilele călduroase de vară.
- Obiectivele turistice legate de ape
Lacurile au valențe turistice multiple; constituie locuri de agrement, odihnă, frecvent
folosite la sfârșit de săptămână; sunt folosite pentru canotaj, plimbări cu șalupe, pescuit etc.
Râurile atât în localitățile pe care le străbat, dar și în afara lor, sunt solicitate în
diverse forme de practicare a turismului (odihnă, recreere, înot).
Acumularea Surduc înfiinţată în 1975, are o suprafaţă de 362 ha. Este o apă
oligotrofă, curată, cu maluri fără vegetaţie, doar partea amonte prezentând câteva tufe de
răchită şi sălcii pe malul polderelor de refulare înierbate. Aceste locuri sunt improprii pentru
cuibăritul păsărilor acvatice. Flancurile lacului sunt puternic antropomorfizate prin numeroase
şi diverse construcţii de sfârşit de săptămână. Treptat se formează o structură de construcţii
confortabile pentru agrement mai îndelungat în zonă. Plimbările pe lac cu ambarcaţiunile sunt

146
la ordinea zilei, în scopuri de agrement şi de practicare a pescuitului, iar în sezonul rece în

acelaşi mod se practică vânătoarea raţelor sălbatice.
Factorul cel mai important care descurajează promovarea turismului la Surduc este
tocmai lipsa structurilor de cazare: sutele de construcții de la Surduc sunt exclusiv vile de
vacanță; unele dintre ele funcționează ocazional și ca mici pensiuni în semilegalitate, însă nici
una nu constituie unitate de cazare clasificată. Satele din jur (Fârdea, Surduc, Mâtnic) nu au,
în afară de impozitele pentru clădiri, nici un fel de beneficiu din existența lacului (din contră,
aceste sate au pierdut terenuri valoroase din fosta luncă a pârâului Gladna). Apariția de
pensiuni va fi și pentru viitor îngreunată de specula imobiliară cu puținele terenuri rămase
libere pe malul lacului.
3.1.2. Factori naturali terapeutici
Factorii naturali terapeutici cuprind următoarele componente:

- Ape minerale și termale
Apele minerale sunt folosite în cure externe și interne sau pentru îmbuteliere în
vederea tratării diferitelor afecțiuni.
Apele termale și termominerale se leagă genetic de apele de adâncime, cantonate
de-a lungul faliilor majore din vestul țării, orientate, în general pe direcția nord-sud. Apele
termale existente se împart în trei categorii distincte: hipotermale (până la 310 C),
mezotermale (între 310 și 380 C) și hipertermale (peste 380 C, ajungându-se chiar la peste 700
C în unele cazuri).
Există numeroase localități unde apele termale sunt aduse la zi prin foraje și
valorificate empiric în ștranduri termale.
Tabelul nr. 57 Surse de ape minerale și termale
Nr. Localitatea Caracteristicile apei Valorificat Observații

crt.
1 Buziaș Ape minerale carbogazoase, - scop balnear; - complex
bicarbonate, unele - scop comercial; blanear
feruginoase, clorurate - Apă minerală naturală - ștrand cu apă
sodice, calcice, magneziene, recunoscută în România minerală
bromurate, hipotone, prin Ordinul ANRM nr. 12 S.C.T. Buziaș
termominerale din 2011
2 Sacoșu Mare Ape minerale carbogazoase - scop comercial;
Apă minerală naturală
recunoscută în România
prin Ordinul ANRM nr. 12
din 2011
3 Pișchia izvor apa minerala Nu
bicarbonat-alcalină-
magneziană, oligominerală
4 Fibiș Ape minerale Nu
5 Bogda Ape minerale carbogazoase, Nu

147

crt.
bicarbonate, calcice,
feruginoase, hipotonice
iodurate, oligominerale,
atermale
6 Ivanda Ape minerale sulfatate, Nu - calitatea apei
clorurate, sodice, a scăzut
magneziene, termale dramatic în
perioada
comunistă prin
construirea
grajdului CAP
iar apa a fost
infestată cu
dejecții
animale;
7 Călacea Ape minerale bicarbonatate, - scop balnear; - complex
clorurate, calcice, sodice, blanear
- ștrand
0
hipotone, termale (38 -
0
39 C)
8 Timișoara Ape minerale carbogazoase, - scop balnear; - ștrand termal
termominerale (la 250 m),
apă feruginoasă (la 1200 m);
Apă geotermală
9 Sânnicolau Ape termominerale - cură balneară și - Ștrand termal
Mare Apă geotermală agrement
10 Teremia Mare Apă minerală sulfuroasă, - cură balneară și - Băi termale
bromurată, iodurată, agrement
bicarbonatată, clorurată,
sodică, hipotonică, Apă
geotermală
11 Deta Ape termominerale - cură balneară și - ștrand termal
agrement insuficient
valorificat
12 Tomești Izvoare cu ape minerale Nu
termale și radioactive
13 Românești Nu
14 Lovrin Apă geotermală Da - ștrand termal
15 Mașloc Ape minerale Nu
16 Biled Apă minerală, termală Da - ștrand termal
17 Jimbolia Apă geotermală Da - ștrand termal
18 Variaș Apă minerală, Apă Da - ștrand
geotermală
19 Sânmihaiu Apă termală Da - Ștrand termal
German
20 Periam Apă termală Nu
21 Lenauheim Apă termală, Nu
22 Uivar Ape geotermale Nu
23 Cărpiniș Apă termală Nu
24 Cebza Ape termale Nu
25 Banloc Ape termale Nu
26 Beba Veche Ape termale Nu
27 Tomnatic Ape termale Nu
28 Beregsău Mic Apă geotermală Nu
29 Beregsău Apă geotermală Nu

148

crt.
30 Comloșu Mare Apă geotermală Nu
31 Grabaț Apă geotermală Nu
32 Saravale Apă geotermală Nu
33 Șandra Ape termale Nu
Tabelul nr. 58 Modul de utilizare a diferitelor tipuri de izvoare minerale
Nr. Tipuri de izvoare Utilizare

crt. minerale
1 Oligominerale În cura internă sau externă, pot fi și termale
2 Carbogazoase Ape medicinale cât și în cura externă
3 Alcaline Cura internă, pot conține și clorură de sodiu
4 Feruginoase Au fier și sunt folosite în cura internă sau ca ape de masă
5 Clorurate-Sodice Cura internă sau externă
6 Iodurate În funcție de concentrație, atât în cura internă cât și în cura externă
7 Sulfuroase În special în cura externă
8 Sulfatate Prezintă sulf în formă oxidată, sunt hipotone și indicate pentru cura
internă
Au o radioactivitate de cel puțin 10 mg/l sare de uraniu
-7
9 Radioactive
(Sursa: 2006, Ielenicz Mihai, Comănescu Laura, România: potențialul turistic, Editura Universitară)
- Emanații naturale de gaze terapeutice (mofete)

Gazul carbonic provine din emanaţia liberă, în zonele geologice cu aureolă mofetică
post-vulcanică. O altă provenienţă a gazului carbonic este aceea din apele minerale
carbogazoase, efectuându-se în acest scop, captări şi separări ale gazului din apa minerală.
Gazul carbonic este folosit numai în cură externă şi este indicat în tratarea afecţiunilor
cardiace, circulatorii, neurologice şi reumatice.
În partea de vest a României mofete se găsesc doar la Buziaş. În compoziţia lor
chimică, bioxidul de carbon are cea mai mare pondere (91,5 – 98 %). În afară de CO2 mai
conţine şi argon (0,02 – 0,04 %), metan (0,4 – 3 %), oxigen şi azot 21.
- Factorii sanogeni ai principalelor tipuri de bioclimă ai zonei

Bioclimat relaxant, sedativ, indiferent, de deal
Bioclimat excitant, de câmpie
- Stațiuni balneoclimaterice
Buziaș _ Staţiunea a fost cunoscută pentru serviciile balneare şi de exploatare a
apelor carbogazoase încă din anii 1811-1815. Localitatea a fost menţionată pentru izvoarele
de acid carbonic de pe vremea romanilor, sub denumirea de Ahilis.
Angela Ioana Marușca (2008), Potențialul turistic balnear din Carpații Occidentali, Câmpia și Dealurile
21
Banato-Crișene, Teză de doctorat, Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Geografie și Relații
Internaționale, Departamentul de Geografie, Turism și Amenajarea Teritoriului.

149
Stațiune balneoclimaterică de interes general, cu funcționare permanentă, cu climat

sedativ-indiferent (ierni blânde cu medii termice în jur de 00 C și veri plăcute cu temperatura
medie de 210 C), și izvoare cu ape minerale cu conținut ridicat de bioxid de carbon și acid
carbonic, de tipul: carbogazoase, bicarbonate, feruginoase, clorurate, sodice, calcice,
magneziene, bromurate, hipotone.
Apele minerale de aici sunt indicate, îndeosebi pentru tratarea maladiilor
cardiovasculare (stări după infarct miocardic, cardiopatie ischemică, insuficiență mitrală și
aortică compensată, hipertensiune arterială, sechele după flebite superficiale etc.), cât și ale
celor neurologice centrale, digestive (gastrite cronice cu hipoaciditate, colon iritabil), hepato-
biliare, metabolice și de nutriție.
- Proceduri: băi calde cu apă minerală carbogazoasă, mofete, hidroterapie, aerosoli,
gimnastică medicală, termoterapie, kinetoterapie;
- Grad mare de ionizare negativă a aerului, nebulozitate redusă, oscilații mici zilnice și
anuale ale presiunii aerului;
- Datorită emanaţiilor de bioxid de carbon, ionizarea aerului de aici este accentuată
(asemănătoare aerului de munte), fenomen care a favorizat şi creşterea taxonilor ornamentali
şi a celor autohtoni, într-o ambianţă peisagistică foarte plăcută. Cele două izvoare de ape
minerale, care prin conţinutul lor de ioni de fier au un gust aparte, constituie o atracţie pentru
cei ce vor să viziteze Parcul Buziaş din stațiunea Buziaș.
- Staţiunea dispune de trei izvoare publice de apă minerală în parc şi de un ştrand cu
apă minerală, sanatoriu balnear, terenuri de sport, bibliotecă, club, cazinou, colecție de artă
populară; cura balneară se face în sistem pavilionar şi de vile, iar tratamentul se poate face în
băile 1 şi 2 şi în ştrandul cu apă minerală.
- În 1812-1815 se amenajează parcul cu puieţi de platani aduşi din Sicilia, iar din
1812 există un exemplar gigant de platan.
- Muzeul Balnear, primul muzeu de acest gen din România.
Călacea - localitate cu factori naturali terapeutici, cu funcționare permanentă, situată
în raza comunei Orțișoara, la 117 m alt., la 25 km N de Timișoara, având bioclimat relaxant,
sedativ, indiferent, de deal. Verile sunt răcoroase (media termică a lunii iulie este de 21,50 C)
și iernile blânde (media lunii ianuarie -1,50C). Temperatura medie anuală este în jur de 110 C
iar precipitațiile moderate (600 mm/anual). Factorii naturali de cură sunt climatul de cruțare și
izvoarele cu ape minerale bicarbonatate, clorurate, sodice, alcaline, hipotone, termale (38-390
C). Aceste ape se recomandă atât în cura internă, cât și în cura externă. Staţiunea are tradiţie
în tratarea bolilor profesionale determinate de munca în condiţii de umiditate, în tratarea
afecțiunilor reumatismale degenerative, a celor renale și ale căilor urinare;
În baza de tratament se asigură: băi individuale la vană, hidrokinetoterapie,
electroterapie (ionogalvanizări, băi galvanice, curenți diadinamici, interferențiali, ultrasunete,
unde scurte, magnetoterapie), terapie laser, împachetări cu parafină, solux, ultraviolete,
acupunctură, aerosoli, masaj, kinetoterapie.
Staţiunea dispune de locuri de cazare în vile la două şi trei stele, precum şi la un
camping.

150
Ivanda - localitate cu factori naturali terapeutici cu ape minerale sulfatate,

clorurosodice, magneziene, hipotone. Apele de aici sunt indicate în tratarea următoarelor
afecțiuni: digestive, hepatobiliare, urinare, renale.
Bioclimatul specific este relaxant, sedativ, indiferent, de deal.
Timișoara - localitate cu factori naturali terapeutici
Bioclimat excitant, de câmpie
Ape minerale bicarbonatate, bromurate, sodice, iodurate, hipotone, hipertermale.
3.1.3. Arii protejate
- rezervații botanice: Lunca Pogănișului (Comunele Tormac, Nițchidorf, Sacoşu

Turcesc); Movila Șișitak Comuna Sânpetru Mare); Pajiștea cu narcise Bătești (Orașul Făget,
Bătești).
- rezervații ornitologice: Mlaștinile Satchinez (Comuna Satchinez, Bărăteaz); Beba
Veche (Comuna Beba Veche, satul Pordeanu); Mlaștinile Murani (Comuna Pişchia, satul
Murani).
- rezervații forestiere: Arboretumul Bazoș (Comuna Bucovăț); Pădurea Cenad
(comuna Cenad), Pădurea Bistra (ComunaMoșnița Nouă); Pădurea Dumbrava (Oraș Buziaș);
Stejarii seculari din Lovrin (Comuna Lovrin).
- rezervații mixte: Insula Mare Cenad (Comuna Cenad); Insula Igriș (Comuna
Sânpetru Mare); Lacul Surduc (Comuna Fârdea); Pădure-Parc Buziaș (Oraș Buziaș); Parcul
Banloc (comuna Banloc).
- rezervații pedologice: Sărăturile Diniaș (Comuna Peciu Nou);
- rezervații paleontologice: Locul fosilifer Rădmănești (Comuna Bara);
- Parcul Natural Lunca Mureșului (Periam, Sânnicolau Mare, Sânpetru Mare,
Saravale, Cenad);
- Zonă umedă de importanță internațională Sit RAMSAR - Luna Mureșului
((Periam, Sânnicolau Mare, Sânpetru Mare, Saravale, Cenad);
- Situri Natura 2000:
- ROSCI0064 Defileul Mureşului; localizare: Margina; Ohaba Lungă;
- ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior; localizare: Cenad, Periam, Sânnicolau Mare,
Sânpetru Mare, Saravale;
- ROSCI0109 Lunca Timişului; localizare: Belinț, Boldur, Bucovăț, Buziaș, Chevereșu
Mare, Ciacova, Coșteiu, Foeni, Ghilad, Giera Giroc, Giulvăz, Lugoj, Moșnița Nouă, Pădureni,
Parța, Peciu Nou, Racoviță, Recaș, Sacoșu Turcesc, Șag Topolovățu Mare.
- ROSCI0115 Mlaştina Satchinez; localizare: Biled, Orțișoara, Satchinez, Variaș.

151
- ROSCI0250 Ţinutul Pădurenilor; localizare: Pietroasa, Tomești.

- ROSCI0219 Rusca Montană; localizare: Nădrag, Tomești;
- ROSCI0277 Becicherecu Mic; localizare: Becicherecu Mic, Dudeștii Noi, Sânandrei,
Timișoara;
- ROSCI0287 Comloșu Mare; localizare: Comloșu Mare;
- ROSCI0336 Pădurea Dumbrava; localizare: Boldur, Buziaș, Darova, Racovița;
- ROSCI0337 Pădurea Neudorfului; localizare: Bogda;
- ROSCI0338 Pădurea Paniova; localizare: Ghizela, Secaș;
- ROSCI0345 Pajiștea Cenad; localizare: Cenad, Saravale, Sânnicolau Mare,
Sânpetru Mare;
- ROSCI0346 Pajiștea Ciacova; localizare: Ciacova;
- ROSCI0348 Pajiștea Jebel; localizare: Ciacova, Jebel, Parța;
- ROSCI0349 Pajiștea Pesac; localizare: Lenauheim;
- ROSCI0355 Podișul Lipovei-Poiana Ruscă; localizare: Curtea, Margina, Pietroasa,
Tomești;
- ROSCI0388 Sărăturile de la Foeni-Grăniceri; localizare: Foeni, Giera;
- ROSCI0390 Sărăturile Diniaș; localizare: Parța, Peciu Nou, Sânmihaiu Român;
- ROSCI0402 Valea din Sânandrei; localizare: Sânandrei;
- ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior și Dealurile Lipovei; localizare: Făget,
Margina, Mănăștiur, Ohaba Lungă.
- ROSPA0047 Hunedoara Timişană; localizare: Orţişoara;
- ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior; localizare: Cenad, Periam, Sânnicolau Mare,
Sânpetru Mare, Saravale;
- ROSPA0078 Mlaştina Satchinez; localizare: Satchinez;
- ROSPA0079 Mlaştinile Murani; localizare: Orţişoara, Pişchia;
- ROSPA0095 Pădurea Macedonia; localizare: Banloc, Ciacova, Ghilad, Giulvăz;
- ROSPA0126 Livezile - Dolaț; localizare Banloc, Ghilad, Giera, Livezile;
- ROSPA0127 Lunca Bârzavei; localizare: Banloc, Denta, Deta;
- ROSPA0128 Lunca Timișului; localizare: Bucovăț, Buziaș, Chevereșu Mare, Giroc,
Moșnița Nouă, Pădureni, Racovița, Recaș, Sacoșu Turcesc, Topolovățu Mare, Șag;
- ROSPA0142 Teremia Mare - Tomnatic; localizare: Comloșu Mare, Gottlob, Lovrin,
Teremia Mare, Tomnatic;
- ROSPA0144 Uivar - Diniaș; localizare: Cenei, Otelec, Parța, Peciu Nou, Sânmihaiu
Român, Uivar.

152
Tabelul nr. 59 Activități și atracții curente oferite în rezervațiile naturale
Denumirea
Observarea
rezervației
Ornitologie
animalelor
Speologie
Schi fond
Mountain
Alpinism
montane
culturale
ecvestru
Științific
Sporturi
Pescuit
Ciclism
nautice
Atracții
Turism
Trasee
Bikink
Schi
Lunca X X X X X X X X
Mureșului
(Sursa: Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-2026)
Reguli de vizitare în ceea ce privește turismul au fost realizate în următoarele arii

protejate:
Tabelul nr. 60 Arii protejate care au Regulament și Plan de Management
Nr. Cod de Nume Regulament și Plan de Management

crt. Identificare
1 ROSCI0064 Defileul Mureşului Regulament arie protejată - elaborat
Inferior
2 ROSCI0108 Lunca Mureşului Inferior Regulament arie protejată și Plan de Managemet
elaborat
3 ROSCI0109 Lunca Timişului Regulament arie protejată - elaborat, transmis MMP
spre avizare
4 ROSPA0029 Defileul Mureşului Plan de Managemet elaborat în cadrul proiectului
Inferior și Dealurile PHARE RO04/IB/EN/03 derulat de ARPM Timișoara
Lipovei
5 ROSPA0047 Hunedoara Timişană Regulament arie protejată - elaborat, transmis MMP
spre avizare
6 ROSPA0069 Lunca Mureşului Inferior Regulament arie protejată și Plan de Managemet
elaborat
7 ROSPA0078 Mlaştina Satchinez Plan de management elaborat în cadrul proiectului
PHARE RO04/IB/EN/03 derulat de ARPM Timișoara
8 ROSPA0095 Pădurea Macedonia Regulament arie protejată - elaborat, transmis MMP
spre avizare
3.2. OBIECTIVE TURISTICE ANTROPICE (AȘEZĂRI UMANE)
Zone construite protejate - Monumente istorice

În LMI 2010 în județul Timiș sunt înregistrate 338 de poziții.

153
Tabelul nr. 61 Repartizarea monumentelor istorice din județul Timiș pe capitole LMI și
pe grupe de valori
LMI Grupa valorică Total Procent din numărul

A B monumente total al
istorice monumentelor
istorice din județ
I - Arheologie 5 52 57 16,86%
II - Arhitectură 100 135 235 69,52%
III - Monumente de for public 7 20 27 7,98%
IV - Monumente memoriale / funerare 2 17 19 5,62%
Total monumente istorice (număr) 114 224 338 100%
Total monumente istorice (procente) 33,72% 66,27% 100%
(Sursa: LMI 2010)
În Anexa nr. 5 sunt listate resursele turistice antropice pe unitate administrativ-

teritorială (evaluare monumente istorice de valoare națională și universală și evaluare
monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local).
Timișoara
Din punctul de vedere al monumentelor istorice oficial înregistrate ca atare,
Timișoarei îi revin 115 poziții din totalul de 338 poziții ale județului Timiș. Dintre acestea, 4
obiective se încadrează la subgrupa I (situri arheologice), având deci, o semnificație mică
pentru turism (cu o execepție importantă – fortificațiile cetății Timișoara / cod TM-1-s-A-06050,
dar acolo potențialul turistic nu are de a face cu valoarea arheologică a sitului).
15 obiective se încadrează la subgrupa III (monumente de for public). E vorba
îndeosebi de statui și grupuri statuare. Multe nu au o semnificație deosebită pentru turism, dar
altele au importanță mare (sau potențial mare...), datorită vechimii, istoriei lor, esteticii, poziției,
sau din toate aceste motive: statuia Sf. Nepomuk (de la biserica parohială catolică din Iosefin,
TM-III-m-A-06306), monumentul Maria – Nepomuk (Piața Libertății, TM-III-m-A-06309),
monumentul Sf. Treime (Piața Unirii, TM-III-m-A-06313), monumentul Lupa Capitolina (Piața
Victoriei, TM-III-m-B-06314).
Majoritatea covârșitoare a monumentelor istorice ale Timișoarei se înscriu la
subgrupa II: monumente de arhitectură. Între acestea, în multe cazuri nu vorbim despre clădiri
individuale, ci despre situri urbane sau ansambluri urbane întregi, uneori compuse din zeci de
edificii.
Monumentele istorice cele mai valoroase (cele încadrate la clasa A) sunt repartizate
(aproximativ) astfel:
- În cartierul Cetate
- În nucleele vechi ale fostelor cartiere mărginașe (pentru cartierul Fabric: Piața
Traian; pentru cartierul Iosefin: intersecția Bd. 16 Dec. 1919 cu Bd. Gen. Dragalina);
- între nucleele vechi ale cartierelor mărginașe și centru – avem multe cvartale
dispuse aproximativ de-a lungul Begăi, ocupate cu valoroase clădiri stil 1900.
Stiluri în municipiul Timișoara:

154
- Baroc _ Monumentele păstrate aparținând acestui stil nu sunt foarte numeroase.

Apar în mod relativ grupat doar în Piața Unirii din cartierul Cetate, și rar, punctual, în alte zone
(de exemplu, unele biserici din cartierele Iosefin și Fabric). Clădirile sau monumentele de for
public în stil baroc sunt importante pentru turismul timișorean, unele chiar de importanță
capitală (domul catolic, monumentul Sfintei Treimi, monumentul Maria-Nepomuk). Este
evidentă planificarea urbanistică (trama stradală) de factură baroc în cartierul Cetate, prin
prezența piețelor patrulatere, largi, și a intersecțiilor în unghi drept.
Eclectic _ cu numeroasele sale curente și variante – neoclasic, neobaroc, istorism,
neoromanic, neogotic, neo-Renaștere. Cuprinde un număr mare de clădiri (și mult mai puține
monumente de for public), cu o mare varietate de forme. La fel de variată este și atractivitatea
lor; unele monumentale și cu aspect medieval (”domul mileniului” din Fabric, biserica catolică
din Piața N. Bălcescu / Elisabetin) sau altele, minuțios decorate în stil neobaroc (sute de case
mici, doar cu parter, în Elisabetin) sunt relativ spectaculoase, atractive pentru vizitatori; în fine,
altele, deși masive și evident vechi, sunt relativ fade și trec adesea neobservate (de ex.,
imensul Palat Dicasterial). Clădirile aparținând acestui stil prezintă o distribuție mult mai
echilibrată, fiind întâlnite în egală măsură în toate cartierele istorice.
Stil 1900 _ cu curentele Wiener Secession, magyar szeceszió, Art Nouveau,
Jugendstil. Constituie probabil partea cea mai valoroasă, dar și cea mai voluminoasă a
patrimoniului arhitectural al Timișoarei. Secession-ul (în variantele Secessiunii vieneze sau
maghiare) este atât de frecvent întâlnit în toate cartierele istorice, din centru și până în ultimele
fundături din Fabric sau Iosefin, încât ar putea fi considerat, pe bună dreptate, o parte
inseparabilă a identității vizuale a orașului (din păcate, city branding-ul este un concept
inutilizat în Timișoara și județ; iar tocmai monumentele istorice ar putea constitui un element
de bază al brand-ului de oraș). Puține orașe din lume posedă un asemenea patrimoniu;
trebuie menționat și faptul că monumentele stil 1900 / Secession sunt momentan ”pe val” în
turismul european. Este prin urmare foarte surprinzător faptul că Secession-ul timișorean nu
este suficient de prezent nici în mentalul local, nici în eforturile de promovare turistică.
Stiluri post-1918: cubism, stilul neoromânesc _ Ambele sunt reprezentate cu sute de
clădiri, însă arareori ating dimensiuni monumentale (de ex. fațada teatrului / Operei,
Prefectura, clădirea veche a Politehnicii). Unele, deși de dimensiuni modeste, sunt totuși
atractive – vilele în stil neoromânesc de pe Bd. C. D. Loga și străzile adiacente.
Timișoara prezintă patru cartiere istorice: Cetate, Fabric, Iosefin, Elisabetin; de obicei
acel segment din turismul local, care este legat de patrimoniul edilitar istoric, s-a axat în mod
natural (de la sine) pe zona centrală a orașului (cartier Cetate), ignorând existența valorilor de
patrimoniu din celelalte cartiere istorice (Fabric, Iosefin, Elisabetin). Concret: turiștii de azi
vizitează aproape exclusiv centrul – cartierul Cetate. Celelalte cartiere sunt ca și inexistente
pentru turism, sunt ”invizibile”.
Obiectivele turistice din cartierul Cetate sunt: Bastionul Theresia, Piața Unirii, Palatul
Baroc / Muzeul de Artă, Catedrala Mitropolitană (ortodoxă română), Domul Romano-Catolic,
Monumentul Sfintei Treimi, Monumentul Sf. Maria și Sf. Nepomuk, castelul Huniade, Primăria
Veche, Biserica (catedrala) ortodoxă sârbă, sinagoga din Cetate, Palatul Brück, Palatul
Steiner Miksa (fosta Bancă de Scont) etc. În același timp alte monumente sunt ignorate. În

155
mod deosebit atrage atenția ignorarea ansamblurilor urbane coerente din punct de vedere
arhitectonic (clădirile Secession), cât și a unor spații publice (Piața Sf. Gheorghe).
Puncte slabe ale ofertei turistice în cartierul Cetate: iluminarea stradală și iluminarea
artistică a monumentelor nu sunt corespunzătoare; traficul și mulțimea de mașini parcate; lipsa
unui punct de belvedere;
Obiectivele turistice din cartierul Fabric sunt:
- complexul (sit-ul) de pe Bd. 3 August 1919, aflat imediat la est de podul Decebal; se
remarcă arhitectura Secession_ Băile Neptun, Palatul Székely, Karl Kunz, Haymann Anheuer,
Steiner Miksa, Podul Decebal; valoarea acestui ansamblu este nu doar estetică, ci și istorică și
artistică; el a fost încadrat in corpore drept monument de arhitectură de clasă A, sub codul
TM-II-a-A-06097.
- Bd. 3 August 1919, spre est, între mica Piață C. Micloși și Piața Traian: Sinagoga
neologă, Casa arhiducelui Johann Salvator de Austria-Toscana, palatul Josej Kunz, "palate"
cu aspect eclectic-neoclasicist etc;
- în Piața Traian _ palatele Stefania, Mirbach, Mercur; în Piața Mitropolit Șterca-
Șuluțiu, pe strada Dacilor (palatul Nagele/farmacia Kovacs); frontul de vest al fostei Piețe de
Fân (azi Piața Badea Cârțan; cod TM-II-a-B-06108); Hidrocentrala (1909);
Obiectivele turistice din cartierele Iosefin și Elisabetin sunt: Podul Traian, Palatul
Societății Timiș - Bega ("Regionala CFR"), Palatul Franz Marschall, Casa ing. Szilárd Emil,
Casa Johann Hartlauer (sau "casa cu păuni și bufnițe"), casa Romulus Nicolin, palatul Jakob
Klein, biserica catolică din Piața Bălcescu, în stil neogotic; clădirile vechi ale Politehnicii,
monumentul Sf. Maria, palatul comunității reformate, biserica ortodoxă română din Iosefin,
palatul Dauerbach, casa Karl Hart, palatul Jakob Fischer, casele lui Fiatska Béla, casa de
raport a municipiului din Iosefin, casa Rudolf Menczer, palatul Thomas Ede, casa generală de
economii din Iosefin, palatul casei de economii din Iosefin, fostul complex școlar al surorilor de
Notre Dame, statuia Sf. Nepomuk, palatul Hochstrasser, palatul Albert Schott, casa Albert
Hain, palatul Alexandru Pisică, palatul Brück Miksa, sinagoga din Iosefin, palatul "Ancora" sau
palatul Kudelich Aladár, Hotel Royal (palatul Karl Weisz), palatul Gemeinhardt etc
Muzee / Colecții
În Timișoara
• Muzeul Satului Bănățean
• Muzeul Etnografic
• Muzeul de Artă Timișoara
• Muzeul Banatului (cu secțiile Arheologie, Istorie și Științele Naturii), momentan în
lucrări de renovare;
• Muzeul Revoluției din Decembrie 1989
Pe lângă acestea există mai multe colecții ce pot fi vizitate la cerere:
• Colecția de Artă Religioasă a Mitropoliei Ortodoxe Române
• Colecția de Artă Bisericească a Vicariatului Ortodox Sârb
• Colecția de Artă Bisericească a Episcopiei Eomano0Catolice
• Sala de Tradiții Militare

156
• Muzeul de Transport Public "Corneliu Miklosi"

Teatre/Opera
• Opera Națională Română Timișoara
• Filarmonica "Banatul" Timișoara
• Teatrul de Stat "CsikyGergely" Timișoara
• Teatrul German de Stat Timișoara
• Teatrul pentru Copii și Tineret "Merlin"
Muzee / Colecții / case memoriale în județ:
• Lugoj _ Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică; Colecția muzeală a
Protoieriei Ortodoxe Lugoj; Casa scriitorului Ion Popovici Bănățeanu; Casa compozitorului Ion
Vidu;
• Sânnicolau Mare - Muzeul de Istorie și Arheologie, Muzeul NAKO; Expoziția
compozitorului și muzicologului "Bela Bartok";
• Teremia Mare - Centrul Cultural Teremia Mare; Muzeul Pompierilor;
• Buziaș _ Muzeul Balnear; Expoziția de Artă Populară "Iulia Folea Troceanu"; în
incinta Casei de Cultură poate fi vizitat un mic muzeu al păpușilor și marionetelor;
• Ciacova _ Expoziția de Etnografie și Artă Populară; Casa memorială "Dositei"
• Jimbolia: Expoziția Memorială "Stefan Jäger", Muzeul pompierilor "Florian", Muzeul
Presei "Sever Bocu", Muzeul Căilor Ferate; Casa memorială "Dr. Karl Diel";
• Lenauheim - Casa memorială "Nikolaus Lenau"; muzeul găzduiește și o colecție
etnografică de păpuși îmbrăcate în costume populare specifice șvabilor;
• Cenad - Muzeul comunei Cenad
• Deta - Muzeul orașului Deta
• Traian Vuia - Expoziția Memorială "Traian Vuia"
Patrimoniul arhitectural industrial are o veche tradiţie în Timişoara fiind divers şi
interesant; o parte dintre vechile dotări funcţionează şi astăzi: Uzina de apă nr. 1 (Uzina
hidroelectrică), Staţia de Epurare, Fabrica de tutun, Fabrica de pantofi "Guban", Fabrica de
bere înfiinţată în 1718 (este o altă premieră la nivel naţional, fiind prima fabrică de bere de pe
actualul teritoriu al României), Fostul Abator Orășenesc, Turnurile de apă din Iosefin și Fabric.
Premiere ale orașului Timișoara
- orașul fiind amplasat într-un teren mlăștinos, există o tradiție străveche în domeniul
lucrărilor hidrotehnice; existența unui arhitect sau inginer șef al orașului (Radonia Meimar) pe
la 1699 constituie o premieră absolută pentru zona noastră geografică; anterior anului 1716 se
executaseră lucrări hidrotehnice în zona Budinț-Chizătău; în anul 1716 primul inginer șef al
cetății Timișoara din perioada hasburgică, căpitanul inginer Perrette; începând din 1718 se
repară și se extind lucrările la nodul hidrotehnic Budinț-Chizătău;
- în anul 1717 se acordă unor întreprinzători evrei permisiunea pentru producerea
berii la Timişoara. În anul 1718 funcţiona cu siguranţă stabilimentul distileriei de vin ars şi al
instalaţiei de produs berea al evreilor, amplasat în actualul Parc al Copiilor. Aceasta a fost
prima fabrică de bere de pe teritoriul actual al României.

157
- în anul 1722 funcţionau unele manufacturi în zona actualului Parc al Copiilor –

Universitatea de Medicină. În anul 1732 este menţionată „Fabrica de Postav”, prima
manufactură de pe teritoriul actual al cartierului Fabric. Ulterior se construiesc şi alte
manufacturi în această zonă. În anul 1744 se aprobă construirea cartierului de locuit Fabric,
cartier având în vecinătate şi terenurile manufacturilor, constituind cea mai veche zonă
industrială de pe teritoriul actual al ţării noastre.
- concepţiile care au stat la baza proiectării şi executării cartierului Cetate potrivit
"Regulamnetului de construire" menționat în anul 1728, reprezentau cele mai avansate
principii urbanistice europene din acea vreme. Noile construcţii trebuiau executate în mod
obligatoriu din cărămidă (pentru a se evita incendiile în cazul unui asediu).
- Sistemul de aprovizionare cu apă construit la Timişoara în 1732 a constituit unul
dintre cel mai vechi sisteme de aprovizionare cu apă de pe teritoriul actual al ţării noastre,
dacă exceptăm apeductele subterane construite de romani în provincia Dacia în antichitate.
- Canalul Bega care a funcționat peste două secole a constituit primul canal navigabil
de pe teritoriul actual al țării noastre;
- Cetatea Timișoarei a constituit cea mai amplă fortificație în sistem bastionar de pe
teritoriul actual al țării noastre;
- Sistemul hidrotehnic definitivat în Banat la mijlocul sec. al XVIII-lea este cel mai
vechi sistem hidrotehnic de pe teritoriul actual al țării noastre, care cu îmbunătățiri realizate
ulterior, funcționează și în prezent.
- în 1745 se deschide la Timișoara primul spital civil din Imperiul Hasburgic;
- în 1760 Timișoara devine primul oraș din Imperiul Hasburgic cu străzile iluminate cu
lămpi;
- în 1771 apare la Timișoara primul ziar de pe teritoriul României actuale;
- în 1815 biblioteca lui Iosif Klapka din Timișoara devine prima bibliotecă publică, de
împrumut, din Imperiul Hasburgic, din regatul Ungariei și actuala Românie;
- în anul 1854 la Timișoara este introdus primul telegraf;
- în 1857 s-a introdus iluminatul public pe gaz;
- în 1884 Timișoara este primul oraș de pe continentul european în care s-a introdus
iluminatul electric general al străzilor; la Timișoara, iluminatul public stradal a fost proiectat și
executat de la început ca un sistem general, pentru un întreg oraș;
- în 1899 începe să circule la Timișoara primul tramvai electric din actuala Românie;
- Centrala hidroelectrică "Turbinele" reprezintă prima hidrocentrală de pe teritoriul țării
noastre;
- la 15 noiembrie 1942 se dă în funcțiune prima linie de troleibuze din România;
- 1961, primul computer din România și printre primele din Europa, este realizat la
Institutul Politehnic din Timișoara;
- 1988 în Timișoara este realizat primul robot din România;

158
- Timișoara este unicul oraș din țară în care funcționează trei teatre de stat în trei
limbi diferite (Teatrul Național în limba română, Teatrul de Stat Maghiar, Teatrul de Stat
German);
- Timișoara este orașul în care la 16 decembrie 1989 a izbucnit Revoluția
Anticomunistă Română;
Alte premiere în județul Timiș
- Cenad: 1030, prima școală de pe teritoriul României de astăzi.
- circa 1179, ia ființă prima bibliotecă de pe actualul teritoriu românesc, în cadrul
abației de la Igriș;
Zona de câmpie din partea de vest și nord-vest a județului Timiș. Considerații
generale despre potențialul turistic cu accent asupra istoriei și monumentelor istorice
Oferta de monumente istorice din partea vestică a județului Timiș este profund
dezechilibrată: pe de o parte orașul Timișoara, cu mii de clădiri valoroase, de importanță
europeană; de cealaltă parte împrejurimile, sate mai mici sau mai mari (chiar foarte mari,
unele) – multe au câte o biserică declarată monument istoric, înconjurată însă de un cadru
rural cel mai adesea degradat, datorită schimbărilor economice profunde din ultimele două
decenii, precum și marilor mișcări populaționale care au început acum cinci – șase decenii.
- Casele cu fronton "baroc rural", casele cu fronton triunghiular constituie o
caracteristică valoroasă a peisajului antropic al Banatului de câmpie. Case cu frumoase
frontoane în stil ”baroc rural bănățean” (adică, subtipul cel mai aspectuos) se întâlnesc mai
ales la nord-vest de Timișoara – Biled, Bacova, Becicherecu Mic, Șandra, Bulgăruș, Iecea
Mică etc., dar și în satele românești situate imediat la est de Timișoara, în zona luncii fertile a
Timișului și Begheiului.
Viitorul acestor case este unul incert, mai degrabă pesimist. Multe suferă deja de
modificări mai mici sau mai mari. În general, ele nu constituie decât arareori un motiv de
mândrie pentru locuitorii lor actuali.
Din lista monumentelor istorice a județului Timiș, doar nouă obiective aparțin acestui
grup; dintre acestea, primele patru aparțin grupului evoluat, cu fronton în stil baroc rural,
următoarele au fronton triunghiular (uneori cu diverse motive ornamentale):
1. Casa cu nr. 644 din Becicherecu Mic (cod TM-II-m-B-06184).
2. Casa nr. 377 din Biled (cod TM-II-m-B-06187).
3. Casa nr. 76 din Cenei (cod TM-II-m-B-06197).
4. Casa nr. 714 din Cenad (cod TM-II-m-B-06196).
5. Casa din Jimbolia (Str. Diel nr. 4) (cod TM-II-m-B-06242).
6. Casa nr. 222 din Liebling (cod TM-II-m-B-06247).
7. Casa nr. 427 din Foeni (cod TM-II-m-B-06227).
8. Casa nr. 882 din Dudeștii Vechi (cod TM-II-m-B-06223).
9. Casa nr. 307 din Beba Veche (cod TM-II-m-B-06182).

159
Dispariția lor (sau scăderea numărului lor) ar constitui o pierdere serioasă pentru
potențialul turistic al regiunii.
- Sânnicolau Mare - centrul istoric_ Localitatea are structură rectangulară tipică
pentru Banatul de câmpie. Multe case simple de pe străduțele ce se întretaie la unghi de 90
de grade, doar cu parter, au o vechime destul de mare. Amintim: biserica catolică,
monumentul Sf. Nepomuk (1757), castelul Nako, biserica ortodoxă sârbă (monument istoric,
cod TM-II-m-A-06286), spitalul orășenesc;
- Satul Cenad este una dintre localitățile bănățene cu istorie ilustrată încă din Evul
Mediu timpuriu; aici s-a aflat sediul primei episcopii catolice, înființate în 1030 de George de
Sagredo – venerat azi ca Sfântul Gerhard. Catedralele și palatele episcopale ce s-au succedat
aici în Evul Mediu nu mai constituie azi decât subiecte pentru arheologi (câteva fragmente de
ancadramente gotice sunt păstrate în biserica catolică). Cel mai important obiectiv se află tot
în biserica catolică (neogotică): sarcofagul Sfântului Gerhard. Însă, din punct de vedere oficial,
la Cenad se găsește doar o casă veche (menționată deja, cod TM-II-m-B-06196) ca
monument istoric.
- La Beba Veche (com. Beba Veche), odinioară un sat mixt de români și germani,
avem o valoroasă biserică ortodoxă, cod TM-II-m-A-06181. Tot în Beba Veche avem casa cu
nr. 307 având codul de monument istoric TM-II-m-B-06182. Alte obiective: Podul vechi de 300
de ani numit "podul grâului", manifestarea "Triplex Confinium" care a devenit și sărbătoarea
Euroregiunii DKMT când frontierele sunt deschise temporar, în punctul de întâlnire al
localităților Beba Veche (România), Rabe (Serbia) și Kübekháza (Ungaria).
- Satul Dudeștii Vechi (denumire veche: Beșenova Veche). Biserica catolică ridicată
la 1804, este declarată monument istoric, având codul TM-II-m-A-06222 și o casă veche din
sat (casa nr. 882) are statut oficial de monument istoric (cod TM-II-m-B-06223).
- Deta: centrul istoric_ Valoarea centrului vechi al orașului Deta constă atât în
valoarea artistică punctuală a unor edificii (mai ales a celor Secession), cât și în aspectul
atractiv, de ansamblu vechi păstrat aproape integral în starea de la sfârșitul sec. XX.
- Foeni: Podul de cărămidă din secolul al XVIII-lea (cod TM-II-m-B-06225), Conacul
familiei Mocioni (codul TM-II-m-A-062226) și mausoleul Mocioni, o casă veche cu statut de
monument istoric: ”casa Ghibaur” (casa cu nr. 427, cod TM-II-m-B-06227).
- Banloc: Potențialul pentru turism pentru castelul de la Banloc este minim, datorită
stării degradate a întregului ansamblu. Deși structura este în regulă, nu se face în continuare
nimic pentru restaurarea la detaliu; marea majoritate a decorațiunilor ar putea fi restaurate /
refăcute doar pe baza unor fotografii de epocă. Din punct de vedere oficial, ansamblul este
înregistrat ca monument istoric sub codul TM-II-a-A-06177; clădirii principale i-a fost atribuit
sub-codul .01, iar parcului subcodul .02. În Banloc mai există o casă cu statut de monument
istoric: casa nr. 539, cod TM-II-m-B-06178.
- Situl rural Charlottenburg ("satul rotund")_ Particularitatea satului o reprezintă
planimetria localității; Charlottenburg a fost înființat de la bun-început ca un sat circular: casele
sunt situate pe marginea cercului iar în mijloc, la distanță față de case, biserica parohială
catolică. Spațiul dintre biserică și case a fost lăsat liber în mod intenționat: aici au fost plantați
duzi, care urmau astfel să se bucure de atenția întregii comunități sătești. Casele, construite în

160
modul tipic cu fronton triunghiular la stradă (pe latura îngustă), nu au ajuns niciodată să reflecte
o bunăstare deosebită, precum în cazul locuințelor șvabilor din câmpie; zona de deal fiind mult
mai puțin fertilă, roadele pământului trebuiau smulse cu mai multă trudă, iar satul nu a fost
niciodată prea mare. Întregul sit rural este înregistrat ca monument istoric: cod TM-II-s-A-06198.
- Siturile rurale Tremia Mare și Comloșu Mare
Teremia Mare _ Zona centrală, aflată în jurul parcului și a bisericii catolice, este plină
de edificii vechi, deși nu de dimensiuni impresionante. Astfel, Teremia Mare figurează cu trei
poziții în ”Lista monumentelor istorice din județul Timiș”:
1. Biserica romano-catolică (cod TM-II-a-B-06297)
2. Ansamblul rural ”Zona Pieței și parcul” (cod TM-II-a-B-06295)
3. O casă tipică regiunii (cod TM-II-a-B-06295);
Comloșu mare _ Există mai multe obiective înregistrate ca monument istoric:
1. Biserica ortodoxă română (cod TM-II-m-A-06206).
2. Casa Teodor Tibor (cod TM-II-m-B-06205).
3. Conacul San Marco (cod TM-II-m-B-06208); în jumătatea din edifciu se află
sediul primăriei, cealaltă este proprietate privată. Conacul a fost construit de Iosif Nako la
1840 (înconjurat de un elegant parc, ce se întindea pe 10 hectare). Soarta castelului, clasică
de altfel, a fost să devină sediu de CAP; în perioada respectivă s-a definitivat și distrugerea
completă a parcului și s-a mai adăugat un corp de clădire.
4. Han (cod TM-II-m-B-06207)
- Situl rural Bulgăruș _ Strada principală din Bulgăruș este una dintre cele mai
pitorești din Banatul de câmpie. Casele-vagon cu fronton îngust, triunghiular, se înșiră
ordonat, neîntrerupt pe mai multe sute de metri; strada este pavată cu piatră cubică (de fapt:
rombică). Din păcate, satul este unul sărac, majoritatea caselor sunt foarte degradate.
Valoarea acestui ansamblu, precum și apropierea de punctele de interes de la Lenauheim
(casa Lenau cu colecția etnografică șvăbească, biserica catolică valoroasă) ar putea justifica
(și aici) începerea unui program de refacere a caselor vechi, măcar la nivelul fațadelor. La
momentul actual nici un obiectiv din Bulgăruș nu este înscris pe lista monumentelor istorice.
- Situl rural Carani (com. Sânandrei) _ este unul dintre vechile sate ale șvabilor
bănățeni. Particularitatea satului o prezintă vechiul castel al contelui Mercy, azi ruinat –
ruinarea s-a petrecut, de fapt, în ultimele decenii; structura istorică încă ar avea o șansă să fie
salvată. Castelul este înregistrat ca monument istoric, sub codul TM-II-m-A-06192. Și biserica
catolică, una dintre cele mai vechi din Banat (prima jumătatea a sec. al XVIII-lea), este
monument istoric (cod TM-II-m-A-06193). Ansamblul sitului, format din casele tradiționale,
castel și biserică prezintă importanță ca potențial turistic – condiția esențială ar fi, însă,
renovarea castelului (cu găsirea unor noi funcționalități pentru clădire) și măcar a câtorva
case. Prin aceasta s-ar realiza un ansamblu interesant de sec. XVIII - XIX, la mică apropiere
de Timișoara. De asemenea, satul prezintă un mic plus de potențial turistic prin apropierea de
Călacea, unde există niște instalații de terapie pe baza izvoarelor din zonă, și câteva
posibilități de cazare.

161
- Tomnatic: "cimitirul francez"

- Cebza: biserica de lemn a mănăstirii _ Biserica de lemn, încadrată ca monument
istoric sub codul TM-II-m-A-06195, este obiectivul de gen cel mai apropiat, spațial, de
Timișoara. Însă biserica nu poate fi inclusă în traseele turistice deoarece administratorul din
acest moment (mănăstirea Cebza), consideră inoportun acest lucru; într-o discuție destul de
lungă cu autorii studiului "Potențialul turistic al județului Timiș prin prisma monumentelor
istorice și a obiectivelor gastronomice", maica stareță de la Cebza le-a explicat stresul produs
micii comunități de călugărițe de către vizitatorii ce nu vin aici în scopul curățirii sufletești, ci
doar ca să viziteze pur și simplu. Există încă de la drumul european, de la Jebel, numeroase
indicatoare spre mănăstire. Însă, la acest moment, semnificația mănăstirii (cu valoroasa
biserică de lemn) din punct de vedere turistic este limitată, pe considerentele expuse mai sus.
- Reședințe nobiliare din zona de câmpie: Gad, Clopodia, Remetea Mare, Lovrin,
Rudna, Hodoni, Mașloc.
Aceste edificii au avut o soartă tristă după naționalizare (destul de des: catastrofală),
majoritatea fiind mai întâi vandalizate temeinic, apoi transformate în cămine culturale, sedii de
C.A.P.-uri, grădinițe etc. În general, însă, structurile s-au păstrat, și situația incertă a
proprietății de după 1989 a însemnat pentru unele începutul sfârșitului. Există și câteva situații
mai bune, în care fostele reședințe au devenit sediu de primărie (Jimbolia) sau al unui muzeu
(Sânnicolau Mare). Pe hârtie, toate aceste obiective constituie monumente istorice
înregistrate; în fapt, situația multora este incertă, iar unele deja nu mai au viitor.
Am menționat deja, la unele dintre subpunctele de mai sus, asemenea reședințe:
Banloc, Sânnicolau Mare, Foeni, Comloșu Mare, Carani. Putem să mai menționăm
următoarele reședințe:
1. Clopodia (com. Jamu Mare): reședința ”Petala” (cod TM-II-m-B-06204).
2. Gad (com. Ghilad): reședința ”Gudenus” (cod monument istoric: TM-II-m-B-
200180). Finisajele sunt distruse în proporție de 95%, dar încă mai are acoperiș. La Gad se
mai află în lista monumentelor istorice încă un ”conac”, sub codul TM-II-m-B-06228.
3. Lovrin: reședința Liptay (cod TM-II-m-B-06248), este un ansamblu mai mare;
clădirea centrală (”castelul”) este cuprins la subpunctul .01, iar parcul-anexă, la subpunctul
.02.
4. Remetea Mare: ”castelul” Ambrósy / Ambrozi (TM-II-m-A-06276). Este destul
de păstrat, și mai mare decât majoritatea obiectivelor menționate aici. Este uimitor cum nu s-a
găsit o utilizare adecvată pentru acest castel, așezat foarte aproape de Timișoara, într-o
poziție de invidiat (în lunca Begăi, râul curge imediat la sud de complex).
5. Hodoni (com. Satchinez): reședință (conac, cod TM-II-m-B-06239).
6. Mașloc: și aici se află o mică reședință (cod TM-II-m-B-06261);
7. Rudna (com. Giulvăz): reședința Nikolics / Nicolici (cod TM-II-m-B-06278).
Potențial pentru turism, măsuri recomandate
Sunt necesare două direcții de urmat în activitatea de promovare:

162
1. Promovarea obiectivelor punctuale.

2. Promovarea obiectivelor cu localizare ”difuză”, e vorba mai ales de casele
vechi. În acest caz, nici măcar localnicii nu conștientizează valoarea lor, ceea ce, pe termen
lung, înseamnă un impediment major pentru eficiența oricăror măsuri de promovare turistică.
Primul pas este începerea unei campanii de conștientizare și de renovare / reabilitare, cele
două măsuri fiind strâns legate una de alta. Concomitent se poate face și o promovare
turistică; însă a face promovare în lipsa conștientizării publice a valorii lor înseamnă, pe
termen lung, insucces garantat.
Lenauheim _ fosta clădire districtuală cu colecția etnografică șvăbească și
expoziția memorială Nikolaus Lenau constituie în sine, un valoros monument istoric,
înregistrat sub codul TM-II-m-A-06246. Pe baza biletelor vândute s-a putut afla câți vizitatori
au sosit. Cifrele sunt: 350 vizitatori în 2007, 620 în 2008, 1358 în 2009 și 916 în 2010, adică o
medie de 10-20 de vizitatori pe zi (vizitatorii au sosit în perioada caldă).
Disfuncționalități: nu există o cofetărie decentă, un spațiu decent unde turiștii să
poată servi o cafea, o bere sau un sandwich.
Potențial pentru turism, măsuri recomandate: promovarea mai intensă a obiectivului;
inscripționarea și în limba engleză; o prezentare mai modernă, adecvată sec.XXI; o
îmbunătățire/renovare generală a interioarelor; dezvoltarea istoriei șvabilor bănățeni;
organizarea unor evenimente îndeosebi în timpul iernii, în spațiile de la parter.
_ biserica romano-catolică din Lenauheim este înregistrată ca monument istoric,
având codul TM-II-m-B-06245. Biserica din Lenauheim nu este promovată la ora actuală defel
ca obiectiv turistic.
Potențial pentru turism, măsuri recomandate: existența unei descrieri detaliate a
bisericii (inclusiv o scurtă istorie a localității) măcar în limbiile română, germană, engleză;
indicatoare care să sublinieze mai bine existența acestui monument istoric; o renovare a
fațadei; instalarea unui material promoțional cu biserica la casa Lenau, pentru ca turiștii să fie
îndemnați să viziteze și biserica;
Becicherecu Mic _ biserica ortodoxă română (cod TM-II-m-A-06183) și casa
șvăbească de la nr. 644 (cu fronton baroc rural bănățean, cod TM-II-m-B-06184).
Jimbolia: centrul vechi _ biserica parohială romano-catolică, statuia Sf. Florian
(1866) înregistrată ca monument istoric de for public (codul TM-III-m-A-06315.), primăria
instalată în fostul castel Csekonics (înregistrat ca monument istoric sub codul TM-II-m-B-
06243); gara; o casă țărănească în stilul barocului rural bănățean (șvăbesc), înregistrată ca
monument istoric sub codul TM-II-m-B06242.
În Jimbolia avem mai multe puncte muzeale:
1. Colecția memorială Stefan Jäger (sau Muzeul ”Stefan Jäger"). Muzeul este
dedicat vieţii şi activităţii pictorului Stefan Jäger (1877 - 1962). Muzeul este construit pe locul
fostei Case Memoriale, cu sprijin financiar al Ministerului Culturii din Landul Bavaria -
Germania. Deschiderea oficială a Muzeului Stefan Jäger (noua construcţie) s-a realizat la data
de 4 aprilie 1996. Clădirea are 5 încăperi structurate astfel: o secţie de etnografie, o secţie de
arheologie, o camera cu fotografii ale personalităţilor jimboliene, o sală de şedinţe, o cameră

163
şvăbească şi un coridor luminos destinat expoziţiilor, care au loc cu diferite ocazii în Jimbolia.
Atelierul pictorului a rămas neschimbat si cuprinde, pe lângă obiecte ce au aparţinut pictorului,
11 lucrări în ulei, acuarele şi schiţe.
2. Muzeul Pompierilor – sau colecția muzeală a Asociației de Pompieri
Voluntari ”Florian”
3. Casa memorială ”Dr. Karl Diel” (o mică colecție de obiecte personale și
inventar medical chirurgical vechi);
4. Muzeul Căilor Ferate din Jimbolia
5. Muzeul Presei ”Sever Bocu” (cuprinde o voluminoasă colecție de ziare și
reviste, mai vechi sau mai noi);
6. Fundația Culturală Româno-Germană ”Petre Stoica”
Festivaluri în Jimbolia: JimboBlues, Festivalul de Muzică Electronică (Jimbolia
Electronic Music Festival), Târgul de Toamnă (cu mâncare la ceaun, concurs de preparat
”bogrács”), tabere de creație artistică, Raliul Jimboliei etc.
Potențial pentru turism, măsuri recomandate: mai multe informații despre locuitorii de
acum 100 de ani, precum și informații mai detaliate despre clădiri; restaurarea câtorva fațade
de case țărănești (baroc rural șvăbesc/bănățean);
Beregsău Mare (com. Săcălaz): biserica ortodoxă Sf. Gheorghe, cod TM-II-m-A-
06186.
Bobda (com. Cenei): biserica romano-catolică, TM-II-m-A-06188.
Ciacova: turnul medieval ("cula de la Ciacova") este înscris ca monument istoric
sub codul TM-II-m-A-06201. Prin conservarea sa excelentă este unic în Banat, și totodată,
foarte important la nivel național.
Disfuncționalități: Nu există niciun fel de facilități turistice – bilete (nu există nici
posibilitatea de vizitare îndeaproape sau de a intra în turn), nu există toalete. Nu există pliante
sau broșuri. Există însă mai multe panouri explicative despre obiectiv. În Ciacova nu există
servicii de servire a mesei; unicul restaurant este nerecomandat, (trebuie comandă în
prealabil). Pentru cazare nu există nicio unitate la Ciacova.
Potențial pentru turism, măsuri recomandate: crearea accesului direct până la
monument; lucrări de renovare care să permită practicarea turismului și expunerea de colecții;
permiterea accesului în turn, contra unui bilet; iluminarea exterioară modernă; promovarea
turistică mai susținută a turnului;
_ Ansamblul urban Piața Cetății este înregistrat ca monument istoric, având codul
TM-II-a-A-062202. La circa 200 metri sud de Piața Cetății se află monumentala biserică
catolică, construită în stil neogotic între 1879 – 1881.
_ Biserica ortodoxă sârbă din Ciacova este înregistrată ca monument istoric, sub
nr. cod TM-II-m-A-06203. Disfuncționalități: Nu există bilete de intrare și nici materiale de
promovare sau informare. Nu există toalete. Nu există locuri de parcare amenajate, dar
acestea nici nu sunt strict necesare, traficul în Ciacova fiind destul de redus. Nu se realizează

164
o promovare deosebită a obiectivului. În general, se poate spune că, în afara unui mic grup
interesat în cultura sârbă, biserica ortodoxă sârba este cvasinecunoscută ca monument
turistic.
un indicator care să ateste că e vorba de un monument istoric; restaurarea unor clădiri din
centrul istoric ar duce la un flux turistic în oraș; scoaterea din "anonimat" a valorilor bisericești,
artistice ale sârbilor bănățeni; o iluminare mai bună în biserică;
Prin satele din apropiere de Ciacova mai există câteva obiective clasificate ca
monumente istorice, nu multe la număr:
1. Biserica de lemn de la Cebza (biserica cimitirului, azi aflată în administrarea
mănăstirii Cebza).
2. Ivanda (com. Giulvăz): Biserica ortodoxă sârbă (cod TM-II-m-B-06241).
3. Rudna (com. Giulvăz): conacul Nikolici (cod TM-II-m-B-06278).
4. Parța: biserica ortodoxă sârbă (cod TM-II-m-B-06269).
5. Sânmihaiu Român: casa-baraj (stăvilar), (cod TM-II-m-B-06283).
Șemlacu Mic (oraș Gătaia): mănăstirea ortodoxă română "Săraca" un obiectiv
medieval foarte valoros; este înregistrat ca monument istoric sub codul TM-II-m-A-06294.
Potențial pentru turism, măsuri recomandate: promovarea mai intensă a obiectivului
prin centrele de informare turistică, în cadrul catedralei mitropolitane de la Timișoara; existența
unor informații în variantele scurtă și detaliată în cât mai multe limbi străine;
Satul Butin (comuna Jamu Mare) _ Întregul complex al bisericii și parohiei, aflat pe
strada principală a satului, este înregistrat sub codul TM-II-m-a-B-20994, biserica fiind
cuprinsă la subpunctul .01, casa cantorială la subpunctul .02 iar casa parohială la subpunctul
.03.
În satul Sculia (localitate componentă a orașului Gătaia) _ este înregistrată ca
monument istoric casa cu nr. 103 (cod TM-II-m-B-06288).
Mănăstire (com. Birda): mănăstirea ortodoxă sârbă Sfântul Gheorghe
(mănăstirea Sângeorge) _ Disfuncționalități: nu există servicii turistice disponibile în imediata
apropiere;
realizarea unor pliante cu toate monumentele aflate în administrarea Episcopiei Ortodoxe
Sârbe de Timișoara și distribuite la centrul de informare turistică din Timișoara; o descriere în
mai multe limbi a obiectivului; o iluminare mai mdernă a interiorului;
Partoș (comuna Banloc): mănăstirea ortodoxă română _ Complexul conține două
monumente istorice: două biserici, cu vechimi și aspect net diferite. Biserica veche este de
fapt vechiul paraclis al mănăstirii, o construcție mică, cu structură din pereți de lemn tencuiți la
interior și exterior; acoperișul este învelit cu șindrilă. În biserică se mai păstrează, expuse sub
sticlă, mai multe cărți bisericești vechi, valoroase. Biserica ”nouă” (sau ”biserica mare”) este

165
ctitoria de la 1740 – 1753 a lui Marcu Muțiu. Alăturarea bisericii noi de vechea bisericuță
potențează și mai mult atractivitatea întregului complex ecleziastic.
Potențial pentru turism, măsuri recomandate: asfaltarea drumului spre Banloc;
instalarea unor indicatoare la șoseaua Timișoara-Beograd, atât pe centura orașului Deta cât și
în Deta; editarea unor materiale atât pentru promovare cât și pentru o informare mai detaliată;
restaurarea castelului de la Banloc ar putea constitui un flux turistic veritabil în regiune;
_ Castelul de la Banloc _ Este degradat, iar lucrările de renovare începute au fost
momentan oprite, deși se realizase deja o consolidare generală a clădirii. Nici celebrul parc al
castelului nu este vizitabil, deși aici ar fi nevoie în primul rând de organizare (și de un proiect
bun), și abia apoi de fonduri.
Deta _ centrul vechi al localității conține numeroase edificii vechi; ele nu sunt de
dimensiuni mari (cu excepția monumentalei biserici romano-catolice, neogotice), dar sunt bine
păstrate și alcătuiesc fronturi stradale bine închegate (iar asta nu doar pe strada principală).
Iar întregul ansamblu este valoros și pentru turism, oglindind imaginea unui mic orășel
bănățean la trecerea dintre secolele XIX – XX.
Lugoj: centrul vechi și obiective din zona de dealuri _ Biserica ortodoxă cu
hramul "Adormirea Maicii Domnului" ("biserica cu două turnuri"), este înregistrată ca
monument istoric sub codul TM-II-m-A-06257;
- Turnul fostei biserici Sf. Nicolae este înregistrat ca monument istoric sub codul TM-
II-m-A-06256.
- Hanul Poștei, ”birtul poștei” este înregistrat ca monument istoric sub codul TM-II-m-
06252. Astăzi aici se află sediul Protopopiatului Ortodox Român Lugoj, care adăpostește și o
colecție de obiecte de artă religioasă salvate din bisericile zonei; colecția este foarte
interesantă, căci, pe lângă cărțile vechi și icoane, numeroase exponate prezintă aspecte puțin
cunoscute din istoria Banatului ultimelor trei secole.
- Primăria, Zona pietonală spre gară, Sinagoga, Cazarma husarilor, Spitalul
municipal;
- Ansamblul pieței J. C. Drăgan, cu catedrala greco-catolică figurează ca monument
istoric, având codul TM-II-a-A-06251.
- Malul Timișului în "Lugojul Român", palatul Bejan
- Podul de Fier
- Malul Timișului în "Lugojul German": Liceul C. Brediceanu, teatrul și biserica
reformată
- Muzeul de Istorie și Etnografie
- Zona pietonală centrală ("Corso"), Hotel Dacia;
- Biserica catolică, claustrul fostei mănăstiri franciscane _ Obiectivele sunt
înregistrate ca monumente istorice sub codurile TM-II-m-A-06254.01 (biserica), și, respectiv,
TM-II-m-A-06254.02 (claustrul).
Potențial pentru turism, măsuri recomandate: editarea unor materiale atractive de

166
promovare turistică și traducerea acestora în mai multe limbi, inclusiv maghiară și sârbă;
Zona la nord de Timiș (satele pitorești din Valea Timișului, Munții Poiana Ruscă,
Dealurile Lugojului, Dealurile Lipovei) _ În satul Bârna casa cu nr. 91 este protejată ca
monument istoric (cod TM-II-m-B-06180). Încă mai importantă este biserica de lemn de la
Hezeriș; deși nu foarte atractivă la exterior din punct de vedere arhitectonic, conține un
ansamblu de pictură murală destul de valoros. Biserica este încadrată ca monument istoric
sub nr. TM-II-m-A-06238.
Mai depate către vest, trecând de lunca largă a Begăi se înalță Dealurile Lipovei.
Satele sunt cu atât mai mici și mai depopulate, cu cât înaintăm mai adânc în interiorul zonei
deluroase. Fiind o regiune izolată, se întâlnesc aici multe case vechi, dar puține sunt
înregistrate ca monumente istorice – de ex. la Secaș, casa cu nr. 67 (cod TM-II-m-B-06289).
Se sesizează aici interferențe cu zona învecinată a Făgetului, căci găsim aici mai multe
biserici de lemn: Dobrești (comuna Bara; cod monument istoric TM-II-m-B-06128), Crivobara
(comuna Secaș; cod TM-II-m-B-06215), Lucareț (com. Brestovă, TM-II-m-B-06250). Ultima se
află în administrarea episcopiei sârbești de Timișoara.
Zona Dealurilor Lipovei este puțin prielnică pentru plimbări cu mașina, doar drumul
asfalta de la Topolovățu Mare – Șanovița intră mai adânc între dealuri. În schimb, regiunea
este foarte recomandată pentru plimbări cu bicicleta.
Zona la sud de Timiș - spre Buziaș și împrejurimi (Dealurile Zăgujeni - Sacu,
Dealurile Silagiului, orașul-stațiune Buziaș) _ Biserica de lemn din Dragomirești (cod TM-II-
m-A-06219) este un obiectiv interesant de arhitectură țărănească, cu pictură murală interioară;
se află azi în patrimoniul protopopiatului ucrainean, din păcate nu este conservată bine. Satul
Dragomirești aparține de comuna Știuca. În satul Oloșag biserica ortodoxă română este și ea
declarată monument istoric (cod TM-II-m-06267), îndeosebi datorită valorosului iconostas. La
Oloșag mai sunt înregistrate alte două monumente istorice – două case vechi: casa nr. 67
(cod TM-II-m-B-06265) și respectiv casa nr. 72 (cod TM-II-m-B-06266). În orașul - stațiune
Buziaș avem ansamblul de arhitectură protejat ca monument istoric (cod TM-II-a-A-06191);
Învecinat cu Buziașul, spre nord-est, este satul Căpăt (comuna Racovița); aici se află o
frumoasă biserică de lemn (cod TM-II-m-A-06194), cu interior pictat. Alte obiective înregistrate
ca monumente istorice se găsesc în satul Sacoșu Mare (comuna Darova), pe flancul estic al
Dealurilor Silagiului. Pitorescul sat Sacoșu Mare, frumos așezat între dealuri la limita sudică a
județului (o poziție destul de izolată în partea finală a văii, localitatea este relativ ”ruptă de
restul lumii”), adăpostește patru case înregistrate ca monumente istorice, anume numerele de
casă 96 (cod TM-II-m-B-06280), 186 (TM-II-m-B-06279), 234 (TM-II-m-B-06281) și, respectiv,
nr. 280 (TM-II-m-B-06282).
Lunca Timiș - Bega, la vest de Lugoj, între Lugoj și Recaș _ casele din Belinț se
disting printr-un fronton îngust lobat, cu conturul realizat din cărămidă (aceste frontoane sunt
adesea poziționate lateral, și nu spre stradă) și prin utilizarea intensivă a ceramicii
ornamentale (mozaicuri cu motive de inspirație populară românească); asemenea case
reprezintă o variantă locală a celor cu fronton îngust din Banatul de câmpie. Biserica ortodoxă
din Belinț este înregistrată ca monument istoric, sub codul TM-II-m-A-06185. În satul alăturat
Chizătău (com. Belinț) sunt declarate monument istoric atât biserica ortodoxă (cod TM-II-m-B-

167
ț06200) cât și o casă veche (casa nr. 82, cod TM-II-m-B-06199). Și la Boldur (comuna
omonimă) avem o casă veche, la nr. nr. 37 (cod TM-II-m-B-06189).
Din vechile și interesantele amenajări hidrotehnice s-au păstrat nu doar canalele
(funcționale și azi), ci și casa-baraj (”casa-stăvilar”) de la Coșteiu, declarată și ea monument
istoric (cod TM-II-m-A-06212).
Jdioara: ruinele cetății sunt încadrate ca monument istoric la subgrupa I (sit-uri
arheologice), având codul TM-I-s-A-06067. În peisajul monumentelor istorice din județul Timiș,
cetatea de la Jdioara conservă cel mai bine zidul de incintă; totodată, poziția cetății de la
Jdioara este una atractivă, cu potențial mare oferit de atractivitatea cadrului natural. Partea
negativă este starea în care se află ansamblul, cotropit de pădure și, încă mai dezagreabil, de
tufe și mărăcini care îngreunează sau, pe alocuri (mai ales vara), fac imposibilă observarea
obiectivului.
Potențial pentru turism, măsuri recomandate: curățarea vegetației din fosta incintă
fortificată; semnalizarea cetății prin montarea unui indicator pe DN6, în dreptul ramificației spre
Nădrag; publicarea unor informații detaliate în mai multe limbi; realizarea unor panouri
explicative cu informații mai detaliate; realizarea unui traseu marcat până la Nădrag, ales în
așa fel încât să ducă prin puncte peisagistice cât mai atractive; refacerea unor porțiuni de zid
pe înălțimea originală; iluminarea nocturnă adecvată;
Zona Făgetului, bisericile de lemn_ Considerații generale asupra potențialului
turistic, cu accent asupra bisericilor de lemn și a elementelor de gastronomie _ Atracția
de căpătâi a zonei o constituie, bisericile de lemn – cel puțin ca potențial. Ele sunt în număr de
16, dintre care însă două au o situație mai deosebită, încadrarea lor în lista monumentelor
istorice fiind fie neclară, fie discutabilă. Astfel de biserici se întâlnesc la: Dragomirești, Zolt
(monument istoric sub nr. TM-II-m-A-06299), Margina (cod TM-II-m-A-06258), Coșevița (TM-II-
m-B-06211), Bulza (TM-II-m-B-06190), Crivina de Sus (TM-II-m-A-06214), Pietroasa (TM-II-m-
B-06273), Groși (TM-II-m-A-06237), Curtea (TM-II-m-A-06216), Poieni (TM-II-m-A-06274),
Bătești (cod moument istoric TM-II-m-A-06179), Românești (cod TM-II-m-A-06277), Dubești
(cod TM-II-m-A-06220), Povergina (cod TM-II-m-A-06275).
Cu o valoare ceva mai mică sunt bisericile din: Jupânești (cod TM-II-m-B-06244),
Homojdia (cod TM-II-m-B-06240) și Nemeșești (cod TM-II-m-06264); acestea nu au pictură
murală veche (biserica din Jupânești a avut, dar a fost distrusă deja de mult; la Nemeșești
pictura murală este nouă, are abia câțiva ani); la Homojdia biserica veche de lemn s-a prăbușit
pe parcursul restaurării (2010), astfel că a fost construită una nouă – chiar dacă este similară
celei vechi, nu se poate compara din punctul de vedere al valorii sale.
Bisericile cu picturi de mare valoare sunt: Dubești, Groși, Curtea, Bătești, Zolt,
Povergina, Poieni, Românești.
Disfuncționalități:
- Bisericile de lemn ale Banatului sunt necunoscute, nu au faimă de destinație pentru
turismul cultural.
- Bisericile de lemn nu se mai află nici măcar în atenția comunităților sătești în care
au luat naștere.

168
- Multe biserici de lemn au nevoie stringentă de renovare, reabilitare, iluminare

interioară decentă, refacerea drenajelor, împrejmuirilor și alte măsuri constructive concrete.
Practic învelitorile din șindrilă sunt în stare bună doar la Bătești, Margina, Românești, Poieni și
Homojdia și (momentan) satisfăcătoare la Zolt.
Potențial pentru turism, măsuri recomandate: Elaborarea unei strategii cu măsuri
concrete de dezvoltare a turismului legat de bisericile de lemn (dar și de ceilalți factori de
turism: peisajul și produsele alimentare naturale), și punerea acestor măsuri în aplicare. În
promovarea acestor destinații turistice s-ar putea implica biserica, CJ, CL, operatorii din
turism. Restaurarea profesională a picturilor și o iluminare interioară adecvată. Iluminare
exterioară adecvată măcar a bisericilor aflate în apropierea DN68A. Existența unor materiale
informative mai detaliate despre fiecare monument, în mai multe limbi.
Repararea acoperișurilor, a învelitorilor cu șindrilă: Crivina de Sus, Povergina, și
Pietroasa, Zolt (aici a fost refăcută învelitoarea în anii trecuți, dar rezultatul este departe de
perfecțiune), Jupânești, Curtea (avem aici o pictură foarte valoroasă, amenințată de starea
deplorabilă a acoperișului.
Înlocuirea învelitorilor de tablă și chiar a celor din țiglă, acolo unde acestea există azi
cu șindrilă: Groși (biserică pictată la interior, foarte valoroasă), Coșevița (biserică cu poziție
foarte favorabilă), Nemeșești, Dubești (pictură foarte valoroasă), Bulza.
Cele mai pitorești sate din zona Făget sunt: Fărășești, Groși, Bulza, Luncanii de Sus,
Zolt, Gladna Montană, Gladna Română, Jupânești, Baloșești. Principalul factor de atractivitate
turistică este agricultura bio și produsele gospodăriei țărănești. O primă măsură care ar putea
mișca lucrurile ar fi ca la fiecare biserică de lemn să se instaleze, lângă panoul cu descrierea
monumentului istoric, și un panou cu familiile din sat de unde se pot procura produse generate
în gospodăria proprie.
Alte atracții în zonă:
În comuna Margina există totuși încă câteva case declarate monument istoric (de
categ. B), anume casele de la nr. 62 (cod TM-II-m-B-06259) și, respectiv 112 (cod TM-II-m-B-
06260). În pădurea Turcoanea, la nord-est de sat, se pot observa urmele cetății Margina din
sec. XIV-XVI; aceste urme sunt destul de șterse și nespectaculoase, dar sunt și ele declarate
monument istoric, la categoria situri arheologice (cod TM-I-s-B-06068). Și în satul apropiat,
Sintești se află două case vechi, ambele construite la începutul sec. XX: nr. 86 (cod TM-II-m-
B-06290) și 89 (cod TM-II-m-B-06291).
În satul Coșava, se află două clădiri înregistrate ca monumente istorice: un fost han
(cod TM-II-m-A-06209) și casa particulară cu nr. 133 (cod TM-II-m-B-06210).
3.3. PEISAJUL CULTURAL

• Etnografie, tradiții
- arhitectură tradițională - zona Munților Poiana Ruscă (satele Poieni, Pietroasa,
Luncani, Coșevița), Sat Pădurani, comuna Mănăștiur;

169
- instalații de prelucrare cereale (mori_ în Bulza se mai află părți din vechea moară;
moara din Balinț pentru măcinat cereale, acționată de forța apei; Poieni, Crivina de Sus,
Fărășești), textile (văiugi), extragere ulei (oloinițe);
- morile din lemn de pe râul Bega din localitățile: Tomești, Românești, Luncani;
- arta prelucrării lemnului - stâlpi de casă, porți, mobilierul locuinței țărănești;
- atelier pentru olărit, centru sculpură în lemn și piatră - Jupânești;
- port popular - Buziaș, Lugoj, Făget, Ciacova;
- jocuri populare românești, șvăbești, maghiare, călușari, colindători cu dubele
(Brănești și Curtea);
- la Poieni mai există o veche potcovărie (atelier tradițional), cu foale; la Pietroasa
există chiar două potcoverii;
- la Jebel, Pișchia - centru de cusături și țesături populare
- În satul Dumbrava (com. Traian Vuia) trăiește o comunitate însemnată de maghiari
care păstrează tradițiile și obiceiurile specifice etniei.
- Mașloc (sat Alioș) - centru de artă populară
- Sânpetru Mare (sat Saravale) a funcțional ca important centru de cojocărit artistic
din sec. 18 și până în primele decenii ale sec. 20.
- la Timișoara: în luna iunie Festivalul etniilor la Muzeul Satului; Ruga bănățeană
(manifestare folclorică) la Muzeul Satului din Timișoara și/sau Făget;
- la Făget: Ruga Bănățeană (manifestare folclorică); Nedeea românilor _ manifestare
folclorică ce-și propune să reunească români din toate zonele țării și din diasporă;
În ceea ce privește portul popular românesc se disting patru zone:
- regiunea Făgetului în care portul se remarcă prin sobrietate în croială și
ornamentație, influențat de portul pădurenilor;
- regiunea Mureșului unde portul are elemente transilvănene;
- șesul Timișului în care portul are pregnant caracter de pompă, de fast;
- regiunea de vest, unde portul este influențat de cel sârbesc;
Festivaluri și evenimente culturale: Peștera Românești, loc de desfășurare a
acțiunilor culturale, Concert simfonic, octombrie, Românești, comuna Tomești.
- Festivalul "Lada cu zestre" (martie-octombrie), Timișoara și în județ Sacoșu Turcesc
- Festivalul Național de colinde și obiceiuri de Crăciun "Colindăm Domnului Bunu",
Făget
- Târgul de vară al meșteșugurilor, iulie, Timișoara, Parcul Rozelor sau Cetatea
Bastion
Sărbătoarea Junilor, Coșevița

170
- Dezvoltarea și vitalizarea celor cinci centre meșteșugărești, Timișoara, Făget,

Jupânești, Tomești, Coșevița
- Obiceiuri și tradiții de Paște specifice minorităților slave din Banat, aprilie, Timișoara
- Costume populare germane din Banat, octombrie, Timișoara, Lenauheim
- Sărbătoarea aromânilor - Ziua Națională, spectacol, 2011, Timișoara, Dudeștii Noi
- Festivalul papricașului și al vinului, octombrie, Buziaș
- Festivalul strugurelui, octombrie, Foeni
- Festivalul lubeniței, august, Gottlob
- Festival de bogracs, octombrie, Tormac
- Festivalul purcelului la proțap, octombrie Covaci
- Festivalul țuicii, rachiului, pălincii și horincii, octombrie, Covaci
- Vinul, vânatul, pescuitul și bucate tradiționale, septembrie, Timișoara
- Festivalul fanfarelor, septembrie, Buziaș
- Festivalul Apicultorilor, octombrie, Buziaș
- Festivalul tocăniței, Dumbrava
- Festivalul toacelor, Giroc
Festivaluri și evenimente folclorice:
- Festivalul Internațional de Folclor "Festivalul Inimilor", iulie, Timișoara
Festivalul Fanfarelor de la Buziaș,
- "Kerwei" parada portului, cântecului și dansului șvăbesc, septembrie, Lugoj,
- Festivalul Etniilor din Banat, iunie, Muzeul Satului Bănățean sau Cetatea Bastion,
Timișoara
- Festivalul cântecului și dansului popular, iulie, Pesac
Festivalurile și evenimentele muzicale: TM Base din Timișoara, Festivalul Timișoara
Muzicală.
Festivalurile și evenimentele teatrale: Festivalul Dramaturgiei Românești organizat de
Teatrul Național Timișoara. Două iniţiative teatrale se află încă la început de drum dar care au
potenţial pentru a ajunge la o anvergură mai mare: Festivalul "Teatru pe pâine"
organizat de trupa studenţească Thespis, respectiv evenimentul organizat anual de teatrul
Auăleu cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului.
Festivaluri și evenimente studențești: Studenfest și Underground iniţiate de
organizaţiile neguvernametale repezentative studenţeşti, evenimente care reuşesc să aducă la
Timişoara tineri studenţi din alte centre universitare, care pe această cale, realizează şi
activităţi de turism cultural.
Muzică: Opera Națională Română din Timișoara, Filarmonica "Banatul"

171
Teatru: Teatrul Național din Timișoara, TeatrUL Maghiar de Stat "Csiky Gergely",
Teatrul German de Stat, Teatrul pentru Copii și Tineri "Merlin",
3.4. PRINCIPALELE FORME DE TURISM
3.4.1. Tipologii de turism

• Turismul cultural și istoric - istoria trecutului cultural, patrimoniul cultural material
imobil: patrimoniul arhitectonic urban din Timișoara și Lugoj, bisericile de lemn din zona
premontană, patrimoniul industrial în Timișoara; Patrimoniul cultural material mobil:
arheologie, istorie, artă, etnografie, știință și tehnică; Patrimoniul cultural imaterial: obiceiuri,
tradiții, meșteșuguri populare, legende și povestiri, gastronomie și festivaluri populare; teatre,
spectacole, muzee, monumente etc.
Conform Agendei culturale în județul Timiș sunt circa 2800 manifestări cultural
artistice și sportive după cum urmează:
- 176 Manifestări culturale realizate de Instituțiile de Cultură din subordinea
administrativă a Consiliului Județean Timiș și de alte instituții de cultură profesioniste din
județul Timiș:
- 676 Manifestări culturale realizate de Consiliile Locale în colaborare cu C.J. Timiș
- 107 Manifestări / Colaborări cu comunitățile românești din alte țări, parteneriate cu
alte regiuni și colaborarea cu minoritățile naționale din județul Timiș;
- 455 Manifestări culturale realizate de organizațiile neguvernamentale și alte instituții
în colaborare cu CJ Timiș
- 1172 Manifestări culturale realizate în colaborare cu învățământul preuniversitar și
universitar din județul Timiș;
- 237 Principale Competiții sportive din agenda cultural-sportivă și de tineret finanțată
din bugetul CJ Timiș
• Turismul balnear
Izvoarele minerale și gazele cu proprietăți de tratament fac ca oferta turistică să
includă o diversitate de tratamente legate de aceste resurse naturale. Principalele localități
care intră în această categorie de turism și dispun de bază de tratament sunt Buziaș și
Călacea.
Există trei oferte de produse balneoclimaterice principale:
- Tratament medical – elemente naturale cu proprietăți terapeutice
- Convalescență – recuperare prin stimulare
- Întreținere - fitness de stimulare și de întreținere
În prezent accentul este în special pe elementele medicale și de convalescență, care
creează o imagine asupra stațiunilor balneare drept locuri de odihnă și tratament pentru

172
bolnavi și vârstnici. Este deci necesară schimbarea acestei mentalități prin promovarea lor ca
și locuri de întreținere și relaxare.
• Turismul de afaceri, congrese, conferințe, expoziții
Dezvoltarea deosebită a acestui sector se reflectă în tendința de up-grade a unor
hoteluri la 4 stele și dezvoltarea impresionantă a ofertei de locuri în săli de conferință.
Principalele facilități pentru conferințe și expoziții în județul Timiș se află localizate în
municipiul Timișoara și Buziaș. Conform datelor PATN, Secțiunea VIII-a, Romanian
Convention Bureau, Asociația Națională a Organizatorilor Profesioniști de Conferințe și
Expoziții, în municipiul Timișoara sunt 8110 locuri pentru conferințe și 4790 mp suprafață
expozițională. La Buziaș se află mai multe centre de conferințe cu un total de 432 locuri.
• Turismul rural
Într-o societate din ce în ce mai urbanizată chemarea către mediul rural și stilul de
viață rural devine din ce în ce mai puternică. Locuitorii de la orașe se întorc la locurile de
origine și la modul de viață simplu al „vremurilor de altădată”. Acestea reprezintă câteva din
motivațiile care au determinat o creștere a turismului rural în județul Timiș. Aceste categorii de
turiști acoperă un spectru larg de interese, de la ecoturist care este interesat de implicarea în
protecția și conservarea mediului; agroturistul, interesat să experimenteze stilul de viață al
gospodăriilor rurale; turistul activ care se lasă atras de activitățile în aer liber; până la
interesele mai generale ale geoturistului care apreciază frumusețea peisajelor, cultura și
tradițiile rurale.
Probabil că cel mai clar indicator al creșterii interesului pentru turismul rural este
numărul turiștilor sosiți în structurile de acest tip. În decurs de șase ani numărul de locuri în
pensiunile agroturistice înregistrate aproape s-a triplat. Aceste pensiuni se găsesc în
următoarele localități: Ghiroda, Luncani, Margina, Pietroasa, românești, Sintești, conform
datelor MDRT, Direcția Generală Turistică, Regiunea Vest;
• Turismul de agrement
Există unele locuri de agrement, legate în special de unele locuri cu peisaje
deosebite, îngrijite sau de existenţa unor structuri de alimentaţie tipice frecventate mai ales în
perioada estivală şi mai ales în legătură cu petrecerea week-endului de către populaţia locală:
Zona de agrement Periam Port, lacul Surduc, Pădurea Pișchia și Acumularea Murani,
Acumularea Ianova, Pădurea Recaș, Pădurea Bistra, Parcul dendrologic Bazoș, Parcul
Chevereș - Bacova etc.
De asemmenea, numărul ridicat de trasee turistice pentru drumeţie montană în Munții
Poiana Ruscă reprezintă o modalitate de agrement. Posibilitățile de acces cu mijloace
moderne până în inima masivului și lipsa de dificultate în parcurgerea traseelor constituie una
din particularitățile masivului
• Turismul viticol
Acest tip de turism constituie o oportunitate a zonelor specializate în producţii viti-
vinicole în care există posibilitatea valorificării superioare a acestui potenţial.
Turismul viticol cuprinde în mod normal trei mari componente:
• Vizite ale cunoscătorilor de vinuri și cumpărătorilor la anumite plantații viticole în
scop științific și de cumpărare – turism de afaceri

173
• Vizite ale vizitatorilor în general la plantații viticole în scop de cunoaștere a

procesului de producere a vinului și de degustare de vinuri. Aceasta este considerată o
activitate de publicitate prin autofinanțare realizată de plantațiile viticole pentru a încuraja
vânzarea pe loc și fidelizarea clienților pe termen lung
• Itinerare vinicole – itinerare pitorești prin zone de plantații viticole făcând legătura
între diferite podgorii
Zona este amplasată pe câmpia înaltă şi piemontul Lipovei, respectiv a Poianei
Ruscă, conferind prin aşezare şi expunere la soare condiţii favorabile cultivării viţei de vie.
Existentă încă din anul 1945, crama Recaș a devenit la 23 mai 2003, un nou reper al
turismului viticol, parte integrantă din programul “Drumul Vinului/România Ţara Vinului”. La
Cramele Recaş există un program de vizită a plantaţiei de vie pe dealurile însorite şi degustări
oferite în adâncul hrubelor vechi de peste 50 de ani. Sala de degustare, aflată la 9 m sub
pământ, asigură condiţii ideale unei degustări profesionale. Cramele Recaş este o societate
Româno - Britanică, tânără, înfiinţată în 1998, modernă, cu investiţii de peste 10 milioane € în
ultimii 5 ani. Cu o suprafaţă de 750 ha vie soiuri nobile: cabernet sauvignon, merlot, pinot noir,
chardonnay, sauvignon blanc, muscat ottonel, etc. societatea este unul dintre principalii
producători de vin din România, cu peste 5 milioane litri pe an. Îmbuteliază şi exportă o gamă
variată de vinuri în peste 25 ţări: SUA, Anglia, Canada, Japonia, Germania, Danemarca,
Austria, Olanda, etc. Ca o recunoaştere a valorii vinurilor produse de Cramele Recaş, în
decursul anilor, aceste vinuri au obţinut peste 100 de medalii de aur şi argint, la diverse
concursuri naţionale şi internaţionale. Sala de vinotecă găzduieşte tezaurul cramei, o rezervă
preţioasă de vinuri albe si roşii, produse în anii de excepţie.
• Turismul montan
Turismul montan se practică prin drumețiile montane, favorizate de existența munților
Poiana Ruscă.
• Ecoturismul
Ecoturismul este o formă de turism în care principalul obiectiv este observarea și
conștientizarea valorii naturii și a tradițiilor locale. În cadrul activităților ecoturistice pot fi
incluse:
- tipuri de activități de aventură (turism ecvestru pe trasee prestabilite, excursii cu
biciclete pe trasee amenajate etc);
- excursii /drumeții organizate cu ghid;
- tururi pentru observarea naturii (floră, faună, birdwatching);
- excursii în comunitățile locale (vizitarea de obiective culturale, vizionarea de
manifestări cultural tradiționale, consumul de produse alimentare tradiționale etc);
Administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului promovează în prezent o serie de 8
programe ecoturistice, cu durate de 1 sau 3 zile:
- „Ecotur în Parcul Natural Lunca Mureşului şi Rezervaţia Naturală Runcu Groşi”
- „Excursie în canoe şi retur pe biciclete în Parcul Natural Lunca Mureşului”
- „Admirarea peisajului de luncă şi a insulelor de pe Mureş din canoe sau caiac”

174
- „Urmărirea păsărilor din observator în zona Bezdin”

- „Urmărirea mamiferelor mari în libertate din observator”
- „Admirarea pădurii de luncă şi vizitarea unor puncte arheologice şi/sau religioase cu
bicicleta”
- „Admirarea pădurii de luncă şi vizitarea unor puncte arheologice şi minunăţii ale
naturii pe jos”
- „Vizitarea zonei Rezervaţiei Naturale Prundul Mare – ecosisteme palustre, acvatice,
forestiere, Balta cu Nuferi”
Programele includ plimbări cu bicicleta, cu canoe, urmărirea păsărilor şi mamiferelor
din observatoare, vizitarea unor obiective culturale (puncte arheologice, mănăstiri), admirarea
pădurii de luncă, vizitarea unui sălaş. Cazarea se face în cadrul centrului de vizitare Ceala.
• Turismul în arii protejate
Motivul/interesul principal pentru cei ce vizitează zonele protejate sunt:
- pentru cercetători: documentare, cercetare;
- pentru vizitatori cu autoturisme: odihnă/recreere asociate frecvent cu un picnic, la un
loc de campare sau la cabană;
- pentru turiștii ocazionali: excursii, recreere, picknic;
- pentru drumeți și cicloturiști: natura;
Tabelul nr. 62 Trasee în Parcul Natural Lunca Mureșului
Nr. Parcuri/Rezervații Nr. Observații

crt. naturale trasee
turistice
1 Parcul natural Trei din ele sunt pentru biciclete: Traseul Ceala, Traseul
Lunca Mureșului 6 Arad Pecica, Traseul Arad – Cenad. Există, de asemenea,
două trasee de drumeţie (E7 şi Arad – Bezdin) şi un traseu
pentru canoe.
• Cicloturismul / Motociclismul
Acestă formă de turism ar putea fi activată odată cu implementare proiectului
"Valorificarea potenţialului turistic transfrontalier incluzând pista de cicloturism de-a lungul
râului Bega, în aval de Timişoara” proiect finanţat în cadrul Programului de Cooperare
Transfrontalieră România - Serbia, PHARE CBC 2006, Contract de Grant RO 2006 / 018 –
448.01.02.02.

175
AMPLASAMENTUL Traseul pistei de cicloturism este situat de-a lungul râului Bega,
în aval de Timişoara pe ruta Timişoara – Freidorf – Utvin – Sînmihaiu Român – Uivar – Otelec
– graniţa cu Serbia, pe coronamentul râului Bega;
DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI
- traseul pistei: Timişoara (Freidorf) – Utvin – Sînmihaiu Român – Uivar – Otelec –
graniţa cu Serbia ;
- zona de amplasare: pista se situează în judeţul Timiş, are ca punct de plecare din
apropierea podului Modoş, starda Ion Românu (circa 400 m de podul căi ferate Timişoara –
Cruceni) continuă pe Splaiul Sofocle, pe lângă Parcul Logistic Eurorent Freidorf, ajunge la
Utvin şi traversează râul Bega pe DC 2111, trece pe lângă ecluza de la Sînmihaiu Român. În
apropierea localităţii pista va intersecta drumul judeţean DJ 591, va continua în extravilanul
localităţii unde se intersectează cu drumul comunal DC 210. Următoarea localitate pe lîngă
care trece este Uivar, unde se intersectează cu DJ 593 A, iar ultima localitate de pe teritoriul
României pe unde trece este Otelec, se intersectează cu DN 59 B şi continuă până la graniţa
cu Serbia;
Porţiunea de pistă aflată pe teritoriul Republicii Serbia va fi proiectată şi analizată de
partenerii de proiect – Municipalitatea Novi Becej.
- lungimea traseului = 37 km, se derulează pe malul stâng al râului Bega până la
Utvin, după care traversează pe DC 211 şi continuă pe malul drept, până la graniţă;
- pista va fi prevăzută cu dublu sens;
- lăţimea pistei = 2 m;
ENDUROMANIA este un tip de turism de nișă care funcționează foarte bine.
• Turismul de vânătoare și pescuit
În județul Timiș sunt constituite 86 fonduri cinegetice. Vânatul de bază în judeţul Timiş
este căpriorul, mistreţul, iepurele, fazanul, cerbul lopătar, ursul, lupul, pisica sălbatică, râsul şi
cerbul comun. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale stabilește cotele anuale de vânătoare
pentru diferite specii de vânat. De asemenea, Romsilva determină taxele de trofeu pentru
diferite specii. Unele din speciile de vânat sunt strict protejate, iar vânătoarea acestora este
permisă doar cu aprobare specială.
Pescuitul recreativ-sportiv se poate practica în cele 20 de bazine piscicole de la
nivelul județului, pe Timiș, Bega, Bârzava, Pogăniș și toate apele curgătoare din județul Timiș,
precum și pe toate canalele, bălțile de interes (inclusiv zona Sânnicolau Mare) și Cubicele.
Fond piscicol diversificat pe Bega - Luncani, Tomești, Românești, Poieni, Margina; pe
Timiș la Cebza, Coșteiu).
• Turismul religios
Se remarcă bisericile de lemn din localitățile Dragomirești, Zolt, Margina, Coșevița,
Bulza, Crivina de Sus, Pietroasa, Groși, Curtea, Poieni, Bătești, Românești, Dubești,
Povârgina, Jupânești, Homojdia, Nemeșești, Topla, Hodoș, Capăt, Cebza, Crivina, Crivobara,
Dobrești, Lucareț, Hezeriș.

176
Printre ansamblurile mănăstirești se remarcă: Catedrala Metropolitană Timișoara,

mănăstirea Cebza (Cebza), mănăstirea Dobrești (Dobrești), mănăstirea Fârdea (Fârdea),
mănăstirea Izvorul Miron (Românești), mănăstirea Luncanii de Sus (Luncanii de Sus),
mănăstirea Morisena-Cenad (Cenad), mănăstirea Partoș care datează din secolul al XIV-lea
(Partoș), mănăstirea Pietroasa Mare (Pietroasa Mare), mănăstirea Săraca amintită
documentar încă din 1270 (loc. Șemlacu Mic, oraș Gătaia), mănăstirea Timișeni (Șag),
mănăstirea Sângeorge atestată documentar la 1485 (Birda).
• Echitație
Echitație se poate face la Herghelia Izvin din comuna Recaș care este printre cele
mai mari din țară. Aparține statului român fiind administrată de Direcția Silvică. Aici se cresc
caii din rasa Nonius, cu o puritate de circa 70%, Ardenez, pur-sânge englezesc sau arab, dar
și Lipițan sau ponei. Herghelia mai include și un manej.
Rase de cai: Nonius, Lipițan, Ardenez.
Există diferite tipuri de activități de echitație oferite la Herghelia Izvin:
- Cursuri de echitație
- Ferme-crescătorii de cai
- Călărie de agrement
- Plimbări cu trăsura
- Se organizează și concursuri oficiale de sărituri peste obstacole
• Turismul de golf
Județul Timiș dispune de un club de golf, particular în localitatea Recaș. Construcția
parcursului cu 18 cupe (găuri) a fost începută în 2003 și în prezent terenul se află listat
pe www.worldgolf.com
• Turismul de circulație și tranzit se poate realiza pe principalele artere de
circulație: Culoarul Timiș - Cerna
• Turism intercultural poate fi dezvoltat în Euroregiunea D.K.M.T. (Dunăre - Criș -
Mureș - Tisa).
• Turism gastronomic cu specific local:
- Festivalul papricașului și al vinului, octombrie, Buziaș
- Festivalul strugurelui, octombrie, Foeni
- Festivalul lubeniței, august, Gottlob
- Festival de bogracs, octombrie, Tormac
- Festivalul purcelului la proțap, octombrie Covaci
- Festivalul țuicii, rachiului, pălincii și horincii, octombrie, Covaci
- Vinul, vânatul, pescuitul și bucate tradiționale, septembrie, Timișoara
- Festivalul Apicultorilor, octombrie, Buziaș
- Festivalul tocăniței, Dumbrava

177
- Festivalul toacelor, Giroc

• "Turismul etniilor"
În județul Timiș există un număr de localități cu tradiții specifice:
- bulgărești: Dudeștii Vechi, Vinga, Breștea,
- cehe:
- croate: Criciova,
- germane: Cheglevici, Comloșu Mare, Charolttenburg,
- maghiare: Cherestur, Tormac, Dumbrava, Dumbrăvița
- românești: Jupânești
- rome: Măguri
- sârbești: Cenei, Deta,
- slovace: Gătaia
- ucrainene: Lugoj
3.4.2. Trasee turistice

În perioada 2006-2007 s-a derulat în cadrul DKMT proiectul intitulat „Crearea de
trasee turistice tematice în Euroregiunea DKMT”, finanţat prin Programul INTERREG IIIA –
Program de Cooperare Transfrontalieră HU-RO-SCG-1/306.
Scopul proiectului:
Dezvoltarea de pachete turistice comune pe marginea liniilor de dezvoltare turistică
dominante în Euroregiunea DKMT, astfel încât oferta specifică a zonelor învecinate, cu
sprijinul administraţiei locale, a întreprinzătorilor din domeniul turismului, să apară ca o bază
de date unitară; implicarea zonelor frontaliere în sfera de interes naţional şi internaţional;
întărirea cooperării în domeniul turismului; realizarea profilului turistic specific al Euroregiunii.
Proiect de dezvoltare bazat pe strategia Euroregiunii DKMT.
Rezultate:
- dezvoltarea următoarelor pachete de trasee turistice:
1. Traseu turism de sănătate (turism termal şi balnear)
2. Traseu de folclor
3. Traseul stilului art nouveau
4. Traseul de vizitare al patrimoniului industrial;
- realizarea şi executarea unui sistem de marcaj pentru fiecare traseu – panouri de
identificare a unor destinaţii;
- promovarea pachetelor turistice prin târguri de turism,
- editarea de publicaţii tematice în 5 limbi;

178
- realizarea instrumentelor de marketing prin internet şi a unei baze de date;

- realizarea imaginii turistice a euroregiunii,
- întărirea identităţii euroregionale prin broşurile editate.
1. "Recreere fără frontiere" - Traseu turism de sănătate și wellness (turism
termal și balner). Acest circuit există în două variante: trei și opt zile. Din oferta de trei zile
sunt selectate următoarele localități: Mórahalom, Szeged, Magyarkanisza, Buziaș.
Din oferta de opt zile sunt selectate următoarele localități: Tiszakécske, Kiskunmajsa,
Kalocsa, Mórahalom, Szeged, Makó, Kanjiža, Palić, Apatin, Vrdnik, Stari Slankamen, Vršac,
Buziaş, Băile Herculane, Geoagiu, Moneasa, Gyula, Szarvas, Orosháza-Gyopárosfürdő.
2. Traseu de folclor "Folclor fără frontiere" Acest circuit există în două variante:
trei și opt zile.
Doar itinerariul din circuitul de trei zile trece prin județul Timiș. Din oferta de trei zile
sunt selectate următoarele localități: Tiszakécske, Ópusztaszer, Mali Iđoš, Topolia, Palici,
Jimbolia, Timişoara.
În Jimbolia principalul obiectiv este Muzeul Stefan Jäger iar în Timișoara - Muzeul
Satului Bănățean și Muzeul Etnografic.
3. Traseul stilului art nouveau _ "Bell époque" - Itinerarii Art Nouveau în
Euroregiunea Dunăre - Criș - Mureș - Tisa". Acest circuit există în două variante: trei și opt
zile.
Din oferta de trei zile sunt selectate următoarele localități: Kecskemét,
Kiskunfélegyháza, Szeged, Palić, Subotica, Senta, Zrenjanin, Lukino Selo, Timişoara, Arad.
Din oferta de opt zile sunt selectate următoarele localități: Kecskemét, Ópusztasze,
Szeged, Palić, Subotica, Sombor, Apatin, Novi Sad, Zrenjanin, Zrenjanin- Mujia, Timişoara,
Deva, Arad, Gyula, Békéscsaba, Szarvas.
În Timișoara obiective reprezentative pentru acest stil: Casa cu păuni, Clădirea fostei
Bănci de scont, Casa Emmer, Palatul Lloyd, Palatul Neuhaus, Palatul Dauerbach, Palatul
Hilt&Vogel, Palatul societății pe acțiuni Széchenyi, Complexul Piarist.
4. Traseul de vizitare al patrimoniului industrial _ "Hoinărind prin cămara
Monarhiei" - Itinerariul de vizitare a monumentelor istorice industriale, agricole și
hidrologice în Euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa. Acest circuit există în două variante:
trei și opt zile.
Doar itinerariul din circuitul de trei zile trece prin județul Timiș. Din oferta de trei zile
sunt selectate următoarele localități: Szeged, Makó, Arad, Ghioroc, Păuliş, Timişoara, Recaş,
Kikinda, Cioca, Kelebija.
În Recaș principalul obiectiv - Cramele Recaș. Existentă încă din anul 1945, crama a
devenit la 23 mai 2003, un nou reper al turismului viticol, parte integrantă din programul
“Drumul Vinului/ România Ţara Vinului”. Sala de degustare, aflată la 9 m sub pământ, asigură
condiţii ideale unei degustări profesionale.
În Timișoara principalul obiectiv este Centrala Hidroelectrică (CHE).

179
Traseele monumentelor istorice

Varianta lungă:
Obiectivul nr. 1 _ cartierul istoric Cetate din Timișoara;
Obiectivul nr. 2 _ cartierul istoric Fabric din Timișoara;
Obiectivul nr. 3 _ cartierele istorice Iosefin și Elisabetin din Timișoara;
Obiectivul nr. 4 _ Casa memorială Nikolaus Lenau din localitatea Lenauheim
Obiectivul nr. 5 _ Centrul istoric Jimbolia
Obiectivul nr. 6 _ Turnul medieval, Biserica sârbească, Piața centrală din Ciacova
Obiectivul nr. 7 _ Mănăstirea ortodoxă română Partoș din satul Partoș (comuna
Banloc)
Obiectivul nr. 8 _ Mănăstirea ortodoxă sârbă Sf. Gheorghe din satul Mănăstire
(comuna Birda)
Obiectivul nr. 9 _ Mănăstirea ortodoxă română Săraca din satul Șemlacu Mic (oraș
Gătaia)
Obiectivul nr. 10 _ Centrul istoric Lugoj
Obiectivul nr. 11 _ Ruinele cetății Jdioara din satul Jdioara (comuna Criciova)
Obiectivul nr. 12 _ Biserica de lemn Zolt din satul Zolt (comuna Fârdea)
Obiectivul nr. 13 _ Biserica de lemn Curtea din comuna Curtea
Obiectivul nr. 14 _ Biserica de lemn Poieni din satul Poieni (comuna Pietroasa)
Varianta scurtă: Timișoara (cartier istoric Cetate, cartier istoric Fabric, cartiere istorice
Iosefin și Elisabetin), Lenauheim (casa memorială Nikolaus Lenau, biserica romano-catolică),
Zolt (biserica de lemn).
Traseele obiectivelor de interes gastronomic și enologic
Varianta lungă:
Obiectivul nr. 1 _ Restaurant Timișoreana Club XXI din Timișoara
Obiectivul nr. 2 _ Restaurant "Stejarul" / Pensiunea "Stejarul" din localitatea Bazoșu Nou
Obiectivul nr. 3 _ Restaurant La Cetate din satul Peciu Nou (comuna Peciu Nou)
Obiectivul nr. 4 _ Cramele Recaș din localitatea Recaș
Obiectivul nr. 5 _ Crama Val D'Or din localitatea Silagiu
Obiectivul nr. 6 _ Pensiunea Zolt din satul Zolt (comuna Fârdea)
Varianta scurtă a traseului pentru punctele de interes gastronomic conține obiectivele
de la Timișoara (Restaurant "Timișoreana Club XXI"), Recaș (Cramele Recaș) și, respectiv
Bazoșu Nou (Restaurant "Stejarul").
Trasee turistice în curs de derulare:

180
1. Tasty DKMT
Derulat prin Agenţia de Dezvoltare Euroregională Societate de Utilitate Publică
Nonprofit Dunăre-Criş-Mureş-Tisa DKMT SRL
Perioada: 2010/2011
În regiunile de frontieră ale ţărilor vestice din Uniunea Europeană crearea de itinerarii
tematice şi valorificarea în acest mod a destinaţiilor turistice, constituie, de ani de zile, metode
funcţionale de dezvoltare a turismului. Pe parcursul implementării proiectului anterior, în cadrul
programului INTERREG IIIA, prin care s-au elaborat cele 4 trasee tematice amintite, a devenit
evident faptul că potenţialul turistic al Euroregiunii depăşeşte limitele trasate de cele 4 trasee
stabilite, există posibilitate pentru crearea de alte itinerarii care ar spori numărul de turişti şi ar
contribui la întărirea coeziunii economice şi sociale.
Proiectul are în vedere prezentarea gastronomiei Euroregiunii, respectiv
festivalurile şi evenimentele legate de aceasta, grupate în jurul a trei tematici care sunt:
berea, vinul cadarca şi pălinca/ţuica.
Obiectivul general al proiectului este creşterea competitivităţii zonei de frontieră şi
conectarea ei în circuitul turistic internaţional.
În cadrul proiectului se vor realiza trei trasee tematice stabilite în cadrul unor
workshopuri organizate cu participarea specialiştilor din Euroregiune. Aceste trasee vor fi
cuprinse în broşuri tipărite în 5 limbi (maghiară, sârbă, engleză, germană, română). Se va
edita şi un ghid gastronomic.
În momentul de faţă ghidul gastronomic, conţinând reţete tradiţionale care se prepară
cu băuturile amintite sau pot fi servite alături de acestea, este în curs de tipărire.
Urmează să fie corectată materialul broşurii cu destinaţiile desemnate şi să fie editată
şi aceasta. Activitatea de promovare cuprinde: crearea unor spoturi publicitare, participarea la
expoziţii, afişare pe site-ul turistic propriu şi study-tour organizat pentru ziarişti străini.
În ceea ce priveşte judeţul Timiş, în această broşură au fost cuprinse următoarele
destinaţii:
a. pentru traseul vinului Cadarca: Cramele Recaş
b. pentru traseul berii: Fabrica de Bere din Timişoara (prin Berăria de la Fabrică)
c. pentru traseul ţuicii/răchiei: Beba Veche (prin evenimentul organizat anual:
„Festivalul de degustare a răchiei din caisână”), zona Văii lui Liman (prin obiceiurile populare
legate de perioada fierberii rachiului din fructe).
Pentru toate aceste puncte există o descriere, sunt cuprinse datele de contact şi
imagini.
Ca element nou, va fi introdus paşaportul turistic care, pe baza dovezii vizitării
traseelor, îndreptăţeşte utilizatorul la anumite reduceri. De asemenea, un element inovativ
este şi afişarea coordonatelor GPS ale destinaţiilor turistice în broşurile editate şi pe pagina de
internet.
2. DKMT fără frontiere (Drumuri fără frontiere, revelaţii în Euroregiunea DKMT)

181
Derulat prin Agenţia de Dezvoltare Euroregională Societate de Utilitate Publică

Nonprofit Dunăre-Criş-Mureş-Tisa DKMT SRL în parteneriat cu Consiliul Judeţean Timiş
(Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România HURO 2007/2013: 0901)
Perioada: 2011/2012
Obiectivul principal al proiectului intitulat „Itinerarii, impresii de neuitat în Euroregiunea
DKMT” este elaborarea de două trasee tematice transfrontaliere pentru:
1. obiectivele istorice
2. vin şi gastronomie
Activităţi planificate:
- definirea, trasarea unor itinerarii tematice: elaborarea unor oferte de trasee, o
variantă mai scurtă şi una mai lungă, în domeniile: vin şi gastronomie, istorie;
- identificarea potenţialelor destinaţii turistice, strângerea de informaţii, analizarea
destinaţiilor, dacă acestea se pot încadra în traseul dat, dacă corespund din punct de vedere
al accesabilităţii şi al calităţii, organizarea testării/verificării traseelor, vizitarea destinaţiilor
propuse pentru itinerariu, strângerea coordonatelor GPS, realizarea de fotografi;
- achiziţionarea de materiale de promovare: imagine comună, broşură (în maghiară,
română, engleză, germană, în total în 110 000 exemplare), instalaţie de expoziţie, film de
promovare;
- promovare: study tour organizat ziariştilor, apariţia la târguri de turism (3 expoziţii:
cu stand propriu, 10 expoziţii: cu pliante), pagină web.
Inovativitatea proiectului constă în:
- prezentarea ofertei turistice a zonei de frontieră ungaro-române într-o viziune nouă,
inovativă atât pe piaţa ţărilor implicate cât şi în ţările din Europa de Vest.
- promovarea produselor turistice prin internet
- introducerea paşaportului turistic, care pe baza dovezii vizitării traseelor
îndreptăţeşte utilizatorul la anumite reduceri.
- afişarea coordonatelor GPS ale destinaţiilor turistice în broşurile editate şi pe pagina
de internet.
Scopul vizitei de studiu destinat ziariştilor străini de la importante ziare, cotidiane
vest-europene, este de a parcurge atracţiile turistice din regiunea de frontieră în mod organizat
şi de a transmite impresiile, experienţele lor cititorilor lor.
Ca element nou, va fi introdus paşaportul turistic care, pe baza dovezii vizitării traseelor,
îndreptăţeşte utilizatorul la anumite reduceri. De asemenea, un element inovativ este şi afişarea
coordonatelor GPS ale destinaţiilor turistice în broşurile editate şi pe pagina de internet.
Până în data de 25.07.11 s-a realizat studiul de evaluare al potenţialului turistic al
judeţului Timiş prin prisma monumentelor istorice şi a obiectivelor gastronomice. Urmează ca
în baza unor întâlniri organizate cu specialişti în turism din întregul spaţiu euroregional să se
stabilească destinaţiile care vor fi cuprinse în trasee.

182
3.5. INFRASTRUCTURA PENTRU TURISM
Nivelul de echipare cu infrastructuri de turism este ridicat în judeţul Timiș, comparativ

cu județele Arad, Caraș-Severin și Hunedoara din regiune.
În anul 2010 județul Timiș dispunea de un număr de 9978 locuri în 247 de structuri de
primire turistică reprezentând 3,16% din numărul total de locuri existente la nivelul României.
Acest lucru se poate observa din tabelul de mai jos care oferă o serie de date comparative la
scară regională în anul 2010.
Tabelul nr. 63 Structuri de cazare și utilizarea acestora în 2010 la nivel național și

regional
2010 Capacitatea de cazare Sosiri Înnoptări Indici de
turistică (nr. (nr. utilizare netă
Existentă În funcțiune persoane) persoane) a capacității
(locuri) (nr. locuri- în funcțiiune
zile) (%)
România 314819 63808286 6072757 16051135 25.1
Regiunea V 26378 5950545 542801 1504943 25.2
Arad 5554 1349551 161799 304879 22.5
Caraș- 7139 1525136 92833 471000 0.30
Severin
Hunedoara 3707 933333 71996 222679 23.8
TIMIȘ 9978 2142525 216173 506385 23.6
(Sursa: MDRT, Direcția Generală Turistică, Autorizare, Regiunea Vest, Institutul Național de Statistică, Baza de
date TEMPO-Online, Date prelucrate)
Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune se calculează prin

raportarea numărului de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcțiune, din
perioada respectivă.
3.5.1. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică și distribuția

spațială a acestora
Conform Normelor metodologice din 15 aprilie 2010 privind clasificarea structurilor de

primire turistice, în județul Timiș funcționează următoarele tipuri de structuri de primire turistice
cu funcțiuni de cazare:
- hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
- moteluri de 2 stele;
- hosteluri de 3, 2 stele:
- vile de 4, 3, 2, 1 stele:
- cabane turistice de 3, 2 stele:
- campinguri, popasuri turistice, căsuțe de tip camping de 2, 1 stele:

183
- pensiuni turistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

- pensiuni agroturistice de 4, 2, 1 flori;
- apartamente sau camere de închiriat de 3, 2 stele;
La nivelul anului 2010 în județul Timiș, structuri de primire turistică funcționau în
următoarele localități (conform datelor MDRT, Direcția Generală Turistică, Autorizare,
Regiunea Vest și INS):
Tabelul nr. 64 Structuri de primire turistică în județul Timiș la nivelul anului 2010
Nr. Localizare Structuri de primire turistice Total

crt.
1 Municipiul Timișoara 55 Hoteluri; 61 Pensiuni; 4 Hosteluri; 3 Hoteluri pentru 130
tineret; 3 Vile; 1 Camping; 1 Unitate Apartamente de
închiriat; 2 Unități Camere de închiriat;
2 Municipiul Lugoj 4 Hoteluri; 9 Pensiuni; 1 Hostel; 1 Popas turistic; 15
3 Orașul Buziaș 4 Hoteluri; 4 Vile turistice; 3 Pensiuni; 11
4 Orașul Deta 1 Hotel; 1 Pensiune 2
5 Orașul Făget 1 Hotel 1
6 Orașul Gătaia 1 Pensiune 1
7 Orașul Jimbolia 1 Hotel, 1 Pensiune 2
8 Orașul Recaș - Izvin 1 Pensiune 1
9 Orașul Sânnicolau Mare 4 Hoteluri, 3 Pensiuni; 1 Hostel 8
10 Bogda 1 Tabără pentru elevi și preșcolari 2
- Altringen 1 Pensiune;
11 Boldur - Ohaba- 1 Cabană de pescuit 1
Forgaci
12 Bucovăț 2
- sat Bazoșu Nou 1 Hotel
- sat Bucovăț 1 Pensiune
13 Cenad 1 Pensiune 1
14 Chevereșu Mare 1 Tabără pentru elevi și preșcolari 1
15 Dudeștii Noi 1 Pensiune 1
16 Dumbrava 1 Pensiune 1
17 Dumbrăvița 6 Pensiuni 6
18 Ghiroda 2 Hoteluri; 2 Pensiuni agroturistice; 1 Pensiune; 5
19 Giarmata 1 Pensiune 1
20 Giroc 2 Hoteluri, 2 Pensiuni 5
- Chișoda 1 Hotel;
21 Margina 10 Pensiuni agroturistice 11
- Sintești 1 Pensiune agroturistică
22 Mănăștur 1 Cabană 1
23 Moșnița Nouă 1 Pensiune; 1
24 Nădrag 1 Tabără pentru elevi și preșcolari; 1
25 Orțișoara 6
- Călacea 1 Camping, 4 Vile
- Cornești 1 Motel
26 Pietroasa 9 Pensiuni agroturistice; 1 Tabără pentru elevi și 10
preșcolari;
27 Săcălaz 1 Hotel; 2 Pensiuni; 1 Cabană 4
28 Sânandrei - Covaci 1 Pensiune 1

184
Nr. Localizare Structuri de primire turistice Total

crt.
29 Sânmihaiu Român
- Sânmihaiu German Căsuțe tip camping 1
30 Șag 1 Motel; 1 Pensiune 2
31 Șandra 1 Pensiune 1
32 Tomești 1 Cabană, 1 Camping, 1 Motel, 1 Pensiune; 10
- Românești 3 Pensiuni agroturistice; 1 Pensiune
- Luncani 2 Pensiuni agroturistice;
33 Variaș 1 Pensiune 1
TOTAL 247
(Sursa: MDRT, Direcția Generală Turistică, Autorizare, Regiunea Vest, Institutul Național de
Statistică, Baza de date TEMPO-Online, Date prelucrate)
Întreaga bază de cazare este concentrată în 33 localități, majoritatea acestora fiind

amplasate în partea centrală și estică a județului.
Disfuncționalități mari se înregistrează:
- în orașul Ciacova care nu prezintă unități de cazare;
- în orașele Deta, Făget, Gătaia, Jimbolia, Recaș care prezintă unități insuficiente de
cazare;
- precum și într-o serie de localități rurale care deși prezintă un potențial antropic
ridicat, pe teritoriul lor nu se află înregistrată nicio structură de primire turistică: Banloc,
Criciova, Fârdea, Ohaba Lungă, Știuca.
- în partea de vest a județului datorită lispsei unităților de cazare.
Cel mai mare număr de unități de cazare sunt în Municipiul Timișoara totalizând
52,63% din numărul total de unități de cazare existente în județul Timiș, urmat apoi la mare
distanță de Municipiul Lugoj (6,07%), Orașul Buziaș și comuna Margina cu 4,45% fiecare din
numărul total de unități de cazare existente în județul Timiș.
În anexa nr. 4 se găsește infrastructura specific turistică în județul Timiș în anul 2010
(Număr Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică) pe unitate administrativ
teritorială.
Conform Ordonanței de Urgență nr. 142 din 28.10.2008 privind aprobarea Planului de
Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea VIII-a, Zone cu resurse turistice, în județul
Timiș, unitățile administrativ-teritoriale cu resurse naturale și antropice mari și foarte mari care
au probleme ale infrastructurii turistice sunt: Orașele Făget și Sânnicolau Mare, Banloc,
Cenad, Criciova, Fârdea, Margina, Ohaba Lungă, Pietroasa, Știuca
Numărul unităților de cazare în județul Timiș a crescut în perioada 2005-2010 de la
un număr de 148 de unități de cazare pentru anul 2005 la 247 de unități de cazare pentru anul
2010, ceea ce se traduce printr-o creștere de 166,8%. Cât privește pe tipuri de structuri,
pensiunile au înregistrat cea mai mare creștere pentru perioada 2005-2010 de la 45 la un
număr de 103 (o creștere de peste 200%). O altă categorie ce înregistrează creșteri foarte
mari este segmentul hotelurilor, de la un număr de 51 în anul 2005 la 77 în anul 2010.
Categoriile cu evoluție constantă sunt: hotelurile pentru tineret, taberele de elevi și preșcolari,

185
motelurile, vilele turistice, pensiunile agroturistice. Scăderi semnificative în ceea ce privește

numărul unităților de cazare se înregistrează pe segmentul popasurilor turistice.
Tabelul nr. 65 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de

structuri (nr. unități) în perioada 2005-2010
Nr. Tipuri de structuri 2005 2006 2007 2008 2009 2010

crt. de primire turistică
1 Hoteluri 51 56 64 69 75 77
2 Hoteluri pentru 3 3 6 6 6 3
tineret
3 Hosteluri 1 1 1 2 3 6
4 Apartamente de - - - - - 1
închiriat
5 Camere de închiriat - - - - - 2
6 Moteluri 3 3 3 3 3 3
7 Popas turistic 2 2 2 1 1 1
8 Vile turistice 10 11 11 11 11 11
9 Campinguri 2 2 2 3 4 4
10 Tabere de elevi și 4 4 4 4 4 4
preșcolari
11 Pensiuni 45 52 65 85 97 103
12 Pensiuni 26 27 27 27 27 26
agroturistice
13 Cabane 1 1 1 3 4 4
TOTAL 148 162 186 214 235 247
Factorul cel mai important care descurajează promovarea turismului la Surduc este
tocmai lipsa structurilor de cazare: sutele de construcții de la Surduc sunt exclusiv vile de
vacanță; unele dintre ele funcționează ocazional și ca mici pensiuni în semilegalitate, însă nici
una nu constituie unitate de cazare clasificată. Prin urmare nu se plătesc nici un fel de

186
impozite din eventuala activitate turistică, nu este angajată absolut deloc mână de lucru din
zonă. Satele din jur (Fârdea, Surduc, Mâtnic) nu au, în afară de impozitele pentru clădiri,
niciun fel de beneficiu din existența lacului (din contră, aceste sate au pierdut terenuri
valoroase din fosta luncă a pârâului Gladna). Apariția de pensiuni va fi și pentru viitor
îngreunată de specula imobiliară cu puținele terenuri rămase libere pe malul lacului.
Unitățile administrativ-teritoriale pe al cărui teritoriu nu se află înregistrată nicio
structură de primire turistică sunt: Ciacova, Balinț, Banloc, Bara, Beba Veche, Becicherecu
Mic, Belinț, Bethausen, Biled, Birda, Bârna, Brestovăț, Cărpiniș, Cenei, Checea, Comloșu
Mare, Coșteiu, Criciova, Curtea, Darova, Denta, Dudeștii Vechi, Fibiș, Fârdea, Foeni,
Găvojdia, Ghilad, Ghizela, Giera, Giulvăz, Gottlob, Iecea Mare, Jamu Mare, Jebel, Lenauheim,
Liebling, Livezile, Lovrin, Mașloc, Moravița, Nițchidorf, Ohaba Lungă, Otelec, Parța, Pădureni,
Peciu Nou, Periam, Pesac, Pișchia, Racovița, Remetea Mare, Sacoșu Turcesc, Saravale,
Satchinez, Secaș, Sânpetru Mare, Știuca, Teremia Mare, Tomnatic, Topolovățu Mare,
Tormac, Traian Vuia, Uivar, Valcani, Victor Vlad Delamarina, Voiteg.
3.5.2. Structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație
La nivelul anului 2010, rețeaua unităților de alimentație pentru turism clasificate de

MDRT (Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului) pentru județul Timiș înregistra un număr
de 8941 de locuri la mese repartizate ca structură astfel: restaurante (66,46%), baruri de zi
(7,69%), snack-bar-uri (5,55%), baruri de noapte (4,80%), unități fast-food (4,22%) etc.
Ca număr de unități, restaurantele dețin ponderea cea mai mare cu 39 de unități
(60,93%) urmate la mare distanță de de snack-bar-uri cu 5 unități (7,81%), bufet-bar-uri cu 4
unități (6,25%), baruri de zi cu 3 unități (4,68%); braserii, baruri de noapte, café-bar, cafenele,
pizzerii, fast-food-uri cu 2 unități fiecare (3,12%).
Structura unităților pe categorii de confort, arată că ponderea principală o dețin
locurile la mese clasificate la 3 stele cu 4493 locuri, urmate de cele clasificate la 2 stele cu
2368 locuri și cele clasificate la 5 stele cu 520 locuri. Unitățile clasificate la o stea au doar 320
locuri.
Tabelul nr. 66 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de alimentație
Nr. Localizare Structuri de primire Număr Categorie Total

crt. turistice cu funcțiuni de de locuri general
alimentație
1 Bucovăț 1 Restaurant 48 3* 1
2 Buziaș 2 Baruri de zi 590 2* 5
1Braserie 98 2*
2 Restaurante 440 2* și 1*
3 Băile Călacea 1 Restaurant 280 2* 2
1 Braserie 120 2*
4 Cenad 1 Restaurant 114 3* 1
5 Covaci 1 Restaurant 88 3* 1
6 Dumbrăvița 1 Restaurant 96 3* 1
7 Făget 1 Bar de zi 98 3* 2

187
1 Restaurant 98 3*
8 Gătaia 1 Restaurant 36 2* 1
9 Ghiroda 1 Restaurant 400 3* 1
10 Giarmata 1 Restaurant 230 2* 1
11 Izvin 1 Restaurant 20 2* 1
12 Jimbolia 1 Restaurant 110 2* 1
13 Lugoj 1 Bar de noapte 400 5* 6
5 Restaurante 1854 2*, 3*, 5*
14 Mănăștur 1 Restaurant - 3* 1
15 Săcălaz 1 Restaurant 100 3* 1
16 Timișoara 2 Café-Bar 180 3* 38
2 Cafenele 260 3*
1 Cofetărie-Patiserie 48 3*
2 Fast-Food-uri 378 3*
1 Bar de noapte 30 3*
2 Pizzerii 177 3*
19 Restaurante 2029 2*, 3*
5 Snack-Bar-uri 497 2*, 3*
(Sursa: MDRT, Direcția Generală Turistică, Autorizare, Regiunea Vest)
3.5.3. Structurile turistice de tratament
În localitatea Buziaș (menționată pentru izvoarele de acid carbonic încă de pe vremea

romanilor, sub denumirea de Ahilis), stațiune balneoclimaterică de interes general există o
bază de tratament modernă care este profilată pe terapia afecțiunilor cardiovasculare, cât și
ale celor neurologice centrale, digestive, hepato-biliare, metabolice și de nutriție. La aceasta
se adaugă un ștrand cu apă minerală.
La Călacea, localitate cu factori naturali terapeutici, la 25 km N de Timișoara, există
un complex balnear, un ștrand cu apă termală și o plajă utilizată în sezonul de vară.
Bazei de alimentației îi revine un rol important în efectuarea cu succes a
tratamentelor, ea poate reprezenta fie o prelungire a tratamentului (fiecărui tip de afecţiune
fiindu-i recomandat un anumit regim alimentar), fie o modalitate de tratament în sine:
dietoterapia. Alimentaţiei i se pot asocia o serie de sfaturi nutriţioniste care vizează educaţia în
scopul asigurării unei vieţi sănătoase. Deţinătorii stabilimentelor de alimentaţie publică ar
trebui să ţină cont atât de cele enumerate mai sus, dar şi de oferirea unor servicii ireproşabile
turiştilor.
3.5.4. Structuri de primire turistică cu funcție de agenții de turism
Conform datelor furnizate de MDRT, Direcția Generală Turistică, Autorizare,

Regiunea Vest, în județul Timiș funcționează 189 agenții de turism. Localizate teritorial,
acestea se prezintă astfel:
- Dumbrava: 1 (agenție de turism);
- Jebel: 1 (agenție de turism);

188
- Lugoj: 11 (agenții de turism);

- Făget: 1 (agenție de turism)
- Ghiroda: 1 (agenție de turism);
- Chișoda: 1 (agenție de turism);
- Sânnicolau Mare: 3 (agenții de turism);
- Timișoara: 170 de agenții de turism din care:143 (agenții de turism) + 27 (filiale);
3.5.5. Capacități de cazare și tendințe
Evoluția capacității de cazare în perioada 2005-2010 s-a făcut pe baza datelor

MDRT, Direcția Generală Turistică, Autorizare, Regiunea Vest în timp ce valorile pentru
indicatorii capacitatea de cazare în funcțiune și indicii de utilizare netă a locurilor de cazare au
fost obținute de la Institutul Național de Statistică.
Din punct de vedere statistic, evoluția capacității de cazare în județul Timiș a fost una
de tip ascendent. În privința evoluției numărului de locuri comparativ cu anul 2005 se poate
observa o creștere de 148,3%.
Capacitatea de cazare din rețeaua turismului din județul Timiș constă în 247 unități de
cazare cu 9978 locuri:
- 77 hoteluri cu 5594 locuri;
- 103 de pensiuni cu 2031 locuri;
- 4 campinguri cu 816 locuri;
- 6 hosteluri cu 320 locuri;
- 11 vile turistice cu 366 de locuri;
- 26 pensiuni agroturistice cu 116 de locuri;
- 4 tabere de elevi și preșcolari cu 269 de locuri;
- 3 hoteluri pentru tineret cu 56 de locuri
- precum și 21 de locuri într-un popas turistic, 118 locuri în moteluri, 36 de locuri în
structuri de tip apartamente de închiriat, 101 locuri în cabane și 134 de locuri în structuri de tip
camere de închiriat.
Tabelul nr. 67 Evoluția și Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri

de primire turistică în perioada 2005-2010 (nr. locuri)

1 Hoteluri 4030 4360 4739 5083 5470 5594

189

2 Hoteluri pentru 84 84 180 200 200 56
tineret
3 Hosteluri 18 10 10 50 176 320
4 Apartamente de - - - - - 36
închiriat
5 Camere de închiriat - - - - - 134
6 Moteluri 114 114 114 118 118 118
7 Popas turistic 479 479 479 21 21 21
8 Vile turistice 348 346 346 366 366 366
9 Campinguri 358 358 358 796 816 816
preșcolari
11 Pensiuni 812 896 1176 1624 1867 2031
12 Pensiuni 96 116 116 116 116 116
agroturistice
13 Cabane 43 43 43 81 101 101
TOTAL 6723 7065 7814 8708 9520 9978
Capacitatea de cazare în 1756290 1884329 1996511 2072048 2079371 2142525
funcţiune (nr. locuri - zile)
22
Indicii de utilizare netă a 29.5 32,2 31.9 31,6 25.0 23,6

locurilor de cazare (%)
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune reprezintă numărul de locuri de cazare puse la dispoziția
22
turiștilor de către unitățile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise unitățile
în perioada considerată.

190
Pentru anul 2010, situația la nivel de localitate în privința numărului de locuri de

cazare în structurile de primire turistică se prezintă în felul următor: cel mai mare număr de
locuri se află în Municipiul Timișoara 5962 locuri (60,10%), urmat fiind la mare distanță de
orașul Buziaș cu 1164 locuri (11,73%), comuna Orțișoara cu 544 locuri (5,48%), Municipiul
Lugoj cu 473 locuri (4,76%), orașul Sânnicolau Mare cu 223 locuri (2,24%), comuna Tomești
cu 222 locuri (2,23%). Municipiul Timișoara, orașul Buziaș și comuna Orțișoara totalizează
împreună 77,3% din numărul total de locuri fiind de altfel și principalele centre turistice ale
județului. Localitatea Buziaș este desemnată stațiune turistică de interes național, iar
localitatea Călacea este desemnată staține turistică de interes local, conform HG nr. 852 din
13.08.2008. Numărul foarte mare de locuri pentru Timișoara este explicat prin prezența
capacităților de cazare de mari dimensiuni de tipul hotelurilor.
Tabelul nr. 68 Infrastructura specific turistică în județul Timiș în anul 2010
Nr. Unitate Tip Date CATEGORIA

crt. administrativ 1 2 3 4 5 Total
teritorială F 1S F 2S F 3S F 4S F 5S
1 Timișoara Hotel Nr_unități 9 32 14 55
Nr_camere 386 912 697 1995
Nr_locuri 745 1840 1295 3879
Hostel Nr_unități 2 2 4
Nr_camere 48 87 135
Nr_locuri 96 174 270
Pensiune Nr_unități 12 41 8 61
Nr_camere 126 418 86 630
Nr_locuri 234 820 162 1216
Apartamente Nr_unități 1 1
de închiriat Nr_camere 18 18
Nr_locuri 36 36
Camere de Nr_unități 1 1 2
închiriat Nr_camere 19 50 69
Camping Nr_unități 1 1
Nr_camere 90 90
Nr_locuri 290 290
Hotel pentru Nr_unități 2 1 3
tineret Nr_camere 18 14 32
Nr_locuri 36 20 56
Vilă Nr_unități 3 3
Nr_camere 40 40
Nr_locuri 80 80
2 Lugoj Hotel Nr_unități 3 1 4
Nr_camere 76 33 109
Nr_unități 3 6 9
Pensiune Nr_camere 26 69 95
Nr_unități 1 1
Hostel Nr_camere 20 20
Nr_locuri 40 40

191

Nr_unități 1 1
Popas Nr_camere 9 9
turistic Nr_locuri 21 21
3 Buziaș Hotel Nr_unități 1 2 1 4
Nr_camere 104 192 140 436
Nr_locuri 208 384 280 872
Pensiune Nr_unități 1 1 1 3
Nr_camere 16 14 13 43
Nr_locuri 32 28 24 84
Nr_unități 4 4
Vilă Nr_camere 110 110
Nr_locuri 208 208
4 Deta Hotel Nr_unități 1 1
Nr_camere 21 21
Nr_locuri 43 43
Pensiune Nr_unități 1 1
Nr_camere 9 9
Nr_locuri 15 15
5 Făget Hotel Nr_unități 1 1
Nr_camere 18 18
Nr_locuri 41 41
6 Gătaia Pensiune Nr_unități 1 1
Nr_camere 10 10
Nr_locuri 20 20
7 Jimbolia Hotel Nr_unități 1 1
Nr_camere 19 19
Nr_locuri 38 38
Nr_camere 13 13
Nr_locuri 28 28
8 Recaș Nr_unități 1 1
Izvin Pensiune Nr_camere 8 8
Nr_locuri 16 16
9 Sânnicolau Hostel Nr_unități 1 1
Mare Nr_camere 5 5
Nr_locuri 10 10
Hotel Nr_unități 1 3 4
Nr_camere 12 78 90
Pensiune Nr_unități 2 1 3
Nr_camere 9 8 17
Nr_locuri 18 16 34
10 Bogda Camping Nr_unități 1 1
Nr_camere - -
Nr_locuri 60 60
sat Altringen Nr_camere 10 10
Nr_locuri 20 20
11 Boldur Cabană de Nr_unități 1 1

sat Ohaba- pescuit Nr_camere 10 10
Forgaci Nr_locuri 20 20

192

12 Bucovăț Pensiune Nr_unități 1 1
Nr_camere 9 9
Nr_locuri 18 18
Hotel Nr_unități 1 1
sat Bazoșu Nr_camere 20 20
Nou Nr_locuri 40 40
13 Cenad Pensiune Nr_unități 1 1
Nr_camere 9 9
Nr_locuri 18 18
14 Chevereșu Camping Nr_unități 1 1
Mare Nr_camere - -
Nr_locuri 73 73
15 Dudeștii Noi Pensiune Nr_unități 1 1
Nr_camere 4 4
Nr_locuri 8 8
16 Dumbrava Pensiune Nr_unități 1 1
Nr_camere 4 4
Nr_locuri 8 8
17 Dumbrăvița Pensiune Nr_unități 2 1 1 2 6
Nr_camere 19 10 11 8 48
Nr_locuri 38 20 22 16 96
18 Ghiroda Hotel Nr_unități 1 1 2
Nr_camere 13 18 31
Nr_locuri 26 36 62
agroturistică Nr_camere 6 10 16
Nr_locuri 10 20 30
Nr_unități 1 1
Pensiune Nr_camere 16 16
Nr_locuri 32 32
19 Giarmata Pensiune Nr_unități 1 1
Nr_camere 10 10
Nr_locuri 20 20
20 Giroc Hotel Nr_unități 2 2
Nr_camere 52 52
Nr_locuri 101 101
Nr_camere 15 15 30
Nr_locuri 30 30 60
sat Chișoda Nr_camere 41 41
Nr_locuri 81 81
21 Margina Pensiune Nr_unități 10 10
agroturistică Nr_camere 13 13
Nr_locuri 26 26
sat Sintești agroturistică Nr_camere 1 1
Nr_locuri 2 2
22 Mănăștiur Cabană Nr_unități 1 1
Nr_camere 9 9
Nr_locuri 18 18
23 Moșnița Pensiune Nr_unități 1 1

193

Nouă Nr_camere 10 10
Nr_locuri 20 20
24 Nădrag Camping Nr_unități 1 1
Nr_camere - -
Nr_locuri 80 80
25 Orțișoara Camping Nr_unități 1 1
Călacea Nr_camere 129 129
Nr_locuri 438 438
Vilă Nr_unități 3 1 4
Nr_camere 29 10 30
Nr_locuri 58 20 78
Motel Nr_unități 1 1
sat Cornești Nr_camere 14 14
Nr_locuri 28 28
26 Pietroasa Pensiune Nr_unități 9 9
agroturistică Nr_camere 14 14
Nr_locuri 28 28
Nr_camere - -
Nr_locuri 56 56
27 Săcălaz Cabană Nr_unități 1 1
Nr_camere 10 10
Nr_locuri 20 20
Nr_camere 20 20
Nr_locuri 40 40
Nr_camere 18 18
Nr_locuri 36 36
28 Sânandrei Nr_unități 1 1
sat Covaci Pensiune Nr_camere 5 5
Nr_locuri 10 10
29 Sânmihaiu Nr_unități 1 1
Român Căsuțe de Nr_camere 10 10
sat tip camping Nr_locuri 20 20
Sânmihaiu
German
30 Șag Motel Nr_unități 1 1
Nr_camere 15 15
Nr_locuri 30 30
Nr_camere 3 3
Nr_locuri 4 4
31 Șandra Pensiune Nr_unități 1 1
Nr_camere 10 10
Nr_locuri 18 18
32 Tomești Nr_unități 1 1
Cabană Nr_camere 19 19
Nr_locuri 43 43
Nr_camere 34 34
Nr_locuri 68 68

194

Motel Nr_unități 1 1
Nr_camere 30 30
Nr_locuri 60 60
Nr_unități 1 1
Nr_locuri 25 25
Nr_unități 2 2
agroturistică Nr_locuri 14 14
Luncani agroturistică Nr_camere 8 8
Nr_locuri 16 16
Românești Nr_camere 5 5
Nr_locuri 10 10
33 Variaș Pensiune Nr_unități 1 1
Nr_camere 10 10
Nr_locuri 20 20
Total Nr. unități 24 9 4 55 7 110 5 30 - 3 247
Total Nr. camere 51 259 24 1328 61 2127 39 888 - 28 4805
Total Nr. locuri 82 514 49 3179 122 4237 74 1665 - 56 9978
Conform Legii nr. 100 din 2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 351/2001
privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a IV-a - Rețeaua
de localități, patru orașe din județul Timiș nu îndeplinesc indicatorii minimali de definire a
localităților urbane în ceea ce privește locurile în hoteluri (minim 50 de locuri): Ciacova (lipsă
structuri de cazare), Făget (41 de locuri), Gătaia (lipsă structuri de cazare de tip hotel), Recaș
(lipsă structuri de cazare de tip hotel).
3.5.6. Circulația turistică
Indicatorii cei mai expresivi pentru caracterizarea dinamicii circulației turistice sunt:
numărul turiștilor și numărul înoptărilor.
În anul 2010, județul Timiș a înregistrat un număr de 216173 turiști din care 69172 au
fost turiști străini (31,99%), și un număr de 506385 de înnoptări; un procent de 29,61%
(149987 de înnoptări) au fost realizate de către turiștii străini.
Tabelul nr. 69 Sosiri ale turiștilor din țară (români) în structuri de primire turistică pe
tipuri de structuri în perioada 2005-2010 (nr. persoane)

195
Nr. Tipuri de structuri de 2006 2007 2008 2009

crt. primire turistică
1 Hoteluri 128012 144529 143881 115416
2 Hoteluri pentru tineret 1777 2133 1735 1104
3 Moteluri și hanuri 4608 2531 2430 945
4 Vile turistice 2530 2153 2533 2533
5 Campinguri 5267 4964 4352 3557
6 Tabere de elevi și 1394 1270 2299 2224
preșcolari
7 Pensiuni turistice 19165 23287 27756 24893
8 Pensiuni agroturistice 1669 2374 2045 1634
TOTAL 164804 183241 187031 152577
(Sursa: Anuarul Statistic al județului Timiș pe anul 2009)
În ceea ce privește dinamica numărului de turiști pentru județul Timiș în perioada

2005-2010, se poate observa o creștere față de anul 2005, însă o scădere accentuată
începând cu anul 2006. De la un număr de 283412 turiști în 2007 la 216173 turiști în anul
2010 (o scădere de 25%).
Tabelul nr. 70 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri în
perioada 2005-2010 (nr. persoane)

1 Hoteluri 163370 202507 233954 228226 181785 173077
2 Hoteluri pentru 1462 1877 2334 2128 1157 1018
tineret
3 Hosteluri - - - - 742 551
4 Hoteluri - - - - 1123 1515
apartament
5 Moteluri 4755 4435 2653 2670 1032 848
6 Hanuri 390 382 118 - - -
7 Vile turistice 2576 2835 2174 2965 1271 1228
8 Campinguri 5618 6932 7769 6910 5374 3616
preșcolari
10 Pensiuni turistice 18795 24021 30403 34357 29095 28216
11 Pensiuni 1389 1910 2737 2246 1806 4299

agroturistice
12 Cabane turistice 313 382 - - - -
TOTAL 200376 246675 283412 281801 225609 216173
- = date lipsă (Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date TEMPO-Online)
În numărul turiștilor cazați în unitățile de cazare turistică se cuprind toate persoanele

(români și străini) care călătoresc în afara localităților în care își au domiciliul stabil, pentru o
perioadă mai mică de 12 luni și stau cel puțin o noapte într-o unitate de cazare turistică în
zone vizitate din țară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfășura o
activitate remunerată în locurile vizitate.

196
În ceea ce privește dinamica numărului de înnoptări 23, județul Timiș înregistra în anul
2005 un număr de 518214 de înnoptări pentru ca în anii următori numărul acestora să
crească, apoi începând cu anul 2009 să scadă, ajungând la valoarea de 506385 înnoptări (o
scădere medie de 22,7%).
În ceea ce privește frecventarea tipurilor de structuri, hotelurile sunt cele mai solicitate
cu 82,59% din numărul total de înnoptări. Acest fapt este explicabil deoarece hotelurile oferă
condiții de confort și servicii superioare față de alte tipuri de structuri de primire turistică. La
mare distanță sunt pensiunile turistice cu 10,63% din numărul total de înnoptări..
Tabelul nr. 71 Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri în perioada

2005-2010 (nr.)

1 Hoteluri 423068 508848 532729 532036 426394 418233
2 Hoteluri pentru 3748 4175 3725 4172 1456 1148
tineret
3 Hosteluri - - - - 1487 887
4 Hoteluri - - - - 1882 2817
apartament
5 Moteluri 8199 7339 3191 3441 1899 2008
6 Hanuri 390 382 118 - - -
7 Vile turistice 22456 18274 19536 23095 14867 9727
8 Campinguri 10359 11754 14754 11773 8462 5213
preșcolari
10 Pensiuni turistice 36628 47897 56009 70131 53765 53829
11 Pensiuni 3395 3809 4402 4176 3073 7149

agroturistice
12 Cabane turistice 559 490 - - - -
TOTAL 518214 608272 638452 655604 521234 506385
- = date lipsă (Sursa: Institutul Național de Statistică, Baza de date TEMPO-Online)
Dispersia în teritoriu a circulației turistice evidențiază faptul că numărul cel mai mare
de turiști este polarizat în anul 2010 de municipiul Timișoara cu 81,83%, urmat la diferență
foarte mare de Orașul Buziaș cu 5,41% și municipiul Lugoj cu 3,69%. De asemenea,
localitatea Giroc înregistrează 2,50% din numărul turiștilor iar Ghiroda valoarea de 1,32%.
Celelalte localități înregistrează sosiri ale turiștilor de sub 1% din numărul total al turiștilor la
nivel județean. Numărul mare de turiști pentru municipiul Timișoara este explicabil deoarece
este principalul centru polarizator al județului și de asemenea deține și printre cele mai
moderne structuri turistice.
În privința numărului de înnoptări, în anul 2010 la nivel de localitate, pentru județul
Timiș se poate observa că ierarhia se păstrează, municipiul Timișoara fiind pe primul loc cu
23
Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o unitate de cazare turistică,
indiferent dacă fizic este sau nu prezentă în cameră.

197
65,56% din numărul total de înnoptări, urmat la mare distanță de Buziaș cu 22,21 din numărul
total de înnoptări. Numărul mare de înnoptări pentru Buziaș se datorează faptului că perioada
de ședere este mai mare, principalul motiv pentru cei care frecventează stațiunea fiind cel
pentru odihnă și tratament. Celelalte localități înregistrează ponderi mici: Giroc (2,33%), Lugoj
(2,22%), Orțișoara (1,89%), Ghiroda (0,94%) din numărul total de înnoptări.
Tabelul nr. 72 Înnoptări în structuri de primire turistică în anul 2010 la nivel de localitate
Nr. Localizare Sosiri turiști în structuri de Înnoptări în structuri de

crt. primire turistică primire turistică
(Nr. persoane) (Nr. înnoptări)
1 Municipiul Timișoara 176912 331997
2 Municipiul Lugoj 7986 11290
3 Oraș Buziaș 11695 112470
4 Oraș Deta 744 3962
5 Oraș Jimbolia 737 2215
6 Oraș Recaș 1004 1004
7 Oraș Sânnicolau Mare 572 2943
8 Bogda 264 478
9 Bucovăț 207 355
10 Cenad 69 99
11 Chevereșu Mare 1074 3136
12 Dumbrava 41 175
13 Dumbrăvița 1468 2536
14 Ghiroda 2858 4804
15 Giroc 5406 11800
16 Moșnița Nouă 1338 1677
17 Orțișoara 1115 9572
18 Pietroasa 731 2238
19 Săcălaz 1104 1626
20 Șag 848 2008
TOTAL 216173 506385
Capacitatea de primire vizitatori a sistemului recreativ periurban
Capacitatea de primire maximă, care să se înscrie în limitele unui echilibru ecologic și

ale unui confort recreativ este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 73 Capacitatea de primire vizitatori a sistemului recreativ periurban
Nr. Denumire obiectiv Distanța Suprafața Capacitate

crt. oraș (km) obiectiv (ha) încărcare
maximă vizitatori
1 Pădurea Pișchia - Acumulare Murani 25 100 500
2 Acumulare Ianova 25 200 2000
3 Pădurea Recaș 27 280 1000
4 Pădurea Bistra 10 250 700
5 Parc Dendrologic Bazoș 20 60 500
6 Pădurea Chevereș 32 150 500
7 Lunca Timiș Albina 15 50 1000

198
Nr. Denumire obiectiv Distanța Suprafața Capacitate

crt. oraș (km) obiectiv (ha) încărcare
maximă vizitatori
8 Lunca Pogănișului 27 600 1500
9 Lunca Timișului: Urseni - Giroc - 14 300 3000
Șag
10 Pădurea Giroc 12
440 1000
11 Pădurea Lighed 23
1600 2000
12 Băile Călacea 25
30 1000
TOTAL 14700
(Sursa: Timișoara verde. Sistemul de spații verzi al Timișoarei (2005), V. Ciupa, R. Radoslav, C.
Oarcea, Z. Oarcea)
Se menționează că această capacitate maximă este stabilită în condițiile în care

obiectivul este amenajat conform potențialului său. Dacă se scad cele două obiective cu
caracter sezonier: Lunca Timișului Albina și Lunca Timișului: Urseni - Giroc - Șag, capacitatea
maximă rămâne doar pentru 10700 vizitatori.
Pentru un oraș de 400.000 de locuitori, posibilitatea recreării periurbane pentru doar 3
- 4% din locuitori, când media în orașele apusene este de 15 - 20%, este deosebit de mică.
Preocuparea permanentă pentru sporirea posibilităților de recreare periurbană va
trebui să fie astfel o prioritate a municipalității.
În ceea ce privește circulația turistică care depășește capacitatea de suport a
factorilor turistici menționăm Parcul dendrologic Bazoș. Obișnuit, în duminicile frumoase, se
înregistrează 300 - 400 de vizitatori, dar au existat și zile cu peste 1000 de vizitatori.
3.6. ZONE DE INTERES TURISTIC
Conform PATN - Secțiunea VIII Zone turistice, 9 comune și 5 orașe au un potențial

turistic ridicat, respectiv o concentrare mare și foarte mare a resurselor naturale și construite.
Tabelul nr. 74 Unități administrativ-teritoriale cu resurse naturale și antropice mari și

foarte mari
UAT cu Resursa dominantă UAT cu Resursa dominantă

concentrare Resurse Resurse concentrare foarte Resurse Resurse
mare naturale antropice mare naturale antropice
MUN. LUGOJ X MUN. TIMIȘOARA X
OR. BUZIAȘ X
OR. FĂGET X
OR. X
SÂNNICOLAU
MARE
BANLOC X
CENAD X
CRICIOVA X X

199
UAT cu Resursa dominantă UAT cu Resursa dominantă

concentrare Resurse Resurse concentrare foarte Resurse Resurse
mare naturale antropice mare naturale antropice
FÂRDEA X
MARGINA X
OGABA LUNGĂ X
PIETROASA X
ȘTIUCA X X
TOMEȘTI X
(Sursa: Legea 190/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 142 din 28.10.2008 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a - Zone cu resurse turistice)
De asemenea, conform PATN Secțiunea III-a Zone protejate - 6 unități administrativ

teritoriale din județul Timiș au o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare
culturală de interes național: Timișoara, Lugoj, Făget, Banloc, Gătaia, Margina.
Zona 1: Turism alternativ urban şi periurban Timişoara

- Amplasare
Zona este amplasată pe raza următoarelor comune Dumbrăviţa, Şag, Giroc, Moşniţa
Nouă, Sânnmihaiu Român, Remetea Mare, Ghiroda, Uivar, Otelec, Peciu Nou, Parța,
Pădureni, Sacoșu Turcesc, Bucovăț precum şi municipiul Timişoara în totalitate.
Numeroase zone de agrement sunt amenajate în jurul municipiului Timişoara
(Pădurea Verde, Muzeul Satului Bănăţean, Herghelia Izvin)
- Vestigii arheologice, monumente şi ruine medievale
În Timişoara se găsesc câteva vestigii arheologice şi ruine medievale cât şi
monumente, cum ar fi: Fortificaţii de cetăţi Timişoara – sec. XVIII; Castelul Huniazilor (1443-
1447); Aşezarea daco-feudală Cioreni – sec. III – IV; Fântâna Paşei (sec. XVII) (Calea
Torontalului nr. 17). De asemenea, pe raza comunelor periurbane se află o serie de vestigii şi
monumente de interes turistic şi cultural, zone cum ar fi: Aşezarea neolitică (mil. III I. Chr.) în
satul Chişoda, comuna Giroc; Cetatea de pământ (mil. II I. Chr.) în comuna Giroc; Cetatea
turcească (sec. XIV - XVI) sat Ianova, comuna Remetea Mare; Ruine de mănăstire în satul
Remetea Mare; Aşezarea neolitică (mil. VI – IV I. Chr.), Cultura Vinča, sat Parţa, comuna Şag;
situri arheologice de valoare națională și universală în satul Unip, comuna Sacoșu Turcesc sau
Tell-ul de la Bucovăț.
- Muzee şi case memoriale
Municipiul Timişoara dispune de un număr însemnat de muzee. Printre acestea se
numără: Muzeul Banatului, Palatul Episcopal Romano-Catolic, Muzeul Satului Bănăţean,
Muzeul de Artă, Muzeul de Artă Populară, Muzeul Mitropoliei Ortodoxe a Banatului, Muzeul
Episcopiei Romano-Catolice, Muzeul Diocezei Sârbeşti.
- Arii naturale protejate
Zona periurbană dispune de două arii protejate: Pădurea Bistra, Arboretumul Bazoș;
de patru Situri de Interes Comunitar: Lunca Timișului, Pajiștea Jebel, Sărăturile Diniaș,

200
Becicherecu Mic și de două Arii de Protecție Specială Avifaunistică: Lunca Timișului și Uivar-
Diniaș.
- Parcuri
Un farmec aparte este dat de parcurile şi spaţiile verzi ce se întind de-a lungul
canalului Bega şi în toate zonele oraşului. Din acest motiv Timişoara a căpătat numele de
"oraş al parcurilor şi al trandafirilor". Amintim: Parcul Botanic, Parcul Rozelor, Parcul Central,
Parcul Alpinet, Parcul Catedralei, Parcul Civic, Parcul Copiilor, Parcul Justiţiei, Parcul
Gheorghe Doja, Parcul dendrologic al Grupului Şcolar Silvic, Parcul Crucii, Parcul Corso din
Piaţa Victoriei, Piaţa Bisericii din Piaţa Eforie.
- Fauna şi flora – specii rare ocrotite sau pe cale de dispariţie întâlnim în pădurea de
la Bazoş, în Timişoara precum și în Parcul dendrologic al Liceului Silvic din Timişoara (specii
monument al naturii, specii exotice și rarităţi). De asemenea, și în Siturile de Interes Comunitar
și în Ariile de Protecție Specială Avifaunistică.
- Potenţialul turistic
Din punct de vedere al potenţialului turistic al zonei de turism alternativ de recreere
periurban Timişoara putem să grupăm oportunităţile în cel puţin trei grupe de atractivitate:
a) prima grupă este constituită din turismul de recreere şi de refacere de scurtă
durată, constând din câteva centre de atracţie zonale şi anume: Parcul Botanic Timişoara,
Pădurea Bistra, lacurile artificiale de la Ianova şi de la Dumbrăviţa, precum şi apele curgătoare
din zona Bega şi Timiş. În aceste zone sunt puține spații cu destinaţie de cazare și de
alimentaţie publică (doar la Dumbrăvița și Ghiroda), în afara celor situate în oraşul Timişoara;
b) a doua grupă constă din turismul de recreere şi de refacere de sfârşit de
săptămână care presupune petrecerea timpului liber o perioadă mai lungă de 24 de ore şi
include localităţile de pe malul Timişului, în special localitatea Şag.
c) a treia grupă de atractivitate poate fi considerată oraşul Timişoara – Mica Vienă, în
care arhitectura şi istoria au creat un melanj de nostalgie şi de spectacol. În oraşul Timişoara
merită să fie amintite câteva puncte de atracţie:
1. Cetatea Timişoarei sec. XVIII – cu vestigii în Piaţa Huniade, str. Bocşa, str. Popa
Şapcă, Piaţa Russel, str. Oituz, str. Dima, str. 1 Mai.
2. Zona istorică a cartierului Fabric sec. XVIII – str. Dacilor, str. Ştefan cel Mare, str.
Şcolii, piaţa Vârful cu Dor, str. Neculuţă.
3. Zona istorică a cartierului Iosefin – sec. XVIII
4. Zona istorică a cartierului Elisabetin – sec. XVIII – str. T. Vladimirescu, str. General
Dragalina, str. Odobescu, str. Romulus, str. Gh. Doja, str. Braşov.
5. Ansamblul Corso – sec. XX – Piaţa Victoriei.
6. Parcul Rozelor – 1929 – 1934 (arh. Mihai Demetrovici).
7. Ansamblul Liceului Piarist – 1908 – 1909 (arh. Al. Baumgarten).
8. Facultatea de Mecanică - 1921 – 1923 (arh Duiliu Marcu).

201
9. Fabrica de Bere – fondată în 1718, construcţia actuală fiind terminată în 1890 – str.
Ştefan cel Mare nr. 28.
10. Cămine muncitoreşti – 1910 – str. Baader.
11. Centrala hidrotehnică (1907 - 1910) (arh. Laszlo Szekely) pe canalul Bega.
12. Casa baraj şi ecluze la 8 km de Timişoara la Sînnmihaiu Român.
13. Turnuri de apă – str. S. Micu nr. 16 şi Simion Bărnuţiu nr. 3, anii 1912 – 1914
(arh. Laszlo Szekely).
14. Palatul Dicasterial al Justiţiei; 1855 – 1860.
15. Palatul Baroc – Prefectura Veche; 1754 – 1774 (actualmente găzduieşte Muzeul
de Artă).
16. Abatorul Timişoara; 1905 – 1907.
17. Spitalul Militar; 1764 – 1766.
18. Primăria Veche; 1731 – 1734.
19. Cazinoul Militar; 1788.
20. Castelul Huniazilor; 1443 – 1447.
21. Casa contelui Mercy.
22. Casa prinţului Eugeniu de Savoya.
23. Casa cu Pomul breslelor.
24. Casa cu Atlanţi.
25. Podul metalic construit de ing. Andrei Saligni.
26. Liceul C.D. Loga; 1902 – 1903.
27. Liceul Eftimie Murgu; 1903 – 1904.
28. Liceul Banatia – german; 1903 – azi Institutul de Medicină şi Farmacie.
29. Cazarma pompierilor din Iosefin – sec. XX.
30. Liceul Piarist şi Claustrul piariştilor; 1908 – 1909.
Zona 2: Turism alternativ multicultural Zona de Vest

- Amplasare
Zona de turism alternativ multicultural este amplasată în partea de vest a judeţului, la
congruenţa graniţei triple de la Beba Veche şi se mărgineşte cu Serbia, Ungaria iar din
România cu judeţul Arad. Zona este amplasată pe suprafaţa următoarelor comune: Lovrin,
Beba Veche, Cenad, Dudeştii Vechi, Teremia Mare, Sânpetru Mare, Periam,Saravale,
Tomnatic, Gottlob, Lenauheim şi Comloşu Mare, şi două oraşe – Jimbolia şi Sânnicolau
Mare.

202

În zona de vest a judeţului se găsesc câteva vestigii arheologice şi ruine medievale,
cum sunt: Cetatea Morisena din localitatea Cenad, datând din secolele X – XVII; Câmpii de
Tumuli din satul Nerău, comuna Teremia Mare, datând din mileniul II Î. Chr.; Tumuli în satul
Vizejdia, comuna Gottlob; Necropolă din prima epocă a fierului din Periam, datând din mileniul
I Î. Chr.; aşezare din epoca romană de la Sânnicolau Mare, datând din secolele II-III; de
asemenea, în satul Vizejdia din comuna Lovrin se găsesc tunuri datând din mileniul II Î. Chr.
În zonă se găsesc câteva monumente arhitecturale cum sunt: Hanul din comuna
Comloşu Mare din 1848; Conacul Csehonics din Jimbolia datând din secolul XVIII; Hanul
poştei din Lenauheim, datând din secolul XVIII; Conacul baronului Liptay din Lovrin din 1820
(azi Staţiunea de cercetări agricole); Conacul Nako datând din 1864 din Sânnicolau Mare,
Biserica Sârbească din Sânnicolau Mare din 1783-1787 şi Şcoala din Teremia Mare datând
din anul 1823.
Zona de vest a judeţului Timiş întruneşte cel mai mare număr de arii naturale
protejate și anume: Pădurea Cenad, Movila Șișitak, Insula Mare Cenad, Rezervaţia naturală
pentru protejarea dropiei de la Beba Veche, rezervaţia naturală a insulelor Igriş, Stejarii
seculari din Lovrin, o parte din Parcul Natural Lunca Mureșului și Situl Ramsar Lunca
Mureșului, siturile de interes comunitar: Lunca Mureșului Inferior, Pajiștea Cenad, Pajiștea
Pesac, Comloșu Mare; două arii de protecție specială avifaunistică: Teremia Mare-Tomnatic și
Lunca Mureșului Inferior.
4. Fauna şi flora – specii rare ocrotite sau pe cale de dispariţie, arbori ocrotiți.
Se întâlnesc pe insulele Cenad şi Igriş, rezervația Beba Veche, în Parcul Primăriei din
Jimbolia, în Parcul Mare din Lovrin. În SPA-ul Lunca Mureșului Inferior întâlnim: barză neagră
(Ciconia nigra), dumbrăveanca (Coracias garrulus), cristelul de câmp (Crex crex), șoimul
dunărean (Falco cherrug), codalb (Haliaeetus albicilla), silvie porumbacă (Sylvia nisoria).
Din punctul de vedere al potenţialului turistic al zonei de turism alternativ multicultural
din zona de vest putem să grupăm oportunităţile astfel:
a) Prima grupă este constituită din turismul de recreere şi de refacere de scurtă
durată. Acest tip de turism se practică în jurul oraşelor Jimbolia şi Sânnicolau Mare, atracţiile
fiind constituite din rezervaţiile naturale şi bazinele cu apă termală şi piscicole din zonă. De
asemenea, zona dispune de trei bazine piscicole: unul de 120 ha la Jimbolia, unul de 5 ha la
Sânnicolau Mare şi unul de 3 ha la Periam, bazinele fiind propice pescuitului sportiv. Trebuie
să amintim că zona este străbătută de râul Mureş care formează de fapt graniţa dintre judeţele
Arad şi Timiş şi judeţul Timiş şi Ungaria pe de altă parte.
În zona respectivă unităţi de cazare sunt doar în oraşele Jimbolia, Sânnicolau Mare și
comuna Cenad.
b) A doua grupă de atractivitate pentru practicarea turismului multicultural o constituie
amestecul multietnic şi confesional al zonei. Turismul presupune vizitarea acestor localităţi în

203
momentele de sărbătoare (kirwei, rugă, hram, bucsu, forschang etc.). Este demn de amintit că
în zonă există o mulţime de foraje cu apă geotermală care sunt utilizate în acumulări de apă
pentru ştranduri şi bazine de înot.
Zona 3: Agroturism, zona premontană a masivului Poiana Ruscă

- Amplasare
Zona agroturistică a masivului Poiana Ruscă este amplasată în partea de est a
judeţului Timiş la graniţa cu judeţele Hunedoara şi Caraş-Severin. Localităţile care aparţin
acestei zone sunt: Margina, Curtea, Pietroasa, Tomeşti, Nădrag, Fârdea, Dumbrava,
Mănăştur, Traian Vuia, Bârna, Criciova, Victor Vlad Delamarina, Găvojdia, Știuca precum
şi un oraş - Făget.
Întreaga zonă este atestată documentar încă din secolele XIII – XIV, constituind o
comunitate românească aflată când sub ocupaţie turcească, când habsburgică. Vestigiile şi
monumentele zonei reflectă întru totul această alternanţă.
În satul Româneşti există o aşezare paleolitică din mil. VI I. Chr., la Făget se găsesc
ruinele cetăţii Făgetului din secolele XVI – XVII; în satul Jdioara, comuna Criciova se află
Cetatea Jdioarei din secolele XIV – XVI, iar în satul Româneşti din comuna Tomeşti, în
peştera „Vârful lui Filip” se află o aşezare neolitică din epoca bronzului datând din mil. II I. Chr.
În comuna Fârdea pe Valea Brăinului se află o fostă mină de argint din secolele XIX.
La Mănăştur există o aşezare medievală şi ruine de biserică din mil. III I. Chr. precum şi un
pâlc de platani de pe vremea împărătesei Maria Tereza. În satul Poeni se găsesc ruinele
castelului Oster von Leopoldina şi cripta familiei Oster, la Româneşti se află Mănăstirea
„Izvorul lui Miron”, iar în localităţile Victor Vlad Delamarina şi Traian Vuia s-au născut poetul,
respectiv inventatorul Traian Vuia. De menționat și Biserica ucraineană de lemn din satul
Dragomirești, și Biserica din satul Oloșag (comuna Știuca).
Zona agroturistică a masivului Poiana Ruscă dispune de două rezervaţii naturale,
respectiv Lacul Surduc și Pajiștea cu narcise Bătești; patru Situri de Interes Comunitar:
Defileul Mureșului, Ținutul Pădurenilor, Podișul Lipovei-Poiana Ruscă, Rusca Montană și o
Arie de Protecție Specială Avifaunistică respectiv Defileul Mureșului Inferior și Dealurile
Lipovei.
- Fauna şi flora – specii rare, ocrotite sau pe cale de dispariţie
Dintre aceste specii trebuie amintite: lăstunul de mal (Riparia riparia) în zona Hitiaş;
râsul (Lynx lynx) în zona Făget şi nu în ultimul rând ursul carpatin (Ursus arctus), în zona
Făgetului. Din floră, specia cea mai interesantă este Narcisa (Narcissus Poeticus) întâlnită în
zona Băteşti, din comuna Făget. În SPA-ul Defileul Mureșului Inferior și Dealurile Lipovei
întâlnim: pescăraș albastru (Alcedo athis), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), caprimulg
(Caprimulgus europaeus), barză neagră (Ciconia nigra), șerpar (Circaetus gallicus), cristelul
de câmp (Crex crex), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră

204
(Dryocopus martius), acvilă mică (Hieraaetus pennatus), sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius
minor), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), viespar (Pernis apivorus), ghionoaie sură (Picus
canus), huhurez mare (Strix uralensis), silvie porumbacă (Sylvia nisoria).
Zona agroturistică Poiana Ruscă se caracterizează printr-un potenţial turistic variat.
În Munţii Poiana Ruscă se pot găsi poteci marcate pe următoarele trasee: din
localităţile Nădrag, Fârdea, Gladna Română, Zolt şi Luncani la cabana Căpriorul; de la cabana
Căpriorul, de la Luncani şi de la Nădrag (prin Valea Cârlionţu) spre Vârful Padeş; Gladna
Română – Zolt – Luncanii de Jos; Zolt – Pomărie – Tomeşti; din Nădrag la Cascadele, din
Valea Cornet la Monumentul Turistului, la Turnul de observare prin Valea Izvodiei, la placa
comemorativă a reginei Elisabeta; Jdioara – Cetatea Jdioara; Româneşti sat – Peştera
Româneşti.
Se pot distinge patru categorii de turism practicabil în această zonă:
a) turism de tabără pentru tineret
b) turism alternativ de recreere pe Lacul Surduc
Lacul este înconjurat în mare parte de păduri de foioase şi fâneţe, pe maluri fiind
ridicate numeroase case de vacanţă. În zonă fauna este deosebit de bogată, animalele
frecvent întâlnite sunt iepurele, popândăul, dihorul, nevăstuica, fazanul, cocoşul de munte,
lupul, vulpea, mistreţul, veveriţa, cerbul, căprioara, pisica sălbatică sau chiar ursul.
Pe lângă lac sau în satele învecinate proprietarii caselor de vacanţă sau sătenii oferă
cazare şi masă turiştilor.
c) turism clasic organizat în hoteluri, pensiuni agroturistice, tabere de elevi și
preșcolari.
Reţeaua de cazare a zonei este slab diversificată, incluzând hoteluri, cum ar fi la
Făget- hotelul Padeşul. De asemenea, la Tomeşti, în apropierea căreia se află şi Peştera
Româneşti (în care se organizează şi concerte de muzică simfonică), funcţionează complexul
turistic „Valea lui Liman”, pensiuni agroturistice la Pietroasa, Tomești iar la Nădrag și Pietroasa
sunt tabere pentru elevi și preșcolari.
d) agroturism în stadiu incipient de organizare
Zona dispune de un potenţial agroturistic ridicat însă cu probleme ale infrastructurii
turistice și tehnice în localități precum Margina, Pietroasa, Fârdea, Tomești, Criciova, Făget,
Știuca.
Zona 4: Turism alternativ Buziaş-Recaş-Lugoj

- Amplasare
Zona turistică este amplasată în centrul judeţului şi are în componenţă un număr de trei oraşe
Lugoj, Buziaş, Recaș şi următoarele comune: Boldur, Racoviţa, Chevereşu Mare,
Brestovăț, Sacoșu Turcesc, Nițchidorf, Tormac şi Coşteiu.

205
Dintre vestigiile arheologice enumerăm: aşezarea fortificată din prima epocă a fierului
din satul Herneacova, comuna Recaş, din mileniul I Î. Chr.; aşezarea paleolitică din satul Izvin,
comuna Recaş din mileniul V Î.Chr.; aşezarea paleolitică din „Grădişte”, sat Stanciova,
comuna Recaş din mileniul VI Î.Chr.; aşezarea din prima perioadă a fierului din satul Silagiu,
oraş Buziaş din secolul IX – IV Î. Chr.; ruinele Cetăţii medievale a Lugojului din sec. XV – XVI.
Dintre monumentele arhitecturale a zonei trebuie şi merită amintite câteva din oraşul Buziaş,
datând din secolul XIX, cum ar fi: Hotel Grand, Hotel Bazar, Cazinoul, Gara mică, Baia 1 şi 2.
În zonă se mai pot vizita câteva monumente cum ar fi casa cu nr. 37 din Boldur şi Biserica de
lemn din satul Căpăţ, comuna Racoviţa.
În oraşul Lugoj merită să reţină atenţia vizitatorilor: Teatrul Vechi – 1835; Biserica
Minariţilor – 1733; Podul de fier – 1899; Abatorul – 1889; Hanul Poştei – 1726.
Printre monumentele arhitecturale ale zonei merită şi trebuie să amintim barajul şi Casa Baraj,
„Casa stavilă” de la Coşteiu, nod hidroenergetic de importanţă majoră ce a marcat lucrările de
regularizare a cursului râului Bega şi Timiş, fiind construit în anul 1759. În localitatea Tapia se
găsesc vestigiile vechii aşezări Tapae, locul bătăliei daco-romane. Tot aici trebuie amintit
busturile unor personalităţi care s-au născut, au trăit şi au creat în această zonă: Ion Vidu,
Coriolan Brediceanu, Traian Grozăvescu, Tiberiu Brediceanu, Eftimie Murgu şi alţii. Situri
arheologice în comuna Sacoșu Turcesc.
În zonă se află zona de protecţie a resurselor staţiunii Buziaş cu vegetaţie forestieră
de la Pădurea Dumbrava, cu o suprafaţă de 310 ha, iar cea de-a doua este constituită de
Pădurea şi Parcul Buziaş, de 25,16 ha, zonă de protecţie a resurselor de apă minerală. Alte
arii protejate în zonă: Lunca Pogănișului, Siturile de Interes Comunitar Lunca Timișului,
Pădurea Dumbrava și Aria de Protecție Specială Avifaunistică Lunca Timișului.
- Fauna şi flora
Printre speciile de faună ocrotite posibil de întâlnit în zonă menţionăm Prigoria
(Meraps apicester) şi Lăstunul de mal (Riparia riparia), întâlnit mai ales pe valea şi lunca râului
Timiş. Dintre arborii ocrotiţi trebuie să amintim exemplarul de Pin negru de Banat (Pinus nigra
var Banatica) de 70 de ani din Cimitirul catolic din Lugoj. În Parcul Buziaş există câteva
exemplare multiseculare de Platan.
În partea de sud-est a judeţului Timiş, la limită cu Caraş Severinul, într-o zonă
colinară, se află amplasat fondul de vânătoare Visag.
Potenţialul turistic al zonei constă în două direcţii principale: prima direcţie o
reprezintă turismul clasic organizat în centre specializate (Lugoj, Buziaş, Chevereş), iar cea
de-a doua derivă din caracterul agricol (viticol) al zonei. Această zonă este renumită pentru
producţiile viticole realizate.
a) tabăra pentru tineret din Chevereşu Mare
b) Staţiunea balneară Buziaş
c) turismul alternativ viti-vinicol (de podgorie)
Cramele Recaş

206
Zona 5: Turism alternativ multicultural Deta-Banloc

- Amplasare
Zona este amplasată în partea de sud a judeţului, la graniţa cu Serbia. Zona cuprinde
comunele Ghilad, Denta, Livezile, Giera, Foeni, Giulvăz, Banloc precum şi oraşele Deta şi
Ciacova.
În satul Ofseniţa, comuna Banloc, se găsesc Tumuli datând din mileniul II Î. Chr., iar în satul
Opatiţa, oraş Deta, există rămăşiţele unei fortificaţii medievale din secolele XII – XVI. Trebuie
amintit Castelul de la Banloc, construit în 1759. De asemenea, în localitatea Partoş există o
mănăstire care are un paraclis din secolul XVI, în timp ce mănăstirea dăinuie din secolele XIII
– XIV. În oraşul Ciacova din cetatea dărâmată în 1701 şi construită între anii 1390-1394 a
rezistat doar „Cula”. În localitatea Cebza se găseşte o biserică din lemn, cu un izvor considerat
tămăduitor. În localitatea Ciacova se păstrează casa scriitorului Dositei Obradovici, iar în
localitatea Gad se găsesc Conacurile „Gudemus” şi „Gad 2”. În oraşul Deta merită amintite
biserica catolică, ştrandul termal şi în general aspectul patriarhal al unui stil mobarak specific
oraşului de provincie din zona de şes. De asemenea, s-a descoperit şi o fortificaţie medievală
din secolele XII – XVI. În comuna Foeni se găsește Conacul familiei Mocioni, azi Căminul
Cultural Foeni (1750); în satul Rudna, comuna Giulvăz se găsește Conacul Nikolici (sec. XIX).
Amintim parcul de la Banloc care are o suprafaţă de 8 ha în care se înalţă 10 bucăţi de Pin
negru de Banat (Pinus nigra var Banatica) de cca 70 ani, patru Situri de Interes Comunitar:
Lunca Timișului, Sărăturile de la Foeni - Grăniceri, Pajiștea Ciacova, Pajiștea Jebel și trei Arii
Speciale de Protecție Avifaunistică: Pădurea Macedonia, Livezile-Dolaț, Lunca Bârzavei.
- Fauna şi flora
Pinul negru de Banat care se găseşte Parcul Banloc. Ca specii rare de păsări
întâlnite în zonă amintim: Cristelul de câmp (Crex crex), Stârc de noapte (Nycticorax
nycticorax).
În localitatea Deta se poate vorbi de un turism balnear la ştrandul din localitate, care
dispune de 2 bazine şi de un număr de 40 locuri de tratament. De asemenea, localitatea Deta
mai dispune şi de un hotel pentru a servi ca bază de plecare atât la Castelul şi Parcul Banloc,
cât şi la Biserica şi Mănăstirea Partoş.
În orașul Ciacova nu se află înregistrată nici o structură de primire turistică.
Zona 6: Turism alternativ şi de vânătoare Pişchia-Maşloc

- Amplasare
Zona de turism alternativ şi de vânătoare Pişchia-Maşloc se situează în zona de nord
a judeţului Timiş, cuprinzând comunele Orţişoara, Maşloc, Pişchia, Bogda, Satchinez,
Biled, Becicherecu Mic, Dudeștii Noi, Fibiș.
Merită amintite: „Cetatea Turcească” de pământ de la Alioş, comuna Maşloc, secolele XIV –

207
XVI; Cetatea medievală din Bencecu de Jos, comuna Pişchia, sec. XIV – XVI; „Şanţul turcilor”,
comuna Maşloc, sec. XIV – XVI; aşezarea din epoca bronzului din satul Seceani, comuna
Orţişoara, mileniul II Î. Chr.; conacul din comuna Maşloc, datând din 1855 şi biserica romano-
catolică din comuna Bogda, sat Cenei, din 1860; biserica romano - catolică din satul Dudeștii
Noi; biserica Sf. Nicolae din satul Becicherecu Mic.
Monumente și situri arheologice mai întâlnim în satele: Hodoni, Satchinez (comuna Satchinez),
Becicherecu Mic;
Amintim: Mlaștinile Satchinez, Mlaştinile Murani, patru Situri de Interes Comunitar:
Mlaștinile Satchinez, Mlaștinile Murani, Pădurea Neudorfului, Becicherecu Mic și cele trei Arii
de Protecție Specială Avifaunistică - Mlaștinile Murani, Mlaștina Satchinez și Hunedoara
Timișană.
- Fauna şi flora
În zona Murani broasca ţestoasă (Emys arbicularis), corcodelul (Podiceps cristatus),
precum şi cormoranul mic (Phalacrocorax pygmens) în pasaj. Alte specii rare întâlnite în zonă
sunt: dumbrăveanca (Coracias garrulus), vânturelul de seară (Falco vespertinus).
- Potenţial turistic
Potenţialul zonei de turism alternativ de vânătoare Pişchia-Maşloc se sprijină pe
existenţa în zonă a două amenajări turistice: Băile Călacea şi Tabăra pentru tineret Bogda.
Zonele cu un bogat fond cinegetic (Banloc, Bogda, Breştea, Chevereşu Mare,
Dumbrava, Giroc, Hitiaş, Pădureni, Peciu Nou, Pişchia, Remetea Mică, Silagiu), precum şi
cele cu un fond piscicol diversificat (Bega - Luncani, Bega - Tomeşti - Româneşti, Bega -
Margina, Timiş - Cebza, Timiş - Coşteiu) sunt foarte apreciate de iubitorii vânătorii şi
pescuitului sportiv.
Ca o a treia posibilitate de practicare a turismului este cea de agroturism, practicat
mai ales în zona de deal Bogda, Altringen, Charlottenburg.
Zona 7: Agroturism, zona dealurilor Lipovei

- Amplasare
Zona de agroturism din zona dealurilor Lipovei se situează în zona de nord a judeţului
Timiş, cuprinzând comunele Brestovăț, Secaș, Bara, Ohaba Lungă, Balinț, Bethausen.
Merită amintite: biserica de lemn (1832) din satul Dobrești, comuna Bara; biserica de
lemn din satul Dubești, comuna Ohaba Lungă; biserica sârbească de lemn (1750) din satul
Lucareț, comuna Brestovăț; biserica de lemn (1780) din satul Crivobara, comuna Secaș;
Amintim: Locul fosilifer Rădmănești, două Situri de Interes Comunitar: Pădurea
Paniova, Defileul Mureșului și o Arie de Protecție Specială Avifaunistică - Defileul Mureșului
Inferior și Dealurile Lipovei.
- Fauna şi flora
În Situl de Interes Comunitar Defileul Mureșului întâlnim ca și habitat (specii) prioritare:
Pajiști xerice pe nisipuri calcaroase, lupul (Canis lupus), ursul brun (Ursus arctos);
- Potenţial turistic
Agroturism în stadiu incipient de organizare.

208
Zona dispune de un potenţial agroturistic ridicat însă cu probleme ale infrastructurii

turistice și tehnice în localități precum Ohaba Lungă.
Pe teritoriul celor șase comune nu se află înregistrată nici o structură de primire
turistică.
3.7. REȚEA DE INFORMARE ÎN TURISM
În anul 2003 s-a deschis Infocentrul Turistic Timișoara, direcțiile principale în care
acționează fiind organizarea de evenimente cu specific local, informarea turiștilor cu privire la
atracțiile și oportunitățile locale, promovarea turistică a Timișoarei în țară și în străinătate.
Proiecte viitoare _ "Dezvoltarea cooperării în turism la nivelul Euroregiunii DKMT"
La Adunarea Generală a Cooperării Regionale DKMT din luna mai şi decembrie 2010
s-a discutat despre necesitatea lărgirii cooperării în domeniul turismului din cadrul DKMT. În
Euroregiune s-au creat multe trasee turistice tematice transfrontaliere de succes şi există şi
alte destinaţii turistice pe toate cele trei părţi ale graniţei care prezintă interes din punct de
vedere turistic. Având în vedere că în cele trei ţări membre ale Euroregiunii promovarea
atracţiilor turistice are loc în mod diferit, prin structuri organizatorice diferite, propunerea este
ca să se organizeze o reţea de informare turistică în jurul DKMT, care să aibă ca scop
sprijinirea marketingului turistic euroregional.
Program de finanţare vizat: Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul
Europei.
De asemenea, în cadrul proiectului “Punte ecologică peste râul Mureş între Makó şi
Periam”, Primăria comunei Periam doreşte să înfiinţeze la Periam Port (la 5 km de localitatea
Periam), parte integrantă a Ariei Protejate - Parcul Natural Lunca Mureşului, un infocentru
pentru studierea şi informarea vizitatorilor despre protejarea mediului şi promovarea valorilor
naturale. Proiectul este finanţat prin Programul de Cooperare Transfrontralieră Ungaria-
România 2007 – 2013.
Primăria comunei Fârdea derulează un proiect (FEADR) de înființare a unui centru de
informare turistică în centrul de comună.
3.8. REȚEAUA TURISTICĂ, POTENȚIAL, OPORTUNITĂȚI
Proiecte în turism
• Proiectulul „Universul Apei - parc turistic de agrement Dudeştii Noi"
• „ Valorificarea potenţialului turistic transfrontalier incluzând pista de cicloturism de-
a lungul râului Bega, în aval de Timişoara” este finanţat în cadrul Programului de Cooperare
Transfrontalieră România - Serbia, PHARE CBC 2006, Contract de Grant RO 2006 / 018 –
448.01.02.02 AMPLASAMENTUL Traseul pistei de cicloturism este situat de-a lungul râului
Bega, în aval de Timişoara pe ruta Timişoara – Freidorf – Utvin – Sînmihaiu Român – Uivar –
Otelec – graniţa cu Serbia, pe coronamentul râului Bega;

209
• "Elaborarea unei strategii privind modalităţile de exploatare a potenţialului turistic

al apelor din DKMT (fluvii, râuri, eventual lacuri)"_ Potenţialul turistic al fluviilor, râurilor şi
canelelor din Euroregiune nu este exploatat în mod corespunzător.
În ţările vest-europene croazierele organizate în mod regulat, având o durată mai
lungă sau mai scurtă, pe râuri sau canale, se bucură de o mare popularitate în rândul turiştilor.
De aici a pornit ideea ca ar fi util evaluarea stării apelor din Euroregiune din punct de
vedere al navigabilităţii şi al valorificării în scopuri turistice şi să se adune informaţii şi
experienţă cum se poate porni traficul pe apă. Dorim să găsim soluţii şi pentru a contribui şi
fizic, cu investiţii de o mai mică valoare, la realizarea navigabilităţii. Sarcina este foarte
complexă, necesită implicarea unor experţi în domeniul turismului şi al gestionării apelor de pe
teritoriul Euroregiunii dar şi din ţări, în primul rând vest-europene, care au experimentat cu
succes acest fel de turism.
Promovarea acestui proiect a fost votat de către Adunarea Generală a Cooperării
Regionale DKMT în decembrie 2009. Program de finanţare vizat: Interreg IVC.
• "Protejarea mediului în zona Lacului Surduc - Reabilitarea infrastructurii rurale și
introducerea lacului Surduc în circuitul turistic internațional".
Obiectivul: Ecologizarea zonei lacului Surduc, valorificarea potenţialului turistic şi
sporirea atractivităţii acesteia prin implementarea unui concept de dezvoltare global, respectiv
de rezolvare a echipării terenurilor, cu respectarea normelor de protecţie a mediului şi
includerea zonei în circuitul turistic prin atestare.
Beneficiarii investiţiei: Consiliul judeţean Timiş şi Consiliul local al comunei Fârdea
(există un parteneriat între C.J.Timiş şi C.L. al comunei Fârdea).
Lucrări propuse a se realiza prin proiect:
- Echiparea cu infrastructură edilitară a zonei lacului Surduc: alimentare cu apă,
sistem de canalizare şi epurare a apei. (inclusiv alimentarea cu apă a localităţii Fârdea şi
canalizarea localităţilor Fârdea şi Mâtnicu-Mic );
- Îmbunătăţirea infrastructurii de circulaţie a regiunii lacului Surduc, incluzând drumuri
de acces, alei pietonale, parcări;
- Construirea unei Clădiri administrative, pentru administrarea zonei şi realizarea unui
punct de informare turistică.
- Salubrizarea zonei prin amenajarea unui teren de amplasare a resturilor menajere,
în conformitate cu normele de mediu.
• Începând cu 1911 o lungă cale ferată (circa 30 km) cu ecartament îngust urca de
la Margina spre zona montană, pe cele două brațe ale Begheiului (Bega Poienilor și Bega
Luncanilor), ramificându-se și pe unii dintre afluenții mai importanți (de ex. Valea Șasa de mai
sus de Poieni). În prezent această linie este dezafectată (s-au furat liniile). Un sprijin pentru
turism ar fi refacerea liniei de cale ferată îngustă Margina – Poieni care ar genera automat
turism și locuri de muncă pentru populația locală.
• " Punte ecologică peste râul Mureș între Mako și Periam" și "Ecoturul Mureșului
inferior între Periam Port și Mako" se implementează în zona de agrement Periam Port.

210
Ambele sunt finanțate prin Programul de Cooperare Transfrontalier Ungaria-România 2007-

2013.
3.9. VALORIFICAREA ȘI DEZVOLTAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ȘI A REȚELEI

UNITĂȚILOR DE CAZARE
În cadrul studiului de analiză a patrimoniului construit la nivelul județului Timiș, au

rezultat câteva direcții tematice care pot fi incluse în circuite tematice:
1. Circuitul centre urbane și rurale: Charlotenbourg, Sânnicolau Mare, Comloșu
Mare, Teremia Mare, Jimbolia, Timișoara, Ciacova, Deta, Buziaș, Lugoj.
2. Circuitul caselor și gospodăriilor (Centru, Sud): Giarmata, Timișoara, Moșnița
Nouă, Uliuc, Liebling, Șag, Ciacova, Banloc, Butin, Sculia;
3. Circuitul caselor și gospodăriilor (Notd-Est): Groși, Sintești, Margina, Coșava,
Pădurani, Secaș, Chizătău, Coșteiu, Lugoj, Boldur, Sacoșu Mare, Bârna, Criciova, Găvojdia,
Oloșag.
4. Circuitul caselor și gospodăriilor (Nord-Vest): Beba Veche, Cenad, Dudeștii
Vechi, Sânnicolau Mare, Teremia Mare, Comloșu Mare, Lovrin, Jimbolia, Cenei, Biled,
Becicherecu Mic.
5. Circuit conace zona Nord-Vest (Remetea Mare, Carani, Hodoni, Lovrin,
Sânnicolau Mare, Comloșu Mare, Jimbolia)
6. Circuit conace zona de Sud (Jamu Mare, Gad, Foeni, Banloc, Rudna);
7. Circuit biserici de lemn: Criciova, Zolt, Bătești, Dubești, Margina, Curtea,
Românești, Crivina de Sus, Poieni, Coșevița, Groși;
8. Circuit biserici catolice: Lugoj, Timișoara, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Gătaia,
Ciacova, Deta, Buziaș;
9. Circuit biserici reformate: Timișoara, Dumbrăvița, Tormac, Lugoj, Țipari, Bodo,
Mănăștiur, Dumbrava;
10. Circuit Arh. Alpar Ignac: Oradea, Timișoara, Băile Herculane, Dumbrava, Deva,
Cluj, Târnăveni, Sighișoara, Brașov, Miercurea Ciuc;
11. Circuit Bega
12. Circuit rezervații naturale: Pădurea și Insula Mare de la Cenad, Insula Igriș și
Movila Șișitak de la Sânpetru Mare, Mlaștinile Satchinez, Sărăturile Diniaș, Mlaștinile Murani,
Arboretul Bazoș, Lunca Pogănișului, Locul fosilifer Rădmănești, Pajiștea cu narcise Bătești;
13. Circuitul Timișoarei: Piața Maria - Piața Victoriei - Castelul Huniazilor - Piața
Libertății - Piața Unirii - Bastionul - Fabric - Iosefin;
14. Circuitul Mănăstirilor: Catedrala Metropolitană Timișoara; mănăstirea Cebza
(Cebza); mănăstirea Dobrești (Dobrești); mănăstirea Fârdea (Fârdea); mănăstirea Izvorul
Miron (Românești); mănăstirea Luncanii de Sus (Luncanii de Sus); mănăstirea Morisena-
Cenad (Cenad); mănăstirea Partoș care datează din secolul al XIV-lea (Partoș); mănăstirea
Pietroasa Mare (Pietroasa Mare); mănăstirea Săraca amintită documentar încă din 1270 (loc.
Șemlacu Mic, oraș Gătaia); mănăstirea Timișeni (Șag); mănăstirea Sângeorge atestată
documentar la 1485 (Birda).

211
15. Valorificarea potenţialului turistic transfrontalier incluzând pista de cicloturism

de-a lungul râului Bega, în aval de Timişoara. Traseul pistei de cicloturism va fi situată de-a
lungul râului Bega, în aval de Timişoara pe ruta Timişoara – Freidorf – Utvin – Sînmihaiu
Român – Uivar – Otelec – graniţa cu Serbia, pe coronamentul râului Bega
.
În cadrul PATN, Sectiunea a VIII-a –zone cu resurse turistice, la nivelul Judeţul Timiș
au fost identificate o serie de zone de concentrare a potenţialului turistic (natural şi antropic),
dar şi o serie de probleme legate de infrastructură. Se observa că cea mai mare concentrare a
elementelor de potenţial pentru turism se află în jumătatea estică și centrală a judeţului,
arealul vestic având un potențial mai redus.
Gradul de accesibilitate şi starea infrastructurii tehnice în zonele turistice este
variabilă şi în general necorespunzătoare. O evaluare realizată în cadrul PATN – Secţiunea
VIII Zone turistice, indică unde sunt probleme de infrastructură tehnică în zonele cu
concentrare de resurse turistice. Astfel din cele 14 UAT cu potenţial turistic important, în 10 se
consideră că există probleme ale infrastructurii turistice (Făget, Sânnicolau Mare, Banloc,
Cenad, Criciova, Fârdea, Margina, Ohaba Lungă, Pietroasa, Știuca), iar în 6 unități
administrativ-teritoriale probleme ale infrastructurii tehnice (Criciova, Fârdea, Ogaba Lungă,
Pietroasa, Știuca, Tomești).
Tabelul nr. 75 Unități administrativ-teritoriale cu resurse naturale și antropice mari și

foarte mari, care au probleme ale infrastructurii turistice și tehnice
UAT cu Probleme ale UAT cu Probleme ale

concentrare mare infrastructurii concentrare infrastructurii
Turistic Tehnice foarte mare Turistice Tehnice
e
Mun. Lugoj Mun. Timișoara
Or. Buziaș
Or. Făget X
Or. Sânnicolau X
Mare
Banloc X
Cenad X
Criciova X X
Fârdea X X
Margina X
Ohaba Lungă X X
Pietroasa X X
Știuca X X
Tomești X
(Sursa:Legea 190/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 142 din 28.10.2008 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a - Zone cu resurse turistice)
Având în vedere că îmbunătățirea infrastructurii tehnice și turistice poate contribui la

creșterea economică a județului, dezvoltarea bazei de cazare este o necesitate mai ales în
unitățile administrativ-teritoriale pe al cărui teritoriu nu se află înregistrată nicio structură de

212
primire turistică: Ciacova, Balinț, Banloc, Bara, Beba Veche, Becicherecu Mic, Belinț,
Bethausen, Biled, Birda, Bârna, Brestovăț, Cărpiniș, Cenei, Checea, Comloșu Mare, Coșteiu,
Criciova, Curtea, Darova, Denta, Dudeștii Vechi, Fibiș, Fârdea, Foeni, Găvojdia, Ghilad,
Ghizela, Giera, Giulvăz, Gottlob, Iecea Mare, Jamu Mare, Jebel, Lenauheim, Liebling, Livezile,
Lovrin, Mașloc, Moravița, Nițchidorf, Ohaba Lungă, Otelec, Parța, Pădureni, Peciu Nou,
Periam, Pesac, Pișchia, Racovița, Remetea Mare, Sacoșu Turcesc, Saravale, Satchinez,
Secaș, Sânpetru Mare, Știuca, Teremia Mare, Tomnatic, Topolovățu Mare, Tormac, Traian
Vuia, Uivar, Valcani, Victor Vlad Delamarina, Voiteg.
Tabelul nr. 76 Proiectele implementate sau în curs de implementare pentru valorificarea

potențialului turistic la nivel regional din Programul Strategic de dezvoltare a turismului
la nivelul zonei formate din județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți
Nr. Titlul proiectului Beneficiari și Buget total Program de Stadiu

crt. parteneri (EURO) finanțare
DOMENIUL DE INTERVENȚIE - REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA CĂILOR DE ACCES SPRE
OBIECTIVE TURISTICE CU POTENȚIAL RIDICAT
MĂSURA: REABILITAREA STRUCTURII RUTIERE DE ACCES CĂTRE ZONELE TURISTICE
1 Amenajare Triplex CJTimiș / CL 1.500.000 POC 2007- În pregătire
Confinium pe granița RO- Bebe Veche 2013/ PHARE documentație
SE pentru trafic persoane CBC 2006 Ro- proiect
și marfă în contextul Se
operaționalizării Zonei
Industriale Triplex
2 Studiu Fezabilitate - CJ Timiș / 49.200 PHARE CBC Finalizare
Amenajare PTF Foeni, Vama, CL 2005 RO-SE implementare
Iasa Tomici pentru trafic Foeni, Secanj mai 2008
permanent, promovarea Serbia
schimburilor economice,
creșterea competitivității
generale a economiei și
îmbunătățirea
standardului de viață a
populației din regiune
3 Studiu de Fezabilitate CL Foeni / CJ 31.945 PHARE CBC Finalizare
pentru modernizare drum Timiș, Secanj, 2005 RO-SE implementare
acces rutier Cruceni - ADETIM septembrie 2008
PTF Iacsa Tomici, L=3
km;
4 Reabilitare DJ 593 Foeni- CJ Timiș / 1.099.144 PHARE CBC Finalizare
Giulvăz-Peciu Nou Secanj Serbia 2004 RO-SE implementare
segmentul Foeni-PTF, august 2008
L=4,4 km;
5 Reabilitare DC 184 CL Banloc / 914.000 PHARE CBC Documentație
tronson Banloc-Partoș- CJ Timiș 2006 RO-SE finalizată
limită frontieră Serbia (SF+PT)
6 SF -Centru logistic ADETIM/CJ 150.000 PHARE CBC CF se va
transport intermodal Timiș, ATV, 2006 RO-SE depune pe CBC
marfă CCI Zrenianin RO-SE 2006
7 Modernizare CJ Timiș / CL 1.320.000 Fișă proiect
infrastructură rutieră DJ Valcani, finalizată.
682 B Valcani-PTF RO- (Primăria Necesită
SE, L=4,4 km; Cioka) identificare

213

sursă finanțare
8 Modernizarea drumului CJ Timiș / 1.290.000 Fișă proiect
județean DJ 594 Comloșu Primăria finalizată.
Mare DN 59 C-Lunga- Nakovo Necesită
PTF Serbia pentru identificare
îmbunătățirea sursă finanțare
conexiunilor între
localitățile din zona de
cooperare transfrontalieră
RO-SE, L=4,3 km;
9 Reabilitare infrastructură CJ Timiș 2.700.000 Fișă proiect
rutieră DJ 682B Valcani- finalizată.
Dudeștii Vechi, L=9 km, Necesită
pentru interconectarea identificare
localității în zona de sursă finanțare
cooperare RO-SE
10 Modernizarea drumului CL Foeni / CJ 880.000 Fișă proiect
comunal DC 207 Foeni- Timiș, CL finalizată.
PTF Meda Serbia, pentru Zitiste Necesită
îmbunătățirea identificare
conexiunilor între sursă finanțare
RO-SE, L=3 km;
11 Modernizare CL Checea / 3.150.000 Fișă proiect
infrastructură rutieră DC CJ Timiș finalizată.
215 Cenei-Checea-DN Necesită
59A, L=3 km pentru identificare
îmbunătățirea sursă finanțare
conexiunilor între
RO-SE;
12 Reabilitare și modernizare CL Teremia 2.310.000 Propunere
infrastructură rutieră DC 7 Mare / CJ
Teremia Mică - Teremia Timiș
Mare-Frontieră Serbia,
L=7,7 km pentru
interconectare localități în
zona de cooperare RO-
SE
13 Modernizare CL Beba 5.400.000 Propunere
infrastructură rutieră DC1 Veche / CJ
Beba Veche-Valcani, Timiș
L=18 km, pentru
interconectare localități în
zona de cooperare
transfrontalieră RO-SE
14 Studiu de Fezabilitate - CJ Timiș / CL 62.139 PHARE CBC În evaluare, CF
Parc Industrial Triplex Beba Veche, 2006 RO-SE depusă în 23
Confinium DKMT ianuarie 2008
15 Rețea integrată de ADETIM /CJ 85.459 PHARE CBC Finalizare
cooperare transfrontalieră Timiș, CJCS 2004 RO-SE implementare
pe frontiera RO-SE, prin iulie 2008

214

înființarea/consolidarea
agențiilor județene de
dezvoltare și promovare
economică
DOMENIUL DE INTERVENȚIE - PROMOVAREA TURISMULUI ÎN ZONA TRANSFRONTALIERĂ
MĂSURA: REALIZAREA UNOR PRODUSE TURISTICE TRANSFRONTALIERE
1 Studiu de fezabilitate CJ Timiș / 47.822 PHARE CBC Finalizare
pentru valorificarea ADETIM/Novi 2006 RO-SE implementare
potențialului turistic Becej decembrie 2008
transfrontalier, incluzând
piste de cicloturism de-a
lungul râului Bega, în aval
de Timișoara
2 Cenad-Kikinda - CL Cenad / 139.509 PHARE CBC Depus
Parteneriat pentru ADETIM / CL 2006 RO-SE 23.01.2008
sprijinirea dezvoltării Kikinda
turismului local și
transfrontalier
3 Valorificarea potențialului ADETIM / CJ 130.874 PHARE CBC Finalizare
turistic local județean Timiș 2005 RO-SE implementare
transfrontalier-Timișoara, noiembrie 2008
poartă de acces spre
arealul româno-sârb al
Dunării
4 Parteneriat instituțional ADETIM 28.674 PHARE CBC Realizat
transfrontalier pentru 2005 RO-SE
elaborarea Programului
Strategic de Dezvoltare a
turismului la nivelul zonei
formate din județele
Timiș, Caraș-Severin și
Mehedinți
DOMENIUL DE INTERVENȚIE - DIVERSIFICAREA OFERTEI TURISTICE
MĂSURA: CREAREA ȘI PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE CU SPECIF LOCAL ȘI ZONAL
1 Amenajare Palat Baroc CJ Timiș 1.000.000 Buget CJ Finalizare
Timișoara Timiș implementare
2008
2 Amenajarea și CJ Timiș 1.125.000 Buget CJ Proiect+Execuție
dezvoltarea Muzeului Timiș lucrări
Satului Bănățean
3 Reabilitarea și CJ Timiș / CL 7.629.000 PHARE Finalizat
revitalizarea fortificației Timișoara Infrastructură
Cetății Timișoara - Mare 2005
Bastionul Theresia
4 Studiu de fezabilitate și CJ Timiș 6.400.000 POR Finalizare
proiect tehnic- documentație
Restaurarea și (SF+PT)oct-noi
refuncționalizarea 2008. Elaborare
castelului Huniade al CF accesare
Muzeului Banatului fond. SF
Finanțat prin
Ministerul
Culturii.
5 Dotări și lucrări de CJ Timiș 198.000 Buget CJ În implementare

215

reabilitare și modernizare Timiș
- Punct muzeal Traian
Vuia
6 Valorificarea Muzeului CJ Timiș 5.000.000 POR Fișă proiect
Satului Bănățean ca finalizată.
simbol al tradițiilor și Necesită
ospitalității bănățene prin aprobare pentru
transformarea sa în cofinanțare și
principala atracție întocmire
culturală și turistică a documentație
zonei
7 Reabilitarea-conservarea CJ Timiș / 4.500.000 POR/Fonduri Fișă proiect
Mănăstirii Franciscanilor- CCAJT proprii finalizată.
monument istoric, centru Necesită
de revitalizare culturală aprobare și
întocmire
documentație
proiect
8 Restaurarea, CJ Timiș 739.000 POR/Fonduri Fișă proiect
consolidarea, protecția și proprii finalizată
conservarea sediului
central al Bibliotecii
Județene Timiș
9 Restaurare conac Foeni CJ Timiș /CL Neestimat POR/Fonduri Studiu de
și introducere în circuitul Foeni proprii fezabilitate în
turistic, istoric și cultural execuție
10 Reabilitare Castel Banloc CL Banloc / 1.400.000 POR/Fonduri Propunere
CJ Timiș proprii
11 Valorificarea potențialului CJ Timiș / CL Neestimat POR Fișă proiect în
turistic al Canalului Bega Timișoara curs
12 Amenajare platformă CL/CJ Timiș Neestimat PNDR Propunere
campare în localități
riverane canalului Bega
(Sânmihaiu Român,
Utvin, Uivar, Otelec)
13 Restaurare ansamblu CL Banloc / 500.000 Fișă proiect POR / Fonduri
"Mănăstirea Sfântului Iosif CJ Timiș finalizată. proprii
cel Nou de la Partoș" Necesită
aprobare și
întocmire
documentație
DOMENIUL DE INTERVENȚIE - REABILITAREA ȘI DEZVOLTAREA STAȚIUNILOR BALNEO-
CLIMATERICE
MĂSURA: REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DE RECREERE DIN
STAȚIUNILE BALNEARE
1 Reabilitarea infrastructurii CL Buziaș / CJ 1.000.000 POR Fișă proiect
balneare de agrement în Timiș finalizată.
stațiunea Buziaș Necesită
aprobare pentru
cofinanțare și
întocmire
documentație
2 Reabilitarea infrastructurii CL Orțișoara / 2.000.000 POR Propunere
balneare de agrement din CJ Timiș

216

stațiunea Călacea
3 Reabilitare infrastructură CL Lovrin / CJ Neestimat PNDR Propunere
a bazei de agrement și Timiș
tratament Lovrin
4 Zona de agrement CL Timișoara / 2.500.000 POR Fișă proiect în
localizată între Pădurea CJ Timiș curs. Necesită
Verde Timișoara și Lacul aprobare pentru
Dumbrăvița cofinanțare și
întocmire
documentație
5 Reabilitare infrastructură CL/CJ Timiș Neestimat PNDR Propunere
de agrement la Ștrandul
Termal Sânmihaiu Român
DOMENIUL DE INTERVENȚIE - CONSERVAREA ȘI VALORIFICAREA ARIILOR NATURALE
PROTEJATE
MĂSURA: VALORIFICAREA ȘI AMENAJAREA OBIECTIVELOR TURISTICE NATURALE PENTRU
ACTIVITĂȚI TURISTICE
1 Amenajarea obiectivului CL/CJ Timiș Neestimat POR/POS Propunere
turistic natural Satchinez, Mediu
Zona Lacul Pișchia, Zona
Pădurea Verde, Canalul
Bega
2 Amenajarea obiectivului CL Pișchia / Neestimat PNDR Propunere
natural de interes turistic CJ Timiș
din zona Lacului Pișchia
3 Amenajarea obiectivului CL Pișchia / Neestimat POR/POS Propunere
turistic natural din Zona CJ Timiș Mediu
Protejată Lacul Pișchia
4 Amenajare platformă CL/CJ Timiș 3.500.000 POR Propunere
campare la Lacul Surduc,
pe versantul situat la NV
de Mâtnicul Mic
5 Reabilitarea structurilor CJ Timiș / Neestimat POR Propunere
de cazare, crearea Asociația
structurilor de agrement Publică CJT,
în zona de est a județului CL Nădrag,
Timiș, pentru valorificarea Fârdea
potențialului turistic
existent
6 Amenajarea obiectivului CL Periam / Neestimat PNDR Propunere
natural de interes turistic CJ Timiș
în zona Port Periam
DOMENIUL DE INTERVENȚIE - INFRASTRUCTURĂ DE MEDIU
MĂSURA:
1 Cooperare între serviciile DPS Timiș / 326.890 PHARE CBC Finalizare
publice din zona CJ Timiș, CJ 2006 RO-SE implementare
transfrontalieră român- CS, partener noiembrie 2008
sârbă pentru stabilirea Serbia
cadrului transfrontalier de
prevenire și intervenție în
caz de inundații
2 Ridicări topografice și DA Banat/ CJ 340.000 PHARE CBC În pregătire
elaborare hărți digitale în Timiș, CJ CS, 2006 RO-SE
zona de risc a râului PTN

217

Bârzava
3.10. DOMENII DE EXCELENȚĂ
Proiectul „Destinaţii Europene de Excelenţă” şi-a propus în anul 2008, identificarea

de noi destinaţii turistice în România, destinaţii turistice netradiţionale, care dispun de o bogată
moştenire culturală, cu elemente de unicitate. În cadrul acestui proiect derulat la vremea
aceea de Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale au
depus aplicaţii 6 comunităţi din județul Timiș: Teremia Mare, Criciova, Recaş, Făget,
Bethausen, Zona Deta-Gătaia.
Dintre acestea, 3 locaţii au fost selectate pe o listă scurtă de 15 proiecte şi vor fi
incluse în circuitul naţional turistic, beneficiind de o serie de evenimente de promovare.
Cele 3 locaţii din judeţul Timiş sunt:
1. Primăria comunei Criciova - "Comuna Criciova - Turismul și moștenirea locală";
2. Primăria orașului Recaș - " Recașul - Destinație Europeană de Excelență".
3. Primăria Orașului Făget - "Făget - Destinație Europeană de Excelență".
3.11. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI
Turismul poate avea uneori un impact negativ asupra mediului, unele dintre aceste
aspecte sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 77 Impactul turismului asupra mediului
Acţiune Impactul negativ asupra mediului

• Distrugerea solului şi vegetaţiei
• Circulaţie turistică necontrolată (în afara
• Perturbarea faunei
traseelor marcate)
• Declanşarea de incendii
• Amplificarea fenomenelor de poluare
• Flux turistic crescut
• Modificări în comportamentul animalelor
• Lipsa dotărilor de folosire a energiei
alternative, a reciclării şi epurării apelor
• Poluarea apei, poluarea aerului şi poluarea
utilizate, a depozitării şi compostării
solului
gunoaielelor în cadrul structurilor turistice de
primire şi de alimentaţie publică
• Lipsa amenajărilor specifice, destinate • Degradarea peisajului prin acumularea
popasurilor şi campării deşeurilor
• Exploatarea intensivă a resurselor naturale
• Scăderea gradului de atractivitate a resurselor
cu valenţe turistice
• Practicarea braconajului, a pescuitului şi • Scăderea dramatică a efectivelor de faună
vânătorii necontrolate sălbatică

218
Acţiune Impactul negativ asupra mediului

• Modificări în comportamentul animalelor
• Hrănirea animalelor
• Pericole pentru turişti
• Turismul automobilistic • Poluarea cu gaze de eşapament
(parcarea şi circulaţia în locuri • Zgomot
interzise,abaterea de la drumurile principale ) • Distrugerea de specii floristice

219
Capitolul II
II. DIAGNOSTIC PROSPECTIV ȘI GENERAL
1. INTRODUCERE
Formularea diagnosticului prospectiv al dezvoltării teritoriale a județului Timiș pe

domenii țintă și componentele acestora se face pe baza problemelor și disfuncționalităților
identificate în faza anterioară.
Diagnosticul prospectiv urmăreşte investigarea şi estimarea condiţiilor viitoare ale
fenomenelor şi proceselor ce au loc în teritoriu, pentru evidenţierea atât a aspectelor negative
cât şi a oportunităţilor legate de desfăşurarea acestora. Problemele, respectiv oportunităţile
identificate au diferite grade de complexitate şi amploare, iar localizarea spaţială se referă fie
la areale, fie la localizări punctuale cu caracteristici similare.
Etapa de diagnostic prezintă problematica, ierarhizarea şi priorităţile domeniilor
diagnosticate la nivel judeţean şi regional. S-a urmărit evidenţierea celor mai semnificative
aspecte (probleme grave sau oportunităţi deosebite). Prezentarea problemelor identificate
precum şi a factorilor de favorabilitate pentru fiecare domeniu analizat s-a realizat sub forma
analizei S.W.O.T. Aceasta a constat în stabilirea punctelor tari şi a punctelor slabe ce se
manifestă teritorial, dar şi a oportunităţilor şi amenințărilor pe care le implică domeniile şi
subdomeniile amenajării teritoriului judeţean.
Documentaţia prezintă totodată obiectivele majore specifice domeniilor analizate,
rezultate atât din strategiile naţionale, regionale sau locale cât şi din analiza situaţiei existente
la nivelul teritoriului judeţean. Aceste obiective, cu un orizont de timp determinat, sunt cele
care dau măsura decalajului existent între starea actuală a judeţului şi situaţia dorită pentru
teritoriul vizat.
Pe baza diagnosticului prospectiv şi a evaluării decalajului dintre situaţia actuală şi
cea considerată necesară pentru orizontul de timp stabilit, s-a formulat diagnosticul general al
teritoriului judeţean.
Diagnosticul general are ca scop integrarea rezultatelor analizelor anterioare în
vederea evidenţierii principalelor aspecte negative precum şi a atuurilor şi oportunităţilor de
care acestea beneficiază. În acest sens, în cadrul prezentei faze a documentaţiei s-au
semnalat problemele complexe ale teritoriului, ca urmare a interrelaţionării diferitelor domenii,
ceea ce permite ierarhizarea priorităţilor de soluţionare, în funcţie de gravitatea acestor
probleme.
Pe baza problemelor identificate şi a priorităţilor stabilite, în etapa ulterioară se va
formula strategia spaţială de dezvoltare a judeţului în cadrul căreia se vor identifica acţiunile şi
măsurile necesare pentru asigurarea cerinţelor prioritare pe domeniile ţintă analizate.

220
2. ANALIZA SWOT
Tabelul nr. 78 Analiza mediului intern (puncte tari, puncte slabe) și a mediului exterm
(oportunități, amenințări)
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINȚĂRI

ZONE PROTEJATE
ARII PROTEJATE
- rețea de arii naturale - există 3 arii protejate - includerea unor arii - unele degradări
protejate de interes: de interes național care importante din teritoriul provocate în cadrul
național, internațional, nu au custode: Movila județului în Programul ariilor protejate ca
comunitar, județean; Șișitak, Pădurea Bistra, NATURA 2000; urmare a activităților
- varietate mare a Beba Veche; - prezența unor situri antropice insuficient
rezervațiilor: botanice, - 3 arii protejate de naturale cuprinse în controlate;
forestiere, ornitologice, interes județean nu au rețeaua ecologică - personal insuficient
mixte, pedologice, custode: Pădurea-Parc europeană Natura 2000 pentru a rezolva și
paleontologice; Buziaș, Pădurea și posibilitatea acestora gestiona protecția
- existența unei Dumbrava, Parcul de a beneficia de valorilor de patrimoniu
importante rețele de arii Banloc; fonduri comunitare; natural;
naturale protejate ca - 13 SCI-uri nu au - existența unei legislații - dezvoltarea unor
parte integrantă a rețelei structură de privind protecția ariilor proiecte insuficient
ecologice europene administrare; naturale valoroase; documentate în zone
Natura 2000 (19 SCI-uri, - 6 SPA-uri nu au - atragerea din vecinătatea unor
11 SPA-uri); structură de comunităților locale din site-uri naturale;
- există 5 propuneri de administrare; vecinătatea ariilor - braconajul;
extindere a unor Arii de - administrarea ariilor protejate în diverse - fragmentarea
Protecție Specială naturale protejate nu proiecte finanțate din habitatelor din cauza
Avifaunistică; este definitivată; fonduri structurale; dezvoltării
- există o propunere de - planurile de - existența în Regiune a infrastructurii;
declarare a unui Sit de management și unei Filiale a Academiei
Interes Comunitar nou; regulamentele ariilor Române (care cuprinde
- HCJ nr. 68/2008 naturale protejate nu și Comisia de
privind aprobarea sunt încă aprobate de monumente ale naturii);
studiilor științifice de Ministerul Mediului și
delimitare a zonelor Pădurilor;
tampon și de protecție - diverse activități
ale unor arii naturale economice ce se
protejate din județul desfășoară în unele arii
Timiș; naturale protejate
- există un proiect pentru neavizate de către
instituirea culoarului custozi;
ecologic între Munții - zonarea internă a
Apuseni și Carpații ariilor naturale protejate
Meridionali, în vederea de interes național nu
protejării arealului pentru este materializată în
exemplarele de urs; teren;
- în ariile protejate
instituite prin HCJ nr.
19/1995 au fost stabilite
limitele în teren, dar
administrațiile publice
locale nu cunosc
localizarea exactă a

221

acestora;
- insuficiente măsuri de
protecție a unor specii
și zone de habitat
natural;
- insuficienta
valorificare în circuitul
turistic a zonelor
naturale valoroase;
IZVOARE MINERALE ȘI GEOTERMALE
- prezența izvoarelor - doar în două localități - folosirea apelor - poluarea apelor
minerale carbogazoase apele minerale geotermale pentru minerale datorită
de diferite tipuri; carbogazoase sunt încălzirea locuințelor, surselor de nitrați și
- emanații gazoase îmbuteliate la Buziaș și serelor, nitriți;
mofetice la Buziaș; Sacoșu Mare; balneofizioterapie;
- ape termominerale - potențial termal
exploatate pentru cura insuficient valorificat;
balneară și agrement;
- potențial geotermal;
PEISAJUL
- specii de plante, - amplele lucrări de - degradarea
animale, păsări rare; hidroameliorații peisajului;
- județul este traversat (îndiguiri, regularizări - poluare estetică
de două drumuri de de albii, drenaj de datorate densității mari
migrație a păsărilor: adâncime, desecare de de construcții și unei
drumul panono-adriatic suprafață ) varietăți necontrolate
și drumul panono- de materiale de
bulgar; construcție;
- prezența unor zone
atractive din punct de
vedere peisagistic;
- peisaj viticol;
- Parcul Natural Lunca
Mureșului a fost declarat
pentru conservarea
peisajului;
- patrimoniul peisagistic
al satelor bănățene;
PATRIMONIUL CULTURAL
TURISM
- peisaje pitorești în - monumente ale naturii - deschiderea Hotelului - construcții "parazit"
zona montană (datorită nepuse în valoare; Timișoara de cinci stele; care nu se încadrează
reliefului carstic: chei, - slaba valorificare a - implicarea unor în genul arhitectural
defilee, peșteri etc.) și în izvoarelor minerale autorități locale pentru local;
zona deluroasă; existente deși sunt înființarea și/sau - practicarea unui
- atracții faunistice și cunoscute de foarte reabilitarea de stațiuni turism necontrolat cu
floristice; mult timp; turistice și posibilitate de afectare
- existența renumitelor - lipsa unor stațiuni balneoclimaterice; a cadrului natural și
podgorii permite turistice de interes - adaptarea la cerințele antropic;
includerea degustărilor național; de calitate ale UE; - riscul pierderii unor
de vinuri în programul - număr redus de - imediata vecinătate a tradiții și obiceiuri
turiștilor care vin pentru stațiuni UE; populare datorită
afaceri sau sunt în balneoclimaterice de - potențial de turism urbanizării accentuate,

222

tranzit; interes general (una cultural; a îmbătrânirii
- fond piscicol și singură la Buziaș); - meșteșuguri populației din mediul
cinegetic valoros; - localități cu resurse artizanale; rural și/sau a emigrării
- Herghelia de cai de la balneare nevalorificate; - recâștigarea populației spre țările
Izvin; - oferta de monumente atractivității centrelor sau zonele dezvoltate
- lacuri de acumulare și istorice din partea turistice tradiționale economic;
cursuri de ape care pot fi vestică a județului pentru turiștii autohtoni - măsuri de protecția
amenajate; Timiș este profund și din țările vecine; mediului în detrimentul
- zone cu potențial dezechilibrată; - posibilitatea activității turistice;
balnear; - bisericile de lemn nu implementării relativ - întârzierea privatizării
- Parcul Natural Lunca au faimă de destinație simple în circuitul unităților din turism;
Mureșului și alte zone pentru turismul cultural turistic a unor trasee de - calitatea slabă a
protejate cu suprafețe și nu se mai află nici drumeții; mediului în unele zone;
întinse (rezervații măcar în atenția - reducerea deteriorării - lipsa de
naturale, parcuri comunităților sătești în drumurilor agricole și competitivitate a
dendrologice, etc).; care au luat naștere; forestiere create și ofertelor de produse
- folclorul și tradițiile - multe biserici de lemn folosite de manieră turistice;
locale culinare și pentru au nevoie de renovare, spontană prin repararea - dezvoltarea
degustarea vinului; reabilitare, iluminare și întreținerea acestora competitivității ofertelor
- manifestări populare; interioară etc; ca urmare a practicării turistice în zonele
- posibilitatea practicării - patru orașe nu turismului; transfrontaliere;
unor forme variate de îndeplinesc indicatorii - existența programelor - stagnarea dezvoltării
turism: turism cultural, minimali de definire a educaționale pentru turismului rural în
turism de afaceri, localităților urbane în calificarea și zonele
congrese și reuniuni, ceea ce privește perfecționarea forței de monoindustriale;
turism balnear, odihnă și locurile în hoteluri: muncă din domeniul - dezvoltarea
recreere, vânătoare și Ciacova, Făget, Gătaia, turismului; industrială, agricolă și
pescuit sportiv etc. Recaș. - regimul silvic, silvică;
- bogatul patrimoniu - localități rurale care reglementat legal, poate - investiții scăzute în
cultural al județului: deși prezintă un avea efecte favorabile infrastructura turistică;
biserici, mănăstiri, potențial antropic asupra mediului și - poluarea;
castele și monumente; ridicat, pe teritoriul lor turismului; - concurență puternică
- județul este străbătut nu se află înregistrată - accesarea fondurilor din partea județelor
de drumuri europene; nicio structură de europene în vederea vecine: Hunedoara,
- organizarea primire turistică: reabilitării și dezvoltării Caraș-Severin;
manifestărilor Banloc, Criciova, zonelor turistice dar și - insuficiența fondurilor
economice și culturale Fârdea, Ohaba Lungă, îmbunătățirii alocate pentru
cu rezonanță națională Știuca; infrastructurii turistice reabilitarea
și internațională - ofertă limitată de (Programul Operațional infrastructurii de
favorizează dezvoltarea locuri de cazare de Regional, Axa prioritară transport;
turismului cultural și de categorie superioară 5). - o imagine a
afaceri; (un singur hotel este - restaurarea și stațiunilor balneare
- 4 trasee turistice +2 în clasificat la 5 stele la valorificarea durabilă a drept locuri de odihnă
curs de derulare; Săcălaz); patrimoniului cultural; și tratament pentru
- existența unor tipuri de - două pensiuni sunt - potențialul turistic al bolnavi și vârstnici;
turism de nișă care clasificate la 5 râurilor; - schimbarea șindrilei
funcționează foarte bine margarete, la - utilizarea potențialului de la bisericile de lemn
și poatet fi model pentru Dumbrăvița; ariilor protejate în cu învelitoare din tablă
alte inițiative - concentrarea dezvoltarea și țiglă;
(ENDUROMANIA); structurilor de cazare ecoturismului, turismului
turistică mai ales în balneoclimateric;
municipiul Timișoara; - crearea de noi stațiuni
- probleme ale turistice și revitalizarea
infrastructurii turistice și celor vechi;
tehnice în localități cu - începerea unei
resurse naturale și campanii de

223

antropice mari și foarte conștientizare în satele
mari; care dețin valori de
- lipsa unui sistem patrimoniu iar localnicii
unitar de administrare a nu conștientizează
zonelor protejate care valoarea lor;
să permită practicarea - promovarea mai
turismului în aceste intensă a bisericilor de
zone; lemn;
- promovare turistică - informații mai detaliate
insuficientă (indicatoare și în mai multe limbi a
de semnalizare a obiectivelor;
obiectivelor turistice; - iluminarea exterioară a
broșuri, pliante; puncte monumentelor istorice;
de informare etc.); - atragerea marilor
- lipsa infrastructurii de operatori internaționali
acces către obiectivele de turism în județ și
turistice; integrarea județului în
- formele de prezentare circuitele turistice
în muzee sunt în internaționale;
general învechite; - dezvoltarea turismului
- lipsa facilităților montan;
auxiliare de tip parcare, - îmbătrânirea populației
bufet de incintă, va duce la o creștere a
magazin de suveniruri, interesului în turismul
rampe de acces; balnear, prognozându-
- lipsa de materiale se o creștere a acestuia
promoționale traduse în turism;
sau mijloace moderne
de traducere pentru
turiștii străini;
- lipsesc resursele
umane specializate în
domeniu;
- lipsa organizațiilor de
promovare a turismului
rural;
- nu există reglementări
pentru posibilitatea
folosirii bazelor din
silvicultură în cadrul
circuitului turistic;
- lipsa infrastructurii de
mediu în localitățile pe
raza cărora există
obiective turistice sau
care sunt potrivite
pentru practicarea unui
turism de recreere în
zonele premontane;
- slaba dezvoltare a
structurilor de
agrement;
- degradarea
progresivă a
patrimoniului cultural-
turistic;

224

- lipsa organizațiilor de
promovare a turismului
rural;
3. OBIECTIVE MAJORE ALE AMENAJĂRII TERITORIULUI JUDEȚEAN PE

PRINCIPALELE DOMENII ȚINTĂ
Cunoaşterea obiectivelor majore ale dezvoltării teritoriale ale judeţului încă din etapa
elaborării diagnosticului este necesară pentru fixarea reperelor ce trebuie atinse pe domeniile
principale de analiză şi pentru determinarea decalajului dintre situaţia constatată în teritoriu şi
cea care se doreşte a fi realizată.
Stabilirea acestor obiective a fost corelată cu obiectivele cuprinse în strategiile şi
programele naţionale, regionale, locale sau sectoriale, dar a avut în vedere şi elementele care
condiţionează dezvoltarea judeţului Timiș identificate în etapa anterioară, precum şi sinteza
rezultatelor analizei S.W.O.T.
Documentele strategice pe care se bazează formularea obiectivelor de dezvoltare a
teritoriului judeţean şi orizontul de timp la care se referă sunt:
• Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013;
• Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2007-2013;
• Definirea Conceptului Național de Dezvoltare Spațială și introducerea lui în
structura Planului Național de Dezvoltare;
• Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030;
• PATN Secțiunea a III-a - Zone Protejate, Lgea nr. 5 din 6 martie 2000
• PATN Secțiunea a VIII-a Zone Turistice, Legea nr. 190 din 26 mai 2009;
• Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007-2026;
• Strategia Națională de Dezvoltare a Ecoturismului în România;
• Master Plan pentru Dezvoltarea Turismului Balnear;
• Strategia de dezvoltare durabilă a zonei montane;
• Programul Strategic de Dezvoltare a Turismului la nivelul zonei formate din
județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți;
• Planul de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest 2007-2013;
• Programul Operațional Sectorial de Mediu 2007-2013;
• Strategia Naţională de Protecţie a Mediului (2004 - 2025);
• Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă Orizonturi 2013-2020-2030,
aprobată prin HG nr. 1460/2008;

225
• Planul Regional de Acțiune pentru Mediu, Regiunea de Dezvoltare Vest, 2006

• Planul Local de Acțiune pentru Mediu, 2008;
• Planul Național de Dezvoltare 2007-2013;
• Strategia Națională de Conservare a Biodiversității;
• Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a județului Timiș, 2009-2015;
• Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Creștere Timișoara;
• Timișoara Vision 2030;
• Convenția europeană a peisajului;
• Ghid privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice;
Master Planul pentru Dezvoltarea turismului național al României 2007-2026 are ca
obiectiv formularea unui "cadru general de politici pentru dezvoltarea şi managementul durabil
al industriei turismului în ceea ce priveşte resursele naturale şi culturale ". Este important de
subliniat faptul că Master Planul anticipează existenţa unor beneficii viitoare pentru populaţie,
prin dezvoltarea turismului, beneficii ce se pot realiza prin "consolidarea sporirii şi păstrării
patrimoniului cultural".
Corespondenţa cu politicile naţionale şi regionale – POR – REGIO 2007-2013
Axa Prioritară 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului
5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural; crearea şi
modernizarea infrastructurilor conexe;
5.2 Crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor specifice pentru
valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic;
5.3 Valorificarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii necesare pentru
creşterea atractivităţii regiunilor României ca destinaţii turistice
Intersul pentru valorizarea patrimoniului cultural prin turism se constată şi la nivelul
Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest. Astfel, prin Strategia de Dezvoltare a Regiunii
Vest pentru perioada 2007-2013, la axa strategică III Turism, se definesc priorităţi, arii de
intervenţie şi operaţii care vizează dezvoltarea domeniilor suport precum infrastructura de
turism (amenajare drumurilor de acces, parcărilor, sistemelor de marcaj dar şi crearea şi
reabilitarea obiectivelor turistice de patrimoniu); creşterea competitivităţii sectorului turistic
(diversificarea ofertei turistice regionale, calificarea forţei de muncă, promovarea ofertei
turistice a regiunii) şi relansarea turismului prin dezvoltarea turismului de nişă (dezvoltarea
turismului rural şi a celui montan, conservarea şi valorificarea ariilor protejate din regiune,
crearea şi valorificarea unor circuite tematice, reabilitarea staţiunilor balneare, valorificarea
turismului speologic).
Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în România are ca principal
obiectiv "Crearea condiţiilor de dezvoltare a ecoturismului la nivelul ariilor protejate şi în zonele
din vecinătatea acestora, urmărindu-se realizarea unui produs ecoturistic competitiv pe plan
naţional şi internaţional".

226
Principalele orientări strategice pentru Parcul Natural Lunca Mureșului sunt:

Tabelul nr. 79 Principalele orientări strategice pentru Parcul Natural Lunca Mureșului
Elemente de Opțiuni strategice

atracție
Păduri de câmpie, Administraţia parcului desfăşoară o activitate intensă în privinţa realizării
avifaună, infrastructurii de vizitare şi în promovarea unor programe ecoturistice
zonă umedă (excursii cu canoe, cu bicicleta, vizite cu ghid la obiectivele din parc,
observarea animalelor), aceasta căpătând deja notorietate pentru această
nişă de piaţă. Reducerea impactului negativ generat de turismul de week-
end (picnic) în zona de est a parcului (Pădurea Ceala), îmbunătăţirea
infrastructurii de vizitare existente (în special a centrului de vizitare Ceala) şi
completarea ei, realizarea unor parteneriate cu diverse agenţii de turism prin
care să se vândă pachetele ecoturistice oferite de administraţia parcului,
promovarea culturii locale şi sprijinirea localnicilor pentru implicarea lor în
programele (eco)turistice (vânzarea unor produse tradiţionale, cazare în
case tradiţionale etc.) sunt câteva din direcţiile ce ar trebui urmate pentru
dezvoltarea şi consolidarea zonei ca destinaţie ecoturistică.
(Sursa: Strategia Națională de Dezvoltare a ecoturismului în România)
Obiectivul comun tuturor planurilor de amenajare a teritoriului este realizarea unei

dezvoltări echitabile şi durabile a teritoriului de referinţă prin adoptarea de comun acord de
către administraţiile publice locale a unui set de politici (direcţii de dezvoltare) pentru
principalele domenii cu relevanţă teritorială.
Obiectivul major general al planului de amenajare a teritoriului județean Timiș
vizează pentru anul 2020 "Dezvoltarea durabilă a județului Timiș - crearea unui mediu
economico-social competitiv, stabil, sănătos și diversificat, capabil să asigure creșterea
economică continuă, creșterea calității vieții cetățenilor și reducerea decalajelor de
dezvoltare față de regiunile Uniunii Europene".
Obiectivele principale specifice domeniului Zone protejate - turism se prezintă în
continuare:
- protecția și conservarea patrimoniului natural prin extinderea zonelor instituite ca
protejate, stabilirea zonelor de protecție a acestora şi managementul modern al acestora;
- valorificarea și protecția peisajelor naturale și culturale;
- restaurarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural construit;
- dezvoltarea turismului prin valorificarea durabilă a potenţialului turistic natural şi
cultural, dezvoltarea structurilor de cazare, dezvoltarea amenajărilor pentru agrement și
recreere.

227
4. DIAGNOSTIC PROSPECTIV
• PEISAJ
La nivelul județului se întâlnesc specii de plante, animale, păsări rare, ocrotite.
Diversitatea mare de elemente se datorează în primul rând varietăţii biotopurilor, ceea ce a
determinat existenţa a numeroase specii de câmpie joasă şi chiar de stepă, de zăvoaie,
precum şi numeroase elemente caracteristice zonelor colinare, de regiuni carstice şi montane.
Teritoriul județului este traversat de două drumuri de migrație a păsărilor: drumul panono-
adriatic și drumul panono-bulgar;
• ARII PROTEJATE
La nivelul județului Timiș sunt următoarele arii protejate: un parc natural, 14 rezervații
și monumente ale naturii de interes național, 4 arii naturale protejate de interes județean, o
Zonă umedă de Importanță Internațională (Sit RAMSAR), 19 Situri de Interes Comunitar, 11
Arii de Protecție Specială Avifaunistică. Dintre aceste arii protejate nu au structură de
administrare / custode:
- 3 arii protejate de interes național: Movila Șișitak, Pădurea Bistra, Beba Veche;
- 3 arii protejate de interes județean: Pădurea-Parc Buziaș, Pădurea Dumbrava,
Parcul Banloc;
- 13 Situri de Interes Comunitar: ROSCI0277 Becicherecu Mic, ROSCI0287 Comloșu
Mare, ROSCI0336 Pădurea Dumbrava, ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, ROSCI0338
Pădurea Paniova, ROSCI0345 Pajiștea Cenad, ROSCI0346 Pajiștea Ciacova, ROSCI0348
Pajiștea Jebel, ROSCI0349 Pajiștea Pesac, ROSCI0355 Podișul Lipovei-Poiana Ruscă,
ROSCI0388 Sărăturile de la Foeni-Grăniceri, ROSCI0390 Sărăturile Diniaș, ROSCI0402
Valea din Sânandrei.
- 6 Arii de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0079 Mlaștinile Murani; de
asemenea, și cele 5 SPA-uri recent declarate prin HG nr. 971/2011 necesită administrare
(ROSPA0126 Livezile - Dolaț, ROSPA0127 Lunca Bârzavei, ROSPA0128 Lunca Timișului,
ROSPA0142 Teremia Mare - Tomnatic, ROSPA0144 Uivar - Diniaș).
Principalele probleme ale ariilor naturale protejate, ale siturilor Natura 2000 în județul
Timiș sunt:
1. Administrarea ariilor naturale protejate (Legea 49 din 2011 pentru aprobarea
OUG nr. 57/2007, art. 18) nu este definitivată.
2. Planurile de management și regulamentele ariilor naturale protejate (Legea
49 din 2011 pentru aprobarea OUG. nr. 57/2007, art. 19) nu sunt aprobate încă de Ministerul
3. Zonarea internă a parcului natural (Legea 49 din 2011 pentru aprobarea
OUG. nr 57/2007, art. 22) nu este materializată în teren.
4. În ariile protejate instituite prin HCJ nr. 19/1997 au fost stabilite limitele în

228
teren, dar administrațiile publice locale nu cunosc localizarea exactă a acestora;
Izvoare minerale și geotermale

Apele minerale carbogazoase sunt prezente la: Buziaş, Sacoșu Mare, Pişchia, Fibiş,
Bogda, Ivanda (comuna Giulvăz), Călacea (comuna Orțișoara) însă doar la Sacoșu Mare și
Buziaș sunt îmbuteliate. Emanațiile gazoase mofetice se găsesc doar la Buziaș. Potențial
termal și geotermal foarte mare, nevalorificat suficient.
Obiective şi măsuri privind protejarea patrimoniului natural
Obiectivul principal: Protecția și conservarea patrimoniului natural
Protejarea patrimoniului natural prin aprobarea planurilor de management pentru
zonele instituite ca protejate şi extinderea acestora prin identificarea unor noi arii protejate
reprezintă măsuri prioritare ale strategiei regionale de dezvoltare.
Priorități:
- îmbunătățirea patrimoniului natural prin perfecționarea gestionării ariilor naturale
protejate, inclusiv completarea rețelei Natura 2000, adâncirea studiilor de specialitate pentru
fundamentarea proiectelor; atribuirea în custodie a ariilor naturale protejate;
- asigurarea unui management adecvat (conform legislației în domeniu) în raport cu
categoria ariei naturale protejate;
- preluarea în administrare / custodie a tuturor ariilor naturale protejate declarate;
- încetarea oricăror presiuni antropice asupra ariilor naturale protejate;
• TURISM
Deși este situat într-o zonă de câmpie care nu beneficiază de forme de relief
spectaculoase, pe teritoriul județului Timiș se întâlnesc elemente geografice reprezentative pe
seama cărora se poate fundamenta dezvoltarea unui turism durabil. Aceste elemente sunt:
resursele minerale și termale cu calități terapeutice dovedite, rezervațiile și ariile naturale
protejate, fondul piscicol bogat, potențialul râurilor și al lacurilor.
Potențialul turistic natural al județului Timiș este dat de cadrul natural al celor trei
trepte de relief, de elementele de climă aflate sub influențe oceanice și submediteraneene, de
rețeaua hidrografică, fondul cinegetic și piscicol, toare acestea putându-se constitui în
destinații turistice cu grad mare de atractivitate.
Potențialul turistic este constituit în principal din obiective de turism cultural. Zona are
o istorie bogată, existând posibilităţi multiple de valorificare a obiectivelor istorice. Însă oferta
de monumente istorice din partea vestică a județului este profund dezechilibrată: pe de o parte
orașul Timișoara, cu mii de clădiri valoroase de importanță europeană, de cealaltă parte
împrejurimile, sate mai mici sau mai mari cu câte o biserică declarată monument istoric.
De asemenea, în judeţ au fost create o serie de rezervaţii şi arii protejate, dar doar o
mică parte din acestea au fost amenajate pentru a permite accesul turiştilor. O altă potenţială

229
resursă turistică o constituie rezervaţiile de vânătoare. O resursă nevalorificată pe deplin o

constituie turismul alternativ, pentru care există câteva zone prielnice (de exemplu, Lacul
Surduc) dar neamenajate corespunzător.
Pe ansamblu, capacităţile de cazare existente nu sunt valorificate decât în mică
măsură. Turismul practicat în judeţ este în prezent unul de afaceri, concentrat în special în
centrele comerciale (cum este Timişoara) şi care a dus la creşterea numărului de unităţi de
cazare de rang înalt. Pe de altă parte, turismul rural (şi în special agroturismul) este slab
dezvoltat cu toate că în zona estică şi sud-estică a judeţului există potenţial agroturistic
datorită munţilor Poiana Ruscă şi a dealurilor Lipovei şi Făgetului.
Întreaga bază de cazare este concentrată în 33 localități, majoritatea acestora fiind
amplasate în partea centrală și estică a județului. Disfuncționalități mari se înregistrează:
- în orașul Ciacova care nu prezintă unități de cazare;
- în orașele Deta, Făget, Gătaia, Jimbolia, Recaș care prezintă unități insuficiente de
cazare;
- precum și într-o serie de localități rurale care deși prezintă un potențial antropic
ridicat, pe teritoriul lor nu se află înregistrată nicio structură de primire turistică: Banloc,
Criciova, Fârdea, Ohaba Lungă, Știuca.
- în partea de vest a județului datorită lispsei unităților de cazare.
Patru orașe din județul Timiș nu îndeplinesc indicatorii minimali de definire a
localităților urbane în ceea ce privește locurile în hoteluri (minim 50 de locuri): Ciacova (lipsă
structuri de cazare), Făget (41 de locuri), Gătaia (lipsă structuri de cazare de tip hotel), Recaș
(lipsă structuri de cazare de tip hotel).
La nivelul județului Timiș există un singur hotel care să ofere condiții de cinci stele (în
comuna Săcălaz), și două pensiuni de cinci margarete, la Dumbrăvița.
Cel mai mare număr de unități de cazare sunt în Municipiul Timișoara totalizând
52,63% din numărul total de unități de cazare existente în județul Timiș, urmat apoi la mare
distanță de Municipiul Lugoj (6,07%), Orașul Buziaș și comuna Margina cu 4,45% fiecare din
numărul total de unități de cazare existente în județul Timiș.
Analizând sosirile şi înnoptările în structurile de cazare turistică, se poate observa că
acestea sunt în număr mare în hoteluri şi pensiuni turistice şi mai puţine în alte structuri (vile
turistice, cabane, pensiuni agroturistice), fapt ce demonstrează caracterul cultural şi de afaceri
al turismului în judeţul Timiş.
În județul Timiș, unitățile administrativ-teritoriale cu resurse naturale și antropice mari
și foarte mari care au probleme ale infrastructurii turistice sunt: Orașele Făget și Sânnicolau
Mare, Banloc, Cenad, Criciova, Fârdea, Margina, Ohaba Lungă, Pietroasa, Știuca.
O altă problemă a turismului în judeţul Timiş este reprezentată de infrastructura
rutieră, în special cea care face legătura cu diferitele obiective turistice de interes. În acest
sens pot fi amintite drumurile care fac legătura cu obiectivele turistice din zona Bogda, zona
viticolă Recaş (inclusiv zona de dealuri Nadăş, Buzad), respectiv zona Munţilor Poiana Ruscă.
Această dezvoltare slabă a turismului se datorează unor factori cum sunt: densitatea

230
relativ scăzută a populaţiei din zonă, infrastructura de acces (rutieră şi de cale ferată) către
obiectivele turistice necorespunzătoare şi insuficient dezvoltată, dezinteresul populaţiei active
de a dezvolta servicii turistice, preţurile destul de mari ale serviciilor turistice existente, inclusiv
ignorarea necesităţii dezvoltării turismului de către regimul comunist. De asemenea, oferta
turistică şi produsele turistice sunt necompetitive iar personalul care lucrează în sectorul
turistic este sub-calificat. Firmele care activează în domeniul turistic sunt mai interesate de
oferta destinaţiilor turistice internaţionale şi a celor naţionale consacrate, direcţionând în acest
fel clienţii spre destinaţii din afara zonei transfrontaliere luate în considerare.
Dezvoltarea turismului ca prioritate a strategiei regionale trebuie să se realizeze în
judeţ prin extinderea şi modernizarea infrastructurii de cazare şi agrement,
crearea/modernizarea infrastructurilor conexe pentru valorificarea patrimoniului istoric şi
cultural (turism cultural şi ecumenic), precum şi dezvoltarea/modernizarea infrastructurilor
specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic (turism
balnear). Este necesară o mai bună valorificare a potenţialului pentru agroturism prin
dezvoltarea bazei de cazare specifice (pensiuni rurale, ferme turistice) şi reabilitarea accesului
şi a echipării tehnico – edilitare din localităţile vizate.
Având în vedere promovarea insuficientă a valorilor turistice, una din direcţiile
principale de intervenţie trebuie să prevadă creşterea atractivităţii turistice a judeţului printr-o
promovare eficientă: centre de promovare şi informare turistică, Internet, materiale
promoţionale, produse turistice complexe şi atractive care să ia în considerare şi posibilităţile
de cooperare interjudeţeană.
Obiective şi măsuri privind dezvoltarea turismului

Obiectiv: Crearea unei oferte turistice atractive și competitive care să pună în
valoare potențialul zonei și să contribuie la creșterea economică a județului Timiș
Priorități:
- Valorificarea optimă a resurselor turistice în contextul protejării acestora și a
mediului în conformitate cu principiile dezvoltării durabile;
- Accesarea fondurilor nerambursabile post-aderare prin programe ce vizează
dezvoltarea durabilă a domeniului turistic şi localităţilor rurale.
- Sprijinirea de către autorităţile locale a unor localităţi pentru a devenii staţiuni
turistice de interes naţional;
- Reabilitarea și modernizarea infrastructurii generale de transport pentru un mai bun
acces la obiectivele turistice;
- Dezvoltarea şi modernizarea infrastructuri turistice atât de cazare (mai ales a
structurilor de cazare de dimensiune medie şi cu grad de confort mediu spre ridicat) cât şi de
agrement şi servicii conexe;
- Refacerea şi protejarea patrimoniului cultural-istoric şi valorificarea lui în turism;
- Dezvoltarea şi promovarea unor trasee turistice care să pună în valoare atât
obiectivele naturale cât şi pe cele antropice;

231
- Amenajarea, echiparea și dezvoltarea zonelor de agrement și a pădurilor de

agrement în vederea dezvoltării ecoturismului și turismului de weekend;
- Semnalizarea corespunzătoare din punct de vedere turistic prin panouri de
informare a obiectivelor naturale şi antropice;
- Valorificarea superioară a izvoarelor minerale existente la nivelul judeţului Timiș;
- Dezvoltarea agroturismului ca alternativă pentru revigorarea acelor localităţi rurale
ce dispun de resurse turistice specifice;
- Calificarea personalului care lucrează în turism;
Tabelul nr. 80 Arii de intervenție și acțiuni
ARII DE INTERVENȚIE ACȚIUNI

Reabilitarea și modernizarea - Reabilitarea structurii rutiere de acces către obiectivele turistice
căilor de acces spre obiectivele din zonă;
turistice cu potențial ridicat - Asigurarea unor mijloace de transport în comun care să facă
legătura dintre stațiile CFR cele mai apropiate cu obiectivele
turistice cu potențial ridicat
Completarea și modernizarea - Refacerea marcajelor pe traseele turistice
sistemelor de marcaj turistic - Realizarea și extinderea marcajelor de tip panou stradal pentru
resursele naturale și antropice
Reabilitarea și amenajarea - Restaurarea și conservarea obiectivelor din patrimoniul cultural
obiectivelor turistice național și local
- Realizarea sau după caz reabilitarea infrastructurii turistice
(inclusiv de cazare) din apropierea obiectivelor turistice
- Reabilitarea siturilor istorice
Dezvoltarea turismului de nișă - Valorificarea zonelor cu potențial turistic din județul Timiș: zona
și a altor tipuri Munților Poiana Ruscă, Zona Lac Surduc, Zona Făget, Zona
Timișoara, Zona Buziaș:
- Promovarea turismului de sporturi extreme și aventură
- Promovarea turismului de echitație
- Promovarea turismului de vânătoare și pescuit
- Amenajarea de structuri turistice de primire și echipare tehnică în
puncte cheie de-a lungul traseelor turistice și a arterelor rutiere de
tranzit
Valorificarea resurselor naturale - Amenajarea de infrastructuri destinate unor activități turistice
și a celor specifice satelor speciale (ex: Puncte de observare faună, poteci, alei, puncte de
românești prin turism durabil popas etc)
- Stimularea elaborării planurilor de amenajare și de management
al zonelor cu potențial turistic
- Dezvoltarea structurilor de cazare și de agrement specifice
turismului eco și agro
- Promovarea brandurilor specifice "eco"
- Promovarea produselor specifice satului: folclorice, gastronomice,
stil rural de viață
- Promovarea agroturismului în corelare cu promovarea
evenimentelor tradiționale populare (târguri de meșteșuguri
tradiționale, rugi, sărbători religioase)
Promovarea turismului în zona - Realizarea unor produse turistice transfrontaliere (trasee turistice
transfrontalieră pe ambele părți ale frontierei în zone cu caracteristici și/sau tradiții
comune)
Conservarea și valorificarea - Valorificarea și amenajarea obiectivelor turistice naturale (lacuri,

232
ariilor naturale protejate peșteri, formațiuni geologice, chei, cascade) pentru activități
turistice
Promovarea județului Timiș ca - Încurajarea investițiilor în centre hoteliere de categorie Business
destinație de afaceri și turistică - Stimularea dezvoltării infrastructurii pentru manifestări
expoziționale de anvergură zonală, națională și internațională
Valorificarea potențialului - Reabilitarea, extinderea și modernizarea stațiunilor balneare
balnear al județului - Stimularea investițiilor care valorifică resursele naturale cu
valoare terapeutică
- Dezvoltarea facilităților specifice pentru tratamentul de prevenție
wellness
- Dezvoltarea facilităților de entertainment
- Promovare și informare turistică cu privire la potențialul balnear al
județului Timiș
- Reabilitarea structurii rutiere de acces către stațiunile balneo-
climaterice
- Retehnologizarea și modernizarea bazelor de tratament existente
- Modernizarea rețelelor de utilități publice aferente stațiunilor
balneare
- Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de recreere din
stațiunile balneare (alei de acces către izvoare, parcuri balneare
etc)
Calificarea personalului care - Formare profesională și training pentru resursele umane din
lucrează în turism domeniul turismului
- Adaptarea curriculei din școlile de artă și meserii cu profil turistic
la noile cerințe ale pieței forței de muncă din turism
Promovarea unui turism cultural - Promovarea turismului religios
istoric - Promovarea programelor turistice tematice pentru valorificarea
artei populare
- Promovarea turismului etnic
- Promovarea circuitelor cultural-turistice
- Identificarea de noi trasee turistice
Creșterea rolului planificării Elaborarea / actualizarea strategiilor și planurilor regionale și locale
strategice în programarea și de turism
implementarea măsurilor de
dezvoltare a turismului
Tabelul nr. 81 Sinteza aspectelor relevante de mediu în ceea ce privește turismul din
județul Timiș (PLAM)
1 TURISMUL
1.1 Lipsa managementului în dezvoltarea și controlul activităților turistice și de agrement, în special
a turismului ecologic, știintific și a agroturismului
1.2 Intrarea în legalitate a caselor de vacanță construite ilegal în ariile protejate sau în zonele
tampon
1.3 Situația deficitară din punct de vedere igienico-sanitar, al canalizării și a gestiunii deșeurilor în
cadrul obiectivelor turistice
1.4 Lipsa de întreținere a zonei Pădurea Verde
1.5 Instalatii degradate și condiții improprii de exploatare și funcționare a stațiunii balneare Buziaș,
Băile Călacea și Lovrin
1.6 Lipsa educației ecologice și ignorarea legislației actuale
1.7 Absenţa lobby-ului turistic, des întâlnit în alte situri naturale în Europa

233
5. DIAGNOSTIC GENERAL
Diagnosticul general pune în relaţie problemele specifice relevate prin diagnosticul pe

domenii şi subdomenii în vederea evidenţierii, prin tehnici de integrare, a disparităţilor,
disfuncţionalităţilor şi potenţialităţilor la nivel judeţean.
Prin sintetizarea şi integrarea problemelor şi elementelor de favorabilitate identificate
se pot determina sinergiile şi infuenţele dintre procesele şi fenomenele ce se manifestă în
teritoriu. Se crează astfel posibilitatea de a stabili cele mai semnificative disparităţi cu implicaţii
sociale şi economice, pentru a căror atenuare este necesar să se concentreze resursele
disponibile în etapa de implementare a planului de amenajare a teritoriului.
Analiza anterioară detaliată a aspectelor teritoriale ce caracterizează judeţul Timiș
permite identificarea unor areale mari cu probleme şi factori de favorabilitate similari, care pot
fi relaţionate cu unităţile mari de relief, cu desfăşurare de la est la vest.
Se prezintă în continuare diagnosticul general al fiecăreia dintre aceste zone prin
sintetizarea elementelor de favorabilitate care pot influenţa evoluţia pozitivă a teritoriului,
precum şi a principalelor probleme, disparităţi şi disfuncţionalităţi ce caracterizează structura
teritoriului din arealul de referinţă.
• Zona montană
Factori de favorabilitate
- cadrul natural pitoresc datorită reliefului carstic: chei, lapiezuri, doline, văi oarbe,
sohodoluri, defilee mici (Defileul Gladnei de la Surduc), peșteri (Peștera Românești, Stânca lui
Florian, Colțu);
- număr ridicat de trasee turistice pentru drumeție montană;
- patrimoniu natural deosebit format din: aria naturală protejată de interes național
Acumularea Surduc, de cele patru situri de interes comunitar ROSCI0219 Rusca Montană,
ROSCI0064 Defileul Mureșului, ROSCI0355 Podișul Lipovei - Poiana Ruscă, ROSCI0250
Ţinutul Pădurenilor și de aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0029 Defileul
Mureșului Inferior și Dealurile Lipovei.
- tipuri de habitate de interes comunitar, specii de mamifere și păsări de interes
comunitar;
- izvoare de ape minerale termale și radio-active la Tomești;
- potențial turistic natural foarte ridicat;
- prezența bisericilor de lemn;
- zonă importantă de agroturism și turism montan, sportiv;
Probleme principale
- echilibrul fragil al ariilor naturale protejate care pot fi supuse riscului unor fenomene
de degradare, pășunatului abuziv sau circulației turistice necontrolate;

234
- probleme ale infrastructurii turistice / tehnice la Fârdea, Margina, Pietroasa,

Tomești;
• Zona dealurilor subcarpatice
- cadrul natural pitoresc (peisaj viticol) și climat temperat cu nuanțe moderate;
- prezența drumului de migrație a păsărilor, drumul panono-bulgar urmat de: gâște
sălbatice mari, gârlițe, cocori, rațe sălbatice mari și mici, prepelițe, turturele, ciocârlii, presuri
de baltă;
- zonele cu fond cinegetic și piscicol;
- echitație la Izvin;
- club de glof în localitatea Recaș;
Probleme principale
- riscul degradării cadrului natural ca urmare a unor factori naturali: inundații pe
cursuri de apă și pe torenți, alunecări de teren;
- deficiențe în activitățile turistice: nivel încă redus de modernizare a bazei de cazare
și de diversificare a structurilor de agrement, slabă valorificare a potențialului pentru
agroturism; resurse balneare neexploatate la Bogda;
- probleme ale infrastructurii turistice / tehnice la Știuca, Criciova, Ohaba Lungă;
- orașe care nu îndeplinesc indicatorii minimali de definire a localităților urbane în
ceea ce privește locurile în hoteluri (minim 50 de locuri): Făget (41 de locuri), Recaș (lipsă
structuri de cazare de tip hotel).
• Zona de câmpie
- zona de mare concentrare a patrimoniului natural: arii naturale protejate de interes
național, județean, comunitar, internațional;
- prezența drumului de migrație a păsărilor, drumul panono-adriatic urmat de: gâște
sălbatice, gârlițe, grauri, stăncuțe, prepelițe, botgroși, sturzi;
- prezența stațiunii balneoclimaterice de interes național Buziaș, și a celor 3 localități
cu factori naturali terapeutici: Călacea, Ivanda, Timișoara care susțin turismul balnear al
județului;
- prezența izvoarelor minerale, termale și geotermale;
- potențial turistic cultural foarte ridicat în municipiul Timișoara;
- posibilități de practicare și a altor forme variate de turism: turismul în arii protejate,
cicloturismul, pescuitul sportiv;
- zonele cu fond cinegetic și piscicol;
Probleme principale

235
- echilibrul fragil al ariilor naturale protejate care pot fi supuse riscului unor fenomene
de degradare, pășunatului abuziv (Mlaștimile Murani) sau circulației turistice necontrolate,
coborârii pânzei de apă freatică (Arboretumul Bazoș); recoltarea speciilor protejate din flora și
fauna sălbatică (Pajiștea cu narcise Bătești);
- valorificare insuficientă a potențialului turistic în special în partea extrem vestică a
câmpiei; insuficientă dezvoltare a structurilor de agrement;
- resurse balneare neexploatate (Pișchia, Fibiș, Periam, Lenauheim, Uivar, Cărpiniș,
Ciacova, Banloc, Beba Veche, Tomnatic, Beregsău Mic, Comloșu, Grabaț, Saravale);
- numărul cel mai mare de turiști este polarizat de municipiul Timișoara (81,83%),
urmat la diferență foarte mare de orașul Buziaș (5,41% și municipiul Lugoj (3,69%); accelași
lucru se întâmplă și în privința numărului de înnoptări;
- orașe care nu îndeplinesc indicatorii minimali de definire a localităților urbane în
ceea ce privește locurile în hoteluri (minim 50 de locuri): Ciacova (lipsă structuri de cazare),
Gătaia (lipsă structuri de cazare de tip hotel);
Diagnosticul prospectiv şi cel general prin care s-au prezentat principalele fenomene
şi procese cu evoluţie în teritoriul judeţean, importante prin aspectele lor spaţiale, vor sta la
baza formulării direcţiilor de intervenţie şi a măsurilor necesare pentru atingerea obiectivelor
strategice generale şi specifice fiecărui domeniu al amenajării teritoriului judeţean.

236
Capitolul III
III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAȚIALĂ
1. INTRODUCERE
Strategia de dezvoltare spaţială a judeţului este orientată către atingerea celor trei
ţinte care asigură coeziunea economică, socială şi teritorială, creşterea competitivităţii şi
anume: dezvoltarea policentrică şi noi relaţii urban - rural, accesul egal la infrastructuri şi
cunoaştere şi dezvoltarea durabilă, managementul prudent al resurselor naturale şi al
patrimoniului.
Strategia de dezvoltare spaţială a judeţului cuprinde obiectivele strategice generale
care vizează dezvoltarea teritoriului pe termen mediu și lung. Obiectivele strategice generale
au caracter de principii majore care indică direcţiile de bază de dezvoltare ale judeţului prin
valorificarea potenţialului natural, antropic și uman şi care asigură eliminarea reducerea
decalajelor dintre situaţia existentă şi cea dorită.
Strategia de dezvoltare spațială sectorială pe domenii de activitate se structurează pe
obiective pentru domenii țintă. Obiectivele pentru domenii țintă vor soluționa problemele și
disfuncționalitățile identificate și se încadrează în obiectivele strategice generale dintre care
protecția mediului are un rol important.
Programul de măsuri este un set coerent și corelat de propuneri de
dezvoltare/organizare spațială a teritoriului, structurat pe etape și responsabilități, în condițiile
legii, care va cuprinde în mod obligatoriu și cele necesare pentru prevenirea, reducerea și
compensarea efectelor negative asupra mediului, precum și de monitorizare a efectelor
implementării acestora.
Măsurile de amenajare a teritoriului, subordonate obiectivelor specifice amenajării
teritoriului, au dimensiune spațială și caracter director, din acestea decurgând implicații cu
caracter economic, social și de protecția mediului, susținute organizatoric și juridic, structurate
pe etape, cu durata determinată - termen scurt și mediu (3-5 ani), termen mediu și lung (5-10
ani) şi de perspectivă (10-15 ani).
Fiecare măsură sau set de măsuri se vor relaționa cu un obiectiv specific, cu referire
concretă la influențarea dezvoltării spațiale a județului.
Prin măsurile propuse se vor contura arii specifice de intervenție în teritoriul județean
și se vor indica modalitățile de realizare a acțiunilor propuse.
Se va propune lista proiectelor prioritare cu evidențierea posibilității accesării
fondurilor europene și/sau guvernamentale, regionale etc.
Grupurile de lucru constituite au avut următoarea componență:

237
Tabelul nr. 82 Grupurile de lucru
DATA GRUPUL DE LUCRU COMPONENȚĂ (INSTITUȚII)

1.06.2011 Cadrul natural/Mediu/Zone de Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Banat" al
risc județului Timiș
Direcția pentru Agricultură Județeană Timiș
Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice
Timișoara
Facultatea de Hidrotehnică Timișoara
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Timiș
Direcția Silvică Timiș
Consiliul Județean Timiș
INCD ECOIND
SC URBAN TEAM SRL
URBAN PROFESIONAL CONSULTING
13.07.2011 Zone protejate/Turism Muzeul Banatului
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Timiș
Administrația Bazinală de Apă Banat
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare
Timișoara
Muzeul Banatului
Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara
DKMT
ADETIM, Agenția de Dezvoltare Economică Timiș
INCD ECOIND
Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi
Timiș
Asociația Pescarilor Sportivi Timișoara
Timișoara
Direcția pentru DMINISTRAREA Drumurilor și Podurilor
Județene Timiș
SC URBAN TEAM SRL
14.07.2011 Păduri Camera Agricolă a județului Timiș
Direcția Agricolă Județeană Timiș
S.C.V.R. ECOCONSTRUCT SRL
SC URBAN TEAM SRL
17.11.2011 Zone de risc natural și Consiliul Județean Timiș
tehnologic Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Banat" al
județului Timiș
Timișoara
Universitatea Politehnică Timișoara
Administrația Națională "Îmbunătățiri Funciare" R.A.
Sucursala Timiș
SC URBAN TEAM SRL
VELPLAN DESIGN
17.11.2011 "Studiul de fundamenatre - Consiliul Județean Timiș
Îmbunătățirea calității mediului Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice

238
DATA GRUPUL DE LUCRU COMPONENȚĂ (INSTITUȚII)

prin împădurirea terenurilor Timișoara
agricole degradate în județul Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara
Timiș și realizarea perdelelor Administrația Bazinală de Apă Banat
verzi de protecție ale Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare
localităților" Timișoara
S.C.V.R. ECOCONSTRUCT SRL
SC URBAN TEAM SRL
VELPLAN DESIGN
8.12.2011 Consiliul Județean Timiș
Timișoara
Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Banat" al
județului Timiș
SC URBAN TEAM SRL
VELPLAN DESIGN
SC CPCP STUDIO SRL
SC GENIUS LOCCI SRL
Colectarea de date pentru întocmirea prezentului volum, a fost completată prin

contribuția adusă de următoarele instituții sub formă de consultări tehnice verbale sau în scris
oferite echipei de elaborare P.A.T.J. Timiș:
- Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara, Regiunea Vest (date
generale privind mediul, ariile protejate, limite arii protejate).
- Garda Națională de Mediu, Comisariatul Regional Timiș, Comisariatul Județean
Timiș, (coridoare ecologice, arii naturale protejate).
- C.J. Timiș, Compartimentul Protecția Mediului și Energii neconvenționale (date
mediu)
- Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Timișoara (date generale
privind pădurile).
- ROMSILVA Direcția Silvică Timiș (date generale privind pădurile).
- Direcția pentru Agricultură Județeană Timiș (situația pe UAT a fondului funciar).
- Direcția Regională de Statistică Timiș (fișa localităților 2002-2009)
- DKMT (date privind turismul, trasee turistice, studiu de turism)
- MMP, OI POS Mediu Timișoara (date privind situația proiectelor finanțate prin POS
Mediu 2007-2013 în județul Timiș)
- Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Timiș (date turism).

239
- Regiunea Vest, Agenția pentru Dezvoltare Regională (situația proiectelor aflate în

contractare/contractate din cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013 în județul
Timiș).
- MDRT, Direcția Generală Turistică, Autorizare, Regiunea Vest (date unități de
cazare, structuri turistice)
- Asociația Pescarilor Sportivi Timișoara (date fond piscicol).
2. DOMENIUL ȚINTĂ ZONE PROTEJATE - TURISM
2.1. OBIECTIVE ALE DEZVOLTĂRII JUDEȚULUI TIMIȘ 2009-2015 24
Obiectivul major general al planului de amenajare a teritoriului județean Timiș

vizează pentru anul 2020 "Dezvoltarea durabilă a județului Timiș - crearea unui mediu
economico-social competitiv, stabil, sănătos și diversificat, capabil să asigure creșterea
economică continuă, creșterea calității vieții cetățenilor și reducerea decalajelor de
dezvoltare față de regiunile Uniunii Europene".
2.2. OBIECTIVE REFERITOARE LA PATRIMONIUL NATURAL PROTEJAT

Obiectiv de dezvoltare: Protecția valorilor de patrimoniu natural
Patrimoniul natural al județului Timiș este deosebit de valoros și diversificat: 15 arii

naturale protejate de interes național (3 sunt în fond forestier), 4 arii naturale protejate de
interes județean, un sit de importanță internațională (Sit Ramsar), 30 arii de interes comunitar
(din care 19 sunt Situri de Interes Comunitar și 11 Arii de Protecție Specială Avifaunistică).
Acţiunea de protejare a patrimoniului natural propusă pentru judeţul Timiș se
corelează cu o serie de documente strategice la nivel european şi naţional:
1. Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013, Axa prioritară 4 –
"Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecția Naturii";
2. Strategia Naţională de Conservare a Biodiversităţii.
Probleme majore:
• Administrarea ariilor naturale protejate (Legea 49 din 2011 pentru aprobarea OUG
nr. 57/2007, art. 18) nu este definitivată.
• Planurile de management și regulamentele ariilor naturale protejate (Legea 49 din
2011 pentru aprobarea OUG. nr. 57/2007, art. 19) nu sunt aprobate încă de Ministerul
24
Conform STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A JUDEȚULUI TIMIȘ 2009-2015,
adoptată prin Hotărârea Consiliului Județean Timiș nr. 52/26.05.2009

240

• Zonarea internă a parcului natural (Legea 49 din 2011 pentru aprobarea OUG. nr
57/2007, art. 22) nu este materializată în teren.
• În ariile protejate instituite prin HCJ nr. 19/1995 au fost stabilite limitele în teren,
dar administrațiile publice locale nu cunosc localizarea exactă a acestora;
• Rezervaţiile ornitologice ameninţate de activităţile antropice (pescuit, acces cu
bărci, construcţii de locuinţe de vacanţă, turism neorganizat, amenajări hidrotehnice,
vânătoare, braconaj, colectări de material biologic, recoltări stuf, tăieri ilegale de vegetaţie
lemnoasă, cosit, incendieri);
• Rezervaţiile forestiere sunt ameninţate datorită lipsei amenajărilor necesare,
pierderi cauzate de boli şi dăunători, turism neorganizat, depozitare necontrolată de deşeuri;
• Rezervaţiile botanice sunt ameninţate de păşuntul excesiv, recoltarea speciilor
protejate din flora şi fauna sălbatică, depozitare necontrolată de deşeuri;
• Rezervaţiile pedologice sunt ameninţate de păşuntul excesiv, eroziunea solului,
depozitare necontrolată de deşeuri;
• Rezervaţia paleontologică este ameninţată de eroziunea solului datorată
intensificării proceselor de levigare.
Obiective:
• Asigurarea managementului corespunzător al ariilor naturale protejate,
inclusiv Natura 2000
Definitivarea administrării ariilor naturale protejate conform Legii 49 din 2011 pentru
aprobarea OUG nr. 57/2007, art. 18.
Înființarea structurilor administrative ale ariilor naturale protejate și întărirea capacității
lor. Modul de atribuire a administrării, respectiv custodiei ariilor naturale protejate se stabilește
în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 1948/2010 privind
aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită
constituirea de structuri de administrare și a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor
naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare.
În prezent, în județul Timiș există 3 arii protejate de interes național care nu au
custode: Movila Șișitak, Pădurea Bistra, Beba Veche și 3 arii protejate de interes județean
care nu au custode: Pădurea-Parc Buziaș, Pădurea Dumbrava, Parcul Banloc. Necesită
administrare:

241
- 6 Arii de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0079 Mlaștinile Murani; de

asemenea, și cele 5 SPA-uri recent declarate prin HG nr. 971/2011 necesită administrare
(ROSPA0126 Livezile - Dolaț, ROSPA0127 Lunca Bârzavei, ROSPA0128 Lunca Timișului,
ROSPA0142 Teremia Mare - Tomnatic, ROSPA0144 Uivar - Diniaș).
Luare în administrare / custodie a tuturor ariilor naturale protejate se va implementa
printr-o serie de acțiuni precum:
- Informarea factorilor interesați (ONG-uri, autorități locale, Romsilva, alte persoane
fizice sau juridice) asupra ariilor naturale protejate neluate în administrare / custodie până în
prezent.
- Organizarea de ședințe de instruire și comunicare a factorilor interesați referitoare la
condițiile de atribuire în custodie / admiinistrare a ariilor protejate.
Realizarea și implementarea planurilor de management și a regulamentelor tuturor
ariilor naturale protejate
Este necesară elaborarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000,
după preluarea în administrare / custodie:
- 6 Arii de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0079 Mlaștinile Murani;
ROSPA0126 Livezile - Dolaț, ROSPA0127 Lunca Bârzavei, ROSPA0128 Lunca Timișului,
ROSPA0142 Teremia Mare - Tomnatic, ROSPA0144 Uivar - Diniaș.
Se impune respectarea măsurilor de protecție și conservare conform regimului ariilor
naturale protejate. Unitățile administrativ teritoriale în cadrul cărora sunt situri Natura 2000 fără
plan de management sunt: Timișoara, Buziaș, Ciacova, Deta, Recaș, Sânnicolau Mare,
Banloc, Becicherecu Mic, Bogda, Boldur, Bucovăț, Cenad, Cenei, Comloșu Mare, Chevereșu
Mare, Curtea, Darova, Denta, Dudeștii Noi, Foeni, Ghilad, Ghizela, Giera, Giroc, Gottlob,
Jebel, Lenauheim, Lovrin, Livezile, Margina, Moșnița Nouă, Orțișoara, Otelec, Parța, Pădureni,
Peciu Nou, Pietroasa, Pișchia, Racovița, Saravale, Secaș, Sânandrei, Sânpetru Mare,
Sânmihaiu Român, Sacoșu Turcesc, Șag, Teremia Mare, Tomești, Tomnatic, Topolovățu
Mare, Uivar.
Managementul siturilor Natura 2000 este structurat pe patru directive de bază:
evaluarea impactului asupra mediului a oricăror planuri și/sau proiecte susceptibile să
afecteze starea de conservare a speciilor și habitatelor pentru care situl a fost desemnat;
stabilirea de măsuri compensatorii pentru planurile/proiectele care au un efect negativ asupra
mediului și pentru care nu există soluții pentru reducere efectelor (interes public major, inclusiv
rațiuni socio-economice); implementarea măsurilor de conservare prin implementarea
planurilor de management sau contracte de management cu proprietarii. În cazul habitatelor
sau a speciilor prioritare, un plan sau proiect cu potențial impact asupra acestora se poate

242
aproba doar dacă este legat de sănătatea sau siguranța populației sau are consecințe
benefice de importanță majoră pentru mediu;
La Ministerul Mediului și Pădurilor s-a trimis spre avizare regulamentul ariei protejate
pentru șase situri Natura 2000 (ROSCI0064 Defileul Mureșului Inferior, ROSCI0108 Lunca
Mureșului Inferior, ROSCI0109 Lunca Timișului, ROSPA0047 Hunedoara Timișană,
ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior, ROSPA0095 Pădurea Macedonia). De asemenea, tot
spre avizare la Ministerul Mediului și Pădurilor sunt 4 planuri de management (ROSCI0108
Lunca Mureșului Inferior, ROSPA0029 Defileul Mureșului Inferior și Dealurile Lipovei,
ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior, ROSPA0078 Mlaștina Satchinez).
Managementul ariilor naturale protejate se face diferențiat în funcție de tipologia lor:
- rezervații științifice: Managementul rezervațiilor științifice asigură un regim strict de
protecție prin care habitatele sunt păstrate într-o stare pe cât posibil neperturbată. În aceste
zone se interzice desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare,
educație și de ecoturism cu limitările descrise în planurile de management, cu acordul forului
științific competent și al administratorului rezervației științifice.
- monumente ale naturii: Managementul monumentelor naturii se face după un regim
strict de protecție care asigură păstrarea trăsăturilor naturale specifice. În funcție de gradul lor
de vulnerabilitate, accesul populației poate fi limitat sau interzis.
- rezervații naturale: Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție
de caracteristicile acestora, prin măsuri active de gospodărire pentru a asigura menținerea
habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice.
Pe lângă activitățile științifice, după caz, pot fi admise activități turistice, educaționale,
organizate. Sunt admise unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale. Sunt
interzise folosințe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care daunează obiectivelor
atribuite.
- parcuri naturale: Managementul parcurilor naturale urmărește menținerea
interacțiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversității habitatelor și peisajului,
promovând păstrarea folosințelor tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea
activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale. De asemenea, se oferă
publicului posibilități de recreere și turism și se încurajează activitățile științifice și
educaționale.
- zone umede de importanță internațională: Managementul acestor zone se
realizează în scopul conservării lor și al utilizării durabile a resurselor biologice pe care le
generează, în conformitate cu prevederile Conventiei privind conservarea zonelor umede de
importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice.
- arii de protecție specială avifaunistică: Managementul ariilor speciale de protecție
avifaunistică se realizează ca și pentru ariile speciale de conservare. Managementul ariilor
speciale de conservare necesită planuri de management adecvate specifice siturilor
desemnate sau integrate în alte planuri de management și măsuri legale, administrative sau
contractuale în scopul evitării deteriorării habitatelor naturale și a habitatelor speciilor, precum
și a perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau proiect care nu

243
are o legătură directă sau nu este necesar pentru managementul ariei speciale de conservare,
dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinație cu alte planuri ori
proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potențiale asupra ariei naturale
protejate de interes comunitar, având în vedere obiectivele de conservare a acesteia, conform
prevederilor art. 28 din Legea nr. 49/2011.
- situri de importanță comunitară: Managementul ariilor speciale de protecție
avifaunistică se realizează ca și pentru ariile speciale de conservare.
Realizarea și implementarea planurilor de management și a regulamentelor ariilor
naturale protejate se va implementa printr-o serie de acțiuni precum:
- Identificarea și accesarea surselor de finanțare pentru susținerea ariei protejate.
- Informarea administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate cu privire la
realizarea Planurilor de Management și al regulamentelor și indicarea ghidurilor elaborate în
acest sens.
- Elaborarea planurilor de management și a regulamentelor respectând termenele
prevăzute de lege.
- Educarea și informarea publicului
Materializarea în teren a zonării interne a parcului natural (Legea nr. 49/2011 pentru
aprobarea OUG. nr. 57/2007, art. 22).
Zonarea internă a a parcului natural se face prin planul de management, care este
aprobat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor, prin definirea și
delimitarea, după caz a: zonelor cu protecție strictă, zonelor de protecție integrală, zonelor-
tampon, zonelor de dezvoltare durabilă a activităților umane.
Zonele cu protecție strictă sunt zonele din parcurile naturale de mare importanță
științifică, ce cuprind atât rezervații științifice, cât și zone sălbatice în care nu au existat
intervenții antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus. În aceste zone se interzice
desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare, educație
ecologică, activități de ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management.
Zonele de protecție integrală cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului
natural din interiorul parcului natural. În aceste zone sunt interzise:
a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum și orice forme
de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecție și/sau de conservare;
b) activitățile de construcții-investiții, cu excepția celor destinate administrării ariei
naturale protejate și/sau activităților de cercetare științifică ori a celor destinate asigurării
siguranței naționale sau prevenirii unor calamități naturale.
Excepție, în zonele de protecție integrală, în afara perimetrelor rezervațiilor știintifice,
se pot desfășura următoarele activități:
a) științifice și educative;
b) activități de ecoturism care nu necesită realizarea de construcții-investiții;
c) utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat numai cu animale

244
domestice, proprietatea membrilor comunităților care dețin pășuni sau care dețin dreptul de
utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe
suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele avizate de administrația parcului, astfel
încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente;
d) localizarea și stingerea operativă a incendiilor;
e) intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al
reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administrației ariei
naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, și aprobate de către autoritatea publică
centrală pentru protecția mediului și pădurilor;
f) acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, cu avizul administrației ariei
naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, cu aprobarea autorității publice centrale
pentru protecția mediului și pădurilor. În cazul în care calamitățile afectează suprafețe de
pădure, acțiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administrației în baza
hotărârii consiliului științific, și cu aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului
și pădurilor;
g) acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită
extrageri de arbori, și acțiunile de monitorizare a acestora;
h) acțiunile de combatere a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită
evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulțire, cu avizul
administrației în baza hotărârii consiliului științific și cu aprobarea autorității publice centrale
pentru protecția mediului și pădurilor.
Zonele-tampon în parcurile naturale denumite zone de management durabil, nu se
includ în zonele cu protecție integrală, strictă sau de dezvoltare durabilă a activităților umane
și care fac trecerea între zonele cu protecție integrală și cele de dezvoltare durabilă.
În zonele-tampon, respectiv în zona de management durabil este interzisă realizarea
de construcții noi, cu excepția celor ce servesc strict administrării ariei naturale protejate sau
activităților de cercetare științifică ori a celor destinate asigurării siguranței naționale sau
prevenirii unor calamități naturale.
În zonele de management durabil se pot desfășura următoarele activități:
a) științifice și educative;
b) activități de ecoturism care nu necesită realizarea de construcții-investiții;
c) utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat numai cu animale
domestice, de către proprietarii care dețin pășuni sau care dețin dreptul de utilizare a acestora
în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele și
cu speciile și efectivele avizate de administrația parcului, astfel încât să nu fie afectate
habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente;
d) localizarea și stingerea operativă a incendiilor;
e) intervențiile pentru menținerea habitatelor în vederea protejării anumitor specii,
grupuri de specii sau comunități biotice care constituie obiectul protecției, cu aprobarea
planului de acțiune provizoriu de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și
pădurilor, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, și
valabil până la intrarea în vigoare a planului de management;
f) intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al
reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul administrației ariei
naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific aprobate de către autoritatea publică

245
centrală pentru protecția mediului și pădurilor;

g) acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, cu avizul administrației ariei
naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și, ulterior, cu aprobarea autorității
publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor. În cazul în care calamitățile afectează
suprafețe de pădure, acțiunile de înlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul administrației
ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific, aprobate ulterior de către
autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor.
h) activitățile de protecție a pădurilor, acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a
dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantități care
depășesc prevederile amenajamentelor, se fac cu avizul administrației ariei naturale protejate,
în baza hotărârii consiliului științific și, ulterior, cu aprobarea autorității publice centrale pentru
protecția mediului și pădurilor;
i) activități tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacității
productive și de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de
fructe de pădure, de ciuperci și de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare.
Acestea se pot desfășura numai de persoanele fizice și juridice care dețin/administrează
terenuri în interiorul parcului sau de comunitățile locale, cu aprobarea administrației ariei
naturale protejate;
j) activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor,
precum și alte activități tradiționale efectuate de comunitățile locale;
k) lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor și lucrări de conservare;
l) aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a
arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinarit, tratamentul tăierilor
grădinărite și cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv,
tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng,
în salcâmete și în zăvoaie de plop și salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate
aplica și tratamentul tăierilor rase în parchete mici, iar în arboretele de molid, tăieri rase pe
parcelele de maximum 1 ha;
m) activități de vânătoare cu avizarea cotelor de recoltă și a acțiunilor de vânătoare
de către administratorul ariei naturale protejate. Avizarea cotelor de recoltă de către
administratorul ariei naturale protejate se face în baza hotărârii consiliului științific;
n) activități de pescuit sportiv.
Zone de dezvoltare durabilă a activităților umane sunt zonele în care se permit
activități de investiții/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu respectarea
principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale și de prevenire a oricăror efecte negative
semnificative asupra biodiversității. În zonele de dezvoltare durabila se pot desfășura
următoarele activități, cu respectarea prevederilor din planurile de management:
a) activități de vânătoare, în zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale;
b) activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor;
c) activități de pescuit sportiv, industrial și piscicultură;
d) activități de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dacă această
posibilitate este prevazută în planul de management al parcului și dacă reprezintă o activitate

246
tradițională;
e) lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor și lucrări de conservare;
f) aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a
arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor
grădinărite și cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv,
tratamentul tăierilor succesive clasice ori în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng în
salcâmete și zăvoaie de plop și salcie. În zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale
se poate aplica și tratamentul tăierilor rase în parchete mici în arboretele de molid pe
suprafețe de maximum 1 ha și plop euramerican;
g) activități specifice modului de producție ecologic de cultivare a terenului agricol și
creșterea animalelor, în conformitate cu legislația specifică din sistemul de agricultură
ecologică;
h) alte activități tradiționale efectuate de comunitățile locale.
i) activități de construcții/investiții, cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate
pentru fiecare obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate.
• Protecția patrimoniului natural prin stabilirea zonelor de protecție a acestora
cu instituirea interdicției definitive de construire
Transpunerea în documentațiile de urbanism a delimitărilor și a activităților din
domeniul rezervațiilor și monumentelor naturii și zonele de protecție ale acestora.
Conform HCJ nr. 68/2008 au fost delimitate zone tampon și de protecție la 11 arii
naturale protejate din județul Timiș.
1. Lacul Surduc - limita zonei tampon a ariei naturale protejate este pâmă la cota 198
NMB;
2. Acumularea Pișchia zona de protecție = 300 m
3. Arboretumul Bazoș - zonă cu restricţie pentru construcţiile permanente sau
temporare o bandă de 300 m pe latura estică din următoarele considerente: raţiuni de ordin
peisager, riscuri de impact ecologic datorită practicării agriculturii; de asemenea, în cazul
amplasării de construcţii permanente sau sezoniere pot apărea perturbări de ambient în
echilibru. Pe latura sudică a Arboretului Bazoş se păstrează categoriile de folosinţă actuale
(forestiere), Pd 1727 pentru menţinerea mezoclimatului și posibilitatea de migrare a faunei și
avifaunei sălbatice între acestea. Pe latura nordică 300 m. Pe latura de NV a ariei protejate
200 m. Pe latura de vest 400 m.
4. Mlaștinile Satchinez- zona de protecție este între 200 și 430 m
5. Lunca Pogănișului - zona de protecție este între 200 și 300 m
6. Sărăturile Diniaș - zona de protecție este între 100 și 250 m
7. Pajiștea cu narcise Bătești - zona de protecție este între 150 și 300 m
8. Pădurea Cenad - zona de protecție este între 300 și 370 m
9. Insula Mare Cenad – nu se cunosc date privitoare la zona de protecție

247
10. Insulele Igriș - zona de protecție este între 70- 90 m; 180-240 m; 200 - 250 m; 100
m; 100-150 m;
11. Pădurea Bistra - zona de protecție este de 300 m
• Cunoașterea de către administrațiile publice locale a localizării exacte a
limitelor ariilor protejate instituite prin HCJ nr. 19/1995 și HG nr. 971/2011 și a Ordinului
2387/2011.
Informarea autorităților locale (primării) asupra limitelor arealelor protejate și a
măsurilor care decurg din prezența lor pe teritoriul UAT.
• Întocmirea propunerilor de declarare și a altor obiective de patrimoniu
natural
Ministerul Mediului şi Pădurilor a iniţiat în anul 2009 un proiect pentru desemnarea de
noi Situri Natura 2000 ca urmare a obligaţiilor ce revin ţării noastre ca stat membru al UE în
ceea ce priveşte constituirea şi consolidarea Reţelei Ecologice Europene Natura 2000 în
România.
La nivelul judeţului Timiş există următoarele Situri de Interes Comunitar Natura 2000
nou propuse:
Tabelul nr. 83 Propunere SCI
Cod de
Nr. crt. Numele Sitului de Interes Comunitar propus
Identificare
1 ROSCI0313 SCI Livezile - Banloc
(Sursa: ARPM Timișoara, Regiunea Vest)
Stabilirea limitelor și realizarea documentațiilor pentru desemnarea de situri Natura

2000.

• Valorificarea și protecția peisajelor naturale

Direcţiile de acţiune pentru realizarea protecției peisajelor naturale:
- Acordarea plăților compensatorii pentru cultivatorii și proprietarii de terenuri din
zonele protejate.
- Pajiști cu înaltă valoare naturală și practici tradiționale agricole se găsesc în 17
localități: Bogda, Nădrag, Bara, Secaș, Brestovăț, Sudriaș, Pietroasa, Tomești, Bethausen,
Ohaba Lungă, Dumbrava, Curtea, Fârdea, Făget, Bârna, Margina, Mănăștiur.

248
- Stabilirea unor măsuri speciale de management pentru Pajiștile Importante pentru

Păsări - Lanius minor și Falco vespertinus: Mașloc, Pișchia, Recaș. (Sursa PNDR 2007-2013).
- Protejarea zonelor umede
Folosirea neadecvată a zonelor umede, drenarea şi desecarea lor, afectează negativ
biodiversitatea. Amintim în acest sens impactul negativ pe care îl au balastierele asupra faunei
piscicole şi a zonelor de cuibărit.
Se impune evitarea dezvoltării în zonele umede a desecărilor și drenărilor. Lutra lutra,
Emys orbicularis, Triturus cristatus, Bombina bombina, Eurodryas maturna, Misgurnus fossilis,
Ardea purpurea, Alcedo atthis, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Ciconia ciconia, Ciconia
nigra, Egretta alba, Egretta garzetta, Ixobrychus minutus sunt specii care depind de zonele
umede.
De asemenea, construcțiile care se intenționează a se realiza în vecinătatea lacurilor
naturale sau de acumulare vor respecta o retragere de min. 100 m de la oglinda de apă, în
condițiile avizului A.N. „Apele Române”, exceptând situațiile când prin PUG aprobat la data
prezentei HCJ nr. 87 din 2004 se prevăd alte reglementări și zonele naturale protejate. Spațiul
tampon va prelua funcțiuni de spații verzi amenajate. Se exceptează de la această regulă
debarcaderele și amenajările pentru ștranduri.
• Conservarea diversității biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră
și faună sălbatică
Diversitatea biologică prezintă o importanţă deosebită pentru evoluţie şi pentru
conservarea ecosistemelor şi speciilor. Cerinţa fundamentală pentru conservarea diversităţii
biologice este conservarea “in situ” a ecosistemelor, habitatelor naturale şi a zonelor fragile
ecologic şi menţinerea şi refacerea populaţiilor viabile de specii în mediul lor natural.
În conformitate cu principiile Declaraţiei şi Convenţiei de la Rio de Janeiro,
dezvoltarea durabilă presupune şi conservarea biodiversităţii pentru generaţiile viitoare prin
instituirea unei reţele de arii naturale protejate care să păstreze elemente reprezentative
pentru toate tipurile de habitat şi toate speciile existente într-o anumită regiune.
Propunerile care vizează conservarea florei, faunei și a diversității biologice au în
vedere:
Monitorizarea suprafeței și calității habitatelor pentru speciile de floră și faună ocrotite,
periclitate, vulnerabile, endemice, relicte, pe cale de dispariție
Această măsură este impusă de prezența unor dezechilibre la nivelul ariilor naturale
protejate:
- recoltări ilegale, pășunat excesiv care pun în pericol laleaua pestriță (Fritillaria
meleagris) din rezervația naturală Lunca Pogănișului și Narcissus stellaris din rezervația
Pajiștea cu narcise Bătești.;
- nu s-a mai semnalat prezența dropiei (Otis tarda) în rezervația naturală Mlaștimile
Satchinez;
Monitorizarea stării de conservare a habitatelor naturale și speciilor de floră și faună
sălbatică de interes comunitar

249
Dintre habitatele protejate pe plan european pentru conservarea unor specii de floră
și faună rare sau pe cale de dispariție, caracteristice zonelor umede, diversitatea cea mai
mare există în ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior.
Tabelul nr. 84 Inventarul tipurilor de habitate de interes comunitar identificate în județul

Timiș
habitat prioritar
1 1530 * Pajişti şi mlaştini halofile panonice şi ROSCI0115 Mlaștina Satchinez,
ponto-sarmatice ROSCI0277 Becicherecu Mic,
ROSCI0388 Sărăturile de la Foeni-
Grăniceri
ROSCI0390 Sărăturile Diniaș
2 3130 Ape stătătoare oligotrofice până la ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
mezotrofice cu vegetaţie din
Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-
Nanojuncetea;
3 3150 Lacuri naturale eutrofice cu vegetaţie ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
tip Magnopotamion sau
Hydrocharition;
4 3160 Lacuri distrofice şi iazuri; ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
5 3260 Cursuri de apă din zona de câmpie
până în etajul montan, cu vegetaţie din ROSCI0109 Lunca Timișului
Ranunculion fluitantis şi Callitricho-
Batrachion;
6 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi ROSCI0109 Lunca Timișului
Bidention p.p;
7 40AO * Tufărişuri subcontinentale peri- ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
panonice;
8 6120 * Pajişti xerice pe nisipuri calcaroase; ROSCI0064 Defileul Mureșului,
9 6240 * Pajişti stepice subpanonice ROSCI0346 Pajiștea Ciacova,
ROSCI0348 Pajiștea Jebel,
ROSCI0402 Valea din Sânandrei
10 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
higrofile de la câmpie până în etajele
montan şi alpin;
11 6440 Pajiști aluviale din Cnidion dubii ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
12 6510 Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,

pratensis, Sanguisorba officinalis) ROSCI0109 Lunca Timișului
13 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum ROSCI Ținutul Pădureni,

14 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum ROSCI Ținutul Pădureni,
15 91EO * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și ROSCI Rusca Montană
Fraxinus excelsior (Alno-Padion,
Alnion incanae, Salicion albae)
16 91FO Păduri ripariene mixte cu Quercus ROSCI0064 Defileul Mureșului,
robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,

250

habitat prioritar
sau Fraxinus angustifolia, din lungul
marilor râuri (Ulmenion minaris)
17 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen ROSCI0337 Pădurea Neudorfului,
18 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen ROSCI0064 Defileul Mureșului,
(Erythronio-Carpinion);
19 91MO Păduri balcano-panonice de cer și ROSCI0064 Defileul Mureșului,
gorun ROSCI0336 Pădurea Dumbrava,
ROSCI0338 Pădurea Paniova
20 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto- ROSCI Rusca Montană,
Fagion)
21 92AO Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
Conform Anexei nr. 2 a Legii nr. 49/2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007, acestea
sunt tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea Ariilor Speciale de
Conservare.
Speciile de plante de interes comunitar semnalate sunt: Cirsium brachycephalum
(Pălămidă) în ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior și Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă) în
ROSCI0064 Defileul Mureșului, ROSCI0109 Lunca Timișului.
În siturile Natura 2000 declarate la nivelul judeţul Timiş prin Ordinul 2387/2011 au fost
identificate următoarele categorii de specii de interes comunitar: 12 specii mamifere, 6 specii
de amfibieni și reptile, 14 specii peşti, 18 specii de nevertebrate.
Tabelul nr. 85 Categorii de specii de interes comunitar în siturile Natura 2000 la nivelul
judeţul Timiş
Specii Cod Natura 2000 Zona în care a fost identificat

Un asterisc (*) înaintea numelui habitatului
semnifică faptul că este un habitat prioritar
1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic ROSCI0064 Defileul Mureșului,
cu potcoavă);
1304 - Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul ROSCI0064 Defileul Mureșului,
mare cu potcoavă);
1305 - Rhinolophus euryale (Liliacul ROSCI0064 Defileul Mureșului,
mediteranean cu potcoavă);
1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi ROSCI0064 Defileul Mureșului,
lungi);
1324 - Myotis myotis (Liliac comun); ROSCI0064 Defileul Mureșului,
1335 - Spermophilus citellus (Popândău, ROSCI0064 Defileul Mureșului,
Specii de Şuită); ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
mamifere ROSCI0115 Mlaștina Satchinez,
ROSCI0277 Becicherecu Mic,
ROSCI0287 Comloșu Mare,
ROSCI0345 Pajiștea Cenad,

251

ROSCI0349 Pajiștea Pesac
1337 - Castor fiber (Castor, breb (specie ROSCI0064 Defileul Mureșului,
reintrodusă)); ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
1352* - Canis lupus (Lup); ROSCI0064 Defileul Mureșului,
ROSCI Ținutul Pădureni,
ROSCI0355 Podișul Lipovei-Poiana
Ruscă
1354* - Ursus arctos (Urs brun) ROSCI0064 Defileul Mureșului,
Ruscă
1355 - Lutra lutra (Vidră, Lutră); ROSCI0064 Defileul Mureșului,
ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
ROSCI0115 Mlaștina Satchinez,
Ruscă
1361 - Lynx lynx (Râs); ROSCI0064 Defileul Mureșului,
Ruscă
2633 - Mustela eversmannii (Dihor de stepă); ROSCI0287 Comloșu Mare,
ROSCI0345 Pajiștea Cenad,
1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu ROSCI0064 Defileul Mureșului,
burta roşie) ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
ROSCI0109 Lunca Timișului,
Specii de ROSCI0277 Becicherecu Mic,
amfibieni şi 1193 - Bombina variegata (Buhai de baltă cu ROSCI0064 Defileul Mureșului,
reptile burta galbenă) ROSCI Ținutul Pădureni,
Ruscă
1220 - Emys orbicularis (Broască ţestoasă de ROSCI0064 Defileul Mureșului,
apă); ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
1166 - Triturus cristatus (Triton cu creastă) ROSCI0064 Defileul Mureșului,
1993 - Triturus dobrogicus (Triton cu creastă ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
dobrogean) ROSCI0115 Mlaștina Satchinez,
4008 - Triturus vulgaris ampelensis (Triton ROSCI0064 Defileul Mureșului,
comun transilvănean)
1122 - Gobio uranoscopus (Petroc); ROSCI0109 Lunca Timișului
1124 - Gobio albipinnatus (Porcuşor de şes) ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
ROSCI0064 Defileul Mureșului,
1130 - Aspius aspius (Avat); ROSCI0064 Defileul Mureșului,

252

Specii de 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boarţă); ROSCI0064 Defileul Mureșului,
peşti ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); ROSCI0064 Defileul Mureșului,
1145 -Misgurnus fossilis (Ţipar); ROSCI0064 Defileul Mureșului,
1146 - Sabanejewia aurata (Dunariţă); ROSCI0064 Defileul Mureșului,
1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă); ROSCI0064 Defileul Mureșului,
1157 - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr); ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
ROSCI0064 Defileul Mureșului,
1159 - Zingel zingel (Pietrar) ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
1160 - Zingel streber (Fusar) ROSCI0064 Defileul Mureșului,
2511 - Gobio kessleri (Porcuşor de nisip) ROSCI0064 Defileul Mureșului,
2522 - Pelecus cultratus (Sabiţă) ROSCI0064 Defileul Mureșului,
2555 - Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu) ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
1032 - Unio crassus (Scoica de râu) ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
1037 - Ophiogomphus cecilia ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
1052 - Euphydryas maturna ROSCI0064 Defileul Mureșului,
1060 - Lycaena dispar ROSCI0115 Mlaștina Satchinez,
Specii de 1074 - Eriogaster catax ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
nevertebrate 1083 - Lucanus cervus (Rădaşcă, Răgacea) ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
1088 - Cerambyx cerdo (Croitor mare, ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
gornicul)
4013 - Carabus hungaricus ROSCI0115 Mlaștina Satchinez,
4027 - Arytrura musculus ROSCI0115 Mlaștina Satchinez,
4032 - Dioszeghyana schmidtii ROSCI0109 Lunca Timișului
4035 - Gortyna borelii lunata ROSCI0115 Mlaștina Satchinez,
4038 - Lycaena helle ROSCI0355 Podișul Lipovei-Poiana
Ruscă
4039* - Nymphalis vaualbum ROSCI Rusca Montană,
4045 - Coenagrion ornatum (Ţărăncuţă) ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
4050 - Isophya stysi (Cosaş) ROSCI0355 Podișul Lipovei-Poiana
Ruscă
4056 - Anisus vorticulus (Melcul cu cârlig) ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
4057 - Chilostoma banaticum; ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,

253

4064 - Theodoxus transversalis ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
Specii de 1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă) ROSCI0064 Defileul Mureșului,
plante ROSCI0109 Lunca Timișului
4081 - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior,
Monitorizarea stării de conservare a habitatelor naturale și speciilor de floră și faună

sălbatică de interes comunitar se va implementa printr-o serie de acțiuni precum:
- Aplicarea măsurilor de conservare prevăzute în Planul de Management sau în
regulamente în vederea menținerii statutului favorabil de conservare pentru speciile de floră și
faună și habitatelor acestora.
Gestionarea durabilă a fondului cinegetic
Stabilirea zonelor de liniște a vânatului și reglementarea accesului în aceste
suprafețe.
Semnalizarea zonelor în care vânătoarea este interzisă.
Acțiuni de combatere a braconajului.
Identificarea / crearea de coridoare / trasee ecologice ce asigură satisfacerea
cerințelor de deplasare, reproducere și refugiu pentru speciile sălbatice terestre și acvatice și
aplicarea măsurilor de protecție și conservare
Conform Legii nr. 49/2011 pentru aprobarea OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor, a florei și faunei sălbatice, art. 14. coridoarele
ecologice se stabilesc pe baza unor studii de specialitate și sunt desemnate prin ordin al
conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor, cu avizul
Academiei Române. Tipologia coridoarelor ecologice, precum și normativul de conținut al
documentației necesare în vederea desemnării coridoarelor ecologice se stabilesc prin ordin al
conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.
În județul Timiș nu au fost validate coridoarele ecologice.
În anul 2010 prin adresa nr. 1845/08.09.2010 Garda Națională de Mediu a informat
Consiliul Județean Timiș despre proiectul "Trans-Sylvania" propus de către Greenlight
Services și partener Garda Națională de Mediu, Comisariatul General București, pentru
instituirea culoarului ecologic între Munții Apuseni și Carpații Meridionali, în vederea protejării
arealului pentru exemplarele de urs.
- Conservarea în regim de protecţie cu rol de coridoare ecologice a tufişurilor
naturale, a vegetaţiei malurilor şi a luncilor din lungul râurilor, a malurilor lacurilor, a pajiştilor
naturale, a vegetaţiei de pe terenurile marginale ale culturilor agricole şi a vegetaţiei naturale
din lungul căilor de comunicaţie rutieră şi feroviară;

254
Pentru protecția ecosistemelor forestiere este necesar să se respecte prevederile

legale privind regimul de construire și distanțele minime la care acestea se execută, față de
păduri.
Orice construcție care se intenționează a se edifica în vecinătatea pădurilor va
respecta o retragere de cel puțin 100 m de la liziera pădurii, în condițiile obținerii avizului
Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare Timiș, respectiv Direcției Silvice Timiș,
pentru menținerea unei zone – tampon față de pădure, în scopul protejării echilibrului ecologic
și biodiversității cadrului natural. Zona tampon va prelua funcțiunea de spații verzi amenajate
ornamental.
Eficientizarea sistemului de verificare a încadrării în legile privind vânătoarea și
comerțul cu specii din fauna și flora sălbatică
Emiterea de autorizații și realizarea unei baze de date cu autorizațiile emise privind
recoltarea /capturarea /comercializarea /achiziția speciilor de floră și faună sau a părților și
produselor din acestea.
2.3. OBIECTIVE REFERITOARE LA IZVOARE MINERALE ȘI GEOTERMALE
Protejarea și valorificarea durabilă a resurselor balneoturistice
• Protejarea resurselor balneoturistice

Se instituie zonă de protecție sanitară cu regim sever sau cu regim de restricții
precum și perimetre de protecție hidrogeologică în jurul surselor de ape minerale utilizate
pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, în scopul prevenirii pericolului de alterare a calității
surselor de apă.
Documentațiile de urbanism elaborate și aprobate potrivit legii vor cuprinde
obligatoriu planuri de situație cu marcarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrelor de
protecție hidrogeologică. Regulamentele de urbanism aferente acestor documentații, ce se
întocmesc potrivit legii, vor include și protecția sanitară și hidrogeologică în vederea atingerii
scopurilor specifice de conservare.
Această măsură se va implementa în UAT pe teritoriul cărora se găsesc surse de ape
minerale: Biled, Buziaș, Sacoșu Mare, Pișchia, Fibiș, Bogda, Giulvăz (Ivanda), Orțișoara
(Călacea), Timișoara, Teremia Mare, Mașloc, Variaș.
Se impune adoptarea unei strategii coerente de utilizare a apelor minerale cu accent
pe exploatarea durabilă a acestora.
• Utilizarea durabilă a apelor geotermale

Peste 50% din județul Timiş are un potenţial geotermal de peste 100°C, acoperind
toate zonele din vest, inclusiv Timişoara. În zona situată la est de Timișoara există în

255
continuare temperaturi cuprinse între 70°C şi 100°C. În zona de temperaturi de 100°C sunt
cuprinse și regiuni cu potenţiale de la 130°C la peste 150°C. Acestea acoperă aproximativ
15% din județul Timiş şi sunt situate în regiunea dintre Jimbolia și Giera şi de la Sânnicolau
Mare la Saravale.
Localitățile unde temperatura la adâncimea de 3000 m depășește valoarea de 1400
C, prezintă perspective pentru valorificare în scopul conversiei energiei geotermice în energie
electrică. De asemenea, apele geotermale pot fi utilizate în scop balneoturistic
(balneofizioterapie, agrement), pentru încălzirea serelor, clădirilor.
Rezervoarele termice se vor epuiza în timp, deoarece cantitatea de energie extrasă
din rezervor este mai mare decât potențialul ce se poate regenera prin intermediul fluxului
geotermal. Durata de viață a rezervoarelor geotermale din județul Timiş depinde de instalațiile
de exploatare a resurselor geotermale, de capacitățile rezervoarelor în exploatare. Diverse
surse menționează că de obicei, energia geotermală a unui rezervor poate fi folosită de la 25
până la 50 de ani, după care rezervorul trebuie să se regenereze.
Se impune adoptarea unei strategii coerente de utilizare a apelor geotermale cu
accent pe exploatarea durabilă a acestora.
Această măsură este necesar a se aplica în unitățile administrativ-teritoriale care au
zone de exploatare a apelor geotermale.
2.4. OBIECTIVE REFERITOARE LA PATRIMONIUL CULTURAL PROTEJAT
1. Salvgardarea patrimoniului cultural prin stabilirea zonelor de

protecție/zonelor construite protejate, protejarea, conservarea și restaurarea
elementelor semnifictive pentru identitatea teritoriului istoric în scopul introducerii și
exploatării acestor obiective din punct de vedere turistic și cultural.
Patrimoniul imaterial, târguri, expoziții, obiceiuri sau alte manifestări culturale ar trebui
să fie exploatate în colaborare cu patrimoniul imobil creeându-se în acest fel o legatură mai
strânsă între cele două tipuri de patrimoniu (mobil și imobil).
2. Întocmirea unor programe cu caracter tematic și dezvoltarea unei rețele de
obiective culturale.
În județul Timiș necesitatea acestor programe este evidentă și necesară în
dezvoltarea unor regiuni ale județului care în momentul de față sunt lipsite de interes pentru
posibilii turiști datorită faptului că monumentele sau obiectivele culturale sunt neexploatabile
din cauza degradării acestora sau din lipsa unor surse de informare suficient de vizibile. Lipsa
unor obiective de interes major, cunoscute pe plan național sau internațional în afara orașelor
Timișoara și Lugoj, ar trebui completată cu exploatarea turistică și de agrement a resurselor
locale mai ales în zonele Nord-Vest și Sud ale județului (rezervații naturale, ape minerale și
termale). Dezvoltarea de activități recreative în aer liber: tururi călare, pe bicicletă, motocicletă,
ateliere meșteșugărești, festivaluri etc. combinată cu o exploatare modernă a monumentelor și
siturilor istorice poate și ar trebui să conducă la o dezvoltare a zonelor respective.

256
3. Întocmirea propunerilor de declarare a unor obiective de patrimoniu antropic

(în afara celor incluse in PATN Sect III Zone Construite Protejate)
DJCPN Timiș care cunoaște cel mai în detaliu situația patrimoniului cultural aflat pe
teritoriul județului ar trebui să întocmească o listă cu propuneri pentru clasarea sau punerea
în valoare a unor obiective care momentan nu sunt înscrise în lista monumentelor istorice (ex.
biserica reformată Dumbrava, biserica catolică Deta, fosta fabrică de oțet de la Margina etc.)
4. Investigarea potențialului de dezvoltare a turismului cultural
2.5. OBIECTIVE REFERITOARE LA TURISM

Strategia de dezvoltare a turismului în judeţul Timiș se aliniază măsurilor de
dezvoltare a turismului românesc prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013,
precum şi obiectivelor Strategiei de Dezvoltare a Regiunii Vest care stabilesc ca prioritate
sectorul turismului.
Axa strategică turism are ca obiectiv de dezvoltare care urmează a fi îndeplinit
gradual până în anul 2015: Crearea unei oferte turistice atractive şi competitive care să
pună în valoare potenţialul zonei şi să contribuie la creşterea economică a judeţului
Timiş
2.5.1. Îmbunătățirea infrastructurii tehnice și turistice
Infrastructura de cazare dispune în total de 9978 locuri de cazare în 247 structuri de
primire turistică, concentrată în 33 de localități, majoritatea acestora fiind amplasate în partea
centrală și estică a județului. Există unități administrativ teritoriale care dispun de un potențial
turistic ridicat, respectiv:
- o concentrare mare a resurselor naturale dar care sunt deficitare în ceea ce privește
infrastructura turistică (Sânnicolau Mare, Cenad, Criciova, Fârdea, Margina, Ohaba Lungă,
Pietroasa, Știuca) sau infrastructura tehnică (Criciova, Fârdea, Ohaba Lungă, Pietroasa,
Știuca, Tomești);
- o concentrare mare a resurselor antropice dar care sunt deficitare în ceea ce
privește infrastructura turistică (Făget, Banloc, Criciova, Știuca) sau infrastructura tehnică
(Criciova, Știuca).
Problemele principale ale infrastructurii turistice se referă la nivelul insuficient de
modernizare a bazei de cazare care are încă un grad redus de confort și calitate a serviciilor,
dar și la indicele scăzut de valorificare a capacității de cazare (23,6% în 2010). Structurile de
agrement sunt insuficient dezvoltate și diversificate. Structura capacităților de cazare axată
preponderent pe pensiuni (41,7%) și hoteluri (31,17%), este deficitară în privința posibilităților
de cazare în partea de vest a județului și în zona montană (cabane).
Se propune reducerea deficitului infrastructurii în localitățile cu potențial turistic,
urmărind creșterea competitivității turismului românesc și creșterea veniturilor realizate prin
atragerea turiștilor.
Se propune dezvoltarea echilibrată a infrastructurii turistice în concordanță cu
potențialul specific al fiecărui areal turistic, prin:

257
• Reabilitarea infrastructurii tehnice a zonelor cu potențial turistic

În prezent, infrastructura de acces nemodernizată spre unele obiective turistice şi
echiparea tehnico – edilitară deficitară în zonele rurale cu potenţial turistic ridicat afectează
dezvoltarea activităţilor turistice. O concentrare mare a resurselor naturale dar care sunt
deficitare în ceea ce privește infrastructura tehnică întâlnim în 6 UAT-uri (Criciova, Fârdea,
Ohaba Lungă, Pietroasa, Știuca, Tomești); în timp ce o concentrare mare a resurselor
antropice dar care sunt deficitare în ceea ce privește infrastructura tehnică întâlnim în 2 unități
administrativ teritoriale (Criciova, Știuca).
Pentru valorificarea potențialului turistic sunt necesare investiţii pentru creșterea
accesibilităţii unor zone cu potenţial turistic, promovarea lor adecvată fiind o precondiţie pentru
stimularea investiţiilor private.
Dezvoltarea şi diversificarea turismului, îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice şi
dezvoltarea tuturor serviciilor sunt strict condiţionate de starea infrastructurii tehnice a
teritoriului şi localităţilor. În consecinţă propunerile vizează:
- Asigurarea căilor de acces spre obiectivele turistice naturale sau culturale prin
modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de transport naţional şi local;
- Echiparea edilitară corespunzătoare a localităţilor cu potenţial turistic
(alimentare cu apă, canalizare, epurare, telecomunicaţii).
- Construirea de parcări în zonele turistice
- Crearea și dezvoltarea infrastructurii corespunzătoare obiectivelor de interes
turistic, parcurilor și ariilor naturale protejate din județ
- Sistem integrat de marcare și inscripționare în mai multe limbi a căilor de acces
către obiectivele turistice
- Realizarea și extinderea marcajelor de tip panou stradal pentru resursele
naturale și antropice
• Dezvoltarea structurilor de cazare și alte servicii în mod diferențiat în funcție de
formele de turism și localizările în teritoriu:
- dezvoltarea structurilor de cazare în localitățile cu concentrare mare a resurselor
naturale (Sânnicolau Mare, Cenad, Criciova, Fârdea, Margina, Ohaba Lungă, Pietroasa,
Știuca), și în localitățile cu concentrare mare a resurselor antropice (Făget, Banloc, Criciova,
Știuca);
- dezvoltarea bazei de cazare din centrele urbane în vederea creșterii numărului de
locuri de cazare, având în vedere faptul că patru orașe nu îndeplinesc indicatorii minimali de
definire a localităților urbane în ceea ce privește locurile în hoteluri: Ciacova, Făget, Gătaia,
Recaș.
- modernizarea și extinderea bazelor de cazare montane (cabane și adăposturi);
- modernizarea bazei de cazare în stațiunile balneare existente;
- dezvoltarea bazei de cazare în localitățile cu resurse balneare insuficient valorificate
sau nevalorificate (Sacoșu Mare, Pișchia, Fibiș, Ivanda, Teremia Mare, Deta, Lovrin, Mașloc,

258
Biled, Variaș, Sânmihaiu German, Periam, Lenauheim, Uivar, Cărpiniș, Cebza, Banloc, Beba
Veche, Tomnatic, Comloșu Mare, Saravale, Beregsău Mic, Grabaț).
- crearea / amenajarea de structuri turistice de primire pentru turismul de tranzit
(motel, han) pe traseele rutiere principale, în zone extravilane situate în apropierea unor
localități turistice sau în relație cu nodurile de acces pe viitoarea autostradă;
- construirea unor camping-uri: Ciacova; amenajare platformă campare la Lacul
Surduc, pe versantul sudic situat la NV de Mâtnicul Mic; Sânmihaiu Român, Utvin, Uivar,
Otelec;
- dezvoltarea bazei de cazare în unitățile administrativ-teritoriale pe al cărui teritoriu
nu se află înregistrată nicio structură de primire turistică: Ciacova, Balinț, Banloc, Bara, Beba
Veche, Becicherecu Mic, Belinț, Bethausen, Biled, Birda, Bârna, Brestovăț, Cărpiniș, Cenei,
Checea, Comloșu Mare, Coșteiu, Criciova, Curtea, Darova, Denta, Dudeștii Vechi, Fibiș,
Fârdea, Foeni, Găvojdia, Ghilad, Ghizela, Giera, Giulvăz, Gottlob, Iecea Mare, Jamu Mare,
Jebel, Lenauheim, Liebling, Livezile, Lovrin, Mașloc, Moravița, Nițchidorf, Ohaba Lungă,
Otelec, Parța, Pădureni, Peciu Nou, Periam, Pesac, Pișchia, Racovița, Remetea Mare,
Sacoșu Turcesc, Saravale, Satchinez, Secaș, Sânpetru Mare, Știuca, Teremia Mare,
Tomnatic, Topolovățu Mare, Tormac, Traian Vuia, Uivar, Valcani, Victor Vlad Delamarina,
Voiteg.
• Dezvoltarea structurilor de agrement în relație cu formele de turism practicate prin:
- extinderea ofertei pentru activități sportive în stațiunile balneare (terenuri sau săli
sportive, cluburi, centre de închiriere pentru material sportiv, biciclete etc.).
- valorificarea ștrandurilor cu apă termală: Buziaș, Călacea, Lovrin, Sânnicolau Mare,
Timișoara, Făget, Lugoj, Deta, Giarmata, Teremia Mare, Sânmihaiu German, Jimbolia, Biled.
- Reabilitarea ștrandului din Nădrag
- Amenajarea ștrandurilor naturale: Albina, Coșteiu, Șag (de pe malul Timișului), și
Periam Port (de pe malul Mureșului).
- Construirea unui complex turistic și de agrement: Cenei
- Amenajarea unei baze de agrement în satul Macedonia, Mănăstire (Birda)
- Crearea unei baze sportive complexe (cu popicărie, teren de tenis etc), comuna
Dumbrava.
2.5.2. Creșterea competitivității sectorului turistic

Calificarea resurselor umane din domeniul turismului
Strategia regională vizează creşterea capacităţii de angajare şi ocupare prin
adaptarea forţei de muncă la necesităţile pieţei muncii şi societăţii şi economiei bazate pe
cunoaştere.

259
Asigurarea resurselor umane în turism, se propune a se realiza prin pregătirea la

nivel superior a personalului pentru activităţi turistice, în vederea asigurării unor servicii la
standarde corespunzătoare cerinţelor actuale.
Măsurile propuse au în vedere instruirea, perfecţionarea personalului şi a celor care
activează în turism, precum şi adaptarea învăţământului preuniversitar şi de nivel superior în
acest domeniu la exigențele Uniunii Europene, organizarea de cursuri de perfecţionare şi
pregătire în: marketing, gastronomie, comportament, ghizi specializaţi, legislaţie etc.
Promovarea ofertei turistice pe baza îmbunătățirii sistemului de comunicare în turism
Lipsa promovării sau promovarea de slabă calitate sunt cauze pentru care cererea
turistică este redusă, consecinţă fiind subutilizarea capacităţii de cazare. Promovarea
punctuală a obiectivelor turistice trebuie dublată de promovarea la nivel judeţean/naţional,
care va avea rolul de a face cunoscut judeţul cu zonele lui turistice şi va putea oferi o imagine
generală turistică care sa surprindă întreaga diversitate a posibilităţilor de practicare a
turismului.
Având în vedere promovarea insuficientă a valorilor turistice, una din direcţiile
principale de intervenţie trebuie să prevadă creşterea atractivităţii turistice a judeţului printr-o
promovare eficientă, care include:
• Creşterea gradului de informare turistică prin înfiinţarea unor puncte de informare
turistică cu rol de informare şi monitorizare a turismului în localitățile cu activitate turistică:
Lugoj, Ciacova, Fârdea, Periam, Balinț, Bethausen, Victor Vlad Delamarina, Nădrag, Coșteiu,
Bârna.
• Dezvoltarea serviciilor de informare și promovare turistică din Timișoara în context
regional.
Centrele de informare turistică sunt menite să pună la dispoziţia vizitatorilor informaţii
şi material publicitare (ghiduri, broşuri, atlase, pliante, prospecte, hărţi, casete video, CD-uri)
cu privire la atracţiile turistice (obiective naturale, culturale etc.), circuitele posibile şi
posibilităţile de cazare, masă, transport, agrement, tratament din judeţul Timiș.
Crearea unei reţele de centre de promovare are ca scop promovarea turismului din
judeţ prin intermediul unor acţiuni care să ajute şi să informeze pe turişti despre locurile pe
care județul Timiș şi împrejurimile sale le poate oferi.
• Produse turistice complexe și atractive care să ia în considerare și posibilitățile de
cooperare interjudețeană
• Amplasarea de panouri cu hărți ale obiectivelor turistice, culturale și zonelor de
agrement (Primărie, intersecții principale etc).
2.5.3. Dezvoltarea și diversificarea ofertei turistice în raport cu potențialul

turistic al fiecărei zone

260
Oferta turistică a județului Timiș este diversă, existând posibilitatea practicării a mai
multor forme de turism (există oferte pentru pasionații de cultură și istorie, ori celor interesați
de tratamente termale și balneare, de monumente ale naturii, oferte pentru pasionații de
vânătoare și pescuit sau pentru cei pasionați de folclor, religie, tradiții și obiceiuri). Cele mai
practicate forme de turism în județul Timiș sunt însă turismul cultural, turismul balnear și
turismul de afaceri.
Se remarcă la nivelul județului numărul mare de unități administrativ teritoriale cu:
- concentrare mare a potențialului turistic natural (Buziaș, Sânnicolau Mare, Cenad,
Criciova, Fârdea, Margina, Ohaba Lungă, Pietroasa, Știuca, Tomești) și antropic (Lugoj,
Făget, Banloc, Criciova, Știuca);
- concentrare foarte mare a resurselor antropice, la Timișoara.
Dezvoltarea turismului ca prioritate a strategiei regionale trebuie să se realizeze în
judeţ prin valorificarea patrimoniului istoric şi cultural (turism cultural şi ecumenic), precum şi
prin valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic (turism montan, sporturi de
iarnă, balnear). Este necesară o mai bună valorificare a potenţialului pentru agroturism prin
dezvoltarea bazei de cazare specifice şi reabilitarea accesului şi a echipării tehnico – edilitare
din localităţile vizate.
Diversitatea potenţialului turistic natural şi cultural al judeţului asigură condiţiile
practicării unor forme variate de turism, după cum urmează:
A) Turismul balnear
Valorificarea potențialului balnear al județului se propune prin:
• Includerea în circuitul turistic internațional a stațiunii balneare Buziaș;
• Reabilitarea, extinderea și modernizarea stațiunilor balneare
• Reabilitarea infrastructurii balneare de agrement la Buziaș, Călacea, Sânmihaiu
Român, Lovrin.
• Modernizarea și ridicarea gradului de confort al structurilor de cazare
• Modernizarea rețelelor de utilități publice (alimentare cu apă, canalizare,
depozitare reziduri menajere etc.) aferente stațiunilor balneare;
• Refacerea și amenajarea aleilor de acces la resursele minerale, a spațiilor de
recreere și popas, a punctelor de utilizare a izvoarelor;
• Stimularea investițiilor care valorifică resursele naturale cu valoare terapeutică:
Cebza, Macedonia, Lovrin, Periam.
• Dezvoltarea facilităților specifice pentru tratamentul de prevenție wellness:
Remetea Mare
• Promovare și informare turistică cu privire la potențialul balnear al județului Timiș

261
• Creşterea interesului turistic pentru staţiunile balneare prin organizarea unor

pachete de oferte turistice integrate, care să includă şi activităţi culturale (conferinţe tematice,
concerte, spectacole) sau vizitarea unor obiective culturale din zona apropiată;
B) Turismul cultural și istoric

Această formă de turism se desfăşoară prin vizitarea obiectivelor culturale sau
participarea la evenimente culturale (festivaluri, sărbători tradiţionale, târguri) şi se adresează
unui segment de turişti avizaţi, având avantajul că se poate desfăşura pe tot parcursul anului.
Concentrarea şi valorificarea obiectivelor culturale – biserici, mănăstiri, clădiri civile urbane,
vestigii arheologice – favorizează practicarea turismului istoric, ecumenic şi cultural.
Pe lângă Timișoara, destinații turistice care dispun de o bogată moștenire culturală și
vor fi incluse în circuitul național turistic conform proiectului "Destinații Europene de
Excelență" sunt: Criciova, Recaș, Făget, .
Promovarea turismului cultural istoric se propune a fi realizat prin:
- Promovarea circuitelor cultural-turistice
- Promovarea turismului religios
- Promovarea programelor turistice tematice pentru valorificarea artei populare
- Promovarea turismului etnic
- Identificarea de noi trasee turistice
Potențial pentru turism, măsuri recomandate:
• Promovarea în circuitul turistic a valorilor de patrimoniu cultural și din celelalte
cartiere ale Timișoarei în afară de cartierul Cetate: Fabric, Iosefin, Elisabetin.
Cartierul Cetate: se impune iluminarea stradală și iluminarea artistică a
monumentelor; rezolvarea problemei traficului și a numeroaselor mașini parcate; amenajarea
unui punct de belvedere;
Cartierul Fabric:
- Popularizarea zonei, promovarea ei mai intensă. Chiar și în condițiile actuale, de
degradare a multor clădiri, zona este interesantă pentru o categorie numeroasă de turiști.
Aceasta este, de departe, cea mai importantă măsură ce poate influența pozitiv numărul de
vizitatori.
- Continuarea mai energică a măsurilor începute de restaurare a unor clădiri sau
spațiii publice.
- Igienizarea malurilor Begăi și amenajarea lor la un nivel decent, pe toată lungimea
pe care râul parcurge cartierul Fabric (până acum s-a făcut acest lucru doar de-a lungul Str.
Uzinei – adică pe malul nordic, imediat în aval de hidrocentrală). După lucrările de anul trecut,
malurile sunt invadate de vegetație (mult mai multă decât înainte) în care se agață PET-uri și
alte gunoaie.

262
- Iluminarea nocturnă corespunzătoare a obiectivelor (cu statut de monument istoric)

valoroase.
- Amenajarea unor trasee de bicicletă care să facă legătură cu zona de la nord-est de
oraș (Pădurea Verde, Giarmata, zona Dealurilor Lipovei – zonă atractivă din punct de vedere
peisagistic), precum și cu zona dinspre est, spre posibile zone cu plaje din lunca Begăi și
Timișului, cu posibilitatea de a ajunge până la Chevereș (pădure) și chiar Buziaș (multiple
puncte de interes, mai departe acces spre Banatul Montan).
Cartierele Iosefin și Elisabetin: Recomandări de restaurare a monumentelor
valoroase. Un efort mult mai mare de promovare ar fi însă util indiferent de starea clădirilor –
turiștii sunt încântați orișicum, dar nu află decât absolut accidental de existența acestor
aglomerări de edificii valoroase.
• pentru castelul de la Banloc potențialul pentru turism este minim, datorită stării
degradate a întregului ansamblu. Deiși structura este în regulă, nu se face în continuare nimic
pentru restaurarea la detaliu; marea majoritate a decorațiunilor ar putea fi restaurate / refăcute
doar pe baza unor fotografii de epocă.
• Începerea unui program de refacere a caselor vechi (casele-vagon cu fronton
îngust, triunghiular), măcar la nivelul fațadelor la Bulgăruș.
• Renovarea castelului contelui Mercy (înregistrat ca monument istoric), azi ruinat
(cu găsirea unor noi funcționalități pentru clădire) și măcar a câtorva case tradiționale din
localitatea Carani (com. Sânandrei). Prin aceasta s-ar realiza un ansamblu interesant de sec.
XVIII - XIX, la mică apropiere de Timișoara.
• Promovarea obiectivelor cu localizare ”difuză”, e vorba mai ales de casele vechi. În
acest caz, nici măcar localnicii nu conștientizează valoarea lor, ceea ce, pe termen lung,
înseamnă un impediment major pentru eficiența oricăror măsuri de promovare turistică. Primul
pas este începerea unei campanii de conștientizare și de renovare / reabilitare, cele două
măsuri fiind strâns legate una de alta. Concomitent se poate face și o promovare turistică; însă
a face promovare în lipsa conștientizării publice a valorii lor înseamnă, pe termen lung,
insucces garantat.
• Lenauheim fosta clădire districtuală cu colecția etnografică șvăbească și expoziția
memorială Nikolaus Lenau - promovarea mai intensă a obiectivului; inscripționarea și în limba
engleză; o prezentare mai modernă, adecvată sec.XXI; o îmbunătățire/renovare generală a
interioarelor; dezvoltarea istoriei șvabilor bănățeni; organizarea unor evenimente îndeosebi în
timpul iernii, în spațiile de la parter.
• biserica romano-catolică din Lenauheim _ existența unei descrieri detaliate a
bisericii (inclusiv o scurtă istorie a localității) măcar în limbiile română, germană, engleză;
indicatoare care să sublinieze mai bine existența acestui monument istoric atât în sat, cât și la
DN6 și chiar în Jimbolia (ar fi utilă existența unor bannere bilingve, așezate deasupra șoselei);
o renovare a fațadei; instalarea unui material promoțional cu biserica la casa Lenau, pentru ca
turiștii să fie îndemnați să viziteze și biserica;
• Jimbolia: centrul vechi _ Ar fi ideal să mai existe câteva ”istorii personale” legate
de câteva clădiri, mai multe informații despre locuitorii de acum 100 de ani, precum și

263
informații mai detaliate despre clădiri; restaurarea câtorva fațade de case țărănești (baroc rural
șvăbesc/bănățean);
• Ciacova: turnul medieval ("cula de la Ciacova")_ crearea accesului direct până la
monument; lucrări de renovare care să permită practicarea turismului și expunerea de colecții;
permiterea accesului în turn, contra unui bilet deoarece există un turn medieval în stare bună
(singurul din întregul Banat), ce ar oferi priveliști asupra unei zone istorice interesante, și
asupra unui peisaj atractiv (brațul de apă din imediata apropiere, parcul); renovarea turnului de
așa manieră, încât să poată găzdui, la diferite etaje, colecții istorice; iluminarea exterioară
modernă; promovarea turistică mai susținută a turnului dar și a celorlalte obiective din
Ciacova;
• Biserica ortodoxă sârbă din Ciacova _ promovarea mai intensă a obiectivului; un
indicator care să ateste că e vorba de un monument istoric; restaurarea unor clădiri din centrul
istoric ar duce la un flux turistic în oraș; scoaterea din "anonimat" a valorilor bisericești,
artistice ale sârbilor bănățeni; o iluminare mai bună în biserică;
• Șemlacu Mic (oraș Gătaia): mănăstirea ortodoxă română "Săraca" _ promovarea
mai intensă a obiectivului prin centrele de informare turistică, în cadrul catedralei mitropolitane
de la Timișoara; existența unor informații în variantele scurtă și detaliată în cât mai multe limbi
străine;
• Mănăstire (com. Birda): mănăstirea ortodoxă sârbă Sfântul Gheorghe (mănăstirea
Sângeorge) _ promovarea mai intensă a obiectivului; realizarea unor pliante cu toate
monumentele aflate în administrarea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timișoara și distribuite la
centrul de informare turistică din Timișoara; o descriere în mai multe limbi a obiectivului; o
iluminare mai mdernă a interiorului;
• Partoș (comuna Banloc): mănăstirea ortodoxă română _ asfaltarea drumului spre
Banloc; instalarea unor indicatoare la șoseaua Timișoara-Beograd, atât pe centura orașului
Deta cât și în Deta; editarea unor materiale (tipărite și web) atât pentru promovare (broșuri) cât
și pentru o informare mai detaliată; restaurarea castelului de la Banloc ar putea constitui un
flux turistic veritabil în regiune;
• Lugoj: centrul vechi _ editarea unor materiale atractive de promovare turistică și
traducerea acestora în mai multe limbi, inclusiv maghiară și sârbă;
• Jdioara: ruinele cetății - curățarea vegetației din fosta incintă fortificată;
semnalizarea cetății prin montarea unui indicator pe DN6, în dreptul ramificației spre Nădrag;
publicarea unor informații detaliate în mai multe limbi; realizarea unor panouri explicative cu
informații mai detaliate; realizarea unui traseu marcat până la Nădrag, ales în așa fel încât să
ducă prin puncte peisagistice cât mai atractive; refacerea unor porțiuni de zid pe înălțimea
originală; iluminarea nocturnă adecvată;
• Zona Făgetului, bisericile de lemn_ Elaborarea unei strategii cu măsuri concrete
de dezvoltare a turismului legat de bisericile de lemn (dar și de ceilalți factori de turism:
peisajul și produsele alimentare naturale), și punerea acestor măsuri în aplicare. În
promovarea acestor destinații turistice s-ar putea implica biserica, CJ, CL, operatorii din
turism. Multe biserici de lemn au nevoie stringentă de renovare, reabilitare, iluminare interioară

264
decentă, refacerea drenajelor, împrejmuirilor și alte măsuri constructive concrete. Între aceste
măsuri, enumerăm:
- Restaurarea profesională a picturilor și o iluminare interioară adecvată. Iluminare
exterioară adecvată măcar a bisericilor aflate în apropierea DN68A.
- Existența unor materiale informative mai detaliate despre fiecare monument, în mai
multe limbi.
- Repararea acoperișurilor, a învelitorilor cu șindrilă: Crivina de Sus, Povergina, și
Pietroasa, Zolt (aici a fost refăcută învelitoarea în anii trecuți, dar rezultatul este departe de
perfecțiune), Jupânești, Curtea (avem aici o pictură foarte valoroasă, amenințată de starea
deplorabilă a acoperișului.
- Înlocuirea învelitorilor de tablă și chiar a celor din țiglă, acolo unde acestea există
azi cu șindrilă: Groși (biserică pictată la interior, foarte valoroasă), Coșevița (biserică cu poziție
foarte favorabilă), Nemeșești, Dubești (pictură foarte valoroasă), Bulza.
- Măsuri de restaurare și conservare: fundația / ”tălpoanea” de lemn la Coșevița,
structura acoperișului la Crivina de Sus, fundația, pereții și structura acoperișului la Povergina.
- Măcar bisericile aflate în apropierea DN68A (Coșevița, Bătești, Curtea și
Românești) ar putea beneficia și de o iluminare exterioară adecvată.
- Amenajarea unei parcări complexe la Coșevița, care să cuprindă: Punct de
informare turistică (panou cu detalii despre toată zona Făgetului, și despre celelalte biserici de
lemn). Spațiu de parcare pentru două-trei autocare, cu pubele pentru gunoi (golite periodic).
Toalete curate, moderne (cu plată). Una sau mai multe tarabe pentru artizanat (se produce
ceramică la Jupânești și există un proiect al microregiunii de dezvoltare Țara Făgetului care să
includă revigorarea acestui meșteșug la Coșevița; se mai produc sculpturi în lemn și piatră la
Jupânești, se mai pot vinde miere, țuică, fructe – mere, pere sau fructe de pădure / de sezon,
castane prăjite). Semnalizarea vizibilă a începutului unui traseu spre Homojdia, via Pepiniera
Homojdia (”parcul dendrologic”); Semnalizarea vizibilă a colecției etnografice (”muzeului”) din
Coșevița. Realizarea unui banner de presemnalizare, deasupra șoselei (cu circa o sută de
metri înainte de Coșevia, spre județul Hunedoara), care să anunțe apropierea de loc de
parcare cu biserică de lemn / monument istoric. O reamenajare, măcar sumară, a parcului
dendrologic din Valea Homojdiei, ar fi binevenită.
- Cele mai pitorești sate din zona Făget sunt: Fărășești, Groși, Bulza, Luncanii de
Sus, Zolt, Gladna Montană, Gladna Română, Jupânești, Baloșești. Principalul factor de
atractivitate turistică este agricultura bio și produsele gospodăriei țărănești. O primă măsură
care ar putea mișca lucrurile ar fi ca la fiecare biserică de lemn să se instaleze, lângă panoul
cu descrierea monumentului istoric, și un panou cu familiile din sat de unde se pot procura
produse generate în gospodăria proprie.
C) Turismul de afaceri, reuniuni, simpozioane
Promovarea județului Timiș ca destinație de afaceri și turistică
- Încurajarea investițiilor în centre hoteliere de categorie Business

265
- Stimularea dezvoltării infrastructurii pentru manifestări expoziționale de anvergură

zonală, națională și internațională
Acest tip de turism se practică îm numicipiul Timișoara și stațiunea turistică Buziaș. În
acest scop sunt necesare dotări complexe: cazare cu grad ridicat de confort, săli de conferinţe
multivalente dotate cu instalaţii performante care să răspundă necesităţilor cerute de
organizarea unor simpozioane, întâlniri de afaceri, seminarii, cursuri de pregătire intensive.
D) Turismul rural
Valorificarea resurselor naturale și a celor specifice satelor prin turism durabil
Cele mai atractive zone sunt cele care sunt situate în zone cu peisaje pitoreşti, au un
mediu sănătos, nepoluat, sunt deţinătoare de valori etnofolclorice, culturale sau tradiţii cu un
bogat conţinut, diversitate şi personalitate. Din acest punct de vedere, în judeţul Timiș există
numeroase forme de atracţie şi dezvoltare a turismului rural:
- sate peisagistice _ Fărășești, Groși, Bulza, Luncanii de Sus, Zolt, Gladna Montană,
Gladna Română, Jupânești, Baloșești, Charolttenburg.
- sate cu obiective de interes științific: Bucovăț, Cenad, Tormac, Nițchidorf, Sacoșu
Turcesc, Peciu Nou, Berini, Otvești, Satchinez, Sânpetru Mare etc.
- sate balneare: Bogda, Ivanda.
- sate cu monumente istorice, de artă și arhitectură: Lenauheim, Traian Vuia, Belinț
- sate turistice etnofolclorice: zona Munților Poiana Ruscă (satele Poieni, Pietroasa,
Luncani, Coșevița), Sat Pădurani (comuna Mănăștiur); Tomești, Românești.
- sate turistice de creație artistică și artizanală _ Jupânești, Jebel, Pișchia, Alioș
- sate de interes vânătoresc _ Banloc, Bogda, Brestea, Pișchia, Chevereșu Mare,
Pădureni, Peciu Nou, Dumbrava, Giroc, Hitiaș, Remetea Mică, Silagiu.
- sate turistice viticole: Silagiu, Izvin, Herneacova, Petrovaselo, Stanciova, Bencecu
Mic, Pișchia.
Pentru valorificarea resurselor naturale și a celor specifice satelor prin turism durabil
se propune:
• Zonele de protecție naturală împreună cu alte resurse pot deveni centre de
atractivitate turistică. Aceste centre pot reprezenta miezul pentru formarea unor stațiuni
turistice.
• Amenajarea de infrastructuri destinate unor activități turistice speciale (ex: Puncte
de observare faună, poteci, alei, puncte de popas etc.)
• Stimularea elaborării planurilor de amenajare și de management al zonelor cu
potențial turistic
• Dezvoltarea structurilor de cazare și de agrement specifice turismului eco și agro
• Promovarea brandurilor specifice "eco"
• Promovarea produselor specifice satului: folclorice, gastronomice, stil rural de viață

266
• Promovarea agroturismului în corelare cu promovarea evenimentelor tradiționale

populare (târguri de meșteșuguri tradiționale, rugi, sărbători religioase)
• Renovarea unor clădiri tradiționale din zonele rurale pentru protecția și
conservarea moștenirii rurale și valorificarea acestora în activitatea turistică
E) Turismul de nișă și alte tipuri de turism
Dezvoltarea turismului de nișă și a altor tipuri de turism
• Valorificarea zonelor cu potențial turistic din județul Timiș: zona Munților Poiana
Ruscă, Zona Lac Surduc, Zona Făget, Zona Timișoara, Dumbăvița, Zona Buziaș, Satchinez,
canalul Bega, Pișchia, Periam Port.
- Lansare program integrat pentru dezvoltarea zonei turistice Surduc
- Pistă de cicloturism în zona cooperării transfrontaliere România - Ungaria
- Valorificarea potențialului turistic transfrontalier, incluzând piste de cicloturism de-a
lungul râului Bega, în aval de Timișoara
- Construire bazin înot, Buziaș
- Zona de agrement localizată între Pădurea Verde Timișoara și Lacul Dumbrăvița
- Valorificarea potențialului turistic al canalului Bega
- Reabilitare infrastructură de agrement la Ștrandul Termal Sânmihaiu Român
- Amenajarea obiectivului turistic natural Satchinez, Zona Lacului Pișchia, Zona
Pădurea Verde, Canalul Bega
- Amenajare platformă campare în localități riverane canalului Bega (Sânmihaiu
Român, Utvin, Uivar, Otelec)
- Amenajarea obiectivului natural de interes turistic din zona protejată Lacul Pișchia
- Amenajarea obiectivului natural de interes turistic în zona Periam Port
• Promovarea turismului de sporturi extreme și de aventură
- Circuitul de motocross de la Brănești (Oraș Făget)
• Promovarea cicloturismului
- Valorificarea potențialului turistic transfrontalier, incluzând piste de cicloturism de-a
lungul râului Bega, în aval de Timișoara, proiect propus a fi amplasat în localitățile Timișoara -
Freidorf - Utvin - Sânmihaiu Român - Uivar - Otelec - granița cu Derbia, județul Timiș.
- Transformarea specificului local “Lugojul, oraşul bicicletelor” într-un turism de nişă,
cicloturism este o necesitate impusă atât de perspectivele economice pe care le oferă cât şi
de caracterul extrem de actual al acestui turism: este o activitate prietenoasă mediului.
Amenajarea de piste pentru bicicliști pe toate arterele din municipiul Lugoj, inclusiv către
Măguri și Tapia.
- Plimbări cu bicicleta – zona Margina, cu dealurile sale pitorești constituie un loc
potrivit pentru cicloturism.

267
- Din drumul judeţean Lugoj-Ştiuca se poate efectua excursii pe bicilete la:

Dragomireşti - drumeţii prin zone forestiere Zgribeşti - drumeţii prin zone forestiere;
• Promovarea turismului de echitație
• Promovarea turismului de vânătoare și pescuit
Zonele cu fond bogat cinegetic sunt: Banloc, Bogda, Brestea, Chevereșu Mare,
Dumbrava, Giroc, Hitiaș, Pădureni, Peciu Nou, Pișchia, Remetea Mare, Silagiu.
Zonele cu fond piscicol sunt: Luncani, Tomești, Românești, Poieni, Margina, Cebza,
Coșteiu.
• Amenajarea de structuri turistice de primire și echipare tehnică în punctele cheie
de-a lungul traseelor turistice și a arterelor rutiere de tranzit
Prezenţa în judeţ a unor trasee majore de transport (TEN – R, TEN – F) favorizează
practicarea turismului de tranzit. Pentru asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării turismului
de tranzit se propune dezvoltarea infrastructurii de cazare specifice (hoteluri în localităţile
urbane, moteluri pe trasee în extravilan).
Oportunitatea dezvoltării turismului de tranzit la Lugoj.
Dezvoltarea acestui tip de turism creează premisele atragerii unui număr sporit de
persoane care străbat zonele turistice, cu posibilitatea implicării lor în programe turistice
locale, în condiţiile unei promovări vizibile şi eficiente a valorilor turistice locale.
F) Turismul montan
Dezvoltarea turismului montan
Practicarea turismului montan se poate desfăşura pe întreaga perioadă a anului,
principalele măsuri necesare în vederea dezvoltării acestuia fiind:
• Întreţinerea şi modernizarea traseelor turistice pentru drumeţii montane, marcarea
corespunzătoare a acestora, studierea unor noi variante de circulaţie montane;
• Reabilitarea, modernizarea cabanei Căpriorul şi dotarea acesteia cu echipamente
necesare în cazul producerii accidentelor montane;
• Amenajări pentru sporturile de iarnă: Nădrag
• Amenajarea și dotarea platformelor de campare, inclusiv cu utilitățile specifice
• Creşterea interesului turistic pentru zona montană prin promovarea unor programe
complexe care să includă oferte variate: drumeţie montană, cicloturism şi mountainbike.
G) Ecoturismul
Dezvoltarea ecoturismului ca formă durabilă de turism în ariile protejate
Ecoturismul poate furniza veniturile atât de necesare pentru protejarea parcurilor
naţionale şi a altor arii naturale, venituri care nu ar fi obţinute din alte surse şi de asemenea,
ecoturismul poate constitui o alternativă viabilă de dezvoltare economică pentru comunităţile
cu puţine activităţi generatoare de venit.

268
Ecoturismul poate spori nivelul de educaţie şi conştiinţă al turiştilor, transformându-i

în susţinători entuziaşti ai conservării mediului natural şi cultural.
Ecoturismul trebuie să contribuie la gestionarea spaţiilor protejate şi să amelioreze
relaţiile dintre comunităţile locale şi persoanele abilitate să gestioneze aceste spaţii protejate şi
la păstrarea cu rigoare deosebită a stilurilor de viaţă tradiţională ale populaţiilor locale.
Principalele direcții de acțiune sunt:
• Crearea unor centre pentru informarea turiștilor în cadrul ariilor naturale protejate
• Amenajarea potecilor și pasarelelor pentru trasee în cadrul ariilor naturale
protejate
• Marcarea și semnalizarea ariilor naturale protejate
• Amenajarea unor locuri pentru popasul turiștilor în cadrul ariilor naturale protejate
• Introducerea în circuitul turistic a ariilor protejate se face cu respectarea
prevederilor din planul de management al ariilor ptotejate.
H) Crearea și valorificarea unor circuite turistice tematice
În cadrul studiului de analiză a patrimoniului construit la nivelul întregului județ Timiș,
au rezultat câteva direcții tematice care să cuprindă elementele cele mai importante în circuite
tematice:
1. Circuitul centre urbane și rurale: Charlotenbourg, Sânnicolau Mare, Comloșu
Mare, Teremia Mare, Jimbolia, Timișoara, Ciacova, Deta, Buziaș, Lugoj.
2. Circuitul caselor și gospodăriilor Nord - Est (Groși, Sintești, Margina, Coșava,
Pădurani, Secaș, Chizătău, Coșteiu, Lugoj, Boldur, Sacoșu Mare, Bârna, Criciova, Găvojdia,
Oloșag).
3. Circuitul caselor și gospodăriilor Centru, Sud (Giarmata, Timișoara, Moșnița
Nouă, Uliuc, Liebling, Șag, Ciacova, Banloc, Butin, Sculia);
4. Circuitul caselor și gospodăriilor Nord - Vest (Beba Veche, Cenad, Dudeștii
Vechi, Sânnicolau Mare, Teremia Mare, Comloșu Mare, Lovrin, Jimbolia, Cenei, Biled,
Becicherecu Mic);
5. Circuit conace zona Nord-Vest (Remetea Mare - Conacul baronului Ambrozy
Gyula; Carani - Castelul Mercy; Hodoni - Conacul Hodoni; Lovrin - Conacul Liptay; Sânnicolau
Mare - Castelul Nako; Comloșu Mare - Conacul San Marco; Jimbolia - Conacul Csekonics)
6. Circuit conace zona de Sud (Jamu Mare - Conacul lui Ivan Sztojanovits; Banloc
- Castelul Banloc; Gad – Conacul Gudens; Foeni - Castelul Mocioni; Rudna – Conacul familiei
Nikolic);
7. Circuit biserici de lemn: Criciova, Zolt, Bătești, Dubești, Margina, Curtea,
Românești, Crivina de Sus, Poieni, Coșevița, Groși;
8. Circuit biserici catolice: Lugoj, Timișoara, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Ciacova,
Deta, Gătaia, Buziaș;
9. Circuit biserici reformate: Timișoara, Dumbrăvița, Tormac, Lugoj, Țipari, Bodo,
Mănăștiur, Dumbrava;
10. Circuit Arh. Alpar Ignac: Oradea (Muzeul Țării Crișurilor), Timișoara (Palatul
Poștelor, Liceul C.D. Loga), Băile Herculane (Băile Neptun), Dumbrava (Biserica Reformată),

269
Deva (Palatul Prefecturii), Cluj (Universitatea Babes - Bolyai, Primăria), Târnăveni (Primăria),
Sighișoara (Primăria, Biserica Reformată), Brașov (Primăria), Miercurea Ciuc (Liceul Marton
Aron);
11. Circuit Bega
12. Circuit rezervații naturale: Pădurea și Insula Mare de la Cenad, Insula Igriș și
Movila Șișitak de la Sânpetru Mare, Mlaștinile Satchinez, Sărăturile Diniaș, Mlaștinile Murani,
Arboretul Bazoș, Lunca Pogănișului, Locul fosilifer Rădmănești, Pajiștea cu narcise Bătești;
13. Circuitul Timișoarei: Piața Maria - Piața Victoriei - Castelul Huniazilor - Piața
Libertății - Piața Unirii - Bastionul - Fabric - Iosefin;
14. Circuitul Mănăstirilor: Catedrala Metropolitană Timișoara; mănăstirea Cebza
(Cebza); mănăstirea Dobrești (Dobrești); mănăstirea Fârdea (Fârdea); mănăstirea Izvorul
Miron (Românești); mănăstirea Luncanii de Sus (Luncanii de Sus); mănăstirea Morisena-
Cenad (Cenad); mănăstirea Partoș care datează din secolul al XIV-lea (Partoș); mănăstirea
Pietroasa Mare (Pietroasa Mare); mănăstirea Săraca amintită documentar încă din 1270 (loc.
Șemlacu Mic, oraș Gătaia); mănăstirea Timișeni (Șag); mănăstirea Sângeorge atestată
documentar la 1485 (Birda).
15. Valorificarea potenţialului turistic transfrontalier incluzând pista de cicloturism
de-a lungul râului Bega, în aval de Timişoara. Traseul pistei de cicloturism va fi situată de-a
lungul râului Bega, în aval de Timişoara pe ruta Timişoara – Freidorf – Utvin – Sînmihaiu
Român – Uivar – Otelec – graniţa cu Serbia, pe coronamentul râului Bega;
• Crearea unor circuite turistice regionale tradiționale (traseul vinului, traseul berii,
traseul țuicii/răchiei, traseu gastronomic)
• Dezvoltarea unor trasee tematice de turism în funcție de tipurile de turism practicat
(sporturi extreme și aventură, echitație, vânătoare și pescuit)
I) Valorificarea potențialului turistic speologic
• Amenajarea potecilor sau a unor căi de acces către peșterile din județ
• Acțiuni de conservare a peșterilor
• Amenajarea și introducerea unor noi peșteri în circuitul turistic
2.5.4. Diversificarea posibilităților de agrement și recreere în apropierea

aglomerațiilor urbane
În "Conceptul Strategic de dezvoltare economică și socială a zonei Timișoara"

elaborat în anul 2000, viziunea de perspectivă fiind 2020, în ce privește zonele de agrement
periurbane sunt preluate datele unui studiu prezentat Primăriei Timișoara în anul 1978 de
către ing. Zeno Oarcea. În ceea ce privește "Dezvoltarea spațiilor verzi și a zonelor de
agrement", sunt precizate următoarele măsuri:
1. Menținerea și revitalizarea zonelor verzi existente, de odihnă, recreere și
agrement, protecția severă a existentului (spațiul verde nu constituie o rezervă pentru
construcții).

270
- reamenajarea unor elemente naturale valoroase (Pădurea Giroc);

- transformarea Pădurii Verzi în parc urban prin amenajarea lui peisagistică;
- amenajarea ecologică a unor parcuri, zone pentru agrement (Parcul Botanic, parcul
Zoo, Parcul Copiilor);
- inventarierea spațiilor verzi și a exemplarelor valoroase și reglementarea juridică a
proprietății terenurilor;
- inventarierea biodiversității în zona Timișoara (Cadastrul Verde).
2. Reconstrucția ecologică a municipiului Timișoara (Cadastrul Verde) și a comunelor
periurbane. Asigurarea suprafeței verzi necesare pe zone funcționale și a oglinzilor de ape
intravilane.
- inițierea și implementarea unui plan de dezvoltare a zonelor verzi, incluzând zone
publice, parcuri și grădini, zone verzi protejate, perdele de protecție;
- crearea unor perdele de protecție vegetală în jurul localităților;
- păstrarea zonei de protecție (spații verzi) de-a lungul Canalului Bega.
În "Scenariul de Dezvoltare Spațială pentru Aglomerarea Urbană Timișoara", lucrare
elaborată de un colectiv alcătuit din: dr. arh. R. Radoslav, arh. L. Mărculescu, urbanist C.
Falniță și se referă la perioada 2020 - 2050, viziunea are ca principal punct forte realizarea
unei centuri verzi în jurul delimitării fizice a Aglomerării Urbane Timișoara (AUT). Astfel, în
partea de est-nord -vest, AUT va fi delimitată de centura auto ce pornește de pe Calea
Lugojului, trece peste Calea Lipovei, peste Calea Aradului, peste Calea Torontalului, peste
Calea Jimboliei și ajunge pe Calea Șagului. În partea de sud și sud-est această dezvoltare se
poate sprijini pe albia timișului. În exteriorul centurii auto, similar cu exteriorul vechilor ziduri
ale cetății, se propune un spațiu neconstruit (agricol și împădurit) lat de circa 500 - 1000 m,
care la final va include și viitorul spațiu verde rezultat după închiderea Deponeului ecologic,
teren care va deveni cu timpul o pădure de peste 200 ha. Această centură verde se va uni în
partea de sud a aglomerării urbane cu rezervația ecologică a albiei râului Timiș, cu o lățime de
minimum 2 km, și parțial a Canalului Bega. Se remarcă pădurile: Giroc, Lighed, Unip, Bistra,
Bazoș, Dragșina. În interiorul noii delimitări a AUT există pepiniera de pe Calea Urseni care,
indiferent de actualul sau de viitorul proprietar, este obligatoriu a râmâne un viitor parc. De
asemenea, dacă există, și alte astfel de cvartale verzi, ele trebuiesc păstrate. Primăriile
comunelor ce fac parte din AUT trebuie să definească și să păstreze din proprietățile lor
private sau publice anumite cvartaluri care vor fi viitoarele parcuri.
O importantă zonă de agrement este Pădurea Verde situată în nord-estul Timișoarei,
masiv forestier cu suprafață de circa 724 ha. Problema cea mai importantă este aceea a
includerii eficiente a acestei mari rezerve recreative în sistemul recreativ al municipiului.
Pădurile parc și pădurile de agrement din jurul orașelor sunt în cea mai mare parte în
patrimoniul sectorului silvic, gospodărite de un ocol silvic în raza căruia se încadrează,
aparținând de Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA. Prin amenajamentul silvic, aceste
păduri sunt zonate ca păduri de interes social și sunt supuse unui regim silvic restrictiv, în
sensul că se exclud tăierile principale. Ocolul silvic le păzește, execută lucrările curente de

271
igienă și, eventual, de completări prin împădurire a golurilor, și atât. Pe lângă faptul că el
înregistrează o pierdere economică, neexploatând creșterea, el nu deține fonduri pentru
amenajarea corespunzătoare pentru agrement a pădurii.
Beneficiarul funcției recreative a pădurii este orășeanul, respectiv municipalitatea.
Aceasta însă, care răspunde de asigurarea condițiilor de recreere ale orășenilor, nu poate,
prin lege, să investească fonduri într-un domeniu ce nu-i aparține. Și astfel totul este blocat.
O soluție aplicată de multe țări vest-europene ar fi ca pădurea să rămână în
administrarea statului dar să fie amenajată și gospodărită corespunzător cu fonduri atribuite de
municipalitate, colectate de la orășeni. Cu aceste fonduri, gospodarul silvic își crează servicii
speciale de: amenajare rețele de drumuri și poteci de acces, parcări, amenajări specifice, paza
și dirijarea circulației vizitatorilor, curățarea gunoaielor, paza contra incendiilor etc.
• Pădurea Pișchia și Acumularea Murani
Amenajarea unor structuri de primire turistică trebuie să se facă respectând zona de
protecție a Acumulării Murani.
Este foarte importantă pentru agrement și zona minunată cu un peisaj mozaicat, în
lungul localităților: Remetea Mică, Charlottenburg, Altringen, Bogda, Sintar, Comeat.
• Acumularea Ianova (inclusiv pădurea din jur)
O zonă cu un real potenţial turistic este lacul de acumulare Ianova, un peisaj rar
întâlnit în câmpia Banatului: lacul de acumulare situat între doi versanţi împăduriţi, continuând
cu valea Gherteamoș. Acesta este motivul pentru care în P.U.G. al comunei Remetea Mare
apare aici propus un trup separat ce permite locuirea sezonieră, de vacanţă, sau de week-
end, coroborată cu servicii specifice turismului şi agrementului, şi zone de sport-agrement
ample, ce asigură de la terenuri de sport la activităţi acvatice şi piscicole.
• Pădurea Recaș
Pădurea Recaș situată la 27 km de Timișoara poate constitui un obiectiv recreativ de
perspectivă. Cu atât mai mult cu cât este singura pădure din apropierea orașului Recaș. Cu
suprafața sa de peste 280 ha, cu un arboret bătrân în care predomină stejarul, ea oferă
posibilitatea unor amenajări recreative, respectiv: cabane, camping, ștrand (pe malul Begăi),
parc de distracție pentru copii și amenajarea unor locuri de picnic. De asemenea, pădurea se
pretează la amenajarea unor poteci pentru călărie, având în vedere prezența în apropiere a
hergheliei de la Izvin. Realizarea în perspectivă a unui pod ușor peste Timiș, între localitatea
Bazoș și Colonia Chevereș, va putea înscrie Pădurea Recaș într-un circuit recreativ valoros.
• Pădurea Bistra
Apropierea de Timișoara circa 10 km, situarea în vecinătatea Begăi, existența
numeroaselor meandre denivelate ce oferă posibilitatea adâncirii lor și creării unei rețele de
canale ascunse în pădure și apte pentru canotaj, precum și a unor oglinzi de apă, sunt
argumente ce pledează pentru o amenajare corespunzătoare pentru agrement a acestei
păduri.
• Parcul dendrologic Bazoș
Parcul dendrologic Bazoș este în prezent singura bază recreativă amenajată din zona
periurbană a municipiului Timișoara. În cuprinsul parcului există numeroase alei, poieni, linii

272
somiere, amenajări modeste pentru odihnă, precum și pepiniere și clădiri administrative.

Parcul este și o bază recreativă, amenajată și destinată nu unei recreări de sejur, ci mai mult
recreării de o zi, asociată cu o activitate instructivă. Nu există amenajări pentru picnic, dar
odihna pe iarbă, în poieni, asociată cu plimbarea printr-o mare varietate de situații structurale,
oferă condițiile unei recreări eficiente pentru o zi. Obișnuit, în duminicile frumoase, se
înregistrează 300 - 400 de vizitatori, dar au existat și zile cu peste 1000 de vizitatori, ceea ce
depășește capacitatea de suport a factorilor turistici.
• Pădurea Chevereș-Bacova
Posibilități de amenajări recreative oferă toată liziera nordică a pădurii, vecină cu
Timișul, care pe cei 7 km lungime (cu condiția unui drum de acces), permite dezvoltarea unei
suite întregi de oaze recreative.
• Lunca Timișului - Albina
Caracterul cu totul sezonier al obiectivului face nerentabile alte amenajări.
• Lunca Timișului: Urseni - Giroc - Șag
Ca amenajări necesare se consideră a fi următoarele:
- construirea unui pod ușor din lemn, sau măcar a unei pasarele în punctul Cotu
Mare, din raza comunei Giroc, care să permită accesul în pădurea Lighed, extinzând astfel
posibilitățile de plimbare ale vizitatorilor;
- stimularea unor societăți comerciale de a amplasa sezonier, rulote cu alimente și
răcoritoare în punctele cu mare aglomerare de vizitatori;
• Pădurea Giroc
Principiul de amenajare recreativă a pădurii care trebuie adoptat este înscrierea sa
într-un circuit, legând în acest circuit o dezvoltare bipolară a obiectivului, axată atât pe
structura de pădure, cât și pe prezența Timișului. Ca elemente de amenajare se propun
următoarele:
- dezvoltarea centrului de polarizare Vest, axat pe Mănăstirea Timișeni, prin
amenajarea unui camping în apropiere, lângă dig precum și amenajarea unui parc forestier în
imediata vecinătate a mănăstirii, pe o suprafață de minimum 10 - 15 ha;
- construirea unui pod ușor din lemn de traversare a Timișului în zona Cotu Mare,
lărgind astfel posibilitatea de recreare avizitatorilor și creând posibilitatea înscrierii obiectivului
într-un circuit mai larg, care să cuprindă și Pădurea Lighed;
• Pădurea Lighed
• Lunca Pogănișului
Suprafața zonei de circa 800 ha se pretează la amenajări recreative de excepție
datorită suprafeței mare a zonei, posibilității realizării unor oglinzi de apă cu ajutorul apei
freatice, a peisajul mozaicat, cu trupuri de pădure.
• Băile Călacea.

273
Din gama largă a activităților recreative posibile, înșirăm câteva care pot fi asigurate
în cadrul Stațiunii Călacea:
- activități culturale de club (jocuri, spectacole etc);
- odihnă pasivă ;
- activități sportive pe sol (tenis, basket etc);
- sporturi nautice (înot, canotaj);
- vizitări de diferite obiective: istorice, științifice, culturale;
Practic, toate aceste activități recreative vor putea fi asigurate prin amenajarea
următoarelor obiective:
- un club bine dotat al stațiunii;
- un parc complex cu: ștrand, terenuri sportive, amenajări speciale pentru odihnă;
- lacul de acumulare de pe pârâul Surlașu amenajat corespunzător pentru canotaj;
- dotarea stațiunii cu mijloace de transport pentru vizitarea rezervației de mlaștini și
bălți de la Satchinez și a Municipiului Timișoara ar completa gama activităților recreative
posibile în Stațiunea Călacea.
Diversificarea posibilităților de agrement și recreere este completată prin:
- Crearea unei baze sportive și de agrement, comuna Șag
- Parc turistic de agrement Dudeștii Noi
- Amenajare teren de golf Pișchia
- Construire baza sportivă cu facilități de cazare în comuna Pișchia, sat Murani.
- Amenajarea hipodromului și introducerea lui în circuitul turistic la Lugoj.
- Reabilitarea și modernizarea Ștrandului municipal din Lugoj și reintroducerea lui în
circuitul turistic
- Minibază sportivă, spațiu de agrement în loc. Sinersig
- Reabilitarea și amenajarea corespunzătoare a ștrandului din orașul Ciacova.
- Amenajare baza de agrement, pescuit sportiv și alte activități sportive - recreative în
localitatea Mănăstire, comuna Birda.
- Ecologizarea și amenajarea malurilor râului Timiș ca zone de agrement - satele
Macedonia și Cebza (orașul Ciacova).
- Înființare bază recreativă și agrement în localitatea Mănăștiur
- Construire centru de agrement în satul Parța, comuna Parța.
2.5.5. Creșterea rolului planificării strategice în programarea și implementarea

măsurilor de dezvoltare a turismului

274
• Elaborarea unei strategii privind modalitățile de exploatare a potențialului turistic al

apelor din euroregiunea DKMT
2.5.6. Reducerea impactului turismului asupra mediului

Pentru a realiza o protecţie adecvată a mediului ca urmare a dezvoltării turismului
sunt necesare planuri de management integrat pentru acest sector. Planurile de management
integrat trebuie să aibă în vedere interacţiunea directă dintre turism şi mediu şi se referă la:
controlul utilizării terenului, stabilirea unor reguli stricte privind noile construcţii, trafic privat
către şi în interiorul zonelor turistice, diversificarea turismului, aplicarea strictă a prevederilor
standardelor referitoare la zgomot, apa de băut, apa de îmbăiere, apele uzate, emisiile de
noxe în aer, crearea unor zone tampon în jurul zonelor sensibile (zonele umede),
conştientizarea populaţiei locale şi a turiştilor, educaţia şi pregătirea personalului implicat în
activităţile din zonele turistice.
Conform Planului Regional de Acțiune pentru Mediu, organizarea activității turistice și

de agrement pe principiul protejării mediului înconjurător și a dezvoltării durabile are în vedere
următoarele obiective, măsuri și acțiuni:
• Îmbunătățirea managementului și administrării potențialului natural, în scopul practicării
turismului și agrementului;
Realizarea de programe de acțiune și monitorizarea acestora:
- Realizarea unui program de acțiune la nivel județean pentru promovarea turismului și
agrementului;
- Stabilirea zonelor pentru practicarea agrementului;
- Promovarea agroturismului în zonele rurale;
Promovarea ecoturismului în ariile naturale protejate:

- Includerea în planurile de management a ariilor ptotejate a obiectivelor turistice;
- Dezvoltarea sistemelor și structurilor de informare;
• Eliminarea poluării ambientale datorată amplasării necorespunzătoare a construcțiilor

și spațiilor turistice și de agrement
Practicarea unui turism în conformitate cu normele și prevederile legislației din domeniu a UE:
- Identificarea tuturor unităților turistice și de agrement amenajate necorespunzător sub
aspectul evacuării apelor uzate și deșeurilor menajere;
- Introducerea sistemului de colectare și transport al deșeurilor în depozite controlate pentru
toate zonele cu activități turistice și de agrement;
• Conservarea și îmbunătățirea calității factorilor de mediu în zonele de agrement și

vecinătăți
Reglementarea condițiilor în care se desfășoară turismul de agrement în zonele periurbane:
- Identificarea locațiilor periurbane preferate de locuitori pentru agrement;
- Aplicarea fermă a măsurilor legislative care să conducă la practicarea unui turism ecologic;
Măsuri de prevenire a degradării sau poluării zonelor de interes turistic:

- Nu se vor construi obiective de producție cu emisii poluante peste limitele admise de
legislația în vigoare.

275
- Racordarea la rețeaua de canalizare este obligatorie pentru toate construcțiile care au acces
la aceasta. Clădirile ce nu au acces la canalizare vor avea stații de epurare monobloc, cu
tratare mecanică și biologică, cu eficiență de minim 95%.
- Se interzice amplasarea de lucrări sau construcții, inclusiv de locuit, în albiile majore
inundabile ale cursurilor de apă și în zonele de protecție ale cursurilor de apă și construcțiilor
hidrotehnice.
- Se interzice evacuarea de ape uzate neepurate în cursurile de ape.
- Interzicerea realizării de construcții care prin amplasament, funcțiune și aspect arhitectural
depreciază valoarea peisajului.
- Se va implementa sistemul de colectare selectivă a deșeurilor de la populație și agenți
economici.
- Se va respecta regimul de construire și distanțele minime de protecție față de ecosistemele
forestiere și ariile protejate ( Natura 2000).

276
Capitolul IV
IV. PROGRAMUL DE MĂSURI

Obiectivul major general al Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Timiș vizează pentru anul 2020 "Dezvoltarea durabilă a județului
Timiș - crearea unui mediu economico-social competitiv, stabil, sănătos și diversificat, capabil să asigure creșterea economică continuă,
creșterea calității vieții cetățenilor și reducerea decalajelor de dezvoltare față de regiunile Uniunii Europene".
1. ZONE PROTEJATE - TURISM

1.1. MĂSURI PRIVITOARE LA PATRIMONIUL NATURAL
Obiectiv sectorial: Protecția valorilor de patrimoniu natural

Nr. Etape de Propuneri de
Obiective specifice Măsuri şi acţiuni prioritare
crt. realizare responsabilităţi
1 Asigurarea managementului Definitivarea administrării ariilor naturale protejate conform Legii 49/2011 pentru aprobarea I CJ, CL, ARPM,
corespunzător al ariilor OUG nr. 57/2007, art. 18. Garda de Mediu,
naturale protejate, inclusiv Înființarea structurilor administrative ale ariilor naturale protejate și întărirea capacității lor. Există Custozi
Natura 2000 3 arii protejate de interes național care nu au custode: Movila Șișitak, Pădurea Bistra, Beba
Veche și 3 arii protejate de interes județean care nu au custode: Pădurea-Parc Buziaș, Pădurea
Dumbrava, Parcul Banloc. Necesită administrare:
- 13 Situri de Interes Comunitar: ROSCI0277 Becicherecu Mic, ROSCI0287 Comloșu Mare,
ROSCI0336 Pădurea Dumbrava, ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, ROSCI0338 Pădurea
Paniova, ROSCI0345 Pajiștea Cenad, ROSCI0346 Pajiștea Ciacova, ROSCI0348 Pajiștea
Jebel, ROSCI0349 Pajiștea Pesac, ROSCI0355 Podișul Lipovei-Poiana Ruscă, ROSCI0388
Sărăturile de la Foeni-Grăniceri, ROSCI0390 Sărăturile Diniaș, ROSCI0402 Valea din
Sânandrei.
- 6 Arii de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0079 Mlaștinile Murani; de asemenea, și cele
5 SPA-uri recent declarate prin HG nr. 971/2011 necesită administrare (ROSPA0126 Livezile -
Dolaț, ROSPA0127 Lunca Bârzavei, ROSPA0128 Lunca Timișului, ROSPA0142 Teremia Mare -
Tomnatic, ROSPA0144 Uivar - Diniaș).

277

Realizarea și implementarea planurilor de management și a regulamentelor tuturor ariilor I CJ, CL, ARPM,
naturale protejate. Elaborarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000 după Garda de Mediu,
preluarea în administrare / custodie pentru: Custozi
- 13 Situri de Interes Comunitar: ROSCI0277 Becicherecu Mic, ROSCI0287 Comloșu Mare,
ROSCI0336 Pădurea Dumbrava, ROSCI0337 Pădurea Neudorfului, ROSCI0338 Pădurea
Paniova, ROSCI0345 Pajiștea Cenad, ROSCI0346 Pajiștea Ciacova, ROSCI0348 Pajiștea
Jebel, ROSCI0349 Pajiștea Pesac, ROSCI0355 Podișul Lipovei-Poiana Ruscă, ROSCI0388
Sărăturile de la Foeni-Grăniceri, ROSCI0390 Sărăturile Diniaș, ROSCI0402 Valea din
Sânandrei.
- 6 Arii de Protecție Specială Avifaunistică ROSPA0079 Mlaștinile Murani; de asemenea, și cele
5 SPA-uri recent declarate prin HG nr. 971/2011 necesită administrare (ROSPA0126 Livezile -
Dolaț, ROSPA0127 Lunca Bârzavei, ROSPA0128 Lunca Timișului, ROSPA0142 Teremia Mare -
Tomnatic, ROSPA0144 Uivar - Diniaș);
- se impune respectarea măsurilor de protecție și conservare conform regimului ariilor naturale
protejate.
Unitățile administrativ teritoriale în cadrul cărora sunt situri Natura 2000 fără plan de
management sunt: Timișoara, Buziaș, Ciacova, Deta, Recaș, Sânnicolau Mare, Banloc,
Becicherecu Mic, Bogda, Boldur, Bucovăț, Cenad, Cenei, Comloșu Mare, Chevereșu Mare,
Curtea, Darova, Denta, Dudeștii Noi, Foeni, Ghilad, Ghizela, Giera, Giroc, Gottlob, Jebel,
Lenauheim, Lovrin, Livezile, Margina, Moșnița Nouă, Orțișoara, Otelec, Parța, Pădureni, Peciu
Nou, Pietroasa, Pișchia, Racovița, Saravale, Secaș, Sânandrei, Sânpetru Mare, Sânmihaiu
Român, Sacoșu Turcesc, Șag, Teremia Mare, Tomești, Tomnatic, Topolovățu Mare, Uivar.
Aprobarea Planurilor de management și a Regulamentelor ariilor naturale protejate de către I Ministerul
Ministerul Mediului și Pădurilor pentru siturile Natura 2000. La Ministerul Mediului și Pădurilor s-a Mediului și
trimis spre avizare regulamentul ariei protejate pentru șase situri Natura 2000 (ROSCI0064 Pădurilor
Defileul Mureșului Inferior, ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior, ROSCI0109 Lunca Timișului,
ROSPA0047 Hunedoara Timișană, ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior, ROSPA0095
Pădurea Macedonia). De asemenea, tot spre avizare la Ministerul Mediului și Pădurilor sunt 4
planuri de management (ROSCI0108 Lunca Mureșului Inferior, ROSPA0029 Defileul Mureșului
Inferior și Dealurile Lipovei, ROSPA0069 Lunca Mureșului Inferior, ROSPA0078 Mlaștina
Satchinez).
Materializarea în teren a zonării interne a ariilor naturale protejate de interes național (OUG. nr. I CJ, CL, ARPMT,
57/2007, art. 22). Custozi

278

2 Protecția patrimoniului Transpunerea în documentațiile de urbanism a delimitărilor și a activităților din domeniul I CJ, CL, ARPMT,
natural prin stabilirea zonelor rezervațiilor și monumentelor naturii și zonele de protecție ale acestora. Conform HCJ nr. Custozi
de protecție a acestora cu 68/2008 au fost delimitate zone tampon și de protecție la 11 arii naturale protejate din județul
instituirea interdicției Timiș: Lacul Surduc, Acumularea Pișchia, Arboretumul Bazoș, Mlaștinile Satchinez, Lunca
definitive de construire Pogănișului, Sărăturile Diniaș, Pajiștea cu narcise Bătești, Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad,
Insulele Igriș, Pădurea Bistra.
3 Cunoașterea de către Informarea autorităților locale (primării) asupra limitelor arealelor protejate și a măsurilor care I CJ, CL, ARPMT,
administrațiile publice locale decurg din prezența lor Garda de Mediu,
a localizării exacte a limitelor Custozi
ariilor protejate instituite prin
HCJ nr. 19/1995, HG nr.
971/2011, Ordinului
2387/2011
4 Întocmirea propunerilor de La nivelul judeţului Timiş există un Sit de Interes Comunitar Natura 2000 nou propus: I CJ, CL, ARPMT
declarare și a altor obiective ROSCI0313 SCI Livezile - Banloc.
de patrimoniu natural Propuneri de extinderi de situri existente: I CJ, CL, ARPMT
5 Valorificarea și protecția Acordarea plăților compensatorii pentru cultivatorii și proprietarii de terenuri din zonele protejate I - II - III CJ, CL, APIA,
peisajelor naturale ARPMT,
Administrațiile
ariilor naturale
protejate
Protejarea zonelor umede I-II-III CJ, CL,
Administrația
Bazinală de Apă
Banat, ARPMT

279

6 Conservarea diversității Monitorizarea suprafeței și calității habitatelor pentru speciile de floră și faună ocrotite, periclitate, I - II CJ, CL,
biologice, a habitatelor vulnerabile, endemice, relicte, pe cale de dispariție. Administrațiile
naturale, a speciilor de floră ariilor naturale
și faună sălbatică protejate
Monitorizarea stării de conservare a habitatelor naturale și speciilor de floră și faună sălbatică de I - II - III Administratorii
interes comunitar și național prin obiectivele și măsurile prevăzute în planurile de management ariilor naturale
ale ariilor protejate protejate /
Custozi,
ARPMT, Garda
de mediu
Gestionarea durabilă a fondului cinegetic I - II - III Gestionarii
fondurilor
cinegetice,
ITRSV, GNM
Identificarea / crearea de coridoare / trasee ecologice ce asigură satisfacerea cerințelor de I - II - III CL, ARPMT,
deplasare, reproducere și refugiu pentru speciile sălbatice terestre și acvatice și aplicarea Garda de Mediu,
măsurilor de protecție și conservare. Instituții
Instituirea culoarului ecologic între Munții Apuseni și Carpații Meridionali, în vederea protejării cercetare,
arealului pentru exemplarele de urs. învățământ,
administratorii
ariilor / custozi
Eficientizarea sistemului de verificare a încadrării în legile privind vânătoarea și comerțul cu I CJ, CL, ARPMT,
specii din fauna și flora sălbatică Garda de Mediu,
ITRSV,

280
1.2. MĂSURI PRIVITOARE LA IZVOARE MINERALE ȘI GEOTERMALE
Obiectiv sectorial: Protejarea și valorificarea durabilă a resurselor balneoturistice

1 Protejarea resurselor Se instituie zonă de protecție sanitară cu regim sever sau cu regim de restricții precum și I CJ, CL, Agenția
balneoturistice perimetre de protecție hidrogeologică în jurul surselor de ape minerale utilizate pentru cura Națională pentru
internă sau pentru îmbuteliere, în scopul prevenirii pericolului de alterare a calității surselor de Resurse
apă. Minerale, Agenți
Această măsură se va implementa în UAT pe teritoriul cărora se găsesc surse de ape minerale: economici,
Biled, Buziaș, Sacoșu Mare, Pișchia, Fibiș, Bogda, Giulvăz (Ivanda), Orțișoara (Călacea), ARPMT,
Timișoara, Teremia Mare, Mașloc, Variaș. Administrația
Bazinală de Apă
Banat
2 Utilizarea durabilă a apelor Se impune adoptarea unei strategii coerente de utilizare a apelor geotermale cu accent pe I - II - III CJ, CL, Agenția
geotermale exploatarea durabilă a acestora. Această măsură este necesar a se aplica în unitățile Națională pentru
administrativ-teritoriale care au zone de exploatare a apelor geotermale. Resurse
Minerale, Agenți
economici,
ARPMT,
Administrația
Bazinală de Apă
Banat

281
1.3. MĂSURI PRIVITOARE LA PATRIMONIUL CULTURAL
Obiectiv sectorial: Protecția valorilor de patrimoniu cultural și punerea în valoare a acestora

1 Salvgardarea patrimoniului Reglementarea domeniului prin elaborarea documentațiilor de urbanism de tip PUZCP pentru I CJ, CL
cultural prin stabilirea zonelor centre urbane/localități rurale cu valori de patrimoniu; realizarea în cadrul regulamentelor locale
de protecție/zonelor de urbanism aferente PUZCP a unor anexe cu detalierea elementelor specifice arhitecturale
construite protejate, valoroase ale fondului construit.
protejarea, conservarea și Elaborarea documentațiilor de specialitate (relevee, expertize tehnice,studii) pentru monumentele I CJ, CL
restaurarea elementelor din categoria »B » în vederea includerii pe lista de priorități de intervenție/investiții la nivel local.
semnifictive pentru Inventarierea și pregătirea intervențiilor de punere în siguranță a patrimoniului construit aflat în I - II CL, MDRT
identitatea teritoriului istoric în pericol( lista obiective, proiectare și execuție lucrări) MCPN
scopul introducerii și Pregătirea de specialiști/personal în domeniul conservării și gestionării patrimoniului construit și I - II - III CL, MDRT,
exploatării acestor obiective ZCP (cursuri postuniversitare, INA, etc). MCPN
din punct de vedere turistic și Pregătire personal în meserii tradiționale de reabilitare patrimoniu construit (piatră, lemn, zidării) I - II - III CJ, Muzeul
cultural. Banatului,
AJOFM
2 Întocmirea unor programe cu Realizarea unor programe/proiecte la nivel județean și regional(ex.județele limitrofe Hunedoara, I - II CJ, DJCPN
caracter tematic și Caraș-Severin) cu caracter tematic: patrimoniu ecleziastic rural și urban, centre urbane și rurale,
dezvoltarea unei rețele de centre balneare.
obiective culturale Dezvoltarea unei rețele de obiective culturale - monumente și ansambluri de arhitectură în I - II CJ, DJCPN
corelare cu evenimente culturale (patrimoniu imaterial, tradiții și obiceiuri)
3 Întocmirea propunerilor de Completarea listei UAT-uri cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare I CJ (PATJ
declarare a unor obiective de culturală de interes național și a listei valorilor de patrimoniu cultural de interes național * Timiș*), DJCPN
patrimoniu antropic(în afara Timiș, CL
celor incluse în PATN
Secțiunea III Zone Construite
Protejate)
4 Investigarea potențialului de Cooperarea cu autoritățile centrale și parteneri europeni/internaționali (Consiliul Europei- Institutul I CJ, DJCPN,
dezvoltare a turismului european al itinerariilor culturale; ICOMOS; ONG-uri culturale) în vederea selectării obiectivelor MCPN
cultural potențiale a fi integrate în rețele tematice

282
*În urma analizei densităţii valorilor de patrimoniu repartizate teritorial, UAT-uri cu concentrare foarte mare de patrimoniu construit, urmând a
fi propuse pentru introducerea pe lista din PATN- Zone construite protejate sunt :
Oraţe: Buziaş, Ciacova, Deta, Jimbolia, Sânnicolau Mare
Comune:Cenad, Beba Veche, Foeni, Criciova
Sate: Charlottenburg, Cebza, Teremia Mare, Comloşu Mare
Pentru Valori de patrimoniu cultural de interes naţional, lista este necesar a fi completată cu urmatoarele poziţii :
1. Monumente şi ansambluri de arhitectură
g)Ansambluri urbane :
-Ansamblul urban str. Victoriei şi str. Mihai Viteazul- TM-II-a-B-06217, oras DETA, sec. XIX-XX
-Ansamblul urban centru urban Sânnicolau Mare( de clasat)
- Ansamblul urban centru urban Jimbolia(de clasat)
k)Biserici şi ansambluri mănăstireşti
- Biserica reformată «Sf. Ana », (de clasat), Dumbrava, înc. Sec. XX, arh. Alpar Ignac)
l)Arhitectura industrială; amenajări, căi de comunicaţie
- Casa Stavilar,TM-II-m-B-06283, sat Sânmihaiu Român
n) Ansambluri tradiţionale rurale
- este necesar a fi inventariate zone etnografice distincte (ex. Zona Pădurenilor : Pietroasa, Crivina de Sus, Poieni, Luncani de Sus, Luncanii
de Jos)
În domeniul « Peisajelor culturale », se disting zone ce trebuiesc analizate şi puse în valoare atât prin prisma valorilor patrimoniului construit
cât şi a celui natural :

283
- Jupâneşti, Făget, Dumbrava

- Lunca Mureşului- Cenad
- Charlottenburg- Maşloc
- Valea Timişului- Gad, Radna, Macedonia
- Zona Remetea Mare
1.4. MĂSURI PRIVITOARE LA TURISM

Axa strategică MEDIU are ca obiectiv de dezvoltare care urmează a fi îndeplinit gradual până în anul 2015: Crearea unei oferte turistice
atractive şi competitive care să pună în valoare potenţialul zonei şi să contribuie la creşterea economică a judeţului Timiş
Obiectiv sectorial: Crearea unei oferte turistice atractive şi competitive care să pună în valoare potenţialul zonei şi să contribuie la creşterea
economică a judeţului Timiş

1 Îmbunătățirea Reabilitarea infrastructurii tehnice a zonelor cu potențial turistic I -II - III CJ, CL, CNADNR
infrastructurii tehnice Se impune reabilitarea infrastructurii tehnice în UAT cu concentrare mare a resurselor naturale (Criciova, Fârdea,
și turistice Ohaba Lungă, Pietroasa, Știuca, Tomești) și antropice: (Criciova, Știuca).
Dezvoltarea structurilor de cazare și alte servicii în mod diferențiat în funcție de formele de turism și localizările în I - II - III CJ, CL, Operatori
teritoriu: economici care
- dezvoltarea structurilor de cazare în localitățile cu concentrare mare a resurselor naturale (Sânnicolau Mare, activează în turism
Cenad, Criciova, Fârdea, Margina, Ohaba Lungă, Pietroasa, Știuca), și în localitățile cu concentrare mare a
resurselor antropice (Făget, Banloc, Criciova, Știuca);
- dezvoltarea bazei de cazare din centrele urbane în vederea creșterii numărului de locuri de cazare, având în
vedere faptul că patru orașe nu îndeplinesc indicatorii minimali de definire a localităților urbane în ceea ce privește
locurile în hoteluri: Ciacova, Făget, Gătaia, Recaș.
- modernizarea și extinderea bazelor de cazare montane (cabane și adăposturi);
- modernizarea bazei de cazare în stațiunile balneare existente;
- dezvoltarea bazei de cazare în localitățile cu resurse balneare insuficient valorificate sau nevalorificate (Sacoșu

284

Mare, Pișchia, Fibiș, Ivanda, Teremia Mare, Deta, Lovrin, Mașloc, Biled, Variaș, Sânmihaiu German, Periam,
Lenauheim, Uivar, Cărpiniș, Cebza, Banloc, Beba Veche, Tomnatic, Comloșu Mare, Saravale, Beregsău Mic,
Grabaț).
- crearea / amenajarea de structuri turistice de primire pentru turismul de tranzit (motel, han) pe traseele rutiere
principale, în zone extravilane situate în apropierea unor localități turistice sau în relație cu nodurile de acces pe
viitoarea autostradă;
- construirea unor camping-uri: Ciacova; Lacul Surduc, Sânmihaiu Român, Utvin, Uivar, Otelec.
- dezvoltarea bazei de cazare în unitățile administrativ-teritoriale pe al cărui teritoriu nu se află înregistrată nici o
structură de primire turistică: Ciacova, Balinț, Banloc, Bara, Beba Veche, Becicherecu Mic, Belinț, Bethausen,
Biled, Birda, Bârna, Brestovăț, Cărpiniș, Cenei, Checea, Comloșu Mare, Coșteiu, Criciova, Curtea, Darova, Denta,
Dudeștii Vechi, Fibiș, Fârdea, Foeni, Găvojdia, Ghilad, Ghizela, Giera, Giulvăz, Gottlob, Iecea Mare, Jamu Mare,
Jebel, Lenauheim, Liebling, Livezile, Lovrin, Mașloc, Moravița, Nițchidorf, Ohaba Lungă, Otelec, Parța, Pădureni,
Peciu Nou, Periam, Pesac, Pișchia, Racovița, Remetea Mare, Sacoșu Turcesc, Saravale, Satchinez, Secaș,
Sânpetru Mare, Știuca, Teremia Mare, Tomnatic, Topolovățu Mare, Tormac, Traian Vuia, Uivar, Valcani, Victor
Vlad Delamarina, Voiteg.
Dezvoltarea structurilor de agrement în relație cu formele de turism practicate prin: I - II CJ, CL, Operatori
- extinderea ofertei pentru activități sportive în stațiunile balneare (terenuri sau săli sportive, cluburi, centre de economici care
închiriere pentru material sportiv, biciclete etc.). activează în turism
- valorificarea ștrandurilor cu apă termală: Buziaș, Călacea, Lovrin, Sânnicolau Mare, Timișoara, Făget, Lugoj,
Deta, Giarmata, Teremia Mare, Sânmihaiu German, Jimbolia, Biled.
- Reabilitarea ștrandului din Nădrag
- Amenajarea ștrandurilor naturale: Albina, Coșteiu, Șag (de pe malul Timișului), și Periam Port (de pe malul
Mureșului).
- Construirea unui complex turistic și de agrement: Cenei
- Amenajarea unei baze de agrement în satul Macedonia, Mănăstire (Birda)
- Crearea unei baze sportive complexe (cu popicărie, teren de tenis etc), comuna Dumbrava.
2 Creșterea Calificarea resurselor umane din domeniul turismului I-II CJ, CL, Ministerul
competitivității Pregătirea la nivel superior a personalului calificat pentru activităţi turistice, în vederea asigurării unor servicii la Educaţiei, Cercetării,
sectorului turistic standarde corespunzătoare cerinţelor actuale, prin: Tineretului și
- perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism; Sportului;
- dezvoltarea învăţământului preuniversitar şi de nivel superior în acest domeniu; Inspectoratul Școlar
- organizarea de cursuri de perfecţionare şi pregătire în marketing, gastronomie, comportament, ghizi specializaţi, Judeţean; Agenţia
legislaţie etc. Judeţeană de
Ocupare a Forţei de
Muncă; Operatori
economici care
activează în turism

285

Promovarea ofertei turistice pe baza îmbunătățirii sistemului de comunicare în turism prin: I CJ, CL, Operatori
- Înfiinţarea unor puncte de informare turistică: Lugoj, Ciacova, Fârdea, Periam, Balinț, Bethausen, Victor Vlad economici care
Delamarina, Nădrag, Coșteiu, Bârna. activează în turism
- Dezvoltarea serviciilor de informare și promovare turistică din Timișoara în context regional.
- Produse turistice complexe și atractive care să ia în considerare și posibilitățile de cooperare interjudețeană;
- Amplasarea de panouri cu hărți ale obiectivelor turistice, culturale și zonelor de agrement (Primărie, intersecții
principale etc.
3 Dezvoltarea și Promovarea formelor de turism specifice ofertei pentru:
diversificarea ofertei • Turismul balnear _ Valorificarea potențialului balnear al județului prin: I - II CJ, CL, sector
turistice în raport cu - Includerea în circuitul turistic internațional a stațiunii balneare Buziaș; privat,
potențialul turistic al - Reabilitarea, extinderea și modernizarea stațiunilor balneare MDRT;
fiecărei zone - Reabilitarea infrastructurii balneare de agrement la Buziaș, Călacea, Sânmihaiu Român, Lovrin. Direcţia de Sănătate
- Modernizarea și ridicarea gradului de confort al structurilor de cazare Publică;
- Modernizarea rețelelor de utilități publice (alimentare cu apă, canalizare, depozitare reziduri menajere etc.) Camera de Comerț,
aferente stațiunilor balneare; Industrie și
- Refacerea și amenajarea aleilor de acces la resursele minerale, a spațiilor de recreere și popas, a punctelor de Agricultură
utilizare a izvoarelor; Timișoara,
- Stimularea investițiilor care valorifică resursele naturale cu valoare terapeutică: Cebza, Macedonia, Lovrin, Operatori economici
Periam. care activează în
- Dezvoltarea facilităților specifice pentru tratamentul de prevenție wellness: Remetea Mare turism
- Promovare și informare turistică cu privire la potențialul balnear al județului Timiș
- Creşterea interesului turistic pentru staţiunile balneare prin organizarea unor pachete de oferte turistice integrate,
care să includă şi activităţi culturale (conferinţe tematice, concerte, spectacole) sau vizitarea unor obiective
culturale din zona apropiată;
Turismul cultural și istoric _ Promovarea turismului cultural istoric se propune a fi realizat prin: CJ, CL, Operatori
- Promovarea circuitelor cultural-turistice I - II - III economici care
- Promovarea turismului religios activează în turism,
- Promovarea programelor turistice tematice pentru valorificarea artei populare ONG de profil,
- Promovarea turismului etnic Camera de Comerț
- Identificarea de noi trasee turistice Industrie și
Agricultură
Timișoara, Ministerul
Culturii și
Patrimoniului
Național
• Turismul de afaceri, reuniuni, simpozioane _ Promovarea județului Timiș ca destinație de afaceri și turistică I - II CJ, CL, Operatori

286

- Încurajarea investițiilor în centre hoteliere de categorie Business economici care
- Stimularea dezvoltării infrastructurii pentru manifestări expoziționale de anvergură zonală, națională și activează în turism,
internațională sector privat
• Turismul rural _ Valorificarea resurselor naturale și a celor specifice satelor prin turism durabil prin: I - II CJ, CL, Operatori
- Zonele de protecție naturală împreună cu alte resurse pot deveni centre de atractivitate turistică. Aceste centre economici care
pot reprezenta miezul pentru formarea unor stațiuni turistice. activează în turism,
- Amenajarea de infrastructuri destinate unor activități turistice speciale (ex: Puncte de observare faună, poteci, ONG de profil,
alei, puncte de popas etc.). Camera de Comerț
- Stimularea elaborării planurilor de amenajare și de management al zonelor cu potențial turistic. Industrie și
- Dezvoltarea structurilor de cazare și de agrement specifice turismului eco și agro. Agricultură
- Promovarea brandurilor specifice "eco" Timișoara
- Promovarea produselor specifice satului: folclorice, gastronomice, stil rural de viață
- Promovarea agroturismului în corelare cu promovarea evenimentelor tradiționale populare (târguri de
meșteșuguri tradiționale, rugi, sărbători religioase)
- Renovarea unor clădiri tradiționale din zonele rurale pentru protecția și conservarea moștenirii rurale și
valorificarea acestora în activitatea turistică
• Turismul de nișă și alte tipuri de turism_ Dezvoltarea turismului de nișă și a altor tipuri de turism I - II CJ, CL, Operatori
- Valorificarea zonelor cu potențial turistic din județul Timiș: zona Munților Poiana Ruscă, Zona Lac Surduc, Zona economici care
Făget, Zona Timișoara, Dumbrăvița, Zona Buziaș, Satchinez, canalul Bega, Pișchia, Periam Port. activează în turism,
- Promovarea turismului de sporturi extreme și de aventură (circuitul de motocross de la Brănești -Oraș Făget; ONG de profil,
- Promovarea cicloturismului (canalul Bega, Lugoj, zona Margina); Camera de Comerț
- Promovarea turismului de echitație (Izvin) Industrie și
- Promovarea turismului de vânătoare și pescuit - Zonele cu fond bogat cinegetic sunt: Banloc, Bogda, Brestea, Agricultură
Chevereșu Mare, Dumbrava, Giroc, Hitiaș, Pădureni, Peciu Nou, Pișchia, Remetea Mare, Silagiu. Timișoara
Zonele cu fond piscicol sunt: Luncani, Tomești, Românești, Poieni, Margina, Cebza, Coșteiu.
- Amenajarea de structuri turistice de primire și echipare tehnică în punctele cheie de-a lungul traseelor turistice și
a arterelor rutiere de tranzit
• Turismul montan _ Dezvoltarea turismului montan I -II CJ, CL, Școli de
- Întreţinerea şi modernizarea traseelor turistice pentru drumeţii montane, marcarea corespunzătoare a acestora, ghizi, Operatori
studierea unor noi variante de circulaţie montane; economici care
- Reabilitarea, modernizarea cabanei Căpriorul şi dotarea acesteia cu echipamente necesare în cazul producerii activează în turism,
accidentelor montane; ONG de profil,
- Amenajări pentru sporturile de iarnă: Nădrag
- Amenajarea și dotarea platformelor de campare, inclusiv cu utilitățile specifice
- Creşterea interesului turistic pentru zona montană prin promovarea unor programe complexe care să includă
oferte variate: drumeţie montană, cicloturism şi mountainbike.

287

• Ecoturismul _ Dezvoltarea ecoturismului ca formă durabilă de turism în ariile protejate I - II CJ, CL, Custozi
- Crearea unor centre pentru informarea turiștilor în cadrul ariilor natrale protejate
- Amenajarea potecilor și pasarelelor pentru trasee în cadrul ariilor naturale protejate
- Marcarea și semnalizarea ariilor naturale protejate
- Amenajarea unor locuri pentru popasul turiștilor în cadrul ariilor naturale protejate
- Introducerea în circuitul turistic a ariilor protejate se face cu respectarea prevederilor din planul de management
al ariilor ptotejate.
• Crearea și valorificarea unor circuite turistice tematice I - II CJ, CL, Operatori
1. Circuitul centre urbane și rurale: Charlotenbourg, Sânnicolau Mare, Comloșu Mare, Teremia economici care
Mare, Jimbolia, Timișoara, Ciacova, Deta, Buziaș, Lugoj. activează în turism,
ONG de profil,
2. Circuitul caselor și gospodăriilor Nord - Est (Groși, Sintești, Margina, Coșava, Pădurani, Secaș,
Camera de Comerț
Chizătău, Coșteiu, Lugoj, Boldur, Sacoșu Mare, Bârna, Criciova, Găvojdia, Oloșag). Industrie și
3. Circuitul caselor și gospodării Centru, Sud (Giarmata, Timișoara, Moșnița Nouă, Uliuc, Liebling, Agricultură
Șag, Ciacova, Banloc, Butin, Sculia); Timișoara
4. Circuit case și gospodării Nord - Vest (Beba Veche, Cenad, Dudeștii Vechi, Sânnicolau Mare,
Teremia Mare, Comloșu Mare, Lovrin, Jimbolia, Cenei, Biled, Becicherecu Mic);
5. Circuit conace zona Nord-Vest (Remetea Mare - Conacul baronului Ambrozy Gyula; Carani -
Castelul Mercy; Hodoni - Conacul Hodoni; Lovrin - Conacul Liptay; Sânnicolau Mare - Castelul
Nako; Comloșu Mare - Conacul San Marco; Jimbolia - Conacul Csekonics)
6. Circuit conace zona de Sud (Jamu Mare - Conacul lui Ivan Sztojanovits; Banloc - Castelul
Banloc; Gad – Conacul Gudens; Foeni - Castelul Mocioni; Rudna – Conacul familiei Nikolic);
7. Circuit biserici de lemn: Criciova, Zolt, Bătești, Dubești, Margina, Curtea, Românești, Crivina
de Sus, Poieni, Coșevița, Groși;
8. Circuit biserici catolice: Lugoj, Timișoara, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Ciacova, Deta, Gătaia,
Buziaș;
9. Circuit biserici reformate: Timișoara, Dumbrăvița, Tormac, Lugoj, Țipari, Bodo, Mănăștiur,
Dumbrava;
10. Circuit Arh. Alpar Ignac: Oradea (Muzeul Țării Crișurilor), Timișoara (Palatul Poștelor, Liceul
C.D. Loga), Băile Herculane (Băile Neptun), Dumbrava (Biserica Reformată), Deva (Palatul
Prefecturii), Cluj (Universitatea Babes - Bolyai, Primăria), Târnăveni (Primăria), Sighișoara
(Primăria, Biserica Reformată), Brașov (Primăria), Miercurea Ciuc (Liceul Marton Aron);
11. Circuit Bega
12. Circuit rezervații naturale: Pădurea și Insula Mare de la Cenad, Insula Igriș și Movila Șișitak de
la Sânpetru Mare, Mlaștinile Satchinez, Sărăturile Diniaș, Mlaștinile Murani, Arboretul Bazoș,

288

Lunca Pogănișului, Locul fosilifer Rădmănești, Pajiștea cu narcise Bătești;
13. Circuitul Timișoarei: Piața Maria - Piața Victoriei - Castelul Huniazilor - Piața Libertății - Piața
Unirii - Bastionul - Fabric - Iosefin;
14. Circuitul Mănăstirilor: Catedrala Metropolitană Timișoara; mănăstirea Cebza (Cebza);
mănăstirea Dobrești (Dobrești); mănăstirea Fârdea (Fârdea); mănăstirea Izvorul Miron
(Românești); mănăstirea Luncanii de Sus (Luncanii de Sus); mănăstirea Morisena-Cenad
(Cenad); mănăstirea Partoș care datează din secolul al XIV-lea (Partoș); mănăstirea Pietroasa
Mare (Pietroasa Mare); mănăstirea Săraca amintită documentar încă din 1270 (loc. Șemlacu
Mic, oraș Gătaia); mănăstirea Timișeni (Șag); mănăstirea Sângeorge atestată documentar la
1485 (Birda). CJ, CL,
15. Valorificarea potenţialului turistic transfrontalier incluzând pista de cicloturism de-a lungul râului I - II Administrația
Bega, în aval de Timişoara. Traseul pistei de cicloturism va fi situată de-a lungul râului Bega, în Bazinală de Apă
aval de Timişoara pe ruta Timişoara – Freidorf – Utvin – Sînmihaiu Român – Uivar – Otelec – Banat, ARPMT
graniţa cu Serbia, pe coronamentul râului Bega;
• Valorificarea potențialului turistic speologic I CJ, CJ
- Amenajarea potecilor sau a unor căi de acces către peșterile din județ
- Acțiuni de conservare a peșterilor
- Amenajarea și introducerea unor noi peșteri în circuitul turistic
4 Diversificarea • Menținerea și revitalizarea zonelor verzi existente, de odihnă, recreere și agrement, protecția severă a I - II
posibilităților de existentului.
agrement și recreere - reamenajarea unor elemente naturale valoroase (Pădurea Giroc);
în apropierea - transformarea Pădurii Verzi în parc urban prin amenajarea lui peisagistică;
aglomerațiilor urbane - amenajarea ecologică a unor parcuri, zone pentru agrement (Parcul Botanic, parcul Zoo, Parcul Copiilor);
- inventarierea spațiilor verzi și a exemplarelor valoroase și reglementarea juridică a proprietății terenurilor;
- inventarierea biodiversității în zona Timișoara (Cadastrul Verde).
• Reconstrucția ecologică a municipiului Timișoara (Cadastrul Verde) și a comunelor periurbane. Asigurarea
suprafeței verzi necesare pe zone funcționale și a oglinzilor de ape intravilane.
- inițierea și implementarea unui plan de dezvoltare a zonelor verzi, incluzând zone publice, parcuri și grădini, zone
verzi protejate, perdele de protecție;
- crearea unor perdele de protecție vegetală în jurul localităților;
- păstrarea zonei de protecție (spații verzi) de-a lungul Canalului Bega.
• Amenajarea corespunzătoare pentru agrement a următoarelor zone: Pădurea Pișchia și Acumularea Murani,
Acumularea Ianova, Pădurea Recaș, Pădurea Bistra, Parcul dendrologic Bazoș, Pădurea Chevereș-Bacova,
Lunca Timișului - Albina, Lunca Timișului: Urseni - Giroc - Șag, Pădurea Giroc, Pădurea Lighed, Lunca
Pogănișului, Băile Călacea, "Bălțile" Jimboliei.

289

Diversificarea posibilităților de agrement și recreere este completată prin:
- Crearea unei baze sportive și de agrement, comuna Șag
- Parc turistic de agrement Dudeștii Noi
- Amenajare teren de golf Pișchia
- Construire baza sportivă cu facilități de cazare în comuna Pișchia, sat Murani.
- Amenajarea hipodromului și introducerea lui în circuitul turistic la Lugoj.
- Reabilitarea și modernizarea Ștrandului municipal din Lugoj și reintroducerea lui în circuitul turistic
- Minibază sportivă, spațiu de agrement în loc. Sinersig
- Reabilitarea și amenajarea corespunzătoare a ștrandului din orașul Ciacova.
- Amenajare baza de agrement, pescuit sportiv și alte activități sportive - recreative în localitatea Mănăstire,
comuna Birda.
- Ecologizarea și amenajarea malurilor râului Timiș ca zone de agrement - satele Macedonia și Cebza (orașul
Ciacova).
- Înființare bază recreativă și agrement în localitatea Mănăștiur
- Construire centru de agrement în satul Parța, comuna Parța.
5 Creșterea rolului Elaborarea unei strategii privind modalitățile de exploatare a potențialului turistic al apelor din euroregiunea DKMT I DKMT, CJ, CL,
planificării strategice CCIAT, secror
în programarea și privat, ONG de profil
implementarea
măsurilor de
dezvoltare a
turismului
6. Reducerea impactului Planurile de management integrat trebuie să aibă în vedere interacţiunea directă dintre turism şi mediu şi se referă I - II CJ, CL, ARPMT,
turismului asupra la: controlul utilizării terenului, stabilirea unor reguli stricte privind noile construcţii, trafic privat către şi în interiorul Garda de Mediu,
mediului zonelor turistice, diversificarea turismului, aplicarea strictă a prevederilor standardelor referitoare la zgomot, apa Administrația
de băut, apa de îmbăiere, apele uzate, emisiile de noxe în aer, crearea unor zone tampon în jurul zonelor sensibile Bazinală de Apă
(zonele umede), conştientizarea populaţiei locale şi a turiştilor, educaţia şi pregătirea personalului implicat în Banat
activităţile din zonele turistice.
• Îmbunătățirea managementului și administrării potențialului natural, în scopul practicării turismului și I

agrementului;
Realizarea de programe de acțiune și monitorizarea acestora:
- Realizarea unui program de acțiune la nivel județean pentru promovarea turismului și agrementului;
- Stabilirea zonelor pentru practicarea agrementului;
- Promovarea agroturismului în zonele rurale;

290

Promovarea ecoturismului în ariile naturale protejate: I - II
- Includerea în planurile de management a ariilor protejate a obiectivelor turistice;
- Dezvoltarea sistemelor și structurilor de informare; CJ, CL, ARPMT,
Garda de Mediu,
• Eliminarea poluării ambientale datorată amplasării necorespunzătoare a construcțiilor și spațiilor turistice Administrația
și de agrement Bazinală de Apă
Practicarea unui turism în conformitate cu normele și prevederile legislației din domeniu a UE: I Banat,
- Identificarea tuturor unităților turistice și de agrement amenajate necorespunzător sub aspectul evacuării apelor Administrațiile ariilor
uzate și deșeurilor menajere; naturale protejate,
- Introducerea sistemului de colectare și transport al deșeurilor în depozite controlate pentru toate zonele cu Custozi; Operatori
activități turistice și de agrement; economici;
• Conservarea și îmbunătățirea calității factorilor de mediu în zonele de agrement și vecinătăți

Reglementarea condițiilor în care se desfășoară turismul de agrement în zonele periurbane: I
- Identificarea locațiilor periurbane preferate de locuitori pentru agrement;
- Aplicarea fermă a măsurilor legislative care să conducă la practicarea unui turism ecologic;

291
Capitolul V
V. PROGRAMUL DE MONITORIZARE
1. PATRIMONIUL NATURAL
Nr. Aspect/componenta de mediu Indicatori propuși pentru Frecvența Observații Instituția responsabilă Instituția responsabilă
crt. potențial afectată de PATJ monitorizarea efectelor monitorizării pentru realizarea pentru coordonarea
monitorizării monitorizării și
centralizarea rezultatelor
1 Asigurarea managementului - Număr arii naturale protejate care Anual ARPM Timișoara,
corespunzător al ariilor naturale beneficiază de structuri administrative Administrațiile ariilor
protejate, inclusiv Natura 2000 de protecție naturale protejate,
- Număr de Planuri de management și Consiliul Județean Timiș
regulamente elaborate
- Număr de Planuri de management și
regulamente elaborate și avizate de
MMP
2 Protecția patrimoniului natural - Număr construcții ilegale dărâmate Anual Inspectoratul de Stat în
prin stabilirea zonelor de protecție - Număr amenzi aplicate Construcții, Garda de
a acestora cu instituirea Mediu
interdicției definitive de construire
3 Cunoașterea de către - Număr primării care cunosc Anual Garda de Mediu, ARPMT
administrațiile publice locale a localizarea exactă a limitelor ariilor
localizării exacte a limitelor ariilor protejate
protejate instituite prin HCJ nr.
19/1995, a Ordinului 1964/2007 și
HG nr. 971/2011.
4 Întocmirea propunerilor de - Număr arii naturale propuse pentru a Anual ARPMT
declarare și a altor obiective de fi protejate
patrimoniu natural - Număr arii naturale extinse
5 Valorificarea și protecția - Număr cultivatori și proprietari de Anual APIA
peisajelor naturale terenuri din zonele protejate care
beneficiază de plăți compensatorii
6 Conservarea diversității biologice, - Număr de specii monitorizate Anual Situație an curent ARPM Timișoara,
a habitatelor naturale, a speciilor - Suprafețe monitorizate de habitat al raportată la anul Administrațiile ariilor
de floră și faună sălbatică speciilor de floră și faună pe cale de precedent naturale protejate,

292
dispariție (ha);
- Suprafața habitatelor aflate în stare
bună de conservare
- Suprafața habitatelor deteriorate
reconstruite
- Coridoare / trasee ecologice create
(nr, mp);
2. IZVOARE MINERALE ȘI GEOTERMALE
1 Protejarea resurselor - Numărul zonelor cu/fără zone de Anual Administrația Bazinală de
balneoturistice protecție sanitară în jurul surselor de Apă Banat Consiliul Județean Timiș
ape minerale
2 Utilizarea durabilă a apelor - Număr de exploatări conforme Anual Administrația Bazinală de
geotermale Apă Banat, Agenția
Națională pentru Resurse
Minerale, Garda de Mediu,
ARPM Timișoara
3. PATRIMONIUL CULTURAL
1 Cunoașterea de către DJCP - Expertiza vizuală a starii tehnice Anual DJCPN Timiș, CL
Timiș a situației proprietății - Stabilirea priorităților de intervenție Consiliul Județean Timiș
monumentelor și a stării lor - Protejarea obiectivelor aflate în pericol
tehnice imediat

293
2 Întocmirea propunerilor de - Identificarea proprietarilor Anual DJCPN Timiș, Muzeul

clasare/declasare a unor - Identificarea obiectivelor de Banatului
obiective de patrimoniu patrimoniu care trebuiesc
clasate/declasate
- Expertize tehnice
3 Protecția patrimoniului cultural - Demolarea construcțiilor ilegale Anual DJCPN Timiș, ISC, CJ, CL
prin stabilirea zonelor de protecție - Aplicarea de amenzi
și respectarea acestora
4 Valorificarea, protecția și Anual DJCPN Timiș, CL, Muzeul
conservarea obiectivelor de Banatului
patrimoniu cultural
5 Creearea unui grup de lucru - Număr obiective de patrimoniu Bianual DJCPN Timiș, CJ, Camera
DJCPN, CJ, Camera de Comerț de Comerț, Industrie și
care să identifice și să propună Agricultură Timiș, Centrul
impreună soluții de dezvoltare și Județean pentru
exploatare a clădirilor de Conservarea și
patrimoniu prin utilizări noi, Promovarea Culturii
adecvate. Traditționale Timiș
4. TURISM
1 Îmbunătățirea infrastructurii - Număr proiecte vizând îmbunătățirea Anual MDRT Direcția Generală
tehnice și turistice infrastructurii rutiere către obiectivele Turistică Autorizare
turistice naturale sau culturale; Regiunea Vest, Institutul Consiliul Județean Timiș
- Număr structuri turistice de cazare în Național de Statistică
UAT identificate fără nici o structură de
primire turistică;
- Număr înnoptări / zi turist;
- Spații noi destinate activităților de
entertainment;
2 Creșterea competitivității - Număr puncte de informare turistică Anual CJ, CL
sectorului turistic - Număr citcuite turistice promovate

294
3 Dezvoltarea și diversificarea - Număr locuri de cazare reabilitate Anual MDRT Direcția Generală
ofertei turistice în raport cu /modernizate în stațiuni balneare Turistică Autorizare
potențialul turistic al fiecărei zone - Număr baze de tratamente noi Regiunea Vest, Institutul
- Număr proiecte de promovare a Național de Statistică
turismului cultural
- Număr locuri săli de conferințe pe
UAT;
- Număr proiecte de investiții pentru
amenajări de itinerarii turistice
4 Diversificarea posibilităților de - Număr zone de agrement amenajate Anual CL
agrement și recreere în corespunzător pentru turism
apropierea aglomerațiilor urbane
5 Creșterea rolului planificării - Număr strategii și planuri locale și Anual CL, CJ
strategice în programarea și județene de turism
implementarea măsurilor de
dezvoltare a turismului
6 Reducerea impactului turismului - Numărul programelor de informare / Anual ARPMT
asupra mediului conștientizare în probleme ce privesc
mediul

295
Referințe bibliografice
BIBLIOGRAFIE
Administraţia Naţională „Apele Române”, Planul de Management al Spaţiului

Hidrografic Banat, , (2009);
Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, ”Planul de Dezvoltare Regională a
Regiunii Vest 2007-2013”, iunie 2007;
Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, Raport privind starea factorilor de mediu
în judeţul Timiş, (2009);
Agenția Regională pentru Protecția Mediului Timișoara, Regiunea Vest (2011),
Adresa 5337/8.07.2011;
Anuarul Statistic al Județului Timiș pe anul 2009
Ariile de Importanță Avifaunistică din România, Publicație editată în comun de:
Societatea Ornitologică Română (SOR), București și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a
Naturii "Grupul Milvus", Târgu Mureș, (2008).
Ârpâd Jancso Timişoara veche: 16 imagini de epoca Ed. Mirton Timişoara 2006
Barbu Dinu Brief guide of Timiş county Ed. Eurostampa Timişoara 2010
Bozac Ileana, Pavel Teodor Călătoria împăratului losif al ll-lea in Transilvania la
1773 Imprimeria Ardealul Cluj Napoca 2007
Bugarski Stevan Din trecutul Colmoşului Ed. Eurobit Timişoara 2008
Ceauşescu Napoleon Monografia comunei Margina Ed. Nagard Timişoara 2004-
2006
Ciobanu Tiberiu Istoriografia românească din secolul al XIX şi prima jumătate a
secolului XX referitoare la Banatul medieval Ed. Eurostampa Timişoara 2010
Ciortan Ion, Radu Măriuca, Penda Octavian Ion Descriptio Romaniae Ed. Monitorul
Oficial 2004
Ciupa V., Radoslav R., Oarcea C., Oarcea Z., (2005), Timișoara Verde. Sistemul de
spații verzi al Timișoarei, Editura Marineasa, Timișoara.
Cocean Pompei, Peșterile României. Potențial turistic, Editura Dacia, Cluj-Napoca,
(1995);
Dan Ghinea (2000), Enciclopedia Geografică a României, Editura Enciclopedică,
București
EhrlerJ.J. Banatul de la origini şi până acum (1774) Ed. de Vest Timişoara 2000
Feneşan Co. Administraţie şi fiscalitate în Banatul imperial 1716-1778 Ed. de Vest
Timişoara 1997

296
Feneşan Cristina Cultura otomană a vilayetului Timişoara (1552-1716) Ed. de Vest

Timişoara 2004
Formularul Standard NATURA 2000 pentru SCI, SPA
Geografia României, I, Editura Academiei RSR, București, (1983) ;
Geografia României, IV, Editura Academiei Române, București, (1992) ;
Ghidul turistic cultural al Banatului, Timișoara, (2009);
Goran Cristian Catalogul sistematic al peșterilor din România, Institutul de Speologie
"Emil Racoviță", Federația Română de Turism-Alpinism, Comisia Centrală de Speologie
Sportivă, Editat de Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport, București, (1981),.
Griselini Francisc Istoria Banatului Timişean Ed. 1927
Haţegan loan Habitat şi populaţie in Banat sec. XI - XX
Heitel More Suzana Despre biserica lui Ahtum de la Morisena(Cenad) Ed. Muzeul
Brăilei Brăila 2005
Ielenicz M., Comănescu L., România: potențialul turistic, Editura Universitară,
București, (2006);
lonescu loan Banatul istoric, organizarea administrativ-teritorială: comunele şi satele
judeţului Timiş Ed. Ethos Timişoara 2008
Institutul Naţional de Gospodărirea Apelor, Sinteza studiilor de fundamentare a
Schemelor Directoare Amenajare şi Management a Bazinelor Hidrografice. Componenta Plan
de Amenajare, (2011);
Kräutner H.G., (1984), Munții Poiana Ruscă, Ghid turistic, Editura Sport-Turism,
București.
Maria Bradea, Iordache Marin, Ilie Morodan, Timiș, monografie, Editura Sport-
Turism, București, (1981);
Martin Florin Tiron, Ţoldan Traian Dan Istoria Poştei în Direcţia Regională Timiş
Ed. Eurostampa Timişoara 2009
MARUȘCA Angela Ioana, Potențialul turistic balnear din Carpații Occidentali,
Câmpia și Dealurile Banato-Crișene, Teză de doctorat, Universitatea din Oradea, Facultatea
de Istorie, Geografie și Relații Internaționale, Departamentul de Geografie, Turism și
Amenajarea Teritoriului, (2008).
Meruţiu V. Judeţele din Ardeal şi din Maramureş până în Banat Lucrările Institutului
din Cluj Cluj Napoca 1929
Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Agenția Națională pentru Protecția
Mediului, Planul Național de Acțiune pentru Protecția Mediului, (2008);
Munteanu loan 1867 - 1918. Aşezările. Populaţia Ed. Excelsior Art Timişoara 2006
Neagoe Mihaela Nicoleta Monografia localităţii Margina Ed. Mirador Timişoara 2009

297
Parvu Ion Banatul istoric în documente: 1849-1910 Ed. Marineasa Timişoara 2008
Pecican O. Arpadieni, Angevini, Români Ed. Fundaţiei Deşire Cluj Napoca 2001
Petroman loan Managementul turismului cultural în judeţul Timiş Ed. Eurostampa
Timişoara 2010
Plan Local de Acțiune pentru Mediu - județul Timiș, Timișoara, (2008);
Plan Integrat de Dezvoltare Polul de Creștere Timișoara
Popescu Ion Viorel Arhitectura casei bănăţene: sec. XVIII - XX Ed. Eurostampa
Timişoara 2009
Posea Gr. Câmpia de Vest a României (Câmpia Banato-Crișană), Editura Fundației
"România de Mâine", București, (1997);
Potențialul turistic al județului Timiș prin prisma monumentelor istorice și a
obiectivelor gastronomice. Studiu de turism. Beneficiar: Consiliul Județean Timiș/
Euroregiunea DKMT, Studiu preliminar realizat în cadrul proiectului " Drumuri fără frontiere,
revelații în Euroregiunea DKMT", contractul 4430/14.04.2011 al C.J. Timiș, (2011);
Programul Strategic de Dezvoltare a Turismului la Nivelul Zonei Formate din Județele
Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți.
Raport de mediu, Planul Urbanistic General Timișoara 2012, (2011);
Rădulescu Al. Istorie şi demografie în Banatul otoman 1552-1716. Realităţi şi
ipoteze, în Vilaietul Timişoarei (450 de ani de intemeiere a paşalâcului) 1552-2002 Ed. Mirton
Timişoara 2002
Romoşan Ion Monografia oraşului Sânicolau Mare Ed. Soluess Timişoara 2000
Rusu Andrei Bibliografia fortificaţiilor medievale şi premoderne din Transilvania şi
Banat Ed. Banatica Timişoara 1996
Rusu Raularian Organizarea spaţiului geografic in Banat Ed. Mirton Timişoara 2007
Rusu, Organizarea spațiului geografic în Banat, Editura Mirton, Timișoara,
Raularian, (2007);
S.C. Geotec S.A.,”Macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la
alunecări de teren” (1998);
S.C. IPROTIM S.A., „Planul de amenajare a teritoriului judeţean Timiș”, 1998.
Săcară Nicolae Bisericile din lemn ale Banatului Ed. Excelsior Timişoara 2001
Săgeată R. Baroiu Graniţele de stat ale României - între tratatele internaţionale
şi dictate de forţă Ed. Princeps lasi 2004
Surdu B. Aspecte privitoare la situaţia Banatului în 1743 Anuarul Institutului de Istorie
din Cluj Cluj 1970

298
Taylor A.J.P. Monarhia habsburgică 1809-1918. O istorie a Imperiului Austriac şi a

Austro-Ungariei Ed. Allfa Bucureşti 2000
Ţercu Dumitru Banatul montan în evul mediu Ed. Mirton Timişoara 1998
Tulescu V. Românii din Banat şi raporturile lor cu populaţia alogenă. Contribuţii de
antropogeografie şi etnografie Buletinul Societăţii Române Regale de Geografie Bucureşti
1941-1942
Trâpcea Theodor. N., Timiș ghid turistic al județului, Editura Sport-Turism, București,
(1975).
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Stadiul actual al ariei
protejate Arboretul Bazoș, Fundația PRO AGRO, Timișoara, (2006).
Ureche Valeriu, Patru decenii în slujba timişenilor Ed. Eurostampa Timişoara 2008
Ureche Valeriu, Atlas Regni Hungarie portatilis
Ureche Valeriu, Monografism bănăţean: Istoria medievală a Banatului reflectată în
monografii alcătuite în a doua jumătate a secolului XIX si prima jumătate a secolului XX Ed.
Eurostampa Timişoara 2008
Ureche Valeriu, Studiu privind potenţialul cultural si turistic din zona transfrontalieră:
jud. Timiş, Romania. Districtul Banatul de sud, Serbia şi Muntenegru Ed. Cartea Universală
Timişoara 2006
Ureche Valeriu, Războiul austro-otoman din anii 1788-1791 din culoarul Timiş-Cerna
în presa vieneză
Ureche Valeriu, Fapte fageţene scoase la lumină: Dedicate aniversării a 450 de ani
de atestare documentară a Făgetului 1548 - 1998 Ed. Dacia Europa Nova Timişoara 1998
WEBOGRAFIE
http://www.cjtimis.ro/uploads/files/Institutii/Institutii%20CJT/Adetim/Strategie%20si%20
Program%20strategic%20Timis_actualizat%202010%20conform%20HCJT%20118%20si%20
119%20din%2028%2010%202010.pdf - Strategia de dezvoltare economico - socială a
județului Timiș;
http://arpmtm.anpm.ro - Agenția Regională pentru Protecția Mediului;
www.insse.ro - Institutul Național de Statistică, Baza de date TEMPO-Online;
LEGISLAŢIE

299
Ordinul nr.62/N/19.o/288/1.955 din 1998 al ministrului lucrărilor publice şi amenajării

teritoriului, al şefului Departamentului pentru Administraţie Publică Locală, secretar de stat, şi
al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului privind delimitarea zonelor expuse
riscurilor naturale;
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul
integrat al poluării;
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia
mediului;
Legea nr.350/2001: Legea amenajării teritoriului şi urbanismul.
Legea nr.24/2007: Privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele
urbane.
Ordinul 2387 din 2011 pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 1964 din
13.12.2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță
comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
H.G. nr. 971/2011 pentru modificarea și completarea HG nr. 1284/2007 privind
declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România
Formularele Standard Natura 2000 pentru SCI și SPA

300
Anexe
Anexa 1 - Arii naturale protejate în județul Timiș pe unitate administrative - teritorială
NR. UNITATE REZERVAȚII ȘI REZERVAȚII ȘI PARCURI SIT SIT DE INTERES ARIE DE PROTECȚIE
CRT. ADMINISTRATIV- MONUMENTE MONUMENTE NATURALE RAMSAR COMUNITAR SPECIALĂ
TERITORIALĂ ALE NATURII ALE NATURII (SCI) AVIFAUNISTICĂ
DE INTERES DE INTERES (SPA)
NAȚIONAL JUDEȚEAN
(Cod național
Legea 5/2000)
1 Mun. Timișoara ROSCI0277
Becicherecu Mic
2 Mun. Lugoj ROSCI0109 Lunca
Timişului
3 Oraș Buziaș Pădure-Parc ROSCI0109 Lunca ROSPA0128 Lunca
Buziaş Timişului Timișului
Pădurea ROSCI0336 Pădurea
Dumbrava Dumbrava
4 Oraș Ciacova ROSCI0109 Lunca ROSPA0095 Pădurea
Timişului Macedonia
ROSCI0346 Pajiștea
Ciacova
ROSCI0348 Pajiștea
Jebel
5 Oraș Deta ROSPA0128 Lunca
Bârzavei
6 Oraș Făget 2.747. Pajiştea cu ROSPA0029 Defileul
narcise Băteşti Mureşului Inferior și
Dealurile Lipovei
7 Oraș Gătaia
8 Oraș Jimbolia
9 Oraș Recaș ROSCI0109 Lunca ROSPA0128 Lunca
Timişului Timișului

301
NAȚIONAL JUDEȚEAN
(Cod național
Legea 5/2000)
10 Oraș Sânnicolau Parcul Natural Lunca ROSCI0108 Lunca ROSPA0069 Lunca
Mare Lunca Mureşului Mureşului Inferior Mureşului Inferior
Mureșului ROSCI0345 Pajiștea
Cenad
11 Comuna Balinț
12 Comuna Banloc Parcul Banloc ROSPA0095 Pădurea
Macedonia
ROSPA0126 Livezile -
Dolaț
ROSPA0128 Lunca
Bârzavei
13 Comuna Bara 2.739. Locul
fosilifer
Rãdmãneşti
14 Comuna Beba 2.742. Beba
Veche Veche
15 Comuna ROSCI0277
Becicherecu Mic Becicherecu Mic
16 Comuna Belinț ROSCI0109 Lunca
Timişului
17 Comuna Bethausen
18 Comuna Biled ROSCI0115 Mlaştina
Satchinez
19 Comuna Birda
20 Comuna Bârna
21 Comuna Bogda ROSCI0337 Pădurea
Neudorfului
22 Comuna Boldur ROSCI0109 Lunca
Timişului

302
NAȚIONAL JUDEȚEAN
(Cod național
Legea 5/2000)
ROSCI0336 Pădurea
Dumbrava
23 Comuna Brestovăț
24 Comuna Bucovăț 2.738. ROSCI0109 Lunca ROSPA0128 Lunca
Arboretumul Timişului Timișului
Bazoş
25 Comuna Cărpiniș
26 Comuna Cenad 2.735. Pãdurea Parcul Natural Lunca ROSCI0108 Lunca ROSPA0069 Lunca
Cenad* Lunca Mureşului Mureşului Inferior Mureşului Inferior
2.744. Insula Mare Mureșului ROSCI0345 Pajiștea
Cenad* Cenad
27 Comuna Cenei ROSPA0144 Uivar -
Diniaș
28 Comuna Checea
29 Comuna Chevereșu ROSCI0109 Lunca ROSPA0128 Lunca
Mare Timişului Timișului
30 Comuna Comloșu ROSCI0287 Comloșu ROSPA0142 Teremia
Mare Mare Mare - Tomnatic
31 Comuna Coșteiu ROSCI0109 Lunca
Timişului
32 Comuna Criciova
33 Comuna Curtea ROSCI0355 Podișul
Lipovei - Poiana
Ruscă
34 Comuna Darova ROSCI0336 Pădurea
Dumbrava
35 Comuna Denta ROSPA0128 Lunca
Bârzavei
36 Comuna Dudeștii ROSCI0277

303
NAȚIONAL JUDEȚEAN
(Cod național
Legea 5/2000)
Noi Becicherecu Mic
37 Comuna Dudeștii
Vechi
38 Comuna Dumbrava
39 Comuna
Dumbrăvița
40 Comuna Fibiș
41 Comuna Fârdea 2.748. Lacul
Surduc
42 Comuna Foeni ROSCI0109 Lunca
Timişului
ROSCI0388 Sărăturile
de la Foeni-Grăniceri
43 Comuna Găvojdia
44 Comuna Ghilad ROSCI0109 Lunca ROSPA0095 Pădurea
Timişului Macedonia
ROSPA0126 Livezile -
Dolaț
45 Comuna Ghiroda
46 Comuna Ghizela ROSCI0338 Pădurea
Paniova
47 Comuna Giarmata
48 Comuna Giera ROSCI0109 Lunca ROSPA0126 Livezile -
Timişului Dolaț
de la Foeni-Grăniceri
49 Comuna Giroc ROSCI0109 Lunca ROSPA0128
Timişului Lunca Timișului
50 Comuna Giulvăz ROSCI0109 ROSPA0095 Pădurea

304
NAȚIONAL JUDEȚEAN
(Cod național
Legea 5/2000)
Lunca Timişului Macedonia
51 Comuna Gottlob ROSPA0142 Teremia
Mare - Tomnatic
52 Comuna Iecea Mare
53 Comuna Jamu Mare
54 Comuna Jebel ROSCI0348 Pajiștea
Jebel
55 Comuna ROSCI0349 Pajiștea
Lenauheim Pesac
56 Comuna Liebling
57 Comuna Livezile ROSPA0126 Livezile -
Dolaț
58 Comuna Lovrin Stejarii seculari ROSPA0142 Teremia
din Lovrin Mare - Tomnatic
59 Comuna Margina ROSCI0064 Defileul ROSPA0029 Defileul
Mureşului Mureşului Inferior și
ROSCI0355 Podișul Dealurile Lipovei
Lipovei - Poiana
Ruscă
60 Comuna Mașloc
61 Comuna Mănăștiur ROSPA0029 Defileul
Mureşului Inferior și
Dealurile Lipovei
62 Comuna Moravița
63 Comuna Moșnița 2.741. Pădurea ROSCI0109 Lunca ROSPA0128 Lunca
Nouă Bistra Timişului Timișului
64 Comuna Nădrag ROSCI0219 Rusca
Montană
65 Comuna Nițchidorf 2.736. Lunca

305
NAȚIONAL JUDEȚEAN
(Cod național
Legea 5/2000)
Pogãnişului
66 Comuna Ohaba ROSCI0064 Defileul ROSPA0029 Defileul
Lungă Mureşului Mureşului Inferior și
Dealurile Lipovei
67 Comuna Orțișoara ROSCI0115 Mlaştina ROSPA0047 Hunedoara
Satchinez Timişană
ROSPA0079 Mlaştinile
Murani
68 Comuna Otelec ROSPA0144 Uivar -
Diniaș
69 Comuna Parța ROSCI0109 Lunca ROSPA0144 Uivar -
Timişului Diniaș
ROSCI0348 Pajiștea
Jebel
Diniaș
70 Comuna Pădureni ROSCI0109 Lunca ROSPA0128 Lunca
71 Comuna Peciu Nou 2.746. Sãrãturile ROSCI0109 Lunca ROSPA0144 Uivar -
Diniaş Timişului Diniaș
Diniaș
72 Comuna Periam Parcul Natural Lunca ROSCI0108 Lunca ROSPA0069 Lunca
Lunca Mureşului Mureşului Inferior Mureşului Inferior
Mureșului
73 Comuna Pesac
74 Comuna Pietroasa ROSCI0250 Ţinutul
Pădurenilor
ROSCI0355 Podișul

306
NAȚIONAL JUDEȚEAN
(Cod național
Legea 5/2000)
Lipovei - Poiana
Ruscă
75 Comuna Pișchia 2.743. Mlaştinile ROSPA0079 Mlaştinile
Murani Murani
76 Comuna Racovița ROSCI0109 Lunca ROSPA0128 Lunca
ROSCI0336 Pădurea
Dumbrava
77 Comuna Remetea
Mare
78 Comuna Sacoșu 2.736. Lunca ROSCI0109 Lunca ROSPA0128 Lunca
Turcesc Pogãnişului Timişului Timișului
79 Comuna Saravale Parcul Natural Lunca ROSCI0108 Lunca ROSPA0069 Lunca
Lunca Mureşului Mureşului Inferior Mureşului Inferior
Mureșului ROSCI0345 Pajiștea
Cenad
80 Comuna Satchinez 2.740. Mlaştinile ROSCI0115 Mlaştina ROSPA0078 Mlaştina
Satchinez Satchinez Satchinez
81 Comuna Săcălaz
82 Comuna Secaș ROSCI0338 Pădurea
Paniova
83 Comuna Sânandrei ROSCI0277
Becicherecu Mic
ROSCI0402 Valea din
Sânandrei
84 Comuna Sânmihaiu ROSCI0390 Sărăturile ROSPA0144 Uivar -
Român Diniaș Diniaș
85 Comuna Sânpetru 2.737. Movila Parcul Natural Lunca ROSCI0108 Lunca ROSPA0069 Lunca

307
NAȚIONAL JUDEȚEAN
(Cod național
Legea 5/2000)
Mare Șișitak Lunca Mureşului Mureşului Inferior Mureşului Inferior
2.745. Insula Igriş* Mureșului ROSCI0345 Pajiștea
Cenad
86 Comuna Șag ROSCI0109 Lunca ROSPA0128 Lunca
87 Comuna Șandra
88 Comuna Știuca
89 Comuna Teremia ROSPA0142 Teremia
Mare Mare - Tomnatic
90 Comuna Tomești ROSCI0250 Ţinutul
Pădurenilor
ROSCI0219 Rusca
Montană
ROSCI0355 Podișul
Lipovei - Poiana
Ruscă
91 Comuna Tomnatic ROSPA0142 Teremia
Mare - Tomnatic
92 Comuna ROSCI0109 Lunca ROSPA0128 Lunca
Topolovățu Mare Timişului Timișului
93 Comuna Tormac 2.736. Lunca
Pogãnişului
94 Comuna Traian
Vuia
95 Comuna Uivar ROSPA0144
Uivar - Diniaș
96 Comuna Valcani
97 Comuna Variaș ROSCI0115 Mlaştina
Satchinez

308
NAȚIONAL JUDEȚEAN
(Cod național
Legea 5/2000)
98 Comuna Victor Vlad
Delamarina
99 Comuna Voiteg
* Ariile naturale protejate: Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad şi Insulele Igriş fac parte din structura Parcului Natural Lunca Mureşului.
Unități administrativ teritoriale pe al cărui teritoriu nu se află nici o arie naturală protejată.
Anexa 2 - Lista Siturilor de Importanță Comunitară din județul Timiș
Nr. Cod de Nume Localizare Suprafaţa Nr. Custode Regulament și Centru de

crt. Identificare județ Timiș pe convenție Plan de informare
teritoriul de Management
județului custodie
Timiș (ha) /Data
din încheieriii
Formularul
Standard
Natura
2000
1 ROSCI0064 Defileul Margina (1%), Ohaba Lungă nu apare în 198/05.07.2 Universitatea de Vest Regulament arie
Mureşului (<1%) formularul 010 "Vasile Goldiș" Arad, protejată - elaborat
Standard Facultatea de Științe
Natura ale Naturii
2000

309

județului custodie
Timiș (ha) /Data
din încheieriii
Formularul
Standard
Natura
2000
2 ROSCI0108 Lunca Cenad (13%), 2967,69 RNP - Romsilva Regulament arie Parcul Natural
Mureşului Periam (3%), Administrația protejată și Plan de Lunca
Inferior Sânnicolau Mare (<1%), Parcului " Lunca Managemet Mureșului -
Sânpetru Mare (10%), Mureșului" R.A. elaborat Pădurea
Saravale (3%) Ceala, FN,
Arad, jud. Arad
3 ROSCI0109 Lunca Belinț (<1%), 9919 0197/15.07. Agenția Regională Regulament arie
Timişului Boldur (1%), 2010 pentru Protecția protejată - elaborat,
Bucovăț (2%), Mediului Timișoara + transmis MMP spre
Buziaș (3%), Chevereșu Universitatea de avizare
Mare (17%), Științe Agricole și
Ciacova (5%), Medicină Veterinară
Coșteiu (1%), Foeni (2%), "Banatul"
Ghilad (3%), Giera (1%), Timișoara
Giroc (12%),
Giulvăz (5%),
Lugoj (<1%),
Moșnița Nouă (14%),
Pădureni(28%), Parța (4%),
Peciu Nou (1%), Racovița
(14%),
Recaș (<1%),
Sacoșu Turcesc (5%),
Șag (9%),
Topolovățu Mare (<1%)

310

județului custodie
Timiș (ha) /Data
din încheieriii
Formularul
Standard
Natura
2000
4 ROSCI0115 Mlaştina Biled (<1%), Orțișoara (1%), 1900,7 203/19.08.2 Muzeul Banatului - Localitatea
Satchinez Satchinez (14%), 010 Timișoara Satchinez, jud.
Variaș (2%) Timiș
5 ROSCI0250 Ţinutul Pietroasa(<1%), nu apare în Direcția Silvică Deva Regulament arie
Pădurenil Tomești (<1%) formularul din cadrul Regiei protejată și Plan de
or Standard Naționale a Pădurilor Managemet
Natura Romsilva elaborat; transmis
2000 Academiei Române
spre avizare
6 ROSCI0219 Rusca Nădrag (<1%), nu apare în Universitatea de -
Montană Tomești (<1%) formularul Științe Agricole și
Standard Medicină Veterinară
Natura a Banatului
2000 Timișoara
7 ROSCI0277 Becichere Becicherecu Mic (<1%), 2067 Nu există structură -
cu Mic Dudeștii Noi (13%), de administrare.
Sânandrei(12%), Timișoara
(3%)
8 ROSCI0287 Comloșu Comloșu Mare (28%) 2669 Nu există structură -
Mare de administrare.
9 ROSCI0336 Pădurea Boldur (15%), Buziaș (<1%), 1821 Nu există structură -
Dumbrava Darova (<1%), Racovița de administrare.
(<1%)

311

județului custodie
Timiș (ha) /Data
din încheieriii
Formularul
Standard
Natura
2000
10 ROSCI0337 Pădurea Bogda (<1%) nu apare în Nu există structură -
Neudorful formularul de administrare.
ui Standard
Natura
2000
11 ROSCI0338 Pădurea Ghizela (21%), 1909 Nu există structură -
Paniova Secaș (<1%) de administrare.
12 ROSCI0345 Pajiștea Cenad (5%), 6031 Nu există structură -
Cenad Saravale (34%), de administrare.
Sânnicolau Mare (11%),
Sânpetru Mare (7%)
13 ROSCI0346 Pajiștea Ciacova (<1%) 41 Nu există structură -
Ciacova de administrare.
14 ROSCI0348 Pajiștea Ciacova (2%), Jebel (<1%), 283 Nu există structură -
Jebel Parța (<1%) de administrare.
15 ROSCI0349 Pajiștea Lenauheim (1%) 148 Nu există structură -
Pesac de administrare.
16 ROSCI0355 Podișul Curtea (66%), Margina 28947,78 Nu există structură -
Lipovei- (55%), Pietroasa (93%), de administrare.
Poiana Tomești (36%)
Ruscă
17 ROSCI0388 Sărăturile Foeni (<1%), Giera (1%) 177 Nu există structură -
de la de administrare.
Foeni-
Grăniceri
18 ROSCI0390 Sărăturile Parța (<1%), 1012 Custodele ariei

312

județului custodie
Timiș (ha) /Data
din încheieriii
Formularul
Standard
Natura
2000
Diniaș Peciu Nou (4%), Sânmihaiu naturale protejate
Român (7%) este SC CONS
ELECTRIF.
19 ROSCI0402 Valea din Sânandrei (<1%) 46 Nu există structură -
Sânandrei de administrare.
(Sursa: Ordinul 2387 din 2011 pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 1964 din 13.12.2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a
siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România; Formularul Standard Natura 2000,
www.mmediu.ro)
Anexa 3 - Lista Ariilor de Protecție Specială Avifaunistică din județul Timiș
Nr. Cod de Nume Localizare Localizare Suprafaţa Nr. convenție Organismul Regulament și Centru de Propuneri
crt. Identificare Județ UAT județ pe de custodie responsabil Plan de informare de
Timiș teritoriul /Data încheieriii pentru Management extinderi
județului managementul de situri
Timiș (ha) sitului existente
din
Formularu
l Standard
Natura
2000

313
din
Formularu
l Standard
Natura
2000
1 ROSPA002 Defileul Arad, Făget (33%); 19481 198/15.07.2010 Universitatea de Plan de X
9 Mureşului Hunedoara Margina Vest "Vasile Managemet
Inferior și , Timiș (61%); Goldiș" Arad elaborat în cadrul
Dealurile Mănăștiur proiectului
Lipovei (16%); PHARE
Ohaba RO04/IB/EN/03
Lungă (52%) derulat de ARPM
Timișoara.
Planul de
Management nu
este încă aprobat
de Ministerul
Mediului și
Pădurilor
2 ROSPA004 Hunedoar Arad, Orţişoara 353,51 0035/23.02.2010 Agenția Regulament arie X
7 a Timiș (3%) Regională pentru protejată -
Timişană Protecția elaborat, transmis
Mediului MMP spre
Timișoara avizare.
Nu are Plan de
Management.

314
din
Formularu
l Standard
Natura
2000
3 ROSPA006 Lunca Arad, Cenad 2962,76 19.07.2006 RNP - Romsilva Regulament arie Parcul Natural X
9 Mureşului Timiș (13%), Administrația protejată și Plan Lunca Mureșului -
Inferior Periam (3%), Parcului Natural de Managemet Pădurea Ceala,
Sânnicolau " Lunca elaborat. FN, Arad, jud. Arad
Mare (<1%), Mureșului" R.A. Planul de
Sânpetru management și
Mare (9%), regulamentul ariei
Saravale naturale protejate
(3%) nu sunt aprobate
încă de Ministerul
Mediului și
Pădurilor.
4 ROSPA007 Mlaştina Timiș Satchinez 268 203/19.08.2010 Muzeul Plan de Localitatea X
8 Satchinez (2%) Banatului management Satchinez, jud.
Timișoara elaborat în cadrul Timiș
proiectului
PHARE
RO04/IB/EN/03
derulat de ARPM
Timișoara. Planul
de management
nu este aprobat
încă de Ministerul
Mediului și
Pădurilor.
5 ROSPA007 Mlaştinile Timiș Orţişoara 302 Primăria Noul custode al

315
din
Formularu
l Standard
Natura
2000
9 Murani (<1%), comunei Pișchia, ariei protejate,
Pişchia (2%) Direcția Apelor Primăria comunei
Banat Pișchia, are
(fișa SPA) obligația ca până
în decembrie
2006 să
elaboreze planul
de management
pentru
aria naturală
protejată cu
același nume.
Nu are plan de
Management
6 ROSPA009 Pădurea Timiș Banloc 4625 0197/15.07.2010 Agenția Regulament arie X
5 Macedoni (<1%), Regiomală protejată -
a Ciacova pentru Protecția elaborat, transmis
(12%), Mediului MMP spre
Ghilad Timișoara + avizare.
(23%), Universitatea de Nu este elaborat
Giulvăz (3%) Științe Agricole planul de
și Medicină management.
Veterinară
"Banatul"
Timișoara
7 ROSPA012 Livezile - Timiș Banloc (2%), 6565 Nu există Nu există plan de

316
din
Formularu
l Standard
Natura
2000
6 Dolaț Ghilad structură de management.
(15%), Giera administrare.
(<1%),
Livezile
(75%)
8 ROSPA012 Lunca Timiș Banloc 2393 Nu există Nu există plan de
7 Bârzavei (18%), structură de management.
Denta (4%), administrare.
Deta (<1%
9 ROSPA012 Lunca Timiș Bucovăț 13404 Nu există Nu există plan de
8 Timișului (2%), Buziaș structură de management.
(9%), administrare.
Chevereșu
Mare (51%),
Giroc (12%),
Moșnița
Nouă (7%),
Pădureni
(30%),
Racovița
(30%),
Recaș (2%),
Sacoșu
Turcesc
(21%),
Topolovățu

317
din
Formularu
l Standard
Natura
2000
Mare (<1%),
Șag (7%)
10 ROSPA014 Teremia Timiș Comloșu 6628 Nu există Nu există plan de
2 Mare - Mare (17%), structură de management.
Tomnatic Gottlob administrare.
(25%),
Lovrin (<1%),
Teremia
Mare (37%),
Tomnatic
(21%)
11 ROSPA014 Uivar - Timiș Cenei (<1%), 10043 Nu există Nu există plan de
4 Diniaș Otelec(2%), structură de management.
Parța(<1%), administrare.
Peciu Nou
(51%),
Sânmihaiu
Român (4%),
Uivar (25%).
(Sursa: www.mmediu.ro; Anexa nr. 1 din H.G. nr. 971/2011 pentru modificarea și completarea HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie
specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România)

318
Anexa 4 - Peșterile din Masivul Poiana Ruscă de pe teritoriul județului Timiș

Bazinul Nădrag și versantul drept al Timișului
Nr. cod al Peștera Localizare Dezv. Deniv. Alt.

peșterii
1/2272 Peștera aven cu Trei Versantul stâng din valea Cornet 66,5 55
Intrări
2/2272 Avenul Tuța Cucuiul Ruginii, versantul drept 16
din valea Sinovei
3/2272 Peștera Argiloasă din Versantul drept al Văii Cornet 19,6 7
Valea Cornet
4/2272 Avenul Mic din Valea Versantul stâng al Văii Cornet 16 6
Cornet
5/2272 Peștera din Dâmbul Gavaran, versantul drept, Timiș 160 16
Steanului
Anexa 5 - Peșterile din Masivul Poiana Ruscă de pe teritoriul județului Timiș Bazinul
Bega amonte de Mănăștur
Nr. cod al Peștera Localizare Dezv. Deniv. Alt.

peșterii
1/2273 Peștera Românești Dealul Filip, versantul stâng al 370
văii Pustinei
2/2273 Peștera nr. 1 din Tomești 26 255
Stânca lui Florian
3/2273 Peștera Niman Dealul Niman, versantul drept 32 550
4/2273 Peștera din Piatra Stânca lui Florian, versantul 19 5 508
Fetii drept
5/2273 Peștera Diana versantul drept al văii Căprișoru 600
6/2273 Avenul Colț Dealul Colț, versantul drept al 52 16 550
văii lui Niman
7/2273 Avenul din Fața versantul drept al văii Ștefania 85 58 650
Gropii
8/2273 Avenul Ștefania versantul stâng al văii Ștefania 19 8 550
9/2273 Peștera din Valea Versantul stâng din valea 500 510
Hăugul Hăugul
10/2273 Avenul nr. 1 din versantul stâng, valea Hăugul 45 21 530
Valea Hăugul
11/2273 Peștea Izvoraș versantul stâng, valea Hăugul 15 390
12/2273 Peștera de la versantul drept, valea Pietrii 1455 11 370
Pietroasa
13/2273 Avenul Padina Dealul La Gropane, versantul 16 350
stâng
14/2273 Peștera Bica Dealul Bica, versantul drept, 95 9 600
valea Bica
15/2273 Peștera din Jghiab Dealul Ciocul Cărnăturii, 29 430
versantul stâng
16/2273 Avenul din Padina cu Dealul Surii, versantul stâng 87 42 400
Mesteceni
17/2273 Peștera nr. 1 din Versantul drept 58 3 310
Crivina
18/2273 Peștera nr. 2 din Versantul drept 60 310
Crivina
19/2273 Peștera Dealul Surii, versantul stâng 40 460
Paleontologică

319
20/2273 Avenul lui Negoiță Dealul Moțului, Versantul drept, 143 61 590
valea Moțului
21/2273 Avenul din Fața Dealul Curpenul, versantul drept 17 8 590
Curpenului al văii Strâmbu
22/2273 Peștera Potopul Dealul Potopul, versantul stâng 650
23/2273 Peștera din Pârâul ealul Moțului, Versantul drept, 62 6 530
Moțului valea Moțului
24/2273 Peștera Diaclazei Dealul Hăugul, versantul stâng, 12 5 560
valea Hăugul
25/2273 Peștera din Dolina versantul drept, valea Șășița 620
Ponor
26/2273 Peștera din Pârâul Valea Șasa, primul afluent aval 17 2 800
fără nume de izvor
27/2273 Peștera Salamandrei versantul stâng 12 2 880
28/2273 Avenul din Dolina versantul drept al văii Șașița 15 10 610
Ponor
29/2273 Peștera din Ponorul Dealul Hăugul, versantul fără 105 7 530
Cocofei nume
30/2273 Avenul de pe Albota Dealul Albota, versantul drept al 90 67 650
văii Șasa
31/2273 Peștera de pe Albota Dealul Albota, versantul drept al 23 640
văii Șasa
32/2273 Peștera nr. 1 din Dealul Drujii, versantul drept al 12 550
Valea Drujii văii Drujii
33/2273 Peștera nr. 2 din versantul drept al văii Drujii 9 665
Valea Drujii
34/2273 Peștera nr. 1 din versantul stâng 11 310
Drumul Luncanilor
Drumul Luncanilor
Cioca Birtului
Cioca Birtului
38/2273 Avenul nr. 1 din versantul stâng 13 8 325
Cioca Birtului
39/2273 Peștera Vulturu versantul drept, valea Vulturi 56 564
40/2273 Peștera de lângă versantul drept al văii Burău 51 430
Drum
41/2273 Peștera de la Borna valea Bega Luncanilor 71 415
IV/134
42/2273 Peștera nr. 2 din versantul drept al văii Stâlpu 25 455
valea Stâlpu
43/2273 Peștera din Valea versantul stâng al văii Legănuț 12 555
Legănuț
44/2273 Peștera nr. 1 din Versantul drept al văii Stâlpu 14 570
Valea Stâlpu
45/2273 Peștera din Valea Versantul drept al văii Bilii 14 500
Bilii
46/2273 Avenul nr. 1 din Dealul La Gropane, versantul 11 5 280
Padină stâng
47/2273 Avenul nr. 2 din Dealul La Gropane, versantul 39 13 295
Padină stâng
48/2273 Peștera nr. 3 din Versantul stâng al Văii Stâlpu 11 7,5 420
Valea Stâlpu
49/2273 Peștera cu Păianjeni Dealul Albota, versantul drept al 11 640
de pe Albota văii Șasa

320
50/2273 Avenul de lângă Cale versantul drept Bega Luncanilor 27 6,6

51/2273 Peștera de sub Tanc versantul drept Bega Luncanilor 10,5
52/2273 Avenul de la Baba Versantul drept al văii Baba 10,5 5,5
Moața Moața
53/2273 Peștera lui Bălu Bega Poienilor 15,5 1,5
54/2273 Avenul din Pepinieră Versantul drept din valea Mică 11,3 7,0
55/2273 Peștera cu Țânțari Bega Luncanilor 32 2,2
56/2273 Peștera de lângă Bega Luncanilor 19,5
Apă
57/2273 Gaura din Cioaca versantul stâng, Bega 18 5 330
Birtului Luncanilor
(Sursa: GORAN Cristian (1981), Catalogul sistematic al peșterilor din România, Institutul de Speologie
"Emil Racoviță", Federația Română de Turism-Alpinism, Comisia Centrală de Speologie Sportivă,
Editat de Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport, București)

321
Anexa 6 - Sarcini pentru elaborarea planurilor urbanistice generale
I. MONUMENTE ISTORICE DE VALOARE NAȚIONALĂ ȘI UNIVERSALĂ

II. MONUMENTE ISTORICE REPREZENTATIVE PENTRU PATRIMONIUL CULTURAL LOCAL
I II III IV
Nr. Localitate / Sat ARHEOLOGIE ARHITECTURĂ MONUMENTE DE MONUMENTE MEMORIALE / FUNERARE
U.A.T. Elemente protejate Peisaj protejat
crt. aparținător FOR PUBLIC
monument sit monument ansamblu sit monument monument ansamblu
1 Timișoara - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din 1.Așezare 1.Fortificațiile 1.Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" (1750- 1. Ansamblul urban 1.Situl urban 1.Statuia "Sf. Ioan 1.Monumentul militar austriac,
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific medieval cetății Timișoara 1800) Fabric (II) (sec. XX) Cartierul Nepomuk" (1722) dedicat evenimentelor de la
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Timişoara ∗ timpurie (epoca (sec. XVIII) 2.Centrală hidroelectrică (1907-1910) 2.Cetatea "Cetatea 2.Statuia "Sf. Maria" și 1848-1849 (1852)
- Elemente care vor fi studiate în - UAT ce face parte din medievală 1.Situl arheologic 3. Fragment fortificație (1723-1730) Timișoara (1723- Timișoara" "Sf. Ioan Nepomuk" 1.Mormântul lui Ioachim Miloia
cadrul unor documentaţii de arealul zona municipiului timpurie); de la Timișoara 4.Teatrul Național (1874. ref., parțial 1923- 1730) (sec. XVIII-XX) (1756) (1942)
urbanism de tip PUG sau PUZ Timişoara şi a zonei 2.Așezare daco- 1928) 3.Ansamblul 1.Situl urban 3.Monumentul "Sf. 2.Mormântul medicului Paul
- Protecţie elemente de patrimoniu periurbane predominând romană (sec. III- 5.Turn de apă (1912-1914) Liceului Piarist "Fabric" (I) Treime" (1740) Vasici (1881)
al căilor ferate (semafoare, instalaţii arhitectura modernă şi IV P. Chr) 6.Biserica romano-catolică "Sf. Ecaterina" (1908) (sec. XVIII- 1.Monumentul lui 3.Mormântul pictorului Ioan
feroviare, staţii) contemporană precum şi (1752-1755) 4.Spitalul și XIX) Vicențiu Babeș (1934) Zaicu (1915)
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a bisericile reformate ∗ 7.Fragment fortificație, Str Brediceanu biserica 2.Situl urban 2.Bustul lui Barbu
lungul canalului Bega - Protejare peisaj de tip Coriloan (1723-1730) Mizericordienilor "Vechiul cartier Ștefănescu
- Păstrarea unui regim de construire luncă şi/sau mlaştini 8.Casa turcească (sec. XVIII) (1735-1851) Iosefin) (sec. Delavrancea (1933)
propice tipului de peisaj (luncă) aferente cursurilor de apă 9.Fragment fortificație, Calea Al. Ioan Cuza 5.Ansamblul fabricii XIX-XX) 3.Bustul lui Mihai
- Protejarea şi punere în valoare a - Protejarea peisaj cultural (1723-1730) de bere (sec. XVIII- 3.Muzeul Eminescu (1960)
elementelor de infrastructură asociativ (fenomene 10.Biserica romano-catolică Iosefin (1774) XX) Satului 4.Monumentul Dr. A.
navigabilă a râului Bega religioase şi artistice 11.Abator (1904-1905) 6.Ansamblul urban Bănățean (sec. Cândea (1931)
- Protejarea tuturor elementelor asociate cu mediul 12.Palatul Dicasterial (1855-1860) interbelic "Corso" XIX-XX) 5.Bustul lui Victor
construite şi a clădirilor ansamblului natural) 13.Casa Prințului Eugeniu de Savoya (1817) (sec. XX) Babeș (1934)
- Protejarea elementelor de - Protecţie arii naturale de 14.Castelul Huniade, azi Muzeul Banatului 1.Ansamblul urban 6.Bustul lui Eremia
infrastructură valoroase (poduri tip SCI şi SPA (arii Natura (1443-1447, ref. sec. XVI, XVIII, 1856) I (sec. XVIII-XX) Grigorescu (1928)
metalice) realizate în sec. XIX 2000) 15.Biserica sârbească "Sf. Nicolae" 91792- 2.Ansamblul urban 7.Obelisc în memoria
- Protejarea malurilor râului - Protejare peisaj natural 1796, 1819-1820) II (sec XIX-XX) celor căzuți la 1848
împotriva ocupării cu construcţii şi a deosebit 16.Spitalul Militar (1764-1766, modif. 1817- 3.Cămine (sec. XIX)
balastierelor - Protejare peisaj 1818) muncitorești 8.Monumentul lui
industrial 17.Primăria Veche (1731-1734, 1782; ref. interbelice (sec. Emanuil Ungureanu
- Protejare peisaj aferent sec.XIX) XX) (1931)
elementelor de 18.Cazinoul Militar (1788) 4.Ansamblul urban 9.Monumentul lui
infrastructură valoroasă a 19.Spitalul orășenesc, azi Spitalul de III (sec. XIX-XX) Traian Lalescu (1930)
căilor ferate de patrimoniu oncologie și dermato-venerice (1744-1757, 5.Ansamblul urban 10.Monumentul lui
(poduri metalice şi lucrări ref. sec. XIX) IV (sec. XIX-XX) Anton Sailer (1906)
de artă inginereşti) 20.Sinagoga din Cetate (1863-1865) 6.Ansamblul urban 11.Monumentul lui
21.Turn de apă, Str. Micu Samuil 16 (1912- V (sec. XIX-XX) Eftimie Murgu (1965)
1914) 7.Ansamblul urban 12.Monumentul Lupa
22.Palatul Episcopal romano-catolic (1743- VI (sec. XX) Capitolina (1926)
1752) 8.Ansamblul urban
23.Palatul Dejan (1735, 1802) VII (sec. XX)
24.Casa Contelui de Mercy (sec. XVIII) 9.Ansamblul urban
25.Catedrala mitropolitană "Sf. Trei Ierarhi" IX (sec. XIX-XX)
(1936-1946) 10.Ansamblul
26.Biserica Mizericordienilor, azi biserică urban "Str. Badea
greco-catolică (1735-1737, ref. 1851) Cârțan" (sec. XIX)
27.Spitalul Mizericordienilor, azi Spitalul de 11.Ansamblul
oftalmologie (1748-1753) urban VIII (sec.
28.Biserica greco-catolică "Nașterea Maicii XIX)
Domnului" (1763) 12.Ansamblul
29.Fabrica de bere (sec. XVIII, REF.1890) Facultății de
30.Magazie, Str. Ștefan cel Mare 28 (sec. Mecanică (1923)
XIX) 13.Ansamblul
31.Biserica sârbească "Sf. Gheorghe" (1745- urban "Bd. Mihai
1755) Viteazul", (sec. XX)
32.Claustrul mănăstirii Franciscanilor, azi 14.Ansamblul
Centrul de Cultură și Artă Timiș (1733-1736) urban "Str.
33.Biserica Sârbească "Sf. Nicolae" (1744- Pestalozzi" (sec.
1784, ref. 1791-1792) XIX)
34.Palatul baroc (Prefectura Veche), azi 15.Ansamblul
Muzeul de Artă (1754, 1774, 1885) urban "Str. Anton
35.Domul romano-catolic "Sf. Gheorghe" Seiller" (sf. sec.
(1736-1774) XIX)
1.Cazarma pompierilor din Iosefin (sec. XX) 16.Ansamblul
2.Casă, Str. Vasile Alecsandri (sec. XVIII) urban "Str. Nicolae
3.Institutul de Igienă (1929-1937) Titulescu" (sf. sec.
4.Casa cu axă de fier (sec. XVIII) XIX)
5.Casă, Piața Brătianu Ionel I.C., (sec XVIII)
6.Sinagogă (sec. XIX-XX)
7.Casă, Str. Coșbuc George (sec. XVIII)
8.Sinagoga din Fabric (sec. XVIII)
9.Casă, Str. Dacilor 4 (sec. XVIII)
∗
Conform Cartograma 3.10 – Elemente de patrimoniu construit şi peisaje culturale specifice judeţului Timiş

322
I II III IV
10.Casă, Str. Dacilor 13 (sec. XVIII)
11.Casa cu Atlanți, azi locuință (înc. sec.
XVIII)
12.Pod metalic (adus pe actualul
amplasament în 1914) (1871)
13.Casă, Str. Eugeniu de Savoya (sec. XVIII)
14.Casă, Str. Griselini Francesco (sec XVIII)
15.Școala Superioară de Comerț, azi
Primăria Municipiului Timișoara (1914)
16.Biserica de lemn "Sf. Dimitrie" (1774)
17.Liceul C.D.Loga, azi Colegiul C.D.Loga
(1902-1903)
18.Vilă, Bd. Loga C.D. (1911-1912)
19.Școala de fete, azi Liceul Carmen Sylva
(1903-1904)
20.Casă, Str. Mercy Florimund 4 (sec. XVIII)
21.Facultatea de Mecanică (1923)
22.Cămin studențesc, Bd. Mihai Viteazu 1
(1923)
23.Cantină, Bd. Mihai Viteazu 1 (1923)
24.Casă, azi sediul DJCCPCN Timiș, sec XIX
25.Casă, Str. Paul Chinezu 1 (sec. XVIII)
26.Casă, Str. Paul Chinezul 4 (sec. XVIII)
27.Fabrica de tutun, azi Fabrica de țigări
Timișoara (1846)
28.Casa cu "Pomul breslelor" (sec XIX)
29.Biserica "Sf. Ilie" (1911)
30.Hală de îmbuteliere (sec. XX)
31.Corpul administrativ al Fabricii de Pălării
(sf. sec XX)
32.Casă, Piața Traian 7 (sec. XVIII)
33.Casă, Piața Țepeș Vodă 1 (sec. XVIII,
transf. în sec. XIX)
34.Casă, Str. Ungureanu Emanuil 8 (sec.
XVIII-XIX)
35.Casă, Piața Unirii 10, (sec. XVIII)
2 Lugoj - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din 1. Hanul Poștei (1726) 1.Fosta mănăstire 1.Monumentul 1.Casa scriitorului Ion Popovici 1.
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific 2. Biserica fostei mănăstiri a minoriților a minorițilot (1733) generalului Ion Bănățeani (sec. XIX) Ansamblul
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Lugoj ∗ (1733) 2.Ansamblul urban Dragalina (sec. XX) 2.Casa poetului V.V. cimitirului
- Elemente care vor fi studiate în - UAT ce face parte din 3. Claustrul fostei mănăstiri a minoriților "Piața I.C.Drăgan" 2.Monumentul lui Delamarina (sec. XIX) ortodox
cadrul unor documentaţii de arealul zona municipiului (1733) (sec. XVIII-XX) Coriolan Brediceanu 3.Mormântul lui Coriolan (sec. XIX-
urbanism de tip PUG sau PUZ Lugojului în care 4. Turnul fostei biserici "Sf. Nicolae" (1726) (sec. XX) Brediceanu (sec. XIX) XX)
- Protecţie elemente de patrimoniu predomină arhitectura de 5. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 3.Bustul lui Traian 4.Mormântul publicistului
al căilor ferate (semafoare, instalaţii
zid, case şi conace (1759-1766) Grozăvescu (sec. XX) Valeriu Braniște (sec. XIX)
feroviare, staţii) specifice zonei de nord 1. Teatrul vechi (1835) 4. Monumentul lui Ion 5.Mormântul lui V.V.
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a
est şi bisericile reformate ∗ 2. Casă, fost atelier de cizmar (1878) Vidu (sec. XX) Delamarina (1896)
lungul cursului de apă - Protejare peisaj natural 5.Monumentul Eroilor 6.Mormântul lui Traian
- Păstrarea unui regim de construire
deosebit de la 1916-1918 (sec. Grozăvescu (1928)
propice tipului de peisaj (luncă) - Protejare peisaj de tip XX) 7.Mormântul lui Eftimie Murgu
- Protejarea tuturor elementelor luncă şi/sau mlaştini (sec. XIX)
construite şi a clădirilor ansamblului
aferente cursurilor de apă 8.Mormântul istoricului George
- Protejarea elementelor de
- Protejare peisaj aferent Popovici (1927)
infrastructură valoroase (poduri elementelor de 9.Mormântul compozitorului
metalice) realizate în sec. XIX infrastructură valoroasă a Ion Vidu (1931)
- Protejarea malurilor căilor ferate de patrimoniu
râului 10.Casa artistului Traian
împotriva ocupării cu construcţii şi a
(poduri metalice şi lucrări Grozăvescu (1870)
balastierelor de artă inginereşti) 11.Casa compozitorului Ion
- Protecţie arii naturale de Vidu (1870)
tip SCI şi SPA (arii Natura
2000)
- Protejarea peisaj cultural
asociativ (fenomene
religioase şi artistice
asociate cu mediul
natural)
- Protejare peisaj
industrial
3 Buziaș - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din 1. Ansamblul de
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific arhitectură
∗
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Buziaş balneară "Zona cu
- Elemente care vor fi studiate în - UAT ce face parte din parcul", cu
∗

323
I II III IV
cadrul unor documentaţii de arealul zona Buziaş, colonada, Hotelul
urbanism de tip PUG sau PUZ Gătaia predominând "Bazar", Hotelul
- Protecţie elemente de patrimoniu arhitectura modernă şi "Grand" și cazinoul
al căilor ferate (semafoare, instalaţii bisericile catolice ∗ (1811-1870)
feroviare, staţii) - Protejare peisaj natural
- Protejarea tuturor elementelor deosebit
construite şi a clădirilor ansamblului - Protejare peisaj de tip
- Protecţie elemente de patrimoniu luncă şi/sau mlaştini
a căii ferate Buziaş – Buziaş Băi aferente cursurilor de apă
(posibil de inclus în lista LMI) - Protejare peisaj aferent
elementelor de
infrastructură valoroasă a
căilor ferate de patrimoniu
(poduri metalice şi lucrări
de artă inginereşti)
- Protecţie arii naturale de
2000)
- Protejare peisaj clar
definit (intervenţii umane
planificate)
4 Ciacova - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Cebza 1. Biserica de lemn "Sf. Gheorghe", azi
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific biserică de cimitir (1758)
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Deta-Ciacova ∗ Ciacova 1. Turn de apărare (sec. XIV) 1. Ansamblul urban 1.Casa scriitorului Dositei
- Elemente care vor fi studiate în - UAT ce face parte din 2. Biserica sârbească "Maica Domnului" "Piața Cetății" (sec. Obradocici (sec. XVIII)
cadrul unor documentaţii de arealul zona Ciacova şi (1768) XVIII-XIX)
urbanism de tip PUG sau PUZ Deta predominând
- Protecţie elemente de patrimoniu arhitectura de zid (case şi
al căilor ferate (semafoare, instalaţii conace nobiliare specifice
feroviare, staţii) zonei de sud a judeţului
- Protejarea tuturor elementelor precum şi biserici
construite catolice ∗
- Protejare peisaj natural
deosebit
- Protejare peisaj aferent
elementelor de
2000)
asociativ (fenomene
asociate cu mediul
natural)
5 Deta - UAT recomandabil de studiat în -
UAT ce face parte din Opatița 1. Fortificație
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific medievală (sec.
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Deta-Ciacova ∗ XII-XVI)
- Elemente care vor fi studiate în - UAT ce face parte din Deta 1. Ansamblul urban
cadrul unor documentaţii de arealul zona Ciacova şi "Străzile Victoriei și
urbanism de tip PUG sau PUZ Deta predominând Mihai Viteazul"
- Protecţie elemente de patrimoniu arhitectura de zid (case şi (sec. XIX-XX)
al căilor ferate (semafoare, instalaţii conace nobiliare specifice
feroviare, staţii) zonei de sud a judeţului
- Protejarea tuturor elementelor precum şi biserici
construite şi a clădirilor ansamblului catolice ∗
deosebit
elementelor de
∗

324
I II III IV
asociativ (fenomene
asociate cu mediul
natural)
- Protejare peisaj evolutiv
(mărturii ale unei evoluţii
sau perioade)
- Protejare peisaj
industrial
6 Făget - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Făget 1. Cetatea 1. Cazinou "Cassina" (1860)
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific medievală de la
∗
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Făget Făget (sec XV-
- Elemente care vor fi studiate în - UAT ce face parte din XVII)
cadrul unor documentaţii de arealul zona oraşului Bătești 1. Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva"
urbanism de tip PUG sau PUZ Făget cu o concentrare (sec. XVIII)
- Protejarea tuturor elementelor mare a arhitecturii Povergina 1. Biserica de lemn "Sf. Arhangheli" (1782-
construite tradiţionale din lemn 1783)
(biserici ortodoxe de Jupânești 1. Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva"
lemn, gospodării şi (sec. XVIII)
instalaţii tehnice) ∗
deosebit
2000)
asociativ (fenomene
asociate cu mediul
natural)
- Protejare peisaj
industrial
7 Gătaia - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Șemlacu Mic 1. Biserica "Schimbarea la Față" a Mănăstirii
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific "Săraca" (sec. XV, pictată 1730)
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Deta-Ciacova ∗ Butin 1. Biserica Evanghelică Lutherană (1862) 1. Ansamblul
- Elemente care vor fi studiate în 2. Casa cantorială (înc. sec XIX) Parohiei
cadrul unor documentaţii de 3. Casa parohială (a doua jum. sec. XIX) Evanghelice
urbanism de tip PUG sau PUZ Lutherane (sec.
- Protejarea tuturor elementelor XIX)
construite şi a clădirilor ansamblului Sculia 1. Casă, nr. 103 (1904)
8 Jimbolia - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din 1. Casă șvăbească (sec. XIX) 1. Statuia "Sf. Florian"
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona din Nord 2. Conacul Csekonics (sec. XVIII) (sec. XIX)
tip PATIC şi/sau PATZ Vestul judeţului (Banatul 1. Statuia doctorului
- Elemente care vor fi studiate în de Câmpie) predominând Diel (1935)
cadrul unor documentaţii de arhitectura de zid (conace
urbanism de tip PUG sau PUZ şi case cu fronton "baroc
- Protecţie elemente de patrimoniu rural" respectiv casele cu
al căilor ferate (semafoare, instalaţii fronton triunghiular) şi
feroviare, staţii) bisericile catolice ∗
- Protejarea tuturor elementelor - Protejare peisaj aferent
construite elementelor de
asociativ (fenomene
asociate cu mediul
natural)
- Protejare peisaj
industrial
9 Recaș - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Herneacova 1.Așezarea
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona municipiului fortificată de la
tip PATIC şi/sau PATZ Timişoara şi a zonei Herneacova (mil. I
- Elemente care vor fi studiate în periurbane predominând a. Chr., Hallstatt,
cadrul unor documentaţii de arhitectura modernă şi Latène)
•

325
I II III IV
urbanism de tip PUG sau PUZ contemporană precum şi Izvin 1. Așezare (mil. VI
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a bisericile reformate ∗ a. Chr., Paleolitic)
lungul râului Bega - Protejare peisaj de tip Stanciova 1. Așezare (mil. VI
- Păstrarea unui regim de construire luncă şi/sau mlaştini a. Chr., Paleolitic)
propice tipului de peisaj (luncă) aferente cursurilor de apă
2000)
10 Sânnicolau - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din 1. Așezare (mil. II 1. Biserica ortodoxă sârbească "Adormirea 1. Statuia "Sf. Ioan
Mare cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific a. Chr., Epoca Maicii Domnului" (1783-1787) Nepomuk" (1757)
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Sânnicolau bronzului) 2. Conacul Nako (1864) 1. Bustul lui Mihai
- Elemente care vor fi studiate în Mare • 2. Așezare 1. Școala de Agricultură (sec. XIX) Eminescu (sec. XX)
cadrul unor documentaţii de - UAT ce face parte din romană (sec. II-III 2. Casă, Str. Bărnuțiu Simion 35 (1820)
urbanism de tip PUG sau PUZ arealul zona din Nord p. Chr., Epoca
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a Vestul judeţului (Banatul romană)
lungul râului Mureş de Câmpie) predominând 3. Așezare
- Păstrarea unui regim de construire arhitectura de zid (conace medievală (sec.
propice tipului de peisaj (luncă) şi case cu fronton "baroc XII-XIII, Epoca
- Protejarea tuturor elementelor rural" respectiv casele cu medievală
construite fronton triunghiular) şi timpurie)
bisericile catolice ∗
deosebit
- Protejare peisaj de tip
luncă şi/sau mlaştini
aferente cursurilor de apă
2000)
asociativ (fenomene
asociate cu mediul
natural)
- Protejare peisaj
industrial
11 Balinț - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona municipiului
tip PATIC şi/sau PATZ Lugojului în care
- Elemente care vor fi studiate în predomină arhitectura de
cadrul unor documentaţii de zid, case şi conace
urbanism de tip PUG sau PUZ specifice zonei de nord
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a est şi bisericile reformate ∗
lungul râului Bega - Protejare peisaj de tip
- Păstrarea unui regim de construire luncă şi/sau mlaştini
-
12 Banloc - UAT recomandabil de studiat în UAT ce face parte din Banloc 1. Conacul Banloc (1793) 1. Ansamblul
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific 2. Parc (sec. XIX) conacului Banloc
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Deta-Ciacova • 1. Casă (1865) (1793, sec. XIX)
- Elemente care vor fi studiate în - UAT ce face parte din Partoș 1. Biserica "sf. Arhangheli Mihail și Gavril" 1. Mănăstirea
cadrul unor documentaţii de arealul zona Ciacova şi (1750-1753) Partoș (sec. XVI-
urbanism de tip PUG sau PUZ Deta predominând 2. Paraclis (sec. XVI, iconostas pictat sec. XVIII)
- Protecţie elemente de patrimoniu arhitectura de zid (case şi XVII)
al căilor ferate (semafoare, instalaţii conace nobiliare specifice Ofsenița 1. Tumuli (mil. II a.
feroviare, staţii) zonei de sud a judeţului Chr., Epoca
- Protejarea tuturor elementelor precum şi biserici bronzului)
construite şi a clădirilor ansamblului catolice ∗
deosebit
elementelor de
∗

326
I II III IV
2000)
- Protejare peisaj clar
definit (intervenţii umane
planificate)
13 Bara - UAT recomandabil de studiat în - Protejare peisaj de tip Dobrești 1. Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva"
cadrul unor documentaţii de AT de luncă şi/sau mlaştini (1832)
tip PATIC şi/sau PATZ aferente cursurilor de apă
- Elemente care vor fi studiate în - Protecţie arii naturale de
cadrul unor documentaţii de tip SCI şi SPA (arii Natura
urbanism de tip PUG sau PUZ 2000)
lungul râului Mureş
propice tipului de peisaj (luncă)
- Protejarea tuturor elementelor
construite
14 Beba Veche - UAT recomandabil posibil de - UAT ce face parte din Beba Veche 1. Biserica "sf. Născătoare de Dumnezeu"
studiat în cadrul unor documentaţii arealul zona din Nord (1779)
de AT de tip PATIC şi/sau PATZ Vestul judeţului (Banatul 1. Casă (1900)
- Elemente care vor fi studiate în de Câmpie) predominând
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a rural" respectiv casele cu
lungul râurilor Mureş fronton triunghiular) şi
- Păstrarea unui regim de construire bisericile catolice ∗
propice tipului de peisaj (luncă) - Păstrarea unui regim de
- Protejarea tuturor elementelor construire propice tipului
construite de peisaj (luncă)
- Protejare peisaj
industrial
15 Becicherecu - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Becicherecu 1. Situl arheologic 1. Biserica "Mutarea moaștelor Sf. Nicolae"
Mic cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona din Nord Mic "Dealul Crucii" (1823-1844)
tip PATIC şi/sau PATZ Vestul judeţului (Banatul (sec. XIV-XV) 1. Casă (1914)
- Protejarea tuturor elementelor rural" respectiv casele cu
construite fronton triunghiular) şi
2000)
16 Belinț - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Belinț 1. Biserica "Învierea Domnului" (1787)
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific Chizătău 1. Casă (sf. sec. XIX)
•
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Lugoj 2. Biserica "Nașterea Maicii Domnului" (1827)
- Elemente care vor fi studiate în - UAT ce face parte din
cadrul unor documentaţii de arealul zona municipiului
urbanism de tip PUG sau PUZ Lugojului în care
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a predomină arhitectura de
lungul râurilor Bega şi Mureş zid, case şi conace
- Păstrarea unui regim de construire specifice zonei de nord
propice tipului de peisaj (luncă) est şi bisericile reformate ∗
- Protejarea tuturor elementelor - Protejare peisaj de tip
construite luncă şi/sau mlaştini
aferente cursurilor de apă
2000)
17 Bethausen - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
lungul râului Bega - Protejare peisaj de tip
- Păstrarea unui regim de construire luncă şi/sau mlaştini
•

327
I II III IV
18 Biled - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona din Nord
tip PATIC şi/sau PATZ Vestul judeţului (Banatul
rural" respectiv casele cu
fronton triunghiular) şi
2000)
19 Birda - UAT recomandabil de studiat în - Protejare peisaj aferent Mânăstire 1. Biserica mănăstirii sârbești "Sf. Gheorghe" 1. Mănăstirea
cadrul unor documentaţii de AT de elementelor de (1793-1794) sârbească "Sf.
tip PATIC şi/sau PATZ infrastructură valoroasă a 2. Chilii (1793-1794) Gheorghe" (1793-
- Elemente care vor fi studiate în căilor ferate de patrimoniu 1794)
cadrul unor documentaţii de (poduri metalice şi lucrări
urbanism de tip PUG sau PUZ de artă inginereşti)
- Protecţie elemente de patrimoniu
feroviare, staţii)
construite
20 Bârna - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din 1. Casă (1890)
- Protejarea tuturor elementelor est şi bisericile reformate∗
construite
21 Bogda - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Charlottenburg 1. Situl rural
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific "Charlotenburg
•
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Lipova " (1772)
- Elemente care vor fi studiate în - Păstrarea unui regim de
cadrul unor documentaţii de construire propice tipului
urbanism de tip PUG sau PUZ de peisaj (luncă)
- peisaj de tip luncă de-a lungul - Protecţie arii naturale de
râului Mureş tip SCI şi SPA (arii Natura
- Păstrarea unui regim de construire 2000)
propice tipului de peisaj (luncă) - Protejare peisaj evolutiv
- Protejarea tuturor elementelor (mărturii ale unei evoluţii
construite şi a clădirilor sitului rural sau perioade)
22 Boldur - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Boldur 1. Casă (1928)
lungul râului Timiş - Păstrarea unui regim de
- Păstrarea unui regim de construire construire propice tipului
propice tipului de peisaj (luncă) de peisaj (luncă)
- Protejarea tuturor elementelor - Protecţie arii naturale de
construite tip SCI şi SPA (arii Natura
2000)
23 Brestovăț - UAT recomandabil de studiat în - Păstrarea unui regim de Lucareț 1. Biserica sârbească de lemn "Sf.
cadrul unor documentaţii de AT de construire propice tipului Gheorghe" (1750)
tip PATIC şi/sau PATZ de peisaj (luncă)
construite
∗

328
I II III IV
24 Bucovăț - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Bucovăț 1. Tell-ul de la
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific Bucovăț (mil. IV a
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Timişoara ∗ Chr. Neolitic)
urbanism de tip PUG sau PUZ Timişoara şi a zonei
- Protecţie elemente de patrimoniu periurbane predominând
al căilor ferate (semafoare, instalaţii arhitectura modernă şi
feroviare, staţii) contemporană precum şi
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a bisericile reformate ∗
lungul râurilor Bega şi Timiş - Păstrarea unui regim de
2000)
25 Cărpiniș - UAT recomandabil de studiat în - Protejare peisaj aferent
cadrul unor documentaţii de AT de elementelor de
tip PATIC şi/sau PATZ infrastructură valoroasă a
- Elemente care vor fi studiate în căilor ferate de patrimoniu
feroviare, staţii)
26 Cenad - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Cenad 1. Cetatea 1. Casă (1874)
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona din Nord Morisena (sec X-
tip PATIC şi/sau PATZ Vestul judeţului (Banatul XVII)
lungul râului Mureş fronton triunghiular) şi
propice tipului de peisaj (luncă) - Protejare peisaj natural
- Protejarea tuturor elementelor deosebit
construite - Păstrarea unui regim de
construire propice tipului
de peisaj (luncă)
2000)
asociativ (fenomene
asociate cu mediul
natural)
27 Cenei - UAT recomandabil de studiat în Bobda 1. Biserică romano-catolică (1860)
cadrul unor documentaţii de AT de Cenei 1. Casă (1924)
tip PATIC şi/sau PATZ
- Elemente care vor fi studiate în
cadrul unor documentaţii de
urbanism de tip PUG sau PUZ
feroviare, staţii)
construite
28 Checea - UAT recomandabil de studiat în - Protejare peisaj aferent Checea 1. Câmp de tumuli
cadrul unor documentaţii de AT de elementelor de (mil. II a Chr.,
tip PATIC şi/sau PATZ infrastructură valoroasă a epoca bronzului)
feroviare, staţii)
∗

329
I II III IV
29 Chevereșu - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
Mare cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Buziaş ∗
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a periurbane predominând
lungul râului Timiş arhitectura modernă şi
- Păstrarea unui regim de construire contemporană precum şi
propice tipului de peisaj (luncă) bisericile reformate ∗
- Păstrarea unui regim de
de peisaj (luncă)
2000)
30 Comloșu - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Comloșu Mare 1. Biserica "Adormirea Maicii Domnului"
Mare cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona din Nord (1794-1796, ref. 1814, 1891)
tip PATIC şi/sau PATZ Vestul judeţului (Banatul 1. Casa Teodor Tibor (1870)
- Elemente care vor fi studiate în de Câmpie) predominând 2. Han (sec. XVIII)
cadrul unor documentaţii de arhitectura de zid (conace 3. Conacul "San Marco" (1840-1856)
- Protecţie elemente de patrimoniu rural" respectiv casele cu
al căilor ferate (semafoare, instalaţii fronton triunghiular) şi
feroviare, staţii) bisericile catolice ∗
2000)
31 Coșteiu - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Coșteiu 1. Casa Stăvilar, azi Stăvilar Coșteiu (1759-
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific 1760; ref. 1860
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Lugoj ∗ Hezeriș 1. Biserica de lemn "Adormirea Maicii
- Elemente care vor fi studiate în - UAT ce face parte din Domnului" (sec. XVIII)
- Protecţie elemente de patrimoniu predomină arhitectura de
al căilor ferate (semafoare, instalaţii zid, case şi conace
feroviare, staţii) specifice zonei de nord
2000)
32 Criciova - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Jdioara 1. Cetatea
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona municipiului Jdioarei (sec. XIII-
tip PATIC şi/sau PATZ Lugojului în care XVI)
- Elemente care vor fi studiate în predomină arhitectura de Criciova 1. Casă (1919)
- Protecţie elemente de patrimoniu est şi bisericile reformate ∗
al căilor ferate (semafoare, instalaţii - Păstrarea unui regim de
feroviare, staţii) construire propice tipului
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a de peisaj (luncă)
lungul râului Timiş - Protejare peisaj aferent
- Păstrarea unui regim de construire elementelor de
propice tipului de peisaj (luncă) infrastructură valoroasă a
- Protejarea tuturor elementelor căilor ferate de patrimoniu
construite (poduri metalice şi lucrări
- Protejare peisaj
industrial
33 Curtea - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Coșava 1. Han (sec. XVIII)
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific 1. Casă (1900)
∗
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Făget Curtea 1. Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva"
- Elemente care vor fi studiate în - UAT ce face parte din (1794)
cadrul unor documentaţii de arealul zona oraşului Homojdia 1. Biserica de lemn "Adormirea Maicii
∗

330
I II III IV
urbanism de tip PUG sau PUZ Făget cu o concentrare Domnului" (1782-1804)
- Protecţie elemente de patrimoniu mare a arhitecturii
al căilor ferate (semafoare, instalaţii tradiţionale din lemn
feroviare, staţii) (biserici ortodoxe de
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a lemn, gospodării şi
lungul râului Bega instalaţii tehnice) ∗
- Păstrarea unui regim de construire - Protejare peisaj natural
propice tipului de peisaj (luncă) deosebit
- Protejarea tuturor elementelor - Păstrarea unui regim de
construite construire propice tipului
de peisaj (luncă)
2000)
34 Darova - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Sacoșu Mare 1. Casă, nr. 96 (1733) 1. Gospodărie
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona Buziaş, 2. Casă, nr. 186 (1878) (două corpuri)
tip PATIC şi/sau PATZ Gătaia predominând 3. Casă, nr. 234 (1922) (1907)
- Elemente care vor fi studiate în arhitectura modernă şi
cadrul unor documentaţii de bisericile catolice ∗
urbanism de tip PUG sau PUZ - Protecţie arii naturale de
- Protejarea tuturor elementelor tip SCI şi SPA (arii Natura
construite şi a clădirilor ansamblului 2000)
35 Denta - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona Ciacova şi
tip PATIC şi/sau PATZ Deta predominând
- Elemente care vor fi studiate în arhitectura de zid (case şi
cadrul unor documentaţii de conace nobiliare specifice
urbanism de tip PUG sau PUZ zonei de sud a judeţului
- Protecţie elemente de patrimoniu precum şi biserici
al căilor ferate (semafoare, instalaţii catolice ∗
feroviare, staţii) - Protejare peisaj aferent
elementelor de
2000)
36 Dudeștii Noi - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Dudeștii Noi 1. Biserica romano-catolică "Sf. Vendelin"
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona din Nord (1750-1751)
2000)
37 Dudeștii - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Dudeștii Vechi 1. Biserica romano-catolică "Sf. Maria" (1804)
Vechi cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona din Nord 1. Casă (1800)
∗

331
I II III IV
38 Dumbrava - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Făget ∗
cadrul unor documentaţii de arealul zona oraşului
urbanism de tip PUG sau PUZ Făget cu o concentrare
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a mare a arhitecturii
lungul râului Bega tradiţionale din lemn
- Păstrarea unui regim de construire (biserici ortodoxe de
propice tipului de peisaj (luncă) lemn, gospodării şi
∗
instalaţii tehnice)
de peisaj (luncă)
39 Dumbrăvița - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
tip PATIC şi/sau PATZ Timişoara şi a zonei
- Elemente care vor fi studiate în periurbane predominând
cadrul unor documentaţii de arhitectura modernă şi
urbanism de tip PUG sau PUZ contemporană precum şi
bisericile reformate ∗
40 Fibiș - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Lipova ∗
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a - Protecţie arii naturale de
lungul râului Mureş tip SCI şi SPA (arii Natura
41 Fârdea - UAT recomandabil de studiat în UAT ce face parte din Zolt 1. Biserica de lemn "Sf. Apostoli Petru și
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona oraşului Pavel" (sec. XVIII)
tip PATIC şi/sau PATZ Făget cu o concentrare
- Elemente care vor fi studiate în mare a arhitecturii
cadrul unor documentaţii de tradiţionale din lemn
urbanism de tip PUG sau PUZ (biserici ortodoxe de
- Protejarea tuturor elementelor lemn, gospodării şi
construite instalaţii tehnice) ∗
42 Foeni - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Foeni 1. Conacul familiei Mocioni, azi Căminul 1. Mausoleul familiei Mocioni
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific cultural Foeni (1750) (sec. XIX)
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Deta-Ciacova ∗ 1. Pod de cărămidă (1749)
- Elemente care vor fi studiate în - Păstrarea unui regim de 2. Casă (1913)
lungul râului Timiş tip SCI şi SPA (arii Natura
construite
43 Găvojdia - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Găvojdia 1. Casă, Nr. 26 (1900)
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific 2. Casă, Nr. 111 (1860)
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Lugoj ∗
- Protecţie elemente de patrimoniu predomină arhitectura de
al căilor ferate (semafoare, instalaţii zid, case şi conace
feroviare, staţii) specifice zonei de nord
∗

332
I II III IV
44 Ghilad - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Gad 1. Conacul Gudenus (înc. sec. XIX)
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona Ciacova şi 2. Conac (1800-1850)
∗
al căilor ferate (semafoare, instalaţii catolice
feroviare, staţii) - Păstrarea unui regim de
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a construire propice tipului
lungul râului Timiş de peisaj (luncă)
- Păstrarea unui regim de construire - Protejare peisaj aferent
propice tipului de peisaj (luncă) elementelor de
- Protejarea tuturor elementelor infrastructură valoroasă a
construite căilor ferate de patrimoniu
2000)
45 Ghiroda - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a bisericile reformate ∗
lungul râului Bega - Păstrarea unui regim de
46 Ghizela - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
lungul râului Bega - Păstrarea unui regim de
2000)
47 Giarmata - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Giarmata 1. Cetate (sec. 1. Casă (înc. sec XX)
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona municipiului XIV-XV) 2. Biserica romano-catolică "Sf. Iosif" (1730)
- Protejarea tuturor elementelor bisericile reformate ∗
construite
48 Giera - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Giera 1. Depozit de cereale (sec. XIX)
al căilor ferate (semafoare, instalaţii catolice ∗
feroviare, staţii) - Păstrarea unui regim de
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a construire propice tipului
lungul râului Timiş de peisaj (luncă)
- Păstrarea unui regim de construire - Protejare peisaj aferent
∗

333
I II III IV
propice tipului de peisaj (luncă) elementelor de
- Protejarea tuturor elementelor infrastructură valoroasă a
construite căilor ferate de patrimoniu
2000)
49 Giroc - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Chișoda 1. Tell-ul de la
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific Chișoda (mil. IV a
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Timişoara ∗ Chr., Neolitic)
- Elemente care vor fi studiate în - UAT ce face parte din 2. Val roman (mil.
cadrul unor documentaţii de arealul zona municipiului I p. Chr., Epoca
urbanism de tip PUG sau PUZ Timişoara şi a zonei romană)
- Protecţie elemente de patrimoniu periurbane predominând Giroc 1. Cetate de 1. Biserica "Sf. Dumitru" (1759)
al căilor ferate (semafoare, instalaţii arhitectura modernă şi pământ (mil. II a
feroviare, staţii) contemporană precum şi Chr, Epoca
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a bisericile reformate ∗ bronzului)
2000)
- Protejare peisaj evolutiv
sau perioade)
50 Giulvăz - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Ivanda 1. Biserica sârbească "Sf. Arhanghel Gavril"
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific (1851)
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Deta-Ciacova ∗ Rudna 1. Conacul Nikolici (sec. XIX)
cadrul unor documentaţii de arealul zona Ciacova şi
urbanism de tip PUG sau PUZ Deta predominând
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a arhitectura de zid (case şi
lungul râului Timiş conace nobiliare specifice
- Păstrarea unui regim de construire zonei de sud a judeţului
propice tipului de peisaj (luncă) precum şi biserici
- Protejarea tuturor elementelor catolice ∗
de peisaj (luncă)
2000)
51 Gottlob - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Vizejdia 1. Tumuli (mil. II a.
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona din Nord Chr., Epoca
tip PATIC şi/sau PATZ Vestul judeţului (Banatul bronzului)
2000)
52 Iecea Mare - UAT recomandabil de studiat în
cadrul unor documentaţii de AT de
∗

334
I II III IV
53 Jamu Mare - UAT recomandabil de studiat în - Protejare peisaj aferent Clopodia 1. Conacul "Petala" (1840)
cadrul unor documentaţii de AT de elementelor de Ferendia 1. Depozit de cereale (sf. sec. XIX)
feroviare, staţii)
construite
54 Jebel - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
∗
feroviare, staţii) - UAT ce face parte din
zona cu specific
etnografic Deta-Ciacova ∗
elementelor de
2000)
55 Lenauheim - UAT recomandabil de studiat în - Protecţie arii naturale de Lenauheim 1. Casa Nikolaus Lenau, anterior han de 1. Statuia poetului
cadrul unor documentaţii de AT de tip SCI şi SPA (arii Natura poștă, azi muzeu (sec. XVIII) Nikolaus Lenau (sec.
tip PATIC şi/sau PATZ 2000) 1. Biserica romano-catolică "Sf. Tereza" XX)
- Elemente care vor fi studiate în (1778)
cadrul unor documentaţii de Grabaț 1. Mormântul colectiv din
urbanism de tip PUG sau PUZ timpul epidemiei de ciumă din
- Protejarea tuturor elementelor 1834 (1838)
construite
56 Liebling - UAT recomandabil de studiat în - Protejare peisaj aferent Liebling 1. Casă (1880)
- Protecţie elemente de patrimoniu - Protejare peisaj evolutiv
al căilor ferate (semafoare, instalaţii (mărturii ale unei evoluţii
feroviare, staţii) sau perioade)
construite
57 Livezile - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
∗
elementelor de
2000)
58 Lovrin - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Lovrin 1. Conacul Litptay (1820) 1. Ansamblul
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona din Nord 2. Parc (sec. XIX) conacului Liptay
tip PATIC şi/sau PATZ Vestul judeţului (Banatul 3. Casă (1906) (sec. XIX)
∗

335
I II III IV
construite şi a clădirilor ansamblului fronton triunghiular) şi
2000)
59 Margina - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Groși 1. Biserica de lemn "Adormirea Maicii
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific Domnului" (1741)
∗
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Făget 1. Casă (1900)
- Elemente care vor fi studiate în - UAT ce face parte din Margina 1. Cetate 1. Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva",
cadrul unor documentaţii de arealul zona oraşului medievală (sec. azi biserică de cimitir (1737)
urbanism de tip PUG sau PUZ Făget cu o concentrare XIV-XVI) 1. Casă, nr. 62 (1900)
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a mare a arhitecturii 2. Casă, nr. 112 (1900)
lungul râului Bega tradiţionale din lemn Bulza 1. Biserica de lemn "Sf. Ioan Teologul" (1820)
- Păstrarea unui regim de construire (biserici ortodoxe de Coșevița 1. Biserica de lemn "Sf. Apostoli Petru și
propice tipului de peisaj (luncă) lemn, gospodării şi Pavel" (1776)
- Protejarea tuturor elementelor instalaţii tehnice) ∗ Nemeșești 1. Biserica de lemn " Sf. Nichita Romanul"
construite - Protejare peisaj natural (1798)
deosebit Sintești 1. Casa nr. 86 (1920)
- Păstrarea unui regim de 2. Casa nr. 89 (1900)
de peisaj (luncă)
2000)
60 Mașloc - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Alioș 1. Cetate de
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific pământ (sec. XIV -
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Lipova ∗ XV)
- Elemente care vor fi studiate în - Păstrarea unui regim de Mașloc 1. Cetate de 1. Conac (1855)
cadrul unor documentaţii de construire propice tipului pământ (sec. XIV)
61 Mănăștiur - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Mănăștiur 1. Ruine biserică 1. Așezarea și
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona oraşului (sec. XIV) biserica medievală
tip PATIC şi/sau PATZ Făget cu o concentrare 2. Așezare (sec. de la Mănăștiur
- Elemente care vor fi studiate în mare a arhitecturii XIV-XVII)
cadrul unor documentaţii de tradiţionale din lemn Pădurani 1. Casă (sec. XIX)
lungul râului Bega instalaţii tehnice) ∗
- Păstrarea unui regim de construire - Păstrarea unui regim de
propice tipului de peisaj (luncă) construire propice tipului
- Protejarea tuturor elementelor de peisaj (luncă)
construite şi a clădirilor ansamblului - Protecţie arii naturale de
2000)
62 Moravița - UAT recomandabil de studiat în - Protejare peisaj aferent Moravița 1. Așezare (mil. III
cadrul unor documentaţii de AT de elementelor de a. Chr., Neolitic)
feroviare, staţii)
63 Moșnița - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Moșnița Veche 1. Tumuli (mil. II a.
Nouă cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific Chr., Epoca
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Timişoara ∗ bronzului)
- Elemente care vor fi studiate în - UAT ce face parte din Moșnița Nouă 1. Casă (1920)
∗

336
I II III IV
- Păstrarea unui regim de construire contemporană precum şi
propice tipului de peisaj (luncă) bisericile reformate ∗
de peisaj (luncă)
2000)
64 Nădrag - UAT recomandabil de studiat în - Protejare peisaj aferent
- Protecţie elemente de patrimoniu - Protecţie arii naturale de
al căilor ferate (semafoare, instalaţii tip SCI şi SPA (arii Natura
feroviare, staţii) 2000)
- Protejare peisaj
industrial
65 Nițchidorf - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona Buziaş,
tip PATIC şi/sau PATZ Gătaia predominând
- Elemente care vor fi studiate în arhitectura modernă şi
cadrul unor documentaţii de bisericile catolice ∗
urbanism de tip PUG sau PUZ - Protejare peisaj aferent
- Protecţie elemente de patrimoniu elementelor de
al căilor ferate (semafoare, instalaţii infrastructură valoroasă a
feroviare, staţii) căilor ferate de patrimoniu
66 Ohaba - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Dubești 1. Biserica de lemn "Sf. Dumitru" (sec. XVII,
Lungă cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona oraşului pictată sec. XVIII)
tip PATIC şi/sau PATZ Făget cu o concentrare
- Elemente care vor fi studiate în mare a arhitecturii
cadrul unor documentaţii de tradiţionale din lemn
lungul râului Mureş instalaţii tehnice) ∗
- Păstrarea unui regim de construire - Protejare peisaj natural
propice tipului de peisaj (luncă) deosebit
construite construire propice tipului
de peisaj (luncă)
2000)
67 Orțișoara - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Seceani 1. Cetate de
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona din Nord pământ (sec. XII-
tip PATIC şi/sau PATZ Vestul judeţului (Banatul XIV)
- Elemente care vor fi studiate în de Câmpie) predominând Orțișoara 1. Biserică romano-catolică (1786)
2000)
68 Otelec - UAT recomandabil de studiat în - Păstrarea unui regim de
cadrul unor documentaţii de AT de construire propice tipului
∗

337
I II III IV
lungul râului Bega
69 Parța - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Parța 1. Biserica "Înălțarea Domnului" (1851)
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Deta-Ciacova ∗
- Protecţie elemente de patrimoniu - Protejare peisaj aferent
al căilor ferate (semafoare, instalaţii elementelor de
feroviare, staţii) infrastructură valoroasă a
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a căilor ferate de patrimoniu
lungul râului Timiş (poduri metalice şi lucrări
- Păstrarea unui regim de construire de artă inginereşti)
propice tipului de peisaj (luncă) - Protecţie arii naturale de
- Protejarea tuturor elementelor tip SCI şi SPA (arii Natura
construite 2000)
70 Pădureni - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Pădureni 1. Așezare (mil. III
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona municipiului a. Chr., Neolitic)
- Protecţie elemente de patrimoniu bisericile reformate ∗
al căilor ferate (semafoare, instalaţii - Protejare peisaj natural
feroviare, staţii) deosebit
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a - Păstrarea unui regim de
lungul râului Timiş construire propice tipului
- Păstrarea unui regim de construire de peisaj (luncă)
propice tipului de peisaj (luncă) - Protejare peisaj aferent
elementelor de
2000)
71 Peciu Nou - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a precum şi biserici
lungul râurilor Bega şi Timiş catolice ∗
de peisaj (luncă)
2000)
72 Periam - UAT recomandabil de studiat în - Păstrarea unui regim de Periam 1. Necropolă (mil. 1. Biserica romano-catolică "Sf. Ioan
cadrul unor documentaţii de AT de construire propice tipului I a. Chr., Hallstatt, Nepomuk" (1750, modif. 1900)
tip PATIC şi/sau PATZ de peisaj (luncă) Latène)
construite
∗

338
I II III IV
73 Pesac - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
74 Pietroasa - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Crivina de Sus 1. Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva"
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona oraşului (1676, reparată 1778)
tip PATIC şi/sau PATZ Făget cu o concentrare Poieni 1. Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva"
- Elemente care vor fi studiate în mare a arhitecturii (1791)
cadrul unor documentaţii de tradiţionale din lemn Pietroasa 1.Biserica de lemn "Adormirea Maicii
urbanism de tip PUG sau PUZ (biserici ortodoxe de Domnului" (1779)
- Protejarea tuturor elementelor lemn, gospodării şi
∗
construite instalaţii tehnice)
deosebit
2000)
75 Pișchia - UAT recomandabil de studiat în - Protecţie arii naturale de Bencecu de 1. Cetatea "Dosul"
cadrul unor documentaţii de AT de tip SCI şi SPA (arii Natura Jos (sec. XII-XIV)
tip PATIC şi/sau PATZ 2000)
- Elemente care vor fi studiate în - Protejare peisaj evolutiv
cadrul unor documentaţii de (mărturii ale unei evoluţii
urbanism de tip PUG sau PUZ sau perioade)
76 Racovița - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Capăt 1. Biserica de lemn "Adormirea Maicii
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific Domnului" (sec. XVIII)
∗
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Buziaş
cadrul unor documentaţii de arealul zona Buziaş,
urbanism de tip PUG sau PUZ Gătaia predominând
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a arhitectura modernă şi
lungul râului Timiş bisericile catolice ∗
construite - Protecţie arii naturale de
2000)
77 Remetea - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Remetea Mare 1. Așezare 1. Situl arheologic 1. Conacul Ambrozi (1820)
Mare cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific (Epoca de la Remetea
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Timişoara ∗ medievală Mare, punct
- Elemente care vor fi studiate în - UAT ce face parte din timpurie) "Gomila lui Gabor"
cadrul unor documentaţii de arealul zona municipiului 2. Așezare (mil. I 2. Mănăstire
urbanism de tip PUG sau PUZ Timişoara şi a zonei a. Chr., Hallstatt (ruine) (sec. XII-
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a periurbane predominând Latène) XVI)
lungul râului Bega arhitectura modernă şi Ianova 1. Cetate
- Păstrarea unui regim de construire contemporană precum şi turcească (sec.
propice tipului de peisaj (luncă) bisericile reformate ∗ XIV-XVI)
construite şi a clădirilor ansamblului construire propice tipului
de peisaj (luncă)
78 Sacoșu - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Unip 1. Așezare (mil.,
Turcesc cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific VI a. Chr.,
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Buziaş ∗ Paleolitic
- Elemente care vor fi studiate în - UAT ce face parte din 2. Așezare (mil. VI
cadrul unor documentaţii de arealul zona municipiului a. Chr., Paleolitic)
urbanism de tip PUG sau PUZ Timişoara şi a zonei Uliuc 1. Casa Iuliana Suba (1920)
∗

339
I II III IV
propice tipului de peisaj (luncă) contemporană precum şi
- Protejarea tuturor elementelor bisericile reformate ∗
de peisaj (luncă)
2000)
79 Saravale - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Sânnicolau
- Elemente care vor fi studiate în Mare ∗
cadrul unor documentaţii de - UAT ce face parte din
urbanism de tip PUG sau PUZ arealul zona din Nord
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a Vestul judeţului (Banatul
lungul râului Mureş de Câmpie) predominând
- Păstrarea unui regim de construire arhitectura de zid (conace
propice tipului de peisaj (luncă) şi case cu fronton "baroc
de peisaj (luncă)
2000)
80 Satchinez - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Hodoni 1. Necropolă 1. Situl arheologic 1. Conac (sf. sec. XVIII)
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona din Nord (sec. XI-XII, de la Hodoni
tip PATIC şi/sau PATZ Vestul judeţului (Banatul Epoca medievală 2. Așezare (sec.
- Elemente care vor fi studiate în de Câmpie) predominând timpurie) III-IV, Epoca daco-
cadrul unor documentaţii de arhitectura de zid (conace 2. Așezare (mil. romană)
urbanism de tip PUG sau PUZ şi case cu fronton "baroc III a. Chr.,
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a rural" respectiv casele cu Neolitic)
lungul râului Mureş fronton triunghiular) şi Satchinez 1. Cetate de
- Păstrarea unui regim de construire bisericile catolice ∗ pământ (sec. XIII-
propice tipului de peisaj (luncă) - Păstrarea unui regim de XVI)
construite şi a clădirilor ansamblului de peisaj (luncă)
2000)
81 Săcălaz - UAT recomandabil de studiat în - Protejare peisaj aferent Beregsău Mare 1. Biserica "Sf. Mucenic Gheorghe" (1793)
feroviare, staţii)
construite
82 Secaș - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Crivobara 1. Biserica de lemn "Nașterea Maicii
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific Domnului" (1780)
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Lipova ∗ Secaș 1. Casă, nr. 67 (1879)
construite
83 Sânandrei - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Carani 1. Castelul Contelui de Mercy (1733-1734)
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona din Nord 2. Biserica romano-catolică "Înălțarea crucii"
tip PATIC şi/sau PATZ Vestul judeţului (Banatul (1734)
∗

340
I II III IV
construite fronton triunghiular) şi
2000)
84 Sânmihaiu - UAT recomandabil de studiat în - Păstrarea unui regim de Sânmihaiu 1. Casa Baraj (stăvilar) (sec. XIX)
Român cadrul unor documentaţii de AT de construire propice tipului Român
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a - Protejare peisaj
lungul râului Bega industrial
construite
85 Sânpetru - UAT recomandabil de studiat în - Păstrarea unui regim de
Mare cadrul unor documentaţii de AT de construire propice tipului
86 Șag - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Șag 1. Casă, Str I 45 (1850)
- Protecţie elemente de patrimoniu bisericile reformate ∗
al căilor ferate (semafoare, instalaţii - Păstrarea unui regim de
feroviare, staţii) construire propice tipului
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a de peisaj (luncă)
lungul râului Timiş - Protejare peisaj aferent
- Păstrarea unui regim de construire elementelor de
propice tipului de peisaj (luncă) infrastructură valoroasă a
- Protejarea tuturor elementelor căilor ferate de patrimoniu
construite (poduri metalice şi lucrări
2000)
87 Șandra - UAT recomandabil de studiat în Biled 1. Casă (1909)
cadrul unor documentaţii de AT de Șandra 1. Ansamblul rural
tip PATIC şi/sau PATZ "Zona Pieței" (înc.
- Elemente care vor fi studiate în sec. XX)
88 Știuca - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Dragomirești 1. Biserica (ucraineană) de lemn "Nașterea
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona municipiului Domnului" (1754)
tip PATIC şi/sau PATZ Lugojului în care Oloșag 1. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (sec.
- Elemente care vor fi studiate în predomină arhitectura de XVIII)
cadrul unor documentaţii de zid, case şi conace 1. Casă, nr. 67 (1926)
urbanism de tip PUG sau PUZ specifice zonei de nord 2. Casă, nr. 72 (1902)
- Protejarea tuturor elementelor est şi bisericile reformate ∗
construite - Protejare peisaj evolutiv
sau perioade)
∗

341
I II III IV
89 Teremia - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Teremia Mare 1. Casă, nr. 544 (1906) 1. Ansamblul rural 1. Monumentul "sf.
Mare cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona din Nord 2. Biserica romano-catolică "Pogorârea "Zona pieței și Treime" (1806)
tip PATIC şi/sau PATZ Vestul judeţului (Banatul Duhului Sfânt" (sec. XVIII, ref. 1867, 1928) parcul" (sec XVIII-
- Elemente care vor fi studiate în de Câmpie) predominând XIX)
cadrul unor documentaţii de arhitectura de zid (conace Nerău 1. Câmp de tumuli
urbanism de tip PUG sau PUZ şi case cu fronton "baroc (mil. II a. Chr.,
- Protejarea tuturor elementelor rural" respectiv casele cu Epoca bronzului)
construite şi a clădirilor ansamblului fronton triunghiular) şi
2000)
90 Tomești - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Românești 1. Așezare 1. Așezare (mil. VI 1. Biserica de lemn "Nașterea Sf. Ioan
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona oraşului (Perioda de a. Chr., Paleolitic) Botezătorul" (sec. XVIII)
tip PATIC şi/sau PATZ Făget cu o concentrare tranziție la epoca 2. Situl arheologic
- Elemente care vor fi studiate în mare a arhitecturii bronzului, de la "Peștera cu
cadrul unor documentaţii de tradiţionale din lemn Cultura Coțofeni) Apă"
urbanism de tip PUG sau PUZ (biserici ortodoxe de 2. Așezare (în
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a lemn, gospodării şi peșteră)
lungul râului Bega instalaţii tehnice) ∗ (Neolitic, Cultura
- Păstrarea unui regim de construire - Păstrarea unui regim de Tisa)
construite - Protecţie arii naturale de
2000)
91 Tomnatic - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
2000)
92 Topolovățu - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
Mare cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific
lungul râurilor Bega şi Timiş tip SCI şi SPA (arii Natura
93 Tormac - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Deta-Ciacova ∗
cadrul unor documentaţii de arealul zona Buziaş,
urbanism de tip PUG sau PUZ Gătaia predominând
- Protecţie elemente de patrimoniu arhitectura modernă şi
elementelor de
94 Traian Vuia - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Traian Vuia 1. Monumentul lui
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific Traian Vuia (1962)
∗

342
I II III IV
- Protecţie peisaj de tip luncă de-a predomină arhitectura de
lungul râului Bega zid, case şi conace
- Păstrarea unui regim de construire specifice zonei de nord
propice tipului de peisaj (luncă) est şi bisericile reformate ∗
de peisaj (luncă)
95 Uivar - UAT recomandabil de studiat în - Păstrarea unui regim de
cadrul unor documentaţii de AT de construire propice tipului
lungul râului Bega
96 Valcani - UAT recomandabil de studiat în
cadrul unor documentaţii de AT de
97 Variaș - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Gelu 1. Biserica ortodoxă sârbească "Sf. Ioan
cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona din Nord Botezătorul" (1746)
2000)
98 Victor Vlad - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din
Delamarina cadrul unor documentaţii de AT de arealul zona municipiului
est şi bisericile reformate ∗
99 Voiteg - UAT recomandabil de studiat în - UAT ce face parte din Voiteg 1. Necropolă 1. Așezare
cadrul unor documentaţii de AT de zona cu specific (sec. X, Epoca medievală (sec.
tip PATIC şi/sau PATZ etnografic Deta-Ciacova ∗ medievală XII-XIV)
- Elemente care vor fi studiate în - UAT ce face parte din timpurie) 2. Situl arheologic
cadrul unor documentaţii de arealul zona Ciacova şi 2. Așezare (mil. de la Voiteg
urbanism de tip PUG sau PUZ Deta predominând II a. Chr., Epoca
- Protecţie elemente de patrimoniu arhitectura de zid (case şi bronzului)
al căilor ferate (semafoare, instalaţii conace nobiliare specifice 3. Necropolă
feroviare, staţii) zonei de sud a judeţului (mil. II a. Chr.,
precum şi biserici Epoca bronzului)
catolice ∗
elementelor de
(Sursa primară: Lista Monumentelor Istorice 2010)
∗

343
Anexa 7 - Traseul conacelor zona nord-vest
A. Remetea Mare - Conacul baronului Ambrozy Gyula

B. Carani – Castelul Mercy
C. Hodoni – Conacul Hodoni
D. Lovrin – Conacul Liptay
E. Sânnicolau Mare - Castelul Nako
F. Comloşul Mare - Conacul San Marco
G. Jimbolia - Conacul Csekonics

344
Remetea Marea- Conacul baronului Ambrozy Gyula
Carani – Castelul Mercy

345
Lovrin – Conacul Liptay
Hodoni – Conacul Hodoni


346
Sannicola Mare- castelul Nako
Comloşul Mare - Conacul San Marco
Jimbolia - Conacul Csekonics

347
Anexa 8 - Traseul conacelor zona sud
A. Jamu Mare - Conacul lui Ivan Sztojanovits

B. Banloc - Castelul Banloc
C. Gad – Conacul Gudens
D. Foeni - Castelul Mocioni
E. Rudna – Conacul familiei Nikolic

348
Jamu Mare - Conacul lui Ivan Sztojanovits
Banloc - Castelul Banloc
Gad – Conacul Gudens


349
Foeni - Castelul Mocioni
Rudna – Conacul familiei Nikolic

350
Anexa 9 - Traseul caselor și gospodăriilor (nord - est)
A. Grosi
B. Sintesti
C. Margina
D. Cosava
E. Pădurani
F. Secaş
G. Chizatau
H. Costeiu
I. Lugoj
J. Boldur
K. Sacoşu Mare
L. Barna
M. Criciova
N. Gavojdia
O. Olosag

351
Cosava – casa Pădurani – casa
Lugoj - Casa poetului V. V. Delamarina Lugoj - Casa scriitorului

I. P.Bănăţeanu
Coşteiu – Casa stavilar

352
Boldur – casă Sacoşu Mare – casă
Criciova – casă Olosag

353
Anexa 10 - Traseul caselor și gospodăriilor (centru, sud)
A. Giarmata
B. Timişoara
C. Moşnita Nouă
D. Uliuc
E. Liebling
F. Şag
G. Ciacova
H. Banloc
I. Butin
J. Sculia

354
Timişoara – Casă turcească (exterior)
Timişoara – Casă turcească (interior)
Timişoara - Casa Prinţului Eugeniu de Savoya
Timişoara - Casa Contelui de Mercy Ciacova - Casa scriitorului Dositei Obradovici

355
Anexa 11 - Traseul caselor și gospodăriilor (nord – vest)
A. Beba Veche
B. Cenad
C. Dudeştii Vechi
D. Sânnicolau Mare
E. Teremia Mare
F. Comloşu Mare
G. Lovrin
H. Jimbolia
I. Cenei
J. Biled
K. Becicherecu Mic

356
Beba Veche – Casă Jimbolia - Casa Svabeasca
Cenei - Casă (exterior)
Cenei - Casă (interior)

357
Anexa 12 - Traseul bisericilor de lemn
A. Criciova
B. Zolt
C. Băteşti
D. Dubeşti
E. Margina
F. Curtea
G. Româneşti
H. Crivina de Sus
I. Poieni
J. Coşeviţa
K. Groşi

358
Biserica de lemn ZOLT
Biserica de lemn BĂTEŞTI

359
Biserica de lemn MARGINA
Biserica de lemn CURTEA

360
Biserica de lemn ROMÂNEŞTI
Biserica de lemn CRIVINA DE SUS

361
Biserica de lemn COŞEVIŢA
Biserica de lemn Poieni Biserica de lemn GROŞI

362
Anexa 13 - Traseul bisericilor catolice
A. Lugoj
B. Timişoara
C. Sânnicolau Mare
D. Jimbolia
E. Ciacova
F. Deta
G. Gătaia
H. Buziaş

363
Timişoara Lugoj
Sânnicolau Mare Jimbolia

364
Ciacova Deta
Gătaia Buziaş

365
Anexa 14 - Traseul bisericilor reformate
A. Timişoara
B. Dumbrăviţa
C. Tormac
D. Lugoj
E. Ţipari
F. Bodo
G. Mănăştur
H. Dumbrava

366
Timişoara
Dumbrăviţa Tormac

367
Lugoj
Dumbrava

368
Anexa 15 - Traseul arh. Alpar Ignac

369
A. ORADEA - Muzeul Tării Crişurilor (Fosta Şcoala de Cadeţi)

B. TIMIŞOARA - Palatul Poştelor
- Liceul C.D. Loga
C. BĂILE HERCULANE - Băile Neptun (fostele Băi Szapáry)
D. DUMBRAVA - Biserica Reformată
E. DEVA - Palatul Prefecturii
F. CLUJ - Universitatea Babes-Bolyai
- Primăria
G. TÂRNĂVENI - Primăria
H. SiGHIŞOARA - Primăria
- Biserica Reformată
I. BRAŞOV - Primăria
J. MIERCUREA CIUC - Liceul Marton Aron
Palatul Poştelor din Timişoara a fost proiectat de unul dintre cei mai apreciaţi şi
solicitaţi arhitecţi ai prosperei perioade istorice de la cumpăna secolelor 19 şi 20, arhitectul
Alpár Ignác (1855-1928), care a condus un birou de proiectare cu mulţi angajaţi în
Budapesta. Studiile superioare de specialitate le-a urmat la institutele politehnice de la
Budapesta şi Berlin. După obţinerea diplomei de arhitect, Alpár Ignác a fost cadru didactic la
Universitatea Tehnica „József“ din Budapesta. A caştigat o serie de concursuri organizate
pentru proiectarea unor edificii publice importante. Opera lui cuprinde peste o sută de clădiri,
dintre care 38 se află pe teritoriul Transilvaniei, al Bihorului şi Banatului. Printre acestea din
urmă se numără 8 biserici, 15 şcoli şi universităţi, 6 primării şi sedii administrative judeţene, 4
centre de tratamente balneofizioterapeutice, 2 case de raport, dintre care una compusă din
cinci corpuri distincte, 1 castel, 1 palat de poştă, 1 monument. După proiectele arhitectului
Alpár Ignác s-au ridicat casele comitatelor din Cluj, Braşov, Deva, Sighişoara, Târnăveni.
Opera de căpătâi a arhitectului Alpár Ignác este considerată edificiul eclectic care
adăposteşte Muzeul Agriculturii din Budapesta, ridicat în 1896 în parcul Városliget. În Banat,
alături de Palatul Poştelor, după proiectele lui Alpár Ignác au fost edificate Monumentul
Széchenyi de pe stânca Câlnic din Cazane, impozantă clădire a fostei Bai Szapáry din
staţiunea Băile Herculane, amplasată pe malul drept al Cernei, Biserica reformată din
comuna Dumbrava şi clădirea neobarocă a Gimnaziului Superior de Băieţi din Timişoara,
care de mai multe decenii adăposteşte Liceul Teoretic „C.D. Loga“.

370
ORADEA- Muzeul Ţării Crişurilor (Fosta Şcoala de Cadeţi)
TIMIŞOARA- Palatul Poştelor

371
TIMIŞOARA- Colegiul Naţional C.D. Loga
BĂILE HERCULANE- Băile Neptun (fostele Băi Szapáry)

372
DUMBRAVA- Biserica Reformată
DEVA- Prefectura jud. Hunedoara

373
CLUJ- Universitatea Babes-Bolyai
CLUJ- Primăria Oraşului


374
TÂRNĂVENI- Primăria Oraşului
SIGHIŞOARA- Primăria oraşului

375
SIGHIŞOARA- Biserica Reformată
BRAŞOV- Primăria oraşului

376
MIERCUREA CIUC- Liceul Márton Áron

377
Anexa 16 - Traseul rezervațiilor naturale
A. Pădurea Cenad, Insula mare Cenad

B. Pordeanu
C. Insula Igris, Movila Sisitak Sânpetru Mare
D. Mlaştinile Satchinez
E. Sărăturile Diniaş
F. Pădurea Macedonia, Lunca Timişului
G. Mlaştinile Murani
H. Pădurea Bistra
I. Arboretul Bazos
J. Lunca Pogănişului
K. Pădurea Dumbrava
L. Lacul fosilifer Rădmăneşti
M. Pajistea cu narcise Batesti
N. Lacul Surduc

378
Rezervaţia Naturală Pădurea Cenad Insula Mare Cenad
Rezervaţia Naturală insulele Igris Movila Sisitak
Rezervaţia Naturală Mlaştinile Satchinez

379
Rezervaţia Naturală Sărăturile Dinias
Rezervaţia Naturală Mlaştinile Murani

380
Arboretul Bazos
Lunca Pogănişului
Lacul Surduc

381
Anexa 17 – Casă tradițională bănățeană

382
Anexa 18 – Traseul canalului Bega

383
Anexa 19 – Repartiția geografică a patrimoniului construit și a surselor de ape minerale și geotermale

384
Anexa 20 – Repartiția geografică a structurilor de primire turistică

385
Anexa 21 – Extras din studii de arhitectură tradițională, locuința sătească din România 1989

386
Anexa 22 – Tipologia casei tradiționale în județul Timiș

387
Anexa 23 – Tipologia materialelor de construcții la casele tradiționale din județul Timiș

388

PATJ Timis Volumul III Zone Protejate, Turism - 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PATJ Timis Volumul III Zone Protejate, Turism - 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. URBAN TEAM S.R.L., S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L.

BENEFICIAR: CONSILIUL JUDEŢEAN TIMIŞ

S.C. URBAN TEAM S.R.L. S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L.

S.C. URBAN PROFESIONAL CONSULTING S.R.L.

versiunea iulie 2013

PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN TIMIŞ:

ARHITECT ȘEF AL JUDEŢULUI TIMIŞ:

versiunea iulie 2013

versiunea iulie 2013

urb. dipl. Dana APOSTOL Specialist urbanist, atestat RUR

urb. dipl. Constantin OLTEANU Specialist urbanist, atestat RUR

drd. urb. peisag. Irina CIOANGHER Urbanist peisagist, atestat RUR

geogr. Cornelia TUDOSE Geograf, atestat RUR

tehn. Bogdan SANDU Tehnician pentru urbanism şi

S.C. VELPLAN DESIGN S.R.L.

drd. urb. dipl. Liviu VELUDA Verificator proiect complex,

drd. urb. peisag. Andreea BUNEA Specialist urbanist peisagist

urb. dipl. Raluca EPIFAN-CUCOŞ Specialist urbanist, atestat RUR

urb. dipl. Alexandra BOGDAN Specialist urbanist, atestat RUR

S.C. URBAN PROFESIONAL CONSULTING S.R.L.

urb. dipl. Gabriel CODREANU Specialist urbanist, atestat RUR

S.C. GENIUS LOCCI S.R.L.

urb. dipl. Carmen FALNIȚĂ Specialist urbanist, atestat RUR

versiunea iulie 2013

S.C. CPCP STUDIO S.R.L.

arh. Cătălina Dana PREDA Coordonator - specialist MCPN

arh. Răzvan SAMOILESCU

arh. Alexandra AGAPIE

arh. Forin NEDELCU

arh. Irina CUMPĂNAŞU

ing. Ionel CHIOREANU

tehn. pr. Rodica TULBURE

stud. arh. Alexandra POPA

versiunea iulie 2013

volumul 3 – zone protejate – turism

2.1.2.1. Colonizarea habsburgică ...................................................................... 100

volumul 3 – zone protejate – turism

3.4. PRINCIPALELE FORME DE TURISM............................................................. 172

volumul 3 – zone protejate – turism

1. ZONE PROTEJATE - TURISM ........................................................................... 277

volumul 3 – zone protejate – turism

Cartograma nr. 3.1. Rutele de migraţie a păsărilor

volumul 3 – zone protejate – turism

volumul 3 – zone protejate – turism

Tabelul nr. 39 Activități antropice în sit ROSPA0128 Lunca Timișului .....................................69

volumul 3 – zone protejate – turism

Tabelul nr. 74 Unități administrativ-teritoriale cu resurse naturale și antropice mari și foarte

volumul 3 – zone protejate – turism

volumul 3 – zone protejate – turism

I. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE CU EVIDENȚIEREA PROBLEMELOR ȘI

1. PATRIMONIUL NATURAL PROTEJAT

1.1. PEISAJ, RUTELE DE MIGRAȚIE ALE PĂSĂRILOR

Peisajul geografic al județului Timiș, prin formele de relief şi clima cu influențe

Rutele de migrație a păsărilor

volumul 3 – zone protejate – turism

Nr. crt. Unitate administrativ Ruta de migrație a păsărilor

volumul 3 – zone protejate – turism

Nr. crt. Unitate administrativ Ruta de migrație a păsărilor

Studiul migraţiei păsărilor trebuie să conducă la stabilirea zonelor în care acestea se

volumul 3 – zone protejate – turism

înregistrate, ce nu reușesc decât arareori să se constituie în puncte de interes reale pentru

volumul 3 – zone protejate – turism

6. Pepiniera (”parcul dendrologic”) de lângă Homojdia (o plantație semi-sălbăticită cu