3 - Reteaua de Localitati

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila
Studiul de fundamentare: Rețeaua de localități

SERVICII DE ELABORARE A DOCUMENTAȚIEI PRIVIND

ACTUALIZAREA PLANULUI DE AMENAJARE A
TERITORIULUI JUDEȚEAN - P.A.T.J. BRAILA
ETAPA I- Studiu de Fundamentare:
Secțiunea 3 – Rețeaua de localități
SF 1:
Localizarea SF 2: SF 3:
geografică, cadrul Patrimoniul Rețeaua de
natural, mediul, construit, peisaje localități
zonele de risc
SF 8:
Zonificarea
SF 4:
teritoriului și
Infrastructurile
contextul
tehnice majore
suprateritorial
PATJ Brăila
SF 7:
SF 6: SF 5:
Structura
Căi de comunicație Structura socio-
activităților
și transport Demografică
economice
Beneficiar: Județul Brăila

Francisk Iulian Chiriac, Președintele Consiliului Județean
Marian Rusu, Arhitect Șef
Elaborator:
Asocierea S.C. Civitta Strategy&Consulting S.A., Lider de Asociere
S.C. IHS Romania S.R.L., Asociat
Ioana Ivanov,
urbanist
Partener
Sorina Racoviceanu,
dr. arh.-urbanist
Director
Elaboratori de Specialitate
Elaboratori de specialitate în
domeniul amenajării
teritoriului și urbanism
S.C. I.H.S.
Romania SRL
dr. arh. Sorina Racoviceanu,
specialist urbanist
Elaboratori de specialitate în
S.C. CIVITTA domeniul amenajării
teritoriului și urbanism
Strategy &
Consulting dr. urb. arh. Ana Petrescu
S.A.
urb. Amelia Pârvu
Specialiști GIS
S.C. CIVITTA
dr. urb. Reinhold Stadler
Strategy &
Consulting urb. Ana Maria Dragomir
S.A.
geogr. Alexandru Obretin
urb. Ioana Ivanov

șef proiect,
S.C. CIVITTA Strategy &
Consulting S.A
urb. Daiana Ghintuială

Conducerea coordonator tehnic,
proiectului S.C. CIVITTA Strategy &
Consulting S.A
dr. arh. Niculae Țarălungă,

coordonator echipă de
elaborare a documentației
PATJ, S.C. I.H.S. Romania SRL
Mai 2021
2
CIVITTA - IHS ROMANIA / mai 2021
CUPRINS
CONTEXTUL ELABORĂRII STUDIULUI DE FUNDAMENTARE .................................................................................. 9

DELIMITAREA OBIECTIVULUI STUDIAT ........................................................................................................... 9
1. ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE ............................................................................................... 11
1.1. Istoricul și evoluția așezărilor umane și al organizării administrativ teritoriale ................................ 11
1.2. Componența rețelei de localități, distribuția teritorială și clasificarea UAT-urilor după suprafață și
număr de localități aparținătoare ................................................................................................................ 15
1.3. Tipologia funcțională ......................................................................................................................... 42
1.3.1. Analiza teritorială a rețelei de localități urbane ........................................................................... 42
1.3.2. Analiza teritorială a rețelei de localități rurale ............................................................................. 65
1.4. Bugete locale.................................................................................................................................... 105
2. EVIDENȚIEREA DISFUNCȚIONALITĂȚILOR ȘI PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE ...................................................... 113
2.1. Disfuncționalități în mediul urban ................................................................................................... 113
2.2. Disfuncționalități în mediul rural ..................................................................................................... 123
3. PROPUNERI DE ELIMINARE / DIMINUARE A DISFUNCȚIONALITĂȚILOR ......................................................... 157
3.1. Mediul urban al județului Brăila ...................................................................................................... 157
3.2. Mediul rural al județului Brăila ........................................................................................................ 158
4. EVOLUȚIE: PROGNOZE, SCENARII SAU ALTERNATIVE DE DEZVOLTARE .......................................................... 161
4.1. Prognoza demografică ..................................................................................................................... 161
5. BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................. 166
3
LISTĂ FIGURI
Figura 1: Mărimea medie a așezărilor urbane și rurale la nivel național, regional și județean în funcție de
numărul de locuitori, anul 2020................................................................................................................... 18
Figura 2: Ierarhia localităților din județul Brăila după rangul acestora ....................................................... 23
Figura 3: Împărțirea UAT-urilor de la nivelul județului Brăila după numărul de așezări componente, anul
2018 ............................................................................................................................................................. 27
Figura 4: Gruparea UAT-urilor din județul Brăila după numărul localităților componente, anul 2018....... 28
Figura 5: Evoluția populației UAT-urilor din județul Brăila, perioada 2009-2019 ....................................... 32
Figura 6: Distribuția comunelor de la nivelul județului Brăila după numărul de locuitori, anul 2020 ........ 34
Figura 7: Distribuția UAT-urilor din județul Brăila după numărul de locuitori, anul 2019........................... 36
Figura 8: Densitatea populației (raportată la suprafața zonei construite) din cadrul UAT-urilor din județul
Brăila, anul 2019 .......................................................................................................................................... 41
Figura 9: Zone de expansiune în județul Brăila, perioada 1990-2020 ......................................................... 48
Figura 10: Evoluția numărului de locuințe pentru anii 2008 și 2019 ........................................................... 49
Figura 11: Nivelul de accesibilitate a așezărilor urbane și rurale din județul Brăila .................................... 67
Figura 12: Izocronele de accesibilitate pentru municipiile și orașele din județul Brăila.............................. 68
Figura 13: Arealele inundabile aferente râurilor Siret și Buzău și fluviului Dunărea, județul Brăila ........... 69
Figura 14: Schimbarea demografică datorată sporului natural și migrației la nivel de UAT, anul 2019 ..... 71
Figura 15: Distribuția UAT-urilor după rata de îmbătrânire demografică în anul 2020 .............................. 72
Figura 16: Indicele Dezvoltării Umane Locale la nivel de localitate, anul 2011 ........................................... 75
Figura 17: Distribuția UAT-urilor după ponderea populației ocupate din populația aptă de muncă, anul 2011
..................................................................................................................................................................... 79
Figura 18: Distribuția UAT-urilor după ponderea persoanelor ocupate în agricultură din totalul persoanelor
ocupate, anul 2011 ...................................................................................................................................... 80
Figura 19: Distribuția UAT-urilor după ponderea șomerilor înregistrați din totalul resurselor de muncă, anul
2020 ............................................................................................................................................................. 83
Figura 20: Distribuția UAT-urilor după numărul total al locuințelor, anul 2019.......................................... 87
Figura 21: Distribuția UAT-urilor după numărul locuințelor publice, anul 2019 ......................................... 88
Figura 22: Distribuția UAT-urilor după numărul locuințelor raportat la 1.000 locuitori, anul 2019 ........... 89
Figura 23: Distribuția UAT-urilor după suprafața locuibilă aferentă unui locuitor, anul 2011 .................... 90
Figura 24: Distribuția UAT-urilor după ponderea locuințelor conectate la apă curentă, anul 2011 ........... 91
Figura 25: Distribuția UAT-urilor după ponderea locuințelor conectate la canalizare, anul 2011 .............. 92
Figura 26: Distribuția UAT-urilor după ponderea locuințelor construite din chirpici și paiantă, anul 2011 93
Figura 27: Distribuția UAT-urilor după ponderea locuințelor construite după anul 1990 .......................... 94
Figura 28: Prezența dotărilor de educație la nivel de UAT, anul 2020 ........................................................ 97
Figura 29: Prezența dotărilor de sănătate la nivel de UAT, anul 2019 ...................................................... 101
Figura 30: Distribuția UAT-urilor după numărul de medici raportat la 1.000 de locuitori, anul 2019 ...... 102
Figura 31: Distribuția veniturilor locale din totalul veniturilor la nivel județean, anul 2020 .................... 105
4
Figura 32: Distribuția veniturilor locale pe UAT în mediul urban, anul 2020 ............................................ 105
Figura 33: Distribuția UAT-urilor după veniturile totale la buget, anul 2020 ............................................ 106
Figura 34: Distribuția UAT-urilor după veniturile totale la buget aferente unui locuitor, anul 2020 ........ 107
Figura 35: Surse de venit la bugetele locale, anul 2020 ............................................................................ 109
Figura 36: Distribuția UAT-urilor după veniturile proprii la buget, anul 2020 ........................................... 110
Figura 37: Distribuția UAT-urilor după veniturile proprii la buget aferente unui locuitor, anul 2020 ...... 111
Figura 38: Structura pe grupe mari de vârstă, anul 2030 (%) .................................................................... 164
5
LISTĂ TABELE
Tabel 1: Elemente legislative cu privire la evoluția organizării administrativ teritoriale ............................ 12
Tabel 2: Componența unităților administrativ teritoriale de bază în Regiunea Sud-Est, anii 2018 și 2020 17
Tabel 3: Județul Brăila în contextul Regiunii Sud-Est, anul 2020 ................................................................. 18
Tabel 4: Rețeaua de localități definită și caracterizată din perspectiva documentelor strategice și de
planificare elaborate la nivel național ......................................................................................................... 19
Tabel 5: Categorii de unități administrative - dinamica numărului de UAT-uri la nivelul județului Brăila,
perioada 1968-2018 ..................................................................................................................................... 24
Tabel 6: Unitățile Administrativ Teritoriale și localitățile componente la nivelul județului Brăila, anul 2018
..................................................................................................................................................................... 24
Tabel 7: Evoluția populației la nivelul UAT-urilor din județul Brăila, perioada 2009 – 2020 ....................... 29
Tabel 8: Categorii de mărime a UAT-URILOR după populației în județul Brăila, anul 2020 ........................ 33
Tabel 9: Structura populației din așezările urbane ale județului Brăila pe structuri etnice, 2011 .............. 37
Tabel 10: Densitatea populației, locuitori/km2, anul 2019 .......................................................................... 39
Tabel 11: Distribuția populației stabile din mediul urban în funcție de tipul ariei de rezidență, județul Brăila
..................................................................................................................................................................... 43
Tabel 12: Indicele dezvoltării urbane locale pentru orașele mici și foarte mici din județul Brăila, anul 2011
..................................................................................................................................................................... 44
Tabel 13: Rata ocupării în centrele urbane din județul Brăila, anul 2011 ................................................... 45
Tabel 14: Ponderea șomerilor înregistrați în totalul resurselor de muncă în centrele urbane din județul
Brăila, anii 2010 și 2020 ............................................................................................................................... 46
Tabel 15: Populația ocupată pe tipuri de activități în centrele urbane din județul Brăila, anul 2011 ......... 46
Tabel 16: Număr total de locuințe și ponderea locuințelor publice din total în mediul urban, anul 2019 . 50
Tabel 17: Calitatea și echiparea fondului de locuințe în mediul urban, anul 2011 ..................................... 50
Tabel 18: Unități de învățământ cu personalitate juridică în mediul urban în județul Brăila, anul 2019.... 51
Tabel 19: Unități de învățământ în mediul urban (cu sau fără personalitate juridică) în județul Brăila, anul
școlar 2020-2021.......................................................................................................................................... 51
Tabel 20: Unități sanitare în mediul urban în județul Brăila, anul 2019 ...................................................... 52
Tabel 21: Indicatori cantitativi și calitativi minimali pentru municipii și orașe, conform legii nr. 351/200154
Tabel 22: Îndeplinirea setului de indicatori minimali pentru municipiul Brăila........................................... 56
Tabel 23: Îndeplinirea setului de indicatori minimali pentru orașul Făurei................................................. 59
Tabel 24: Îndeplinirea setului de indicatori minimali pentru orașul Ianca .................................................. 61
Tabel 25: Îndeplinirea setului de indicatori minimali pentru orașul Însurăței ............................................ 63
Tabel 26: Distribuția localităților după numărul de sate componente, anul 2020 ...................................... 65
Tabel 27: Populația din județul Brăila care trăiește în localitățile rurale ce se încadrează în diferite categorii
de dezvoltare, anul 2011 ............................................................................................................................. 73
Tabel 28: Comunele din județul Brăila în care sunt înregistrate zone marginalozate, anul 2011 ............... 74
Tabel 29: Ponderea populației ocupate și ponderea populației ocupate în agricultură în mediul rural din
județul Brăila, anul 2011 .............................................................................................................................. 76
6
Tabel 30: Ponderea șomerilor înregistrați în totalul resurselor de muncă în mediul rural din județul Brăila
..................................................................................................................................................................... 81
Tabel 31: Gruparea UAT-urilor în mediul rural după numărul de locuințe raportate la 1.000 de locuitori,
anul 2019 ..................................................................................................................................................... 84
Tabel 32: Gruparea UAT-urilor din mediul rural după suprafața locuibilă aferentă unui locuitor, anul 2019
..................................................................................................................................................................... 84
Tabel 33: Calitatea locuirii în mediul rural, anul 2011 ................................................................................. 85
Tabel 34: Distribuția numărului de unități de învățământ în mediul rural, anul școlar 2020-2021 ............ 95
Tabel 35: Distribuția numărului de unități sanitare în mediul rural, anul 2019 .......................................... 98
Tabel 36: Prezența infrastructurii culturale în UAT-urile din Județul Brăila, anul 2019 ............................ 103
Tabel 37: CentralizatorUL disfuncționalitățiLOR și prioritățiLOR de intervenție pentru mediul urban..... 116
Tabel 38: Centralizatorul tipurilor de disfuncționalități și al priorităților de intervenție pentru mediul rural
................................................................................................................................................................... 127
Tabel 39: Centralizatorul UAT-urilor rurale după tipurile de disfuncționalități ........................................ 134
Tabel 40: Prognoza populației, anul 2030 ................................................................................................... 162
Tabel 41: Variante de prognoză pe categorii demografice .......................................................................... 162
7
8
CONTEXTUL ELABORĂRII STUDIULUI DE

FUNDAMENTARE
Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila are, în conformitate cu articolul 42 din cadrul Legii
350/2001, un caracter director reprezentând distribuția spațială a programului de dezvoltare socio-
economică a județului Brăila și este elaborat în coordonare cu planurile ierarhic superioare, fiind în acela
și timp obligatoriu pentru planurile urbanistice generale și zonale realizate pentru UAT-urile componente
județului.
În contextul legal și în corelare cu atribuțiile ce-i revin conform art. 21 si 22 din Legea nr.350/2001 privind
amenajarea teritoriului și urbanismul, Consiliul Județean Brăila a solicitat, în sensul coordonării activității
în acest domeniu la nivel județean, actualizarea documentației PATJ Brăila.
Etapele de elaborare a documentației PATJ Brăila solicitate prin caietul de sarcini sunt următoarele: Etapa
I-a: Studii de fundamentare cu caracter analitic și prospectiv; Etapa a II-a: Partea 1-a a PATJ, cuprinzând
analiza situației existente și Partea a 2-a, cuprinzând diagnosticul prospectiv și general; Etapa a III-a: Partea
a 3-a PATJ - Strategia de dezvoltare teritorială a județului și Partea a 4-a PATJ; Etapa a IV-a: Documentația
pentru obținerea avizelor; Etapa a V-a: Redactarea finală a documentației PATJ cu introducerea tuturor
observațiilor din avizele / acordurile obținute și integrarea documentației în GIS.
Prezentul Studiu privește secțiunea Rețeaua de localități și se încadrează în cele opt studii de fundamentare
agreate împreună cu Autoritatea Contractantă:
SF 1 Localizare geografică, cadrul natural, mediul și zonele de risc
SF 2 Patrimoniul construit și peisajul
SF 3 Rețeaua de localități
SF 4 Infrastructurile tehnice majore
SF 5 Structura socio-demografică
SF 6 Căile de comunicație și transport
SF 7 Structura activităților economice
SF 8 Zonificarea teritoriului și contextul teritorial interjudețean, regional, național
Din punctul de vedere al structurii documentului, studiul de fundamentare, a fost elaborat conform
prevederilor art. 20 din Ordin 233/2016 al MDRAP, abordând următoarele aspecte:
• delimitarea obiectivului studiat
• analiza critică a situației existente
• evidențierea disfuncțiilor și priorități de intervenție
• propuneri de eliminare/diminuare a disfuncționalităților
• prognoze, scenarii sau alternative de dezvoltare
Cele opt studii de fundamentare, conținând piese scrise și piese desenate, sunt susținute de baza de date
realizată în sistem GIS și materializată spațial prin hărți, în scopul identificării disfuncționalităților teritoriale
și punerii în valoare a elementelor existente ce susțin dezvoltarea socio-economică a comunităților locale.
9
DELIMITAREA OBIECTIVULUI STUDIAT
Județul Brăila este încadrat de Nomenclatorul Comun al Unităților Teritoriale de Statistică (NUTS) la nivelul
3 (zone cu o populație între 150.000 și 800.000 de locuitori și care pot fi județe, oblasturi, departamente
etc) și face parte din Regiunea de dezvoltare Sud-Est (nivelul 2, regiuni cu o populație între 800.000 și
3.000.000 de locuitori), alături de județele Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.
Acesta se situează în partea de sud-est a României, respectiv în centrul Regiunii Sud-Est (la 45°16'17''
latitudine nordică și 27°58'33'' longitudine estică).
Județul Brăila se învecinează cu județul Galați la nord, județul Vrancea la nord-vest, județul Buzău la vest,
județul Ialomița la sud, județul Constanța la sud-est, respectiv județul Tulcea la est. Județul este situat în
partea estică a Câmpiei Române, fiind străbătut de fluviul Dunărea, și face parte din regiunea istorică
Muntenia.
Județul Brăila are o suprafață de 4.765,76 km2 (13,3% din Regiunea Sud-Est, respectiv 2% din cea a
Românei). Din punct de vedere al suprafețelor județelor din Regiunea Sud-Est, acesta se clasează pe locul
al cincilea după județele Tulcea, Constanța, Buzău și Vrancea (și pe locul 32 la nivel național).
Județul Brăila este străbătut de următoarele artere hidrografice, pe lângă fluviul Dunărea (care străbate
județul pe direcția sud-nord, bălțile acestuia formând limita de est a județului): râul Siret (pe o distanță de
47,4 km formează, parțial, limita de nord cu județul Galați), râul Buzău (pe o distanță de 141 km) și râul
Călmățui (pe o distanță de 70 km de la vest la sud).
Din perspectiva conexiunilor în teritoriu, legăturile județului Brăila cu teritoriul național și regional se
realizează de-a lungul următoarelor căi de circulație:
• DN2B: care facilitează legătura municipiului Brăila și orașelor Ianca și Făurei cu municipiul Buzău și
cu municipiul Galați (tronson al drumului național inclus în E87);
• DN21 (E584): care facilitează legătura municipiului Brăila și orașului Însurăței cu municipiul
Slobozia și municipiul Călărași.
• DN22: care facilitează legătura municipiului Brăila cu municipiul Râmnicu Sărat și cu municipiul
Tulcea (tronson al drumului național inclus în E87) (este nevoie de trecere cu bacul dinspre
municipiul Brăila către Comun Smârdan, județul Tulcea);
• DN22B: care facilitează legătura municipiului Brăila cu municipiul Galați;
• DN23: care facilitează legătura municipiului Brăila cu municipiul Focșani.
În ceea ce privește legăturile feroviare, cea mai importantă magistrală care străbate județul este linia
magistrală 700, care facilitează legăturile dintre municipiul București și municipiul Galați, traversând
municipiul Brăila și orașele Ianca și Făurei. Orașul Făurei este traversat de linia secundară 702 care face
legătura dintre municipiul Buzău și municipiul Fetești, județul Ialomița. Județul Brăila mai este traversat și
de magistrala 600, care pornește din orașul Făurei și asigură legătura cu localitățile urbane Tecuci, Bârlad,
Vaslui, Iași și punctul de trecere a frontierei Ungheni, făcând legătura cu Republica Moldova.
În ceea ce privește transportul fluvial, portul municipiului Brăila este unul din principalele porturi românești
și unul dintre cele 5 porturi fluvio-maritime aferente Dunării; portul Brăila este încadrat în rețeaua trans-
Europeană de transport (TEN-T), parte a coridorului Rin-Dunăre.
10
1. ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE
1.1. ISTORICUL ȘI EVOLUȚIA AȘEZĂRILOR UMANE ȘI AL ORGANIZĂRII

ADMINISTRATIV TERITORIALE
Continuitatea locuirii pe teritoriul județului Brăila încă din perioada preistorică este susținută de
numeroasele descoperiri arheologice 1 care datează din perioada neoliticului mijlociu (Cultura Boian, faza
Giulești, în Brăila, Însurăței, Bordei Verde), eneoliticului (Cultura Gumelnița, în Brăila, Însurăței, Bordei
Verde, Cireșu), din cele 3 perioade ale bronzului (din care se remarcă Cultura Cernavodă, în Brăila și Cultura
Coslogeni, în Brăila și Mircea Vodă), din epoca fierului – Cultura Hallstatt (Cultura Babadag în Siliștea și
Cultura Basarabi în Șuțești) și Cultura La Tene (în Brăila, Gemenele, Grădiștea, Cireșu) - și din perioada
așezărilor getice aflate în legătură cu așezările grecești (sec. IV-III î. Hr). Peste acestea se așeză dovezi ale
locuirii din perioada romană (sec. II-III) (Chiscani, Grădiștea), din epoca migrațiilor sarmaților (sec. II-IV)
(Ianca, Însurăței, Zăvoaia, Râmnicelu, Gemenele) precum și din perioada bizantină (sec. XI- XIII) (Brăila,
Mircea Vodă). Din epoca medievală (secolele IX-XVIII) sunt păstrate o serie de urme ale locuirii dezvoltate
în zonele înalte ale județului și în lungul cursurilor de apă (Brăila, Însurăței, Râmnicelu, Gemenele, Jirlău);
dintre acestea se remarcă necropola medievală (sec. XIII-XIV) și cetatea medievală din Brăila amplasată pe
malul stâng al Dunării.
Din perioada medievală, sunt atestate documentar o serie de așezi ale județului, cea mai importantă
rămânând Brăila, atestată documentar în 1368; primele documente care menționează orașul Brăila se fac
referire la activitățile comerciale desfășurate în portul Brăila și la legăturile comerciale avute, cu precădere,
cu negustorii brașoveni și cei din Țara Bârsei. Importanța orașului Brăila în teritoriu este determinată de
existența portului Brăila, principalul port la Dunăre al Țării Românești și principal punct de export pentru
cerealele cultivate în Câmpia Română. Celelalte localități urbane și localitățile rurale din județ sunt atestate
documentar începând cu sec. XV, cele mai multe dintre acestea fiind atestate în sec. XVI-XVII.
La începutul perioadei moderne majoritatea așezărilor din județ erau concentrate în vecinătatea fluviului
Dunărea și a principalilor afluenți ai acestuia, valorificând zona de luncă și bălțile aferente acestor cursuri
de apă. Principalul centru economic, social și demografic al județului este orașul Brăila, a cărui dezvoltare
economică s-a bazat, în această perioadă, pe activitățile de transport fluvial și pe comerțul aferent acestuia.
Începând cu jumătatea sec. XIX, cu precădere după împroprietăririle din 1864 și după Războiul de
Independență, au început să apară numeroase localități noi, ca parte a procesului de colonizare a
teritoriului și de dezvoltare a localităților preexistente; un exemplu în acest sens este comuna (ulterior
orașul) Însurăței înființată în 1879. 2
Până la finalul perioadei moderne activitatea economică dominantă a județului era cea agricolă: cultivarea
cerealelor, creșterea animalelor, pescuitul și exploatarea resurselor forestiere, o parte din comunele
județului devenind importante târguri (Ianca, Însurăței, Viziru și Bărăganu). La nivelul rețelei de localități a
județului s-a remarcat orașul Brăila al cărui port și activități comerciale s-au dezvoltat în strânsă legătură
cu creșterea cererii de export a cerealelor provenite din Câmpia Română și cu dezvoltarea, în perioada
interbelică, a activităților industriale conexe activităților de transport fluvial. Perioada de industrializare și
urbanizare forțată din a doua jumătate a sec. XX a condus la apariția activităților industriale în localitățile
rurale (prelucrarea produselor agricole și zootehnice) și la transformarea în orașe a unor comune (Ianca,
Făurei și Însurăței). 3
1
Repertoriul Arheologic Național (RAN) și Lista Monumentelor Istorice 2015
2
PATJ Brăila, 2008 – Studiu Istoric, INCD URBANPROIECT
3
11
Importanța resurselor deținute de județ pentru comerțul regional și internațional a condus la dezvoltarea
infrastructurii județene: circulația feroviară prin calea ferată București – Brăila – Galați; circulația rutieră
prin drumurile naționale care fac legătura cu Buzău, Râmnicu Sărat, Măcin, Galați și Tulcea; circulația
fluvială în lungul Dunării pe sectorul fluvial (în amonte de Brăila) și sectorul fluvio-maritim (în aval de Brăila)
făcând legătura cu principalele orașe-port de pe Dunăre, până la Ulm (Germania).
Prima mențiune documentară a județului Brăila, cu reședința la Brăila, s-a realizat în 1481; ulterior, după
ce în 1540 Brăila a devenit raia turcească, comune rămase libere s-au regrupat într-un județ de dimensiuni
mai mici, cu reședința la Făurei (posibil). În sec. XVII s-a produs o contopire a județului Brăila cu județul
Râmnicu Sărat rezultând județul „Râmnicu Sărat și Brăila”, care a fost menționat documentar pentru prima
dată în 1646. Raiaua (Kazaua) Brăilei a cuprins în organizarea sa administrativă (1542-1829) cetatea Brăila
și satele înconjurătoare (cca 55 sate și siliști (foste sate) în jurul anului 1781). În timpul administrației rusești,
pentru o scurtă perioadă de timp (1806-1812), județul Brăila și-a recăpătat statutul administrativ.
Desființarea definitivă a raialei turcești în 1829 a dus la reînființarea județului Brăila în 1830 și organizarea
acestuia în două plăși. 4
TABEL 1: ELEMENTE LEGISLATIVE CU PRIVIRE LA EVOLUȚIA ORGANIZĂRII ADMINISTRATIV TERITORIALE

Legea nr. 394/ 31.03.1864 pentru comunele urbane și rurale și Legea nr. 396/ 31.03.1864 pentru înființarea
Consiliuriloru judetiane
Prin aceste legi comunele rurale sunt reglementate, din punct de vedere administrativ, distinct față de comunele
urbane, căpătând personalitate juridică; sunt create plășile ca subdiviziuni ale județelor și sunt înființate consiliile
județene.
Legii pentru organizarea autorităților administrative exterioare, dependente de Ministerul Internelor și fixarea
circumscripțiilor administrative din 1 noiembrie 1892
Prin această lege județul Brăila este împărțit în 4 plăși: Vădeni, Balta, Călmățui și Ianca. În perioada 1892-1925,
împărțirea administrativă a județului în plăși și comune a variat constant, ajungând ca în 1918 județul să fie împărțit
în 4 plăși (Silistraru, Ianca, Călmățui, Viziru) și 52 comune.
Legea nr. 95/13.06.1925 pentru unificarea administrativă
Prin această lege teritoriul României Mari este împărțit în 71 județe, 429 plăși, 179 orașe, comune (8.751) și sate
(15.981). Județul Brăila este împărțit în 4 plăși (Călmățui, I.I.C. Brătianu, Ianca și Viziru) și 94 comune rurale (multe
comune rurale au rezultat din schimbarea statutului unor cătune cu număr mic de locuitori). Comuna urbană Brăila
face parte din lista celor 17 comune urbane care sunt declarate municipii.
Legea nr. 167/03.08.1929 pentru organizarea administrațiunii locale
Teritoriul țării este împărțit în 7 directorate ministeriale, județul Brăila fiind inclus în Directoratul Ministerial
București. Această formă de organizare administrativă a fost desființată în anul 1931.
Decretul Regal nr. 2919/14.08.1938
Prin Decretul Regal nr. 2919/18.08.1938 România este împărțită în 10 ținuturi cu personalitate juridică conduse de
rezidenți regali, județele și plășile devenind circumscripții de control. Județul Brăila este inclus în Ținutul Dunărea
de Jos, cu reședința la Galați.
Legea administrativă nr. 569/27.03.1939
Conform acestei legi plășile sunt circumscripții administrative ale județului. Județul Brăila este reîmpărțit în 5 plăși:
Vădeni, Ianca, I.I.C. Brătianu, Silistraru și Viziru.
Decretul nr. 3219/21.09.1940 și Legea 577/22.09.1940
Prin intermediul acestui decret sunt desființate ținuturile, iar județele își recapătă personalitatea juridică.
4
12
Legea nr. 5/08.09.1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române și
Decretul 259/28.12.1950
În conformitate cu această lege, ținutul României este împărțit în 28 regiuni, 177 raioane și 4.052 comune, urmând
modelul sovietic. Fostul Județ Brăila este inclus în Regiunea Galați (cu reședința de regiune la Galați) și este divizat
în 3 raioane: Brăila, Făurei și Călmățui (Însurăței).
Decretul nr. 331/ 29.09.1952 privind modificarea legii nr. 5/1950, pentru raionarea administrativ-economică a
teritoriului Republicii Populare Române
Decretul modifică legea din 1950 și reorganizează teritoriul RPR în 18 regiuni. Fostul județ Brăila rămâne integrat
în Regiunea Galați.
Decretul nr. 12/ 10.01.1956
Decretul modifică legea din 1950 și reorganizează teritoriul RPR în 16 regiuni. Fostul județ Brăila rămâne integrat
în Regiunea Galați, fiind alcătuit din raioanele Brăila, Călmățui (Însurăței) și Filimon Sârbu.
Legea nr. 3/27.12.1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române
Legea modifică legea din 1950 și reorganizează cele 16 regiuni și le redenumește. Fostul județ Brăila rămâne
integrat în Regiunea Galați, fiind reorganizat în două raioane: Brăila și Făurei.
Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România
Conform acestei legi, se realizează o nouă organizare administrativ teritorială a țării, fiind desființate regiunile și
raioanele și reînființate județele (39 județe). Se reînființează județul Brăila, cu o parte din comunele incluse în județ
anterior anului 1950, trecând în județele Buzău și Vrancea. Prin aceasta lege sunt înființate comunele suburbane.
Județul Brăila este alcătuit din două așezări urbane (municipiul Brăila și orașul Făurei), două comune suburbane
(Chiscani și Surdila-Greci) și 39 comune, cu un total de 142 sate. Orașul Brăila este declarat municipiu.
Legea nr. 2/1989 privind îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România
Prin această lege, la nivel național, sunt desființate peste 300 comune, 23 comune sunt declarate orașe și este
eliminat statutul de comună suburbană. În județul Brăila sunt declarate orașe comunele Ianca și Însurăței.
Comunele Grădiștea și Racovița sunt unite în comuna Grădiștea-Racovița.
Decretului-Lege nr. 38/1990 privind abrogarea Legii nr. 2/1989 referitoare la organizarea administrativă a
teritoriului tarii
Se abrogă Legea nr. 2/1989 cu excepția prevederilor referitoare la trecerea unor comune în categoria orașelor,
orașele Ianca și Însurăței, păstrând statutul de oraș, se repune în vigoare Legea nr. 2/1968 și se abrogă statutul de
comune suburbane.
Legea nr. 5/1990 privind administrarea județelor, municipiilor, orașelor și comunelor până la organizarea de
alegeri locale
Conform acestei legi, încetează activitatea consiliilor județene de uniune națională, administrarea județului fiind
preluată de prefectură, iar administrarea municipiilor, orașelor și comunelor de către primării (ca organe ale
administrației de stat cu competență generală).
Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale
În baza acestei legi se organizează alegeri locale generale, prin intermediul cărora se stabilesc primarii și consiliile
locale pentru cele 85 de unități administrativ teritoriale de la momentul respectiv.
Legea. nr. 151/1998 pentru dezvoltarea regională a României
Prin această lege sunt înființate cele 8 regiuni de dezvoltare fără statut administrativ. Județul Brăila este inclus în
Regiunea Sud-Est.
Legea nr. 376/30.09.2003 pentru înființarea comunei Cazasu prin reorganizarea comunei Tudor Vladimirescu,
județul Brăila
13
Prin această lege este înființată comuna Cazasu, formată din satul Cazasu (sat reședință de comună), și este
reorganizată comuna Tudor Vladimirescu alcătuită din satele Tudor Vladimirescu (sat reședință de comună),
Comăneasca și Scorțaru Vechi.
Sursa: PATJ Brăila, 2008 – Studiu Istoric, INCD URBANPROIECT, Decretul Regal nr. 2919/1938, Decret – Lege nr.
3219/1940, Legea nr. 5/1950, Decretul nr. 331/ 1952, Decretul nr. 12/1956, Legea nr. 3/1960, Legea nr. 2/1968,
Legea nr. 2/1989, Legea nr. 5/1990, Legea nr. 70/1991
În cadrul județului Brăila se poate spune că se disting două tipuri de localități, în funcție de perioada de
dezvoltare:
• Orașele dezvoltate în perioada medievală: Brăila;
• Orașele dezvoltate în perioada socialistă: Făurei 5, Ianca 6, Însurăței 7, înființate prin reorganizarea
administrativă a unor localități rurale dezvoltate în sec. XIX.
În ceea ce privește structura teritoriului administrativ, Radu Săgeată 8 împarte teritoriile administrative
urbane în două categorii: orașe cu structură eterogenă 9 (Ianca și Însurăței) și orașe cu structură omogenă 10
(Brăila și Făurei).
Se poate concluziona faptul că județul Brăila a cunoscut de-a lungul timpului diverse organizări teritoriale,
prin reorganizări, înființări și desființări ale subunităților administrative, inclusiv schimburi de localități cu
județele vecine. În acest proces administrativ un element a rămas neschimbat: importanța pe care o are
Brăila în rețeaua de localități a județului, acest municipiu jucând un rol administrativ central în organizarea
administrativă a județului și contribuind la dezvoltarea economică a județului și la formarea de conexiuni
comerciale supra-județene și internaționale prin intermediul comerțului fluvial.
5
Este declarat oraș prin Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste
România
6
Este declarat oraș prin Legea nr. 2/1989 privind îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului Republicii
Socialiste România
7
Este declarat oraș prin Legea nr. 2/1989 privind îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului Republicii
Socialiste România
8
Radu Săgeată, Geografie urbană, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2010, p. 125
9
Orașe mici care ”păstrează încă multe caracteristici rurale și unde procesul de contopire și integrare a ruralului prin
periurbanizare se află încă în stadii incipiente”, aceste orașe ” nu ajung să concentreze în orașul propriu-zis nici
jumătate din numărul total de locuitori din perimetrul administrativ urban”
10
Orașe fără sate aparținătoare și localități componente.
14
1.2. COMPONENȚA REȚELEI DE LOCALITĂȚI, DISTRIBUȚIA TERITORIALĂ

ȘI CLASIFICAREA UAT-URILOR DUPĂ SUPRAFAȚĂ ȘI NUMĂR DE
LOCALITĂȚI APARȚINĂTOARE
CONTEXT LEGISLATIV | Pentru a analiza componența rețelei de localități, respectiv distribuția teritorială și
clasificarea UAT-urilor, este important să adresăm specificațiile din cadrul Legii nr. 350/2001 care definește
conceptele relevante în analiza structurii teritoriale naționale:
Rețea de localități: totalitatea localităților de pe un teritoriu (național, județean, zonă funcțională), ale
căror existentă și dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relații desfășurate pe multiple
planuri (politico-administrativ, social-cultural, economic etc). Rețeaua de localități este constituită din
localități urbane și localități rurale.
Ierarhizarea funcțională a localităților urbane și rurale: clasificarea localităților pe ranguri în funcție de
importanța în rețea și de rolul teritorial, asigurându-se un sistem de servire eficientă a populației din punct
de vedere economic și social, dar și o dezvoltare echilibrată a localităților în teritoriu.
Rang: expresie a importanței actuale și în perspectivă imediată a unei localități în cadrul rețelei din punct
de vedere administrativ, politic, social, economic, cultural etc., în raport cu dimensiunile ariei de influență
polarizate și cu nivelul de decizie pe care îl implică în alocarea de resurse. Această importanță trebuie să își
găsească corespondentul și în nivelul de modernizare.
Conform Legii nr. 2/1968 cu privire la organizarea administrativ teritorială și a Decretului-Lege nr. 38/1990,
dar și a Legilor nr. 350/2001 și nr. 351/2001, Ordonanță de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul
administrativ organizarea administrativă a teritoriului județean este compusă din:
Municipiu: unitatea administrativ-teritorială declarată ca atare prin lege, pe baza îndeplinirii criteriilor
prevăzute de lege. Municipiul este alcătuit din zone rezidențiale, zone industriale și de afaceri, cu multiple
dotări edilitare cu funcții administrative, industriale, economice, politice, sociale, culturale și științifice
destinate deservirii unei populații dintr-o zonă geografică mai întinsă decât limitele administrative ale
acestuia, de regulă situate într-un areal mai mare decât al orașului. În municipii se pot crea subdiviziuni
administrativ-teritoriale ale căror delimitare și organizare se fac potrivit legii.
Oraș: este unitatea administrativ-teritorială de bază declarată ca atare prin lege, pe baza îndeplinirii
criteriilor prevăzute de legislația privind amenajarea teritoriului național. Orașul este alcătuit din zone
rezidențiale, zone industriale și de afaceri, cu multiple dotări edilitare cu funcții administrative, industriale,
comerciale, politice, sociale și culturale destinate deservirii unei populații dintr-o zonă geografică mai
întinsă decât limitele administrative ale acestuia, de regulă situate împrejur. Orașele sunt unități
administrativ-teritoriale constituite din cel puțin o localitate urbană și pot avea în componența lor și
localități rurale, ultimele denumite sate aparținătoare. Satelor aparținătoare li se aplică reglementările
legale în vigoare specifice localităților rurale. Dimensiunile, caracterul și funcțiile orașului prezintă mari
variații, dezvoltarea sa fiind strâns corelată cu cea a teritoriului căruia îi aparține. Ca unitate administrativ-
teritorială de bază orașul are două componente:
• componenta teritorială - intravilanul, care reprezintă suprafața de teren ocupată sau destinată
construcțiilor și amenajărilor (de locuit, social-culturale, industriale, de depozitare, de producție,
de circulație, de recreare, de comerț etc.) și extravilanul care reprezintă restul teritoriului
administrativ al orașului;
• componenta demografică socioeconomică, care constă în grupurile de populație și activitățile
economice, sociale și politico-administrative ce se desfășoară pe teritoriul localității.
Comună: unitate administrativ-teritorială de bază care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de
interese și tradiții, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale,
geografice și demografice. Prin organizarea comunei se asigură dezvoltarea economică, social-culturală și
15
gospodărească a localităților rurale. Comunele pot avea în componența lor mai multe localități rurale
denumite sate, care nu au personalitate juridică. Satul în care își au sediul autoritățile administrației publice
comunale este sat-reședință de comună.
In completare, față de conceptele analizate anterior, Legea nr. 351/2001 definește localitățile și categoriile
de localități ce alcătuiesc structura județului:
Localitate: formă de așezare stabilă a populației în teritoriu, alcătuind un nucleu de viață umană, cu
structuri și mărimi variabile, diferențiate în funcție de specificul activităților de producție dominante ale
locuitorilor, caracteristicile organizării administrativ teritoriale, numărul de locuitori, caracterul fondului
construit, gradul de dotare social-culturală și de echipare tehnico-edilitară. În funcție de specificul și de
ponderea activității economice dominante, de numărul de locuitori, caracterul fondului construit,
densitatea populației și a locuințelor, de nivelul de dotare social-culturală și de echipare tehnică localitățile
se împart în două mari grupe: localități urbane și localități rurale.
Localitate urbană: localitate în care majoritatea resurselor de muncă este ocupată în activități neagricole
cu un nivel diversificat de dotare și echipare, exercitând o influență socio-economică constantă și
semnificativă asupra zonei înconjurătoare.
Localitate rurală (sat): localitate în care:
• Majoritatea forței de muncă se află concentrată în agricultură, silvicultură, pescuit, oferind un mod
specific și viabil de viață locuitorilor săi, și care prin politicile de modernizare își va păstra și în
perspectivă specificul rural;
• Majoritatea forței de muncă se află în alte domenii decât cele agricole, silvice, piscicole, dar care
oferă în prezent o dotare insuficientă necesară în vederea declarării ei ca oraș și care, prin politicile
de echipare și de modernizare, va putea evolua spre localitățile de tip urban.
Unități administrativ – teritoriale: potrivit legii unitățile administrativ-teritoriale sunt comunele, orașele
și județele.
Unități administrativ-teritoriale de bază: orașe și comune care cuprind una sau mai multe localități.
Județ: unitatea administrativ-teritorială alcătuită din comune, orașe și, după caz, municipii în funcție de
condițiile geografice, economice, sociale, etnice și de legăturile culturale și tradiționale ale populației,
declarată ca atare prin lege.
REȚEAUA DE LOCALITĂȚI A REGIUNII SUD-EST | Conform clasificărilor localităților din Legea nr. 351/2001
cu modificările și completările ulterioare, Regiunea Sud-Este, în anul 2020, include următoarele:
• 3 localități de rangul I (municipii de importanță națională, cu influență potențială la nivel
european): municipiile Brăila, Constanța și Galați;
• 8 localități de rangul II (municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru
în rețeaua de localități): municipiile Buzău, Râmnicu Sărat, Mangalia, Medgidia, Tecuci, Tulcea,
Focșani și Adjud;
o Județul Buzău – municipiile Buzău, Râmnicu Sărat;
o Județul Constanța – municipiile Mangalia, Medgidia;
o Județul Galați – municipiul Tecuci;
o Județul Tulcea – municipiul Tulcea;
o Județul Vrancea – municipiile Focșani și Adjud;
• 23 de localități de rangul III (orașe):
o Județul Brăila – orașele Făurei, Ianca și Însurăței;
16
o Județul Buzău – orașele Nehoiu, Pogoanele și Pătârlagele;

o Județul Constanța – orașele Cernavodă, Eforie, Hârșova, Murfatlar, Năvodari, Negru Vodă,
Ovidiu și Techirghiol;
o Județul Galați – orașele Târgu Bujor și Berești;
o Județul Tulcea – orașele Babadag, Isaccea, Măcin și Sulina;
o Județul Vrancea – orașele Mărășești, Odobești și Panciu;
• 356 de localități de rangul IV (sate reședință de comună);
• 1.093 de localități de rangul V (sate componente ale comunelor și sate aparținând municipiilor și
orașelor).
TABEL 2: COMPONENȚA UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV TERITORIALE DE BAZĂ ÎN REGIUNEA SUD-EST, ANII 2018 ȘI
2020
JUDEȚUL MUNICIPII ORAȘE LOCALITĂȚI COMUNE SATE DIN CARE SATE

COMPONENTE ALE CARE APARȚIN
MUNICIPIILOR ȘI DE MUNICIPII
ORAȘELOR ȘI ORAȘE
2018 2020 2018 2020 2018 2020
Brăila 1 3 4 40 140 9
Buzău 2 3 12 13 82 476 475 17 16
Constanța 3 9 11 8 19 18 58 59 188 190 9 6
Galați 2 2 4 61 180 2
Tulcea 1 4 8 46 133 0
Vrancea 2 3 15 68 331 7
Regiunea 11 24 23 62 355 356 1448 1449 44 40

Sud-Est
• Sursa: INS – Baza de date TEMPO Online, 2020, Legea nr. 290/2018
În context regional, județul Brăila ocupă 13,3% din suprafața Regiunii Sud-Est și 12,1% din populația regiunii,
fiind al cincilea județ din regiune, după suprafață și numărul de locuitori. Brăila este județul cu al doilea
grad de urbanizare (65%), după județul Constanța (68%), fiind plasat peste media regională (55,5%). Prin
raportare la suprafața teritoriilor administrative ale UAT, județul Brăila prezintă o densitate relativ scăzută
a populației (71,1 locuitori/km2); această densitate a locuitorilor este de două ori mai mică decât cea a
județului Galați (140,6 locuitori/km2) și un pic sub media regiunii (78,3 locuitori/km2).
11
Prin Legea nr.37/2019 privind trecerea orașului Băneasa, județul Constanța, la rangul de comuna, numărul de
orașe din județul Constanța scade de la 9 la 8 orașe.
17
TABEL 3: JUDEȚUL BRĂILA ÎN CONTEXTUL REGIUNII SUD-EST, ANUL 2020
JUDEȚUL SUPRAFAȚA (KM2) POPULAȚIA CU DENSITATE 12 GRAD DE

DOMICILIUL (2020) (LOC/KM2) URBANIZARE (%)
Brăila 4.764,95 338.789 71,1 65
Buzău 6.102,51 458.854 75,2 42,4
Constanța 7.086,44 762.214 107,6 68
Galați 4.464,48 627.530 140,6 57,7
Tulcea 8.488,69 233.108 27,5 49,3
Vrancea 4.854,94 381.471 78,6 37,6
Regiunea Sud-Est 35.761,02 2.801.966 78,3 55,5
Sursa: INS – Baza de date TEMPO Online
Numărul mic de comune din județul Brăila, gradul mare de urbanizare al județului și existența unui
municipiu de dimensiuni mari, fac ca mărimea medie a așezărilor urbane din județ să se situeze peste media
națională și peste media regională, în timp ce mărimea medie a comunelor se află sub media regională.
FIGURA 1: MĂRIMEA MEDIE A AȘEZĂRILOR URBANE ȘI RURALE LA NIVEL NAȚIONAL, REGIONAL ȘI JUDEȚEAN ÎN
FUNCȚIE DE NUMĂRUL DE LOCUITORI, ANUL 2020
55,069
45,903
39,180
3,522 2,963
1,134
România Regiunea Sud-Est Județul Brăila
Mărimea medie a orașelor Mărimea medie a comunelor (inclusiv sate)
Din punct de vedere al dimensiunii așezărilor urbane, cele 34 de centre urbane (municipii și orașe) din
Regiunea Sud-Est sunt ierarhizate după cum urmează:
• 4 localități urbane mari (cu peste 100.000 de locuitori) – municipiile Constanța, Galați, Buzău și
Brăila;
12
Densitatea este raportată la suprafața fondului funciar.
18
• 2 localități urbane mijlocii (între 50.000 și 100.000 de locuitori) – municipiile Focșani și Tulcea;
• 16 localități urbane mici (între 10.000 și 50.000 de locuitori) – municipiile Medgidia, Tecuci,
Mangalia, Râmnicu Sărat și Adjud, respectiv orașele Năvodari, Cernavodă, Ovidiu, Mărășești,
Murfatlar, Eforie, Hârșova, Ianca, Nehoiu, Măcin și Babadag;
• 12 localități urbane foarte mici (sub 10.000 de locuitori) – orașele Odobești, Panciu, Techirghiol,
Pătârlagele, Pogoanele, Târgu Bujor, Însurăței, Negru Vodă, Isaccea, Făurei, Sulina și Berești.
Documentele strategice la nivel național și documentațiile de amenajarea teritoriului național identifică
următoarele aspecte referitoare la localitățile urbane din Regiunea Sud-est și județul Brăila:
TABEL 4: REȚEAUA DE LOCALITĂȚI DEFINITĂ ȘI CARACTERIZATĂ DIN PERSPECTIVA DOCUMENTELOR STRATEGICE

ȘI DE PLANIFICARE ELABORATE LA NIVEL NAȚIONAL
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR), adoptată de către Guvernul României în data
de 05.10.2016 – evidențierea principalelor aspecte cu implicații pentru rețeaua de localități din
Regiunea Sud-Est și județul Brăila
La nivelul rețelei naționale de localități urbane, majoritatea orașelor fac parte din categoria orașelor
mici, cu populații între 5.000 și 20.000 de locuitori (categorie în care sunt incluse orașele Ianca și
Însurăței). Statistic, cca 90% din totalul orașelor sunt de dimensiuni mici și medii (populație sub 100.000
locuitori). Pentru marea majoritate a orașelor noi, trecerea de la rural (comună) la urban s-a făcut fără
modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de dotări și servicii. Repartizarea orașelor mari (peste
200.000 locuitori) în teritoriu este relativ echilibrată, inclusiv pentru marile centre urbane, fiecare
regiune de dezvoltare dispunând de câte un oraș de peste 200.000 locuitori, excepție făcând regiunea
de dezvoltare Sud-Est în care două orașe (Galați și Constanța) au peste 200.000 locuitori.
La nivel regional sunt identificați următorii poli regionali, având la bază Studiul de fundamentare al PATN
– Rețeaua de localități:
• Municipii poli regionali principali cu potențial transnațional: municipiul Constanța;
• Municipii poli regionali secundari: municipiile Brăila, Galați și Buzău;
• Municipii poli județeni principali: municipiile Focșani și Tulcea;
UAT-urile urbane din județul Brăila sunt împărțite în următoarele categorii, având la bază Studiul de
fundamentare al PATN – Rețeaua de localități:
• Municipii poli regionali secundari: municipiul Brăila;
• Municipii și orașe centre urbane cu rol zonal: Ianca;
• Municipii și orașe centre urbane cu funcții specializate: Făurei, Însurăței.
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României – Studiul de Fundamentare nr. 15 (Rețeaua de localități
după rang și importanță, 2014) – evidențierea principalelor aspecte cu implicații pentru rețeaua de
localități din Regiunea Sud-Est și județul Brăila
Studiul identifică următoarele aspecte la nivel național și regional:
• La nivel național există 3.181 de unități administrativ teritoriale, cu 13.750 de localități - media
națională de 4,32 localități/UAT;
• La nivel național există 320 13 de unități administrativ teritoriale - urbane, cu 1.263 de localități
– media națională de 3,94 localități/UAT în mediul urban;
13
319 unități administrativ teritoriale – urbane, ulterior anului 2019
19
• La nivel național există 2.861 14 de unități administrativ teritoriale – rural/comune, cu 12.487 de

localități - media națională de 4,36 localități/comună;
• Regiunea Sud-Est se află pe locul 6 în ierarhia națională, în clasificarea după numărul de UAT-uri
și după numărul localităților rurale.
In studiu sunt identificate 119 de orașe cu populație sub 10.000 de locuitori, acesta fiind pragul minim
al numărului de locuitori stabilit prin Legea nr. 351/2001 cu modificările și completările ulterioare. Dintre
acestea, două se regăsesc pe teritoriul județului Brăila: orașele Făurei și Însurăței (statut care se
păstrează în anul 2020). Numărul mare de orașe (la nivel național) care nu îndeplinesc această condiție
minimă conduce la necesitatea revizuirii statutului juridic și administrativ al acestor orașe sau, după caz,
implementarea de măsuri speciale, în funcție de profilul acestora, care să conducă la recuperarea
statutului acestor orașe prin investiții în activitățile economice și în infrastructura de facilități și servicii,
atât din partea administrației publice cât și a investitorilor privați, în vederea atragerii și stabilirii
populației și crearea de măsuri administrative și fiscale care să conducă la diminuarea impedimentelor
de dezvoltare ale acestor UAT-uri. O altă posibilitate oferită de studiu în vederea remedierii acestei
probleme este unificarea acestor UAT-uri cu una sau mai multe localități învecinate.
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României – Studiul de Fundamentare nr. 16 (Formarea și
dezvoltarea sistemelor de localități, 2014) – evidențierea principalelor aspecte cu implicații pentru
rețeaua de localități din Regiunea Sud-Est și județul Brăila
Studiul identifică armătura urbană 15 a teritoriului ca fiind determinată de rețeaua de orașe și municipii
și de modul de relaționare a acestora; sunt clasificate 5 categorii de orașe după indicatori demografici,
municipiul Brăila înscriindu-se în categoria celor 6 orașe cu populație cuprinsă între 200.000 și 275.000
de locuitori, care alături de orașele Constanța, Craiova, Galați, Brașov și Oradea completează sistemul
regiunilor istorice; celelalte orașe din județul Brăila sunt orașe de mici dimensiuni, care au un rol redus
la nivel regional, însă au un rol important la nivel local. Una din consecințele organizării administrative a
teritoriului este crearea unui sistem urban monocentric, dominat de municipiul Brăila, care este
accentuat de un declin demografic al orașelor mici și foarte mici (Ianca, Însurăței și Făurei) 16.
Studiu de fundamentare în vederea actualizării Planului de Amenajare a Teritoriului Național
(Secțiunea IV: Rețeaua de localități, 2014) – evidențierea principalelor aspecte cu implicații pentru
rețeaua de localități din Regiunea Sud-Est și județul Brăila
În detalierea conceptului de dezvoltare policentrică 17 (prin adoptarea principiilor dezvoltării policentrice
promovate la nivelul UE cu scopul de a reechilibra rețeaua națională de localități prin contracararea
tendințelor de accentuare a gradului de polarizare și hipertrofiere a capitalei) sunt determinate cinci
categorii de poli de dezvoltare.
La nivel regional sunt identificate următoarele localități urbane după rolul teritorial:
14
2.862 unități administrativ teritoriale – comune, ulterior anului 2019
15
Este de reținut distincția între sistemul (rețeaua) de așezări și armătura urbană a teritoriului - dacă rețeaua de
așezări reprezintă, conform Legii nr. 350/2001, „totalitatea localităților de pe un teritoriu (național, județean, zonă
funcțională) ale căror existență și dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relații desfășurate pe multiple
planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative etc)”, cuprinzând localități urbane și rurale,
armătura urbană reprezintă „ansamblul orașelor ierarhizate și a ariilor de influență ale acestora care asigură, într-un
teritoriu dat, funcțiunile care necesită un număr minim de populație” (SDTR, 2014)
16
Așa cum este definit în Legea nr. 351/2001: Sistem urban - sistem de localități învecinate între care se stabilesc
relații de cooperare economică, socială si culturală, de amenajare a teritoriului și de protecție a mediului, echipare
tehnico-edilitară, fiecare păstrându-și autonomia administrativă
17
Dezvoltarea policentrică - este o strategie de dezvoltare a spațiului bazată pe promovarea și implementarea unor
politici de consolidare a rețelei de poli de dezvoltare și centre de creștere - prin impulsuri decizionale se redefinesc
relațiile dintre componentele rețelei policentrice, valorificându-se superior atuurile și rezolvându-se o parte din
problemele teritoriului vizat
20
• Municipii de importanță națională, transnațională, macro-regională cu rol teritorial de poli

secundari la nivel național sau poli regionali principali: municipiul Constanța;
• Municipii de importanță regională, transfrontalieră și județeană, cu rol teritorial de poli regionali
secundari: municipiile Brăila, Buzău și Galați;
• Municipii de importanță județeană, transfrontalieră, cu rol teritorial de poli principali la nivel
județean: Tulcea și Focșani;
În cazul județul Brăila au fost identificați următorii poli urbani:
• Pol regional secundar (pol național de dezvoltare): municipiul Brăila;
• Localități urbane de importanță locală (Centru (pol) de creștere): orașele Ianca, Însurăței și
Făurei.
În cadrul studiului se propune introducerea unor noi categorii de municipii și orașe: municipii în
contracție accelerată, categorie din care face parte municipiul Brăila; orașe în contracție, categorie din
care face parte orașul Însurăței; orașe cu caracteristici rurale, categorie din care fac parte orașele
Însurăței și Făurei. La acestea se adaugă categoria orașelor și municipiilor în declin demografic, analizate
în perioada 1990-2012:
o Municipii și orașe cu scăderi de peste 10% din populație: municipiul Brăila (-12,87%),
orașul Însurăței (-12,96%);
o Municipii cu pierderi de peste 10.000 de locuitori: municipiul Brăila.
De asemenea, în studiu a fost analizată capacitatea de polarizare a orașelor și municipiilor, din
perspectiva serviciilor aparținând terțiarului superior. La nivel județean (și comparativ cu municipiul
București), clasificarea acestora este redată in tabelul următor:
INDICELE DE POLARIZARE A LOCALITĂȚILOR IDENTIFICATE PRIN STUDIUL DE FUNDAMENTARE A PATN –

REȚEAUA DE LOCALITĂȚI, 2013
Polii de dezvoltare Indicele capacității de polarizare Categoria
Municipiul București 63,33 Capitală
Municipiul Brăila 52,05 Pol național de dezvoltare
Orașul Ianca 51,60 Centru (pol) de creștere
Orașul Însurăței 51,32 Centru (pol) de creștere
Orașul Făurei 51,01 Centru (pol) de creștere
Sursa: Studiu de fundamentare în vederea actualizării Planului de Amenajare a Teritoriului Național –
Secțiunea IV: Rețeaua de localități – Etapa II, 2013
Sursa: Strategia de Dezvoltare Teritorială a României – Studii de fundamentare, 2014; Planul de Amenajare a
Teritoriului Național – Rețeaua de localități, Studii de fundamentare, 2014
21
REȚEAUA DE LOCALITĂȚI A JUDEȚULUI BRĂILA | Județul Brăila din punct de vedere administrativ, conform
Legii nr.351/2001, la nivelul anului 2020 acesta avea:
• O rețea de localități alcătuită din 44 de unități administrativ teritoriale, compusă din un municipiu,
3 orașe și 40 de comune;
• O rețea de localități urbane și rurale, după cum urmează: 1 municipiu, 3 orașe, 40 de comune,
respectiv 140 de sate 18;
• Din punct de vedere al ierarhiei localităților care formează rețeaua de localități urbane și rurale:
o Localități de rangul I (municipii de importanță națională, cu influență potențială la nivel
european) (municipiul Brăila);
o Localități de rangul III (3 orașe: Făurei, Ianca și Însurăței);
o Localități de rangul IV (40 de sate reședință de comună);
o Localități de rangul V (100 de sate componente ale comunelor și sate aparținând
municipiilor și orașelor, altele decât satele reședință de comună).
Vecinătatea celor două municipii de rang I, de mari dimensiuni, Brăila și Galați (aflate la cca 23 km distanță),
a determinat definirea, în cadrul Legii 351/2001, a singurului sistem urban 19 la nivel național: sistemul
urban Brăila – Galați.
La nivelul județului Brăila se remarcă faptul că organizarea administrativă în unități administrative
teritoriale de bază a primit puține modificări ulterior adoptării legii organizării administrative din anul 1968:
transformarea comunelor Ianca și Însurăței în orașe (în anul 1989) și împărțirea comunei T. Vladimirescu
în comunele T. Vladimirescu și Cazasu (în anul 2003).
18
La nivelul anului 2019, conform Legii nr. 290/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968 privind
organizarea administrativă a teritoriului României.
19
Sistemul urban este un sistem de localități învecinate între care se stabilesc relații de cooperare economică, socială
și culturală, de amenajare a teritoriului și de protecție a mediului, echipare tehnico-edilitară, fiecare păstrându-și
autonomia administrativă.
22
FIGURA 2: IERARHIA LOCALITĂȚILOR DIN JUDEȚUL BRĂILA DUPĂ RANGUL ACESTORA
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor Legea 351/2001 – PATN -Rețeaua de localități
23
TABEL 5: CATEGORII DE UNITĂȚI ADMINISTRATIVE - DINAMICA NUMĂRULUI DE UAT-URI LA NIVELUL JUDEȚULUI

BRĂILA, PERIOADA 1968-2018
CATEGORII DE UNITĂȚI
1968* 1989** 1990*** 2003**** 2018***** 20
ADMINISTRATIVE
MUNICIPII 1 1 1 1 1
ORAȘE 1 3 3 3 3
LOCALITĂȚI COMPONENTE 2 Lipsă date Lipsă date

4 4
ALE MUNICIPIILOR ȘI ORAȘE
COMUNE 41 38 39 40 21 40
DIN CARE COMUNE 2 - -

- -
SUBURBANE
SATE 142 Lipsă date 140 140 140
DIN CARE APARȚIN DE - Lipsă date 9 9

9
MUNICIPII ȘI ORAȘE
Sursa: *Legea nr. 2/1968, republicată în 1981/Anexa 1, ** Legea nr. 2/1989, ***INS – Baza de date TEMPO Online,
****INS – Baza de date TEMPO Online, Legea 376/2003*****Legea nr. 290/2018
TABEL 6: UNITĂȚILE ADMINISTRATIV TERITORIALE ȘI LOCALITĂȚILE COMPONENTE LA NIVELUL JUDEȚULUI

BRĂILA, ANUL 2018
NUMĂRUL
LOCALITĂȚILOR
LOCALITĂȚI
COMPONENTE ALE
DENUMIRE ȘI NIVEL AL COMPONENTE ALE SATE CE APARȚIN
SIRUTA MUNICIPIILOR ȘI
UAT-ULUI MUNICIPIILOR ȘI ORAȘELOR
ORAȘELOR/ SATELOR
ORAȘELOR
CE APARȚIN DE
42682 Municipiul Brăila 1 Brăila -
42753 Orașul Făurei 1 Făurei -
43331 Orașul Ianca 1 localitate Ianca Berlești, Gara Ianca,

componentă a orașului Oprișenești, Perișoru,
/ 6 sate ce aparțin Plopu, Târlele Filiu
orașului
43411 Orașul Însurăței 1 localitate Însurăței Lacu Rezii, Măru Roșu,

componentă a orașului Valea Călmățuiului
/ 3 sate ce aparține
orașului
42824 Comuna Bărăganul 1 - Bărăganul
42842 Comuna Berteștii de 6 - Berteștii de Jos,

Jos Berteștii de Sus, Gura
20
Structura s-a menținut inclusiv la nivelul anului 2020, conform bazei de date TEMPO Online
21
Schimbare datorată apariției comunei Cazasu în baza Legii nr. 376/30 septembrie 2003 pentru înființarea comunei
Cazasu prin reorganizarea comunei Tudor Vladimirescu, județul Brăila
24
NUMĂRUL
LOCALITĂȚILOR
LOCALITĂȚI
COMPONENTE ALE
ORAȘELOR/ SATELOR
ORAȘELOR
CE APARȚIN DE
Călmățui, Gura
Gârluței, Nicolești,
Spiru Haret
42913 Comuna Bordei Verde 4 - Bordei Verde,

Constantin
Gabrielescu, Filiu,
Lișcoteanca
44560 Comuna Cazasu 1 - Cazasu
42708 Comuna Chiscani 3 - Chiscani, Lacu Sărat,

Vărsătura
42968 Comuna Ciocile 4 - Ciocile, Chichinețu,

Chioibășești, Odăieni
43019 Comuna Cireșu 5 - Cireșu, Batogu, Ionești,

Scărlătești, Vultureni
43073 Comuna Dudești 3 - Dudești, Bumbăcari,

Tătaru
43117 Comuna Frecăței 6 - Frecăței, Agaua, Cistia,

Salcia, Stoienești,
Titcov
43180 Comuna Galbenu 5 - Galbenu, Drogu,

Pântecani, Sătuc,
Zamfirești
43242 Comuna Gemenele 2 - Gemenele, Găvani
43279 Comuna Grădiștea 3 - Grădiștea, Ibrianu,

Maraloiu
43313 Comuna Gropeni 1 - Gropeni
43466 Comuna Jirlău 2 - Jirlău, Brădeanca
43493 Comuna Mărașu 6 - Mărașu, Băndoiu,

Măgureni, Nedeicu,
Plopi, Țăcău
43563 Comuna Măxineni 5 - Măxineni, Corbu Nou,

Corbu Vechi, Latinu,
Voinești
43625 Comuna Mircea Vodă 2 - Mircea Vodă, Dedulești
43652 Comuna Movila Miresii 3 - Movila Miresii, Esna,

Țepeș Vodă
25
NUMĂRUL
LOCALITĂȚILOR
LOCALITĂȚI
COMPONENTE ALE
ORAȘELOR/ SATELOR
ORAȘELOR
CE APARȚIN DE
43698 Comuna Racovița 3 - Racovița, Corbeni,

Custura
43732 Comuna Râmnicelu 4 - Râmnicelu, Boarca,

Constantinești, Mihail
Kogălniceanu
43787 Comuna Romanu 2 - Romanu, Oancea
43812 Comuna Roșiori 4 - Roșiori, Colțea, Florica,

Pribeagu
43867 Comuna Salcia Tudor 5 - Salcia Tudor, Ariciu,

Cuza Vodă, Gulianca,
Olăneasca
43929 Comuna Scorțaru Nou 6 - Scorțaru Nou, Deșirați,

Gurguieți, Nicolae
Bălcescu, Pitulați,
Sihleanu
43992 Comuna Siliștea 6 - Siliștea, Cotu Lung,

Cotu Mihaela,
Mărtăcești, Muchea,
Vameșu
44060 Comuna Stăncuța 4 - Stăncuța, Cuza Vodă,

Polizești, Stanca
44113 Comuna Surdila- 2 - Surdila-Găiseanca,

Găiseanca Filipești
42771 Comuna Surdila-Greci 4 - Surdila-Greci, Brateșu

Vechi, Făurei-Sat, Horia
44140 Comuna Șuțești 2 - Șuțești, Mihail

Kogălniceanu
44177 Comuna Tichilești 2 - Tichilești, Albina
44202 Comuna Traian 4 - Traian, Căldărușa,

Silistraru, Urleasca
44257 Comuna Tudor 3 - Tudor Vladimirescu,

Vladimirescu Comăneasca, Scorțaru
Vechi
44300 Comuna Tufești 1 - Tufești
44328 Comuna Ulmu 2 - Ulmu, Jugureanu
26
NUMĂRUL
LOCALITĂȚILOR
LOCALITĂȚI
COMPONENTE ALE
ORAȘELOR/ SATELOR
ORAȘELOR
CE APARȚIN DE
44355 Comuna Unirea 3 - Unirea, Morotești,

Valea Cânepii
44391 Comun Vădeni 3 - Vădeni, Baldovinești,

Pietroiu
44435 Comuna Victoria 2 - Victoria, Mihai Bravu
44462 Comuna Vișani 3 - Vișani, Câineni-Băi,

Plăsoiu
44505 Comuna Viziru 2 - Viziru, Lanurile
44532 Comuna Zăvoaia 2 - Zăvoaia, Dudescu

Sursa: Legea nr. 290/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a
teritoriului României
În ceea ce privește componența unităților administrativ teritoriale, se poate observa o medie a localităților
per unitate administrativ teritorială de 3,3 localități, valoare medie care se păstrează și în cazul mediului
urban și în cazul mediului rural. Se observă faptul că UAT-urile componente ale județului Brăila sunt în
general UAT-uri (comune) de mici dimensiuni, cu număr redus de sate componente. Din perspectiva
repartiției unităților administrativ teritoriale în funcție de numărul de localități componente, se remarcă
faptul că majoritatea UAT-urilor sunt de mici dimensiuni, cu maxim 3 localități componente; peste 45% din
totalul UAT-urilor au între 2 și 3 localități, în timp ce doar 13,7% din UAT-uri au 6 sau 7 localități.
FIGURA 3: ÎMPĂRȚIREA UAT-URILOR DE LA NIVELUL JUDEȚULUI BRĂILA DUPĂ NUMĂRUL DE AȘEZĂRI

COMPONENTE, ANUL 2018
2.3%
11.4% 13.6%
1 localitate
2 localități
9.1% 3 localități
4 localități
25%
5 localități
18.2% 6 localități
7 localități
20.5%
Sursa: Prelucrare proprie utilizând informațiile din cadrul Legii 290/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr.
2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României
27
FIGURA 4: GRUPAREA UAT-URILOR DIN JUDEȚUL BRĂILA DUPĂ NUMĂRUL LOCALITĂȚILOR COMPONENTE, ANUL
2018
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor din Legea 290/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968
privind organizarea administrativă a teritoriului României
28
STRUCTURA DEMOGRAFICĂ | Populația totală a județului Brăila era în anul 2020 de 338.789 de locuitori,
dintre care 65% dintre locuitori în mediul urban și 35% în mediul rural. Mărimea medie a celor 4 așezări
urbane este de aproximativ 55.069 de locuitori în anul 2020, în timp ce, în ceea ce privește mediul rural,
valoarea medie este de aproximativ 2.963 de locuitori. Aproximativ trei sferturi din UAT-urile județului
Brăila (88,6%) au o populație cuprinsă între 1.000 și 5.000 de locuitori.
Analiza populației județului Brăila, pentru intervalul cuprins între anii 2009 și 2020, relevă faptul că aceasta
a scăzut cu 9,9%, de la 376.145 de locuitori la 338.789 de locuitori. Analizând evoluția pe medii de rezidență,
se remarcă o scădere de 11,1% în mediul urban și o scădere de 7,8% în mediul rural. Cea mai mare parte
a UAT-urilor (93,2% reprezentând 41 de UAT-uri) prezintă o evoluție descendentă a populației, 56% (23 de
UAT-uri) dintre acestea având scăderi de peste 10%.
În perioada 2009 – 2020, cele mai mari creșteri ale numărului de locuitori s-au înregistrat în mediul rural,
în zona periurbană a municipiului Brăila, comunele Cazasu (creștere de 21,3%) și Chiscani (creștere de
15.88%) înregistrând o evoluție ascendentă accentuată, în timp ce comuna Vădeni (creștere 3,10%) care a
înregistrat o evoluție ascendentă moderată. Această creștere demografică a comunelor din zona
periurbană face parte dintr-un fenomen des întâlnit a nivel național: migrarea populației din marile centre
urbane către localitățile din zona periurbană. O analiză mai atentă a acestor localități indică, pentru acest
interval de timp, o dezvoltare considerabilă a fondului construit destinat locuirii.
În mediul rural se remarcă existența a 21 comune cu o evoluție descendentă accentuată (scădere sub -
10%), reprezentând jumătate din numărul total de comune din județ. Dintre acestea, cele mai mari scăderi
ale populației au fot înregistrate de comune de mici dimensiuni, comunele Cireșu (-15,6%), Ulmu (-15,7%),
Ciocile (-17,5%), Mărașu (-17%), și Racovița (-18,2%).
În mediul urban, în perioada 2009 – 2020, se remarcă scăderi constante ale populației, municipiul Brăila și
orașul Făurei prezentând o scădere a populației de peste 10%, păstrând statutul de municipiu, respectiv
oraș în contracție, atribuit în 2014, în cadrul Studiului de Fundamentare realizat în vederea elaborării PATN
– Rețeaua de localități.
La nivel național, județul Brăila este unul dintre cele afectate județe de migrația masivă a populației din
ultimele decenii (pe locul 5 la nivelul anului 2020, după Teleorman, Olt, Hunedoara și Mehedinți), astfel că
din perspectiva existenței unei mase critice de populație pentru atragerea de investiții și obținerea unor
economii de scară în furnizarea de servicii publice și private acesta se află într-o situație dezavantajoasă.
TABEL 7: EVOLUȚIA POPULAȚIEI LA NIVELUL UAT-URILOR DIN JUDEȚUL BRĂILA, PERIOADA 2009 – 2020
EVOLUȚIE
SIRUT DENUMIRE ȘI NIVEL AL
2009 2014 2020 2020 VS.
A LOCALITĂȚII
2009 (%)
42682 Municipiul Brăila 224.186 214.002 198.942 -11,26↓
42753 Orașul Făurei 4.404 4.163 3.831 -13,01↓
43331 Orașul Ianca 11.537 11.213 10.624 -7,91↓
43411 Orașul Însurăței 7.504 7.179 6.879 -8,33↓
42824 Comuna Bărăganul 3.423 3.265 2.972 -13,18↓
42842 Comuna Berteștii de Jos 3.240 3.169 3.014 -6,98↓
42913 Comuna Bordei Verde 2.914 2.744 2.483 -14,79↓
44560 Comuna Cazasu 3.065 3.319 3.719 21,34↑
29
EVOLUȚIE
2009 2014 2020 2020 VS.
A LOCALITĂȚII
2009 (%)
42708 Comuna Chiscani 5.568 5.763 6.452 15,88↑
42968 Comuna Ciocile 2.954 2.693 2.438 -17,47↓
43019 Comuna Cireșu 3.358 3.125 2.833 -15,63↓
43073 Comuna Dudești 3.970 3.788 3.508 -11,64↓
43117 Comuna Frecăței 1.515 1.419 1.338 -11,68↓
43180 Comuna Galbenu 3.348 3.198 3.028 -9,56↓
43242 Comuna Gemenele 1.883 1.860 1.757 -6,69↓
43279 Comuna Grădiștea 2.432 2.269 2.088 -14,14↓
43313 Comuna Gropeni 3.550 3.472 3.328 -6,25↓
43466 Comuna Jirlău 3.409 3.253 3.018 -11,47↓
43493 Comuna Mărașu 3.167 2.956 2.629 -16,99↓
43563 Comuna Măxineni 3.579 3.489 3.268 -8,69↓
43625 Comuna Mircea Vodă 3.476 3.387 3.103 -10,73↓
43652 Comuna Movila Miresii 4.409 4.275 4.144 -6,01↓
43698 Comuna Racovița 1.245 1.160 1.018 -18,23↓
43732 Comuna Râmnicelu 2.171 2.030 1.934 -10,92↓
43787 Comuna Romanu 1.975 1.888 1.745 -11,65↓
43812 Comuna Roșiori 2.893 2.814 2.508 -13,31↓
43867 Comuna Salcia Tudor 2.809 2.665 2.449 -12,82↓
43929 Comuna Scorțaru Nou 1.395 1.361 1.287 -7,74↓
43992 Comuna Siliștea 1.868 1.879 1.834 -1,82↓
44060 Comuna Stăncuța 3.665 3.507 3.293 -10,15↓
44113 Comuna Surdila-

2.561 2.459 2.314 -9,64↓
Găiseanca
42771 Comuna Surdila-Greci 1.598 1.524 1.397 -12,58↓
44140 Comuna Șuțești 4.765 4.727 4.394 -7,79↓
44177 Comuna Tichilești 3.836 3.765 3.596 -6,26↓
44202 Comuna Traian 3.474 3.399 3.243 -6,65↓
30
EVOLUȚIE
2009 2014 2020 2020 VS.
A LOCALITĂȚII
2009 (%)
44257 Comuna Tudor

2.349 2.179 2.076 -11,62↓
Vladimirescu
44300 Comuna Tufești 5.658 5.313 4.929 -12,88↓
44328 Comuna Ulmu 4.137 3.891 3.489 -15,66↓
44355 Comuna Unirea 2.494 2.495 2.433 -2,45↓
44391 Comun Vădeni 3.933 4.110 4.055 3,10↑
44435 Comuna Victoria 3.923 3.778 3.614 -7,88↓
44462 Comuna Vișani 2.703 2.519 2.352 -12,99↓
44505 Comuna Viziru 6.415 6.473 6.341 -1,15↓
44532 Comuna Zăvoaia 3.387 3.281 3.092 -8,71↓
31
FIGURA 5: EVOLUȚIA POPULAȚIEI UAT-URILOR DIN JUDEȚUL BRĂILA, PERIOADA 2009-2019
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la INS – Baza de date TEMPO Online
32
Dintre cele 44 de UAT-uri ale municipiului Brăila, doar 1 înregistra în anul 2020 o populație de peste 15.000
de locuitori, și anume municipiul Brăila, celelalte așezări urbane având o populație cu mult mai mică decât
municipiul reședință de județ.
TABEL 8: CATEGORII DE MĂRIME A UAT-URILOR DUPĂ POPULAȚIEI ÎN JUDEȚUL BRĂILA, ANUL 2020
POPULAȚIE LOCALITĂȚI URBANE LOCALITĂȚI RURALE
Între 100.000 și 200.000 de locuitori 1 0
Singurul municipiu din județul Brăila, care reprezintă și reședința de județ, este singurul din categoria
orașelor mari sau mijlocii, acesta concentrând 58,7% din populația totală a județului, respectiv 90,3% din
populația urbană totală. Așadar, se remarcă gradul de polarizare puternic și importanța municipiului Brăila
în structura teritorială a rețelei de localități.
Se observă faptul că există diferențe considerabile în ceea ce privește mărimea, între orașele și municipiul
din județ, astfel că între municipiul Brăila (198.942 de locuitori) și celelalte centre urbane situația este
extrem de disproporționată. Între acesta și cea de-a doua așezare urbană după numărul de locuitori, orașul
Ianca (10.624 de locuitori), valoarea este de 18,7/1. Realizând raportul inclusiv între municipiul Brăila și
celelalte două orașe din județ, raportul este de 28,9/ pentru orașul Însurăței și de 51,9/1 pentru orașul
Făurei. 22
În conformitate cu categoriile de orașe introduse în studiul de fundamentare al PATN – Rețeaua de localități,
realizat în anul 2014, rețeaua de localități din județul Brăila prezintă inclusiv următoarele caracteristici:
• Orașe cu caracteristici rurale: orașele Ianca și Însurăței 23;
• Orașele și municipiile în declin demografic, analizate în perioada 2009-2020:
o Localități urbane cu scăderi de peste 10% din populație: orașul Făurei (-13,01%), municipiul
Brăila (-11,26%);
o Municipii cu pierderi de peste 10.000 de locuitori: municipiul Brăila (25.244 locuitori).
22
Prelucrare date pornind de la baza de date TEMPO Online
23
Pentru identificarea acestora, au fost validate cele 4 criterii de definire a orașelor cu caracteristici rurale (criteriul
economic: peste 30% din populație ocupată în agricultură, criteriul echipare tehnică: peste 50% din străzi
nemodernizate, criteriul socio-demografic: tendință demografică negativă în ultimii 20 de ani și criteriul spațial
(distributiv): peste 40% din populație în sate aparținătoare și/sau localități componente), astfel că pentru criteriile
echipare tehnică și socio-demografic au fost utilizate cele mai recente date de pe INS – Baza de date TEMPO Online,
iar pentru criteriile economic și spațial, datele de la RPL 2011, acestea fiind cele mai recente date oficiale - orașele
identificate au îndeplinit minimul de 2 criterii.
33
În ceea ce privește mediul rural, analizând situația la nivelul anului 2020, comunele pot fi grupate în 5
categorii de mărime:
• 2 comune cu o populație cuprinsă între 5.000 și 10.000 de locuitori (însumând un total de 12.793
de locuitori – 10,8% din populația rurală totală);
• 18 de comune cu o populație cuprinsă între 3.000 și 5.000 de locuitori (însumând un total de 63.835
de locuitori – 53,9% din populația rurală totală);
• 12 de comune cu o populați cuprinsă între 2.000 și 3.000 de locuitori (însumând un total de 29.575
de locuitori – 25% din populația rurală totală);
• 8 comune cu o populați cuprinsă între 1.000 și 2.000 de locuitori (însumând un total de 12.310 de
locuitori – 10,4% din populația rurală totală).
FIGURA 6: DISTRIBUȚIA COMUNELOR DE LA NIVELUL JUDEȚULUI BRĂILA DUPĂ NUMĂRUL DE LOCUITORI, ANUL
2020
5%
20%
Între 5.000 și 10.000 de locuitori

45%
30%
Există comune care înregistrează în anul 2020 o populație mai mare decât cea a celor două orașe încadrate
în categoria orașelor foarte mici (Făurei - 3.831 locuitori și Însurăței - 6.879 locuitori). Aceste comune se
încadrează în categoria localităților rurale cu locuitori între 5.000 și 10.000: comuna Chiscani (6.452 de
locuitori) și comuna Viziru (6.341 de locuitori) și în cea cu locuitori între 3.000 și 5.000: comuna Tufești
(4.929 de locuitori), comuna Șuțești (4.394 de locuitori), comuna Movila Miresii (4.144 de locuitori) și
comuna Vădeni (4.055 de locuitori). Astfel, orașul Făurei este surclasat de 6 comune, în timp ce orașul
Însurăței este surclasat de două comune. Se remarcă faptul că aceste comune sunt, majoritatea, amplasate
adiacent localităților urbane, cu precădere în jurul municipiului Brăila, care prezintă un grad ridicat de
polarizare teritorială și în jurul orașului Însurăței.
UAT-urile din mediul rural cu cel mai mic număr de locuitori se află concentrate în mare parte în zonele de
nord, vest și est a județului, acestea fiind următoarele (cu o populație sub 2.000 de locuitori): Râmnicelu,
Siliștea, Gemenele, Romanu, Surdila-Greci, Scorțaru Nou, Racovița și Frecăței (această comună fiind
amplasată în zona geografică Insula Mare a Brăilei).
În cadrul Recensământului General al Populației și al Locuințelor realizat în anul 2011, au fost identificate,
pe teritoriul județului Brăila, 12 sate cu populație mai mică de 100 locuitori: satul Gara Ianca (orașul Ianca),
satul Măru Roșu și satul Valea Călmățuiului (orașul Însurăței), satul Ionești (comuna Cireșu), satul
Bumbăcari (comuna Dudești), satul Cistia, satul Salcia și satul Stoienești (comuna Frecăței), satul Voinești
34
(comuna Măxineni), satul Boarca (comuna Râmnicelu), respectiv satul Cotu Mihaela și satul Vameșu
(comuna Siliștea).
În cadrul Recensământului General al Populației și al Locuințelor realizat în anul 2011, au fost identificate,
de asemenea, 7 sate nelocuite (zero locuitori): Gura Gârluței (Comuna Berteștii de Jos), Filiu (Comuna
Bordei Verde), Brădeanca (Comuna Jirlău), Deșirați (Comuna Scorțaru Nou), Nicolești (Comuna Berteștii de
Jos), Morotești (Comuna Unirea) și Nedeicu (Comuna Mărașu).
Se remarcă faptul că dispersia localităților urbane la nivelul județului Brăila și a județelor limitrofe nu este
echilibrată, existând comune lipsite de centre urbane pe o rază de 25-30 km: Ciocile, Cireșu, Roșiori, Ulmu
(în zona 3, alături de alte 12 comune din județele Călărași și Ialomița), Gemenele, Măxineni, Racovița,
Râmnicelu, Romanu, Salcia Tudor, Scorțaru Nou (în zona 17 alături de alte 44 comune din județele Buzău,
Galați și Vrancea).
35
FIGURA 7: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DIN JUDEȚUL BRĂILA DUPĂ NUMĂRUL DE LOCUITORI, ANUL 2019
36
STRUCTURA ETNICĂ | Din punct de vedere al structurii etnice a populației din centrele urbane din județ,
se observă faptul că municipiul Brăila prezintă cea mai variată structură etnică prin comparație cu celelalte
orașe din județ. Din totalul populației județului Brăila, cea mai numeroasă categorie este cea a românilor
(90,9%), astfel că mai puțin de 10% dintre locuitori sunt de altă etnie, după cum urmează: romi (2,7%), ruși-
lipoveni (0,6%), turci (0,1%), restul categoriilor având ponderi mai mici de 0,1%.
În ceea ce privește așezările urbane, situația este următoarea: 90,2% sunt români, 1,5% sunt romi, iar 1,3%
sunt de alte etnii (maghiari, ucraineni, germani, tătari, bulgari, italieni, evrei, armeni, ceangăi,
macedoneni); pentru 7% din populație nu au existat date disponibile. În cazul așezărilor rurale, în afara
românilor (91,9%) și romilor (4,6%), celelalte categorii sunt reprezentate de un procent de 0,1%, aceștia
fiind maghiari, turci, ruși-lipoveni, greci, italieni etc.; pentru 3,4% din populație nu au existat date
disponibile.
Varietatea etnică regăsită în județul Brăila este efectul procesului de colonizare a teritoriului acestuia,
începând cu a doua jumătate a sec. XIX și efectul existenței portului Brăila, de importanță internațională,
dezvoltat cu precădere în perioada modernă, și a activităților comerciale dezvoltate în conexiune cu
transportul fluvial.
TABEL 9: STRUCTURA POPULAȚIEI DIN AȘEZĂRILE URBANE ALE JUDEȚULUI BRĂILA PE STRUCTURI ETNICE, 2011
DENUMIRE AȘEZARE URBANĂ ETNIE NUMĂR DE LOCUITORI
Români 162.565
Romi 2.025
Maghiari 45
Ucraineni 28
Germani 28
Turci 150
Ruși-Lipovei 1.926
Tătari 7
Sârbi Mai puțin de 3
Municipiul Brăila Slovaci Mai puțin de 3
Bulgari 12
Greci 174
Italieni 34
Evrei 25
Armeni 10
Ceangăi 4
Macedoneni 35
Altă etnie 54
Date indisponibile 13.178
Orașul Făurei Români 3.078
37
DENUMIRE AȘEZARE URBANĂ ETNIE NUMĂR DE LOCUITORI
Romi 327
Greci Mai puțin de 3
Date indisponibile 186
Români 9.600
Romi 299
Maghiari 7
Orașul Ianca Ruși-Lipoveni 5
Italieni Mai puțin de 3
Altă etnie Mai puțin de 3
Români 5.947
Romi 360
Orașul Însurăței
Germani Mai puțin de 3
Sursa: Recensământul Populației și al Locuințelor 2011
DENSITATEA POPULAȚIEI | În ceea ce privește densitate locuitorilor (calculată prin raportarea numărului
de locuitori la suprafața total a UAT-urilor), valoarea medie a județului Brăila este de 71 de locuitori/km2
(conform suprafețelor oferite de INS) (72,5 locuitori/km2, conform suprafețelor oferite de OCPI), aceasta
situându-se sub media regiunii care este de 78,3 de locuitori/km2 (conform suprafețelor oferite de INS).
Între cele două medii de rezidență ale județului Brăila se observă o diferențiere puternică, astfel că în
mediul urban densitatea este de 486,6 locuitori/km2, pe când în mediul rural este de 28 de locuitori/km2,
densitatea locuirii în mediul urban fiind de cca 17 ori mai mare decât în mediul rural.
Extremele înregistrate de acest indicator în profil teritorial prezintă diferențe foarte mari, pentru
localitățile din mediul urban, astfel că în municipiul Brăila există o densitate de 4.468,4 de locuitori/km2,
iar în comuna Frecăței este de 3,2 locuitori/km2.
Analiza valorii densității populației pentru mediul urban raportată atât la suprafața intravilanului, cât și la
cea a zonei construite, relevă faptul că pentru prima categorie densitatea medie este de 3.681,1 de
locuitori/km2, iar pentru cea din urmă densitatea medie este de 4.256,5 de locuitori/km2, ca urmare a
existenței unor extinse teritorii intravilane neconstruite. La nivelul celor 3 orașe, densitatea mică, cuprinsă
între 800 locuitori/km2 și 1600 locuitori/km2, raportată la suprafața construită, ridică probleme referitoare
la eficiența infrastructurilor tehnico-edilitare și a rețelelor de circulații.
În ceea ce privește densitatea pentru mediul rural, densitatea medie este de 5-6 ori mai mică decât cea din
mediul urban. Densitatea medie raportată la suprafața teritoriului intravilan este de 767,5 de locuitori/km2,
iar densitatea medie raportată la suprafața zonei construite este de 732,4 de locuitori/km2.
În mediul rural se înregistrează comune pentru care densitatea raportată la zona construită este mai mare
decât cea înregistrată în fiecare din cele 3 orașe ale județului; aceste comune sunt: Șuțești, Gropeni, Jirlău,
Berteștii de Jos, Vișani, Cazasu, Tichilești, Movila Miresii, Viziru, Surdila-Găiseanca, Tufești, Victoria,
Stăncuța, Grădiștea și Gemenele. La polul opus se situează comunele cu o densitate, raportată la
38
suprafețele construite, mai mică de 500 locuitori/km2: comunele Frecatei, Siliștea, Scorțaru Nou, Racovița,
Romanu și Vădeni.
Distribuția spațială a localităților în funcție de densitatea populației raportată la suprafața zonei construite,
relevă faptul că localitățile cu cea mai mică densitate sunt localizate în partea de vest a județului (Insula
Mare a Brăilei) și în partea de nord, pe direcția Vădeni – Racovița (sub 700 locuitori/km2); se remarcă, în
general, o densitate scăzută în localitățile din aria de influență a municipiului Brăila. Localitățile rurale cu
densitate mai ridicată (cca 1.000 locuitori/km2) sunt localizate în vecinătatea orașului Însurăței și a orașului
Făurei.
TABEL 10: DENSITATEA POPULAȚIEI, LOCUITORI/KM2, ANUL 2019
DENSITATEA DENSITATEA
DENSITATE
POPULAȚIEI POPULAȚIEI
POPULAȚIEI
DENUMIRE ȘI NIVEL AL RAPORTATĂ LA RAPORTATĂ LA
SIRUTA RAPORTATĂ LA
LOCALITĂȚII SUPRAFAȚA SUPRAFAȚA ZONEI
SUPRAFAȚA TOTALĂ
INTRAVILANULUI CONSTRUITE
(LOCUITORI/KM2)
(LOCUITORI/KM2) (LOCUITORI/KM2)
42682 Municipiul Brăila 4.468,39 5.330,88 7.070,14
42753 Orașul Făurei 224,12 1.193,12 1.537,95
43331 Orașul Ianca 57,75 925,02 800,34
43411 Orașul Însurăței 32,77 865,95 860,98
42824 Comuna Bărăganul 42,06 618,24 718,30
42842 Comuna Berteștii de Jos 22,82 1.090,38 1.084,61
42913 Comuna Bordei Verde 29,38 758,78 715,66
44560 Comuna Cazasu 132,63 1.345,32 1.052,73
42708 Comuna Chiscani 60,91 511,71 648,03
42968 Comuna Ciocile 32,55 798,88 833,13
43019 Comuna Cireșu 26,82 533,11 543,14
43073 Comuna Dudești 30,39 727,15 795,19
43117 Comuna Frecăței 3,16 395,94 350,28
43180 Comuna Galbenu 36,53 895,43 828,58
43242 Comuna Gemenele 39,81 807,45 863,89
43279 Comuna Grădiștea 32,82 885,56 893,75
43313 Comuna Gropeni 11,75 1.474,86 1.282,93
43466 Comuna Jirlău 59,33 1.295,73 1.174,62
43493 Comuna Mărașu 13,94 593,53 563,43
43563 Comuna Măxineni 25,07 545,84 551,61
43625 Comuna Mircea Vodă 30,09 710,42 719,02
39
DENSITATEA DENSITATEA
DENSITATE
POPULAȚIEI POPULAȚIEI
POPULAȚIEI
DENUMIRE ȘI NIVEL AL RAPORTATĂ LA RAPORTATĂ LA
SIRUTA RAPORTATĂ LA
LOCALITĂȚII SUPRAFAȚA SUPRAFAȚA ZONEI
SUPRAFAȚA TOTALĂ
INTRAVILANULUI CONSTRUITE
(LOCUITORI/KM2)
(LOCUITORI/KM2) (LOCUITORI/KM2)
43652 Comuna Movila Miresii 48,90 1.280,43 1.006,80
43698 Comuna Racovița 20,66 407,03 435,54
43732 Comuna Râmnicelu 24,88 532,83 539,79
43787 Comuna Romanu 25,08 430,66 469,67
43812 Comuna Roșiori 35,45 616,51 605,29
43867 Comuna Salcia Tudor 23,39 567,09 557,16
43929 Comuna Scorțaru Nou 13,30 417,04 425,64
43992 Comuna Siliștea 15,52 665,95 415,98
44060 Comuna Stăncuța 15,40 984,54 948,01
44113 Comuna Surdila-Găiseanca 38,45 953,23 981,21
42771 Comuna Surdila-Greci 15,86 683,49 653,23
44140 Comuna Șuțești 66,02 1.462,32 1.546,15
44177 Comuna Tichilești 57,12 1.119,96 1.012,92
44202 Comuna Traian 20,24 711,73 508,79
44257 Comuna Tudor 26,93 586,43 523,16

Vladimirescu
44300 Comuna Tufești 69,27 939,73 967,76
44328 Comuna Ulmu 35,76 746,08 739,75
44355 Comuna Unirea 36,49 570,50 528,88
44391 Comun Vădeni 26,49 923,25 490,89
44435 Comuna Victoria 48,48 969,88 956,53
44462 Comuna Vișani 31,25 1.022,28 1.055,75
44505 Comuna Viziru 60,53 1.062,09 1.002,94
44532 Comuna Zăvoaia 35,47 808,83 797,84
Sursa: INS – Baza de date TEMPO Online, OCPI
40
FIGURA 8: DENSITATEA POPULAȚIEI (RAPORTATĂ LA SUPRAFAȚA ZONEI CONSTRUITE) DIN CADRUL UAT-URILOR
DIN JUDEȚUL BRĂILA, ANUL 2019
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la INS – Baza de date TEMPO Online și a datelor ANCPI
41
1.3. TIPOLOGIA FUNCȚIONALĂ

1.3.1. ANALIZA TERITORIALĂ A REȚELEI DE LOCALITĂȚI URBANE
Rețeaua de localități urbane de pe teritoriul județului Brăila este alcătuită din 4 localități urbane – un
municipiu și 3 orașe, ierarhizate, în conformitate cu Legea 351/2001, după cum urmează:
• Localități de rangul I (municipiul Brăila - municipiu de importanță națională, cu influență potențială
la nivel european);
• Localități de rangul III (3 orașe: orașul Însurăței, orașul Ianca și orașul Făurei).
Din punct de vedere al mărimii, municipiul Brăila intră în categoria orașelor mari (peste 100.000 locuitori),
orașul Ianca intră în categoria orașelor mici (10.000 – 20.000 locuitori) iar orașele Făurei și Însurăței intră
în categoria orașelor foarte mici (sub 10.000 locuitori).
2.3.1.1. Calitatea vieții în mediul urban

Demografie
Județul Brăila este un județ de mici dimensiuni, clasându-se pe locul 32 în ierarhia națională a județelor
după numărul de locuitori. Județul Brăila, în anul 2020, avea 338.789 de locuitori, dintre care aproximativ
65% în mediul urban, fiind un județ preponderent urban, grație existenței unui municipiul de mari
dimensiuni, Brăila, care adună cca 59% din populația județului. Din punct de vedere demografic, la nivelul
mediului urban, rețeaua de localități este dominată de municipiul Brăila care concentrează 90,3% din
populația mediului urban din județ.
În acord cu tendința națională de scădere a populației, în perioada 2009-2020, județul Brăila a înregistrat
o scădere a populației de 9,9%, fenomen ce se manifestă atât în mediul urban (scădere cu 11,05%), cât și
în mediul rural (scădere cu 7,8%). La nivel urban, în cazul a două localități (orașul Făurei și municipiul Brăila)
se constată o scădere a populației mai mare decât media urbană județeană de 11,05% (13,01%, respectiv
-11,26%), în timp de în orașul Ianca (7,91%) și orașul Însurăței (8,33%), procesul de scădere a populației
este mai redus, plasând cele două orașe sub media județeană.
Începând cu anii 1990 România a intrat într-un continuu proces de îmbătrânire demografică tradus prin
creșterea numărului persoanelor vârstnice și diminuarea numărului tinerilor, generând rate negative ale
sporului natural, dificultăți în înlocuirea forței de muncă și o presiune sporită asupra sistemului de pensii și
a serviciilor publice oferite persoanelor de peste 65 de ani. În anul 2020, județul Brăila înregistra un raport
al îmbătrânirii demografice de 1.597 de persoane vârstnice care revin la 1.000 de persoane tinere, valoare
peste cea înregistrată la nivel național, de 1.179‰. Situația în mediul urban (1.743‰) era mai precară
decât de cea din mediul rural (1.386‰). În mediul urban, în municipiul Brăila (1.801‰), orașul Făurei
(1.637‰) și orașul Însurăței (1.292‰) raportul îmbătrânirii demografice se plasează peste media națională.
Rata sporului natural în județul Brăila, în perioada 2009-2019 a fost în mod constant negativă, plasându-se
sub media națională și sub media regională; aceste tendințe negative, în continuă scădere, s-au păstrat și
în cazul valorilor aferente mediului urban și mediului rural. La nivel județean, în anul 2019, rata sporului
natural era de -7,5, cu diferențe semnificative între mediul urban și rural: în mediul urban rata sporului
natural era de -6,4, în timp ce în mediul rural rata sporului natural era de -9,5. Valorile prezentate la nivel
județean, în anul 2019, se află cu mult sub media națională de -2,7 (fiind de circa 3 ori mai mici) și cea
regională de -4,5, ceea ce indică faptul că județul Brăila este un teritoriu cu puternice tendințe de
îmbătrânire a populației, care se adaugă tendinței de scădere a populației.
În ceea ce privește soldul migrator la nivel județean, acesta a fost negativ în anul 2019 în ceea ce privește
schimbările de domiciliu, cu o valoare de -1.731, cea mai mare parte pe fondul migrației negative fiind
înregistrată în mediul urban (-1.189).
42
Dezvoltare umană locală, marginalizare și sărăcie

Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România 24, elaborat de Banca Mondială pe baza datelor de la
Recensământul Populației și al Locuințelor 2011, indică procente relativ ridicate de locuitori din mediul
urban care trăiesc în zone dezavantajate. Cele mai mari valori au fost înregistrate în orașul Însurăței, unde
aproape toți locuitorii se află în această situație (99,02%), urmat de orașul Ianca cu 87,45%, și de orașul
Făurei cu 76,89%. Cele mai mici procente au fost înregistrate în municipiul Brăila, unde doar 33,83% din
populație locuiește în zone dezavantajate. Valorile medii ale mediului urban din județul Brăila sunt aproape
egale cu valorile aferente municipiului Brăila, ca urmare a faptului că acesta înglobează 90,3% din populația
mediului urban.
TABEL 11: DISTRIBUȚIA POPULAȚIEI STABILE DIN MEDIUL URBAN ÎN FUNCȚIE DE TIPUL ARIEI DE REZIDENȚĂ,
JUDEȚUL BRĂILA
% POPULAȚIE % POPULAȚIE
% POPULAȚIE % POPULAȚIE % POPULAȚIE
ÎN ZONE ÎN ZONE
ÎN ZONE NE- ÎN ZONE ÎN ZONE % POPULAȚIE
UAT DEZAVANTAJA DEZAVANTAJA
DEZAVANTAJA DEZAVANTAJA MARGINALIZA ÎN ALTE ZONE 25
TE PE TE PE CAPITAL
TE TE PE LOCUIRE TE
OCUPARE UMAN
Municipiul
Brăila 66,17 3,45 17,09 9,87 2,58 0,84
Orașul
Făurei 23,11 0 38,14 38,75 0 0
Orașul Ianca 12,55 2,06 43,78 30,84 10,60 0,17

Orașul
Însurăței 0,98 0 41,33 51,72 5,78 0,20
Mediul
urban - 60,5 3,2 19,6 12,8 3,1 0,8
județ Brăila
Sursa: Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate, 2014, Banca Mondială
Analizând distribuția populației din UAT-urile urbane din județul Brăila pe tipuri de dezavantajare, se
observă că în orașe, populația care trăiește în zone dezavantajate pe ocupare și pe capital uman
înregistrează ponderile cele mai ridicate.
Zonele urbane ”marginalizate” sunt definite în cadrul Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate din România,
elaborat de Banca Mondială ca zone din interiorul orașelor și municipiilor care nu satisfac un standard
corespunzător pe nici unul din cele trei criterii: deficit de capital uman, au un nivel scăzut de ocupare
formală și oferă condiții improprii de locuire. Zone urbane marginalizate au fost identificate în orașul Ianca
(10,60%), orașul Însurăței (5,78%) și municipiul Brăila (2,58%).
În cazul municipiului Brăila, au fost identificate 3540 persoane care locuiesc în zonele marginalizate,
declarate de autoritățile locale și incluse în atlas. Prin comparație cu celelalte municipii reședință de județ
din Regiune Sud-Est (Buzău – 2,91%, Constanța - 0,78%, Galați - 1,89%, Tulcea – 6,81%, Focșani – 0,98%),
municipiul Brăila se clasează după municipiul Tulcea (atât procentual cât și prin valoare absolută),
24
http://documents.worldbank.org/curated/en/668531468104952916/pdf/882420WP0P1430085232B00OUO0
900Atlas.pdf
25
Alte zone urbane se referă la sectoarele de recensământ cu mai puțin de 50 de locuitori și la cele cu diverse instituții
(de exemplu, pensiuni, aziluri, penitenciare, mănăstiri etc) fără sau cu un număr foarte redus de gospodării.
43
municipiul Galați (valoare absolută) și municipiul Buzău (procentual), aceste municipii având procente/
număr de locuitori în zone marginalizate, mai mari decât municipiul Brăila.
Conform studiului de fundamentare Structura socio-demografică 26 , aferent prezentei documentații de
amenajare a teritoriului, un studiu, recent, care utilizează metodologia din Atlasul zonelor urbane
marginalizate din România27 și care ia în calcul și datele comunicate de primării, consideră că există un
total de 340 de persoane marginalizate la nivelul municipiului Brăila, 248 în orașul Ianca și 450 de persoane
în cazul orașului Însurăței. Dintre acestea o mare parte aparțin etniei rome (140 în Brăila, 192 în Ianca și
350 în Însurăței).
Indicele dezvoltării umane locale este o măsură comparativă a speranței de viață, alfabetizării,
învățământului și nivelului de trai. IDUL prezintă structura și direcția progresului (sau regresului) capitalului
uman în cursul creșterii economice a unei țări. De asemenea, acesta expune problemele care însoțesc acest
progres. IDU reflectă prioritățile naționale, pune în evidență disparitățile, măsoară progresul și stimulează
dialogul politicii de ajutorare. Indicele dezvoltării umane reflectă realizările obținute prin mijloace umane
primare în trei dimensiuni fundamentale: o viață lungă și sănătoasă, o educație adecvată, un standard de
viață decent (care sunt oarecum în corelație cu factorii care contribuie la calitatea vieții, și anume
bunăstarea materială, calitatea populației și calitatea sistemului social) 28.
La nivelul celor 3 orașe ale județului Brăila și localităților componente și satelor aparținătoare, în cadrul
Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România 29 (2014), elaborat pe
baza datelor de la RPL 2011, a fost calculat indicele de dezvoltare locală umană a populației 30. Per ansamblu,
aceste localități prezintă o dezvoltare medie sau medie ridicată, singura excepție fiind satul Măru Roșu, din
orașul Însurăței care este caracterizat de o dezvoltare scăzută.
TABEL 12: INDICELE DEZVOLTĂRII URBANE LOCALE PENTRU ORAȘELE MICI ȘI FOARTE MICI DIN JUDEȚUL BRĂILA,
ANUL 2011
LOCALITATE URBANĂ LOCALITĂȚI COMPONENTE/ SATE INDICELE DE DEZVOLTARE LOCALĂ

APARȚINĂTOARE UMANĂ A POPULAȚIEI
Orașul Făurei Făurei Dezvoltare medie-ridicată
Orașul Ianca Ianca Dezvoltare medie-ridicată
Berlești Dezvoltare medie
Gara Ianca Dezvoltare medie-ridicată
Oprișenești Dezvoltare medie
Perișoru Dezvoltare medie
Plopu Dezvoltare medie
Târlele Filiu Dezvoltare medie
26
PATJ Brăila, ETAPA I - Studiu de Fundamentare: Secțiunea 5 – Structura socio-demografică, dr. Daniela Zamfir, dr.
Ilinca-Valentina Stoica, S.C. I.H.S. Romania SRL, S.C. CIVITTA Strategy & Consulting SRL, 2021
27
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est eds. (2019). Comunitățile marginalizate și gradul de sărăcie din
Regiunea Sud-Est, Brăila, România
28
Aspecte teoretice privind IDUL - Lector univ. dr. Maria-Lenuța Ciupaculici
29
http://documents.worldbank.org/curated/en/847151467202306122/Atlas-marginalized-rural-areas-and-local-
human-development-in-Romania
30
Dezvoltarea umană a unei localități a fost calculată luând în considerare capitalul comunitar, reprezentat de
educație, ocupare, populație în vârstă de muncă, experiențe de mobilitate a populației și locuire, conform Atlasului
Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România (2014).
44
LOCALITATE URBANĂ LOCALITĂȚI COMPONENTE/ SATE INDICELE DE DEZVOLTARE LOCALĂ

APARȚINĂTOARE UMANĂ A POPULAȚIEI
Orașul Însurăței Însurăței Dezvoltare medie
Lacu Rezii Dezvoltare medie-scăzută
Măru Roșu Dezvoltare scăzută
Valea Călmățuiului Dezvoltare medie-ridicată
Sursa: Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România, 2014, Banca Mondială,
https://geowb.maps.arcgis.com/apps/MapJournal/index.html?appid=a7ab584e3f3e455d996bb13a1b632e00
Ocupare și șomaj
Din punct de vedere economic este evident faptul că municipiul Brăila polarizează economia județului
Brăila. Agenții economici din municipiul Brăila însumau, în anul 2019, aproximativ 72% din cifra de afaceri
totală a județului și aproximativ 85% din totalul de angajaților din județ. Efectul de polarizare, împreună cu
fenomenul de suburbanizare, creează disparități între localitățile din mediul rural, în ideea în care
comunele din imediata apropriere a municipiului Brăila (ex. comunele Chiscani, Cazasu, Vădeni) au un
număr de firme active economic mai mare decât localitățile mai îndepărtate de municipiu, ba chiar și față
de una dintre așezările urbane, și anume orașul Făurei.
În conformitate cu datele furnizate de RPL 2011, la nivelul mediului urban județean, cea mai mari rată de
ocupare a populației (populația ocupată raportată la populația activă din UAT) era înregistrată în orașul
Însurăței (92,7%), municipiul Brăila fiind pe locul 2 (88,2%), iar cea mai rată de ocupare era înregistrată în
orașul Făurei (86,3%).
În ceea ce privește procentul populației ocupate din populația totală aptă de muncă, la nivelul mediului
urban se observă că doar puțin peste jumătate din populația aptă de muncă (populație cu vârsta cuprinsă
între 15 și 64 ani) este ocupată, cel mai mare procent înregistrându-se în orașul Însurăței si cel mai mic
procent în orașul Făurei. În mediul urban procentul populației ocupate în raport cu procentul populației
apte de muncă (56,6%) este mai mic decât procentul înregistrat la nivel județean (63,4%).
TABEL 13: RATA OCUPĂRII ÎN CENTRELE URBANE DIN JUDEȚUL BRĂILA, ANUL 2011
SIRUT UAT POPULAȚIE POPULAȚIE POPULAȚIE RATA PROCENT AL

A ACTIVĂ APTĂ DE OCUPATĂ OCUPĂRII POPULAIEI
MUNCĂ (%) OCUPATE DIN
POPULAȚIA APTĂ
DE MUNCĂ
Județul Brăila Date lipsă 213974 135648 Date lipsă 63,4%
Mediul urban 90.874 141545 80.185 88,2% 56,6%
Mediul rural Date lipsă 72429 55463 Date lipsă 76,6%
42682 Municipiul Brăila 81.633 127.834 71.998 88,2% 56.3%
42753 Orașul Făurei 1.537 2.433 1.327 86,3% 54.5%
43331 Orașul Ianca 4.621 7.017 4.001 86,6% 57.0%
43411 Orașul Însurăței 3.083 4.261 2.859 92,7% 67.1%
La nivelul anului 2020, rata șomajului, măsurată de INS ca pondere a șomerilor înregistrați în totalul
resurselor de muncă, prezintă, în cazul celor 3 orașe, valori cuprinse între 3,6% și aproape 5,6%, aflate
peste media națională (2,1%), în timp ce în municipiul Brăila rata șomajului este foarte scăzută - 0,6%.
45
Comparativ cu anul 2010, Municipiul Brăila, Orașul Făurei și Orașul Ianca prezintă, în anul 2020, o rată
considerabil diminuată a șomajului (de 5 ori mai mică în cazul municipiului Brăila și de 2,5 ori mai mică în
cazul orașului Făurei), în timp ce în cazul orașului Însurăței, această valoare a rămas aproape constantă.
TABEL 14: PONDEREA ȘOMERILOR ÎNREGISTRAȚI ÎN TOTALUL RESURSELOR DE MUNCĂ ÎN CENTRELE URBANE DIN
JUDEȚUL BRĂILA, ANII 2010 ȘI 2020
PONDEREA ȘOMERILOR ÎNREGISTRAȚI ÎN TOTALUL

SIRUTA UAT RESURSELOR DE MUNCĂ
2010 2020
Romania 4,3% 2,1%
42682 Municipiul Brăila 2,9% 0,6%
42753 Orașul Făurei 8,6% 3,6%
43331 Orașul Ianca 8,1% 4,1%
43411 Orașul Însurăței 5,4% 5,6%
În mediul urban al județului Brăila, din punct de vedere al principalelor tipuri de activități economice, în
funcție de procentul populației ocupate în aceste activități, se remarcă un procent ridicat al populației
ocupate în industrie, comerț, servicii și construcții; aceste tendințe fiind date de profilul economic al
municipiului Brăila, principalul centru economic al județului, care deține 53,1% din populația ocupată a
județului. Se observă faptul că ponderea persoanelor ocupate în agricultură din totalul persoanelor
ocupate la nivelul unui centru urban crește invers proporțional cu rangul acestuia. La nivelul orașelor Ianca
și Făurei, procente semnificative din populația ocupată activează în domeniul agricol concentrând 30,4%,
respectiv 61% din totalul populației ocupate., în timp ce municipiul Brăila, doar 3,9% dintre persoanele
ocupate activau în acest domeniu.
TABEL 15: POPULAȚIA OCUPATĂ PE TIPURI DE ACTIVITĂȚI ÎN CENTRELE URBANE DIN JUDEȚUL BRĂILA, ANUL 2011
SIRUTA UAT AGRICULTURĂ INDUSTRIE CONSTRUCȚII COMERȚ SERVICII 31 ALTELE

42682 Municipiul Brăila 3,9% 26,2% 8,2% 17,7% 11,3% 32,7%
42753 Orașul Făurei 10,9% 17,4% 3,4% 1,6% 17,3% 49,4%
43331 Orașul Ianca 30,4% 23,1% 5,9% 11,9% 5,8% 22,9%
43411 Orașul Însurăței 61% 6,7% 2,4% 9% 3,8% 17,1%
Mediul urban 7,3% 25,2% 7,8% 17,1% 10,9% 28,1%
Zone de extindere și fenomene de suburbanizare

Analiza zonelor construite din interiorul UAT-urilor și evoluția acestora în perioada 1990-2020, evidențiază
faptul că cele mai extinse zone construite s-au dezvoltat în municipiul Brăila (comunele Cazasu, Siliștea,
Vădeni, Chiscani) și în zona periurbană a acestuia, precum și în orașele Ianca și Însurăței, dar și punctual în
comunele Unirea, Racovița și Dudești. Cu puține excepții (municipiul Brăila, comuna Chiscani – în perioada
2006-2020), cele mai multe extinderi ale fondului construit au avut loc în ante 2006; în timp ce orașul Ianca
a cunoscut o dezvoltare continuă pe tot parcursul perioadei 1990-2020. Extinderile de teritoriu construit
au fost realizate atât compact în continuarea fondului construit existent și prin completarea și îndesirea
31
Transport și depozitare, hoteluri și restaurante, informații și comunicații, intermedieri financiare și asigurări,
tranzacții imobiliare
46
țesutului urban preexistent (Brăila, Ianca, Însurăței) cât și sporadic prin apariția de trupuri izolate în
teritoriu (Ianca, Însurăței).
Pentru intervalul 2006-2015, prelucrarea datelor oferite de Copernicus Land Monitoring 32, indică o rată de
creștere a suprafețelor construite, în mediul urban, de 8,76% în municipiul Brăila, de 4,48% în orașul
Însurăței, 4,09% în orașul Ianca și 0,50% în orașul Făurei. Acest ritm de dezvoltare a zonelor construite,
redus în cazul municipiului Brăila și foarte redus în cazul orașelor, nu este corelat cu procentul de extindere
a suprafețelor intravilane prin intermediul documentațiilor de urbanism de tip Planuri Urbanistice Generale,
realizate în perioada 2000-2018 33: o creștere foarte mare, cu aproape jumătate în cazul municipiului Brăila
(47,67%) și a orașului Însurăței (46,52%) și o contracție a teritoriului intravilan în cazul orașului Ianca prin
reducerea acestuia cu 3,81%, în timp ce în cazul orașului Făurei, suprafața teritoriului intravilan a rămas
neschimbată. Este necesară o corelare mai judicioasă a extinderilor teritoriilor intravilane, în raport cu
ritmul real de dezvoltare a fondului construit din municipiul Brăila și orașul Însurăței, mai ales în contextul
contracției demografice continue a acestor așezări.
În ceea ce privește fenomenul de suburbanizare, se remarcă faptul că 3 comune, din cele 4 comune
adiacente municipiului Brăila, au înregistrat creșteri ale populației în intervalul 2009-2020, în timp ce
comuna Siliștea, amplasată în al doilea rând de comune, a înregistrat o relativă stagnare a populației.
Aceste schimbări demografice sunt efectul unui fenomen bine cunoscut în România, de relocare a
populației din marile centre urbane, în comunele învecinate din zona periurbană (zona urbană funcțională).
32
Baza de date urbane https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/, accesat aprilie 2021
33
47
FIGURA 9: ZONE DE EXPANSIUNE ÎN JUDEȚUL BRĂILA, PERIOADA 1990-2020
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor Google Maps și a datelor din baza de date a consultantului
48
Calitatea locuirii
CONTEXT JUDEȚEAN | Conform datelor INS, județul Brăila dispunea în anul 2019 de un fond total de
locuințe de 138.867de unități. Față de anul 2008, numărul total de locuințe a crescut la nivel județean cu
2,24%. Din numărul total al locuințelor din județul Brăila, în anul 2019, doar 1,6% sunt în proprietate publică
(2.238 locuințe), valoare aflată la jumătate față de anul 2008. În anul 2019, au fost construite doar 31 de
locuințe din fonduri publice la nivelul întregului județ.
Suprafața locuibilă totală înregistrată în județul Brăila a crescut în perioada 2008-2019 cu aproape 10,9%,
ajungând la 5.565.158 mp în anul 2019. Indicatorul de suprafață medie locuibilă 34 aferentă fiecărui
locuitor, la nivelul județului, era de 16,2 mp/locuitor, aflat sub media națională de 19,6 mp/locuitor (media
acestui indicator în România fiind printre cele mai mici la nivel european, media europeană fiind de
42mp/locuitor), dar și sub valoarea minimă de 18mp/locuitor, prevăzută prin Legea nr. 114/1996.
În acest context, suprafața construită medie a unei locuințe din județ era, în același an de referință, de
40,07 mp (indicator mediu în creștere cu aproximativ 3,75 mp față de anul 2008). Aceste locuințe totalizau,
la nivelul anului 2019, 390.313 de camere de locuit, în creștere cu 3,7% față de anul 2008.
În ceea ce privește numărul de locuințe noi finalizate în județul Brăila, 502 fuseseră finalizate în anul 2019,
conform datelor INS (0,36% din total). Numărul de locuințe noi construite anual a scăzut, în 2019 față de
2008, cu 13,7%.
MEDIUL URBAN | Conform datelor INS, pentru anul 2019, puțin peste 63% din totalul locuințelor la nivel
județean se găseau în mediul urban (8.7990 locuințe), iar din totalul acestora, 0,3% din total fuseseră
construite în anul de referință, 2019 (cel mai recent an pentru care INS furnizează aceste date).
Analiza fondului construit în mediul urban relevă o creștere constantă a numărului de locuințe din 2008
până în anul 2019, în medie cu 1,3%, conform datelor INS. Astfel că, au fost înregistrate următoarele
aspecte: cea mai mare creștere a fost înregistrată în orașul Însurăței, de +3,6%, iar cu creșteri mai reduse
se remarcă orașele Făurei (+1,6%) și municipiul Brăila (+1,4%). În orașul Ianca, tendința este negativă,
observându-se o scădere de -2,7%, cel mai probabil ca urmare a reglării statisticilor pe baza rezultatelor
RPL 2011, după acest an, înregistrându-se o ușoară tendință de creștere a numărului de locuințe din oraș.
Distribuția teritorială a locuințelor relevă faptul că, pentru anul 2019, 90,5% din locuințele din mediul urban
se aflau pe teritoriul municipiului Brăila, 4,9% pe teritoriul orașului Ianca, 2,7% pe teritoriul orașului
Însurăței, și 1,9% în orașul Făurei; aceste valori sunt proporționale cu dimensiunile centrelor urbane, din
punct de vedere al numărului de locuitori.
FIGURA 10: EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUINȚE PENTRU ANII 2008 ȘI 2019
78505 79611
1607 1632 4374 4275 2387 2472
Municipiul Brăila Orașul Făurei Orașul Ianca Orașul Însurăței
2008 2019
34
Suprafața locuibilă este suprafața desfășurată a încăperilor de locuit. Ea cuprinde suprafața dormitoarelor și a
camerei de zi. Cf. Legii nr. 114/1996 (republicată)
49
Analiza pe forme de proprietate relevă faptul că aproximativ 2,3% din locuințele din mediul urban se află
în proprietate publică, valoare aflată peste media județeană, conform tendințelor naționale. Dintre acestea,
89.4% se regăsesc în municipiul Brăila (2.001 locuințe). Urmărind evoluția înregistrată la nivelul județului,
numărul locuințelor aflate în proprietate publică în mediul urban a înregistrat o scădere de aproximativ
41,8% din anul 2008 în anul 2019, tendință care s-a manifestat în toate centrele urbane, descreșteri mai
mari având loc în orașele Făurei, Ianca și Însurăței (de peste 80%). La nivelul centrelor urbane, în cadrul
locuințelor proprietate publică o pondere semnificativă este deținută de locuințele de tip ANL, locuințele
sociale sau locuințele aparținând fondului locativ de stat.
TABEL 16: NUMĂR TOTAL DE LOCUINȚE ȘI PONDEREA LOCUINȚELOR PUBLICE DIN TOTAL ÎN MEDIUL URBAN,
ANUL 2019
NUMĂR DE LOCUINȚE PROPRIETATE % PROPRIETATE
SIRUTA UAT
LOCUINȚE 2019 TERMINATE ÎN 2019 PUBLICĂ (2019) PUBLICĂ (2019)
42682 Municipiul Brăila 79.611 218 2.001 2,5%
42753 Orașul Făurei 1.632 4 7 0,4%
43331 Orașul Ianca 4.275 14 15 0,4%
43411 Orașul Însurăței 2.472 20 2 0,08%
Un indicator de analizat în definirea calității locuirii este cel al suprafeței locuibile. Corelat cu creșterea
numărului de locuințe construite, pentru anul 2019 față de anul 2008, s-au înregistrat următoarele creșteri
la nivel de UAT în mediul urban: cele mai mari creșteri ale suprafeței locuibile au fost înregistrate în orașul
Ianca (14,4%), fiind urmat de orașul Făurei (10%), de municipiul Brăila (9,7%), pe ultimul loc clasându-se
orașul Însurăței (3,7%). În ceea ce privește suprafața locuibilă aferentă unui locuitor, în anul 2019, în
localitățile urbane din județul Brăila suprafața locuibilă aferentă unui locuitor era de 15,24 mp/locuitor, cu
variații între 15,1 mp/locuitor (municipiul Brăila) și 16,97 mp/locuitor (orașul Făurei), semnificativ sub
media națională și sub valoarea minimă de 18mp/locuitor, recomandată prin Legea nr. 114/1996.
În ceea ce privește calitatea și echiparea locuințelor cu dotări de bază, cele mai mari probleme din mediul
urban se înregistrează în orașul Însurăței, unde, în anul 2011, unde 74,4% din locuințe nu erau conectate
la rețeaua de canalizare și 74,8% din clădirile de locuit sunt realizate din chirpici și paiantă, materiale
caracteristice mediului rural. Totodată, în acest oraș se remarcă și cel mai mare procent al locuințelor
neconectate la rețeaua de apă (9,9%). O situație problematică prezintă și orașul Ianca, acolo unde 59% din
clădirile de locuit erau realizate din chirpici și paiantă și 48,2% din locuințe nu erau conectate la rețeaua de
canalizare; statistici care denotă caracteristici de tip rural. La nivelul datelor disponibile pentru anul 2011,
cele mai multe locuințe realizate după anul 1990 se regăsesc în orașul Ianca.
TABEL 17: CALITATEA ȘI ECHIPAREA FONDULUI DE LOCUINȚE ÎN MEDIUL URBAN, ANUL 2011
% LOCUINȚE % LOCUINȚE % CLĂDIRI DE % LOCUINTE
SIRUTA UAT RACORDATE LA RACORDATE LA LOCUIT DIN CHIRPICI CONSTRUITE
DISTRIBUȚIE APĂ CANALIZARE ȘI PAIANTĂ DUPĂ 1990
42682 Municipiul Brăila 98.3% 93.4% 16,8% 15,4%
42753 Orașul Făurei 95.8% 73.0% 33,8% 17,3%
43331 Orașul Ianca 90.8% 51.8% 59% 20,5%
43411 Orașul Însurăței 90.1% 25.6% 74,8% 16,4%

Sursa: Recensământului Populației și al Locuințelor 2011
50
2.3.1.2. Dotări și servicii în mediul urban
Infrastructura de învățământ
Structura serviciilor de educație la nivelul județului Brăila relevă existența tuturor treptelor de școlarizare
preuniversitare, fie ca structuri cu personalitate juridică, fie ca entități arondate, fără personalitate juridică
(de exemplu grădinițele funcționează în clădirile școlilor și liceelor sau în clădiri separate, dar care aparțin
de școli și licee). În cifre absolute, numărul unităților de învățământ cu personalitate juridică s-a redus
treptat în mediul urban, ajungând în anul 2019 la 64 de structuri, de la 88 în anul 2008. Această reducere
a generat o încărcare suplimentară a infrastructurii rămase: raportul mediu al populației școlare/unități de
învățământ a crescut constant în perioada 2008-2019 – de la 436 la 490 de elevi la o unitate de învățământ,
în condițiile în care inclusiv populația școlară totală a scăzut. Trebuie semnalat faptul că, în cazul unităților
de învățământ din mediul urban, cu precădere la nivelul învățământului liceal, unitățile deservesc populația
din municipiu/ oraș și din zona periurbană aferentă. În aceste situații unitățile de învățământ trebuie
dimensionate având în vedere un număr mai mare de elevi decât cel care provine din UAT-ul în care sunt
localizate. La nivelul mediului urban din județul Brăila se constantă faptul că nu unități de învățământ
universitar, cu personalitate juridică, cu sediul într-una din localitățile urbane din județ; la nivelul
municipiului Brăila sunt localizate 2 filiale ale unor universități de stat și particulare cu sediul în alte județe:
Universitatea Dunărea de Jos (Galați) și Universitatea Constantin Brâncoveanu (Pitești). Distribuția
unităților de învățământ la nivelul județului Brăila, pentru mediul urban, se regăsește în tabelul următor.
TABEL 18: UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT CU PERSONALITATE JURIDICĂ ÎN MEDIUL URBAN ÎN JUDEȚUL BRĂILA, ANUL
2019
NUMĂR NIVEL
NIVEL NIVEL
SIRUTA UAT TOTAL PRIMAR ȘI NIVEL LICEAL
PREȘCOLAR POSTLICEAL
UNITĂȚI GIMNAZIAL
42682 Municipiul Brăila 58 15 25 16 2
42753 Orașul Făurei 1 - - 1 -
43331 Orașul Ianca 2 - - 2 -
43411 Orașul Însurăței 3 1 1 1 -
TABEL 19: UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎN MEDIUL URBAN (CU SAU FĂRĂ PERSONALITATE JURIDICĂ) ÎN JUDEȚUL
BRĂILA, ANUL ȘCOLAR 2020-2021
NUMĂR NIVEL
NIVEL NIVEL
SIRUTA UAT TOTAL PRIMAR ȘI NIVEL LICEAL
PREȘCOLAR POSTLICEAL
UNITĂȚI GIMNAZIAL
42682 Municipiul Brăila 81 37 26 16 2
42753 Orașul Făurei 2 1 - 1 -
43331 Orașul Ianca 10 5 3 2 -
43411 Orașul Însurăței 3 1 1 1 -
Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Brăila
51
Infrastructura de sănătate
În anul 2019, în județul Brăila funcționau 4 spitale publice (3 spitale în municipiul Brăila și un spital în orașul
Făurei) și 1 spital privat (în municipiul Brăila); numărul total de spitale s-a redus față de anul 2008, deoarece
în anul 2011 a avut loc desființarea și reorganizarea Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Brăila în cadrul
Spitalului Județean de Urgență Brăila. În plus, singurul ambulatoriu de specialitate din județ, existent în
anul 2008, a fost integrat în Spitalul Județean Brăila, formă de organizare care se păstrează și în prezent. În
acest context, orașele Ianca și Însurăței se remarcă prin faptul că nu dețin pe teritoriul acestora niciun
spital și nicio policlinică, în orașul Ianca existând o unitate medico-socială.
În funcție de clasificarea la nivel național a spitalelor în funcție de competență, cele 5 spitale din județul
Brăila de încadrează în următoarele categorii 35:
• Categoria V: Competențe limitate, se poate furniza următoarele servicii: îngrijire boli cronice, de
servicii medicale mono-specializate, de îngrijire paliativă - Spitalul de Obstetrica-Ginecologie Brăila,
Spitalul de Pneumofiziologie Brăila și Spitalul de Psihiatrie “Sf. Pantelimon” Brăila;
• Categoria IV: nivel de bază de competență, spitale care se adresează populației pe un teritoriu
administrativ definit. În aceste unități pot fi tratate doar probleme simple de sănătate - Spitalul
Orășenesc Făurei;
• Categoria III: nivel mediu de competență, unități care pot oferi îngrijire și tratament la nivel de
județ și eventual județelor limitrofe - Spitalul de Urgență Județean Brăila.
Infrastructura sanitară a județului este completată de 194 de cabinete stomatologice – 193 publice și doar
1 privat (peste 90% dintre acestea fiind situate în mediul urban), 255 de cabinete medicale de specialitate
private (care se află exclusiv în municipiul Brăila), 67 de laboratoare medicale, 138 de cabinete medicale
de familie – 136 publice și 2 private (dintre care peste 68% situate în mediul urban) și 222 de farmacii sau
puncte farmaceutice. Distribuția unităților sanitare, la nivelul mediul urban al județului Brăila se regăsește
în tabelul de mai jos.
TABEL 20: UNITĂȚI SANITARE ÎN MEDIUL URBAN ÎN JUDEȚUL BRĂILA, ANUL 2019
CABINETE
FARMACIE
CABINETE CABINETE MEDICALE
SPITALE SPITALE SAU PUNCT
SIRUTA UAT MEDICALE STOMATOL DE
PUBLICE PRIVATE FARMACEU
DE FAMILIE OGICE SPECIALITA
TIC
TE
42682 Municipiul
3 1 86 173 119 255
Brăila
42753 Orașul -
1 1 2 4 -
Făurei
43331 Orașul -
- 5 2 8 -
Ianca
43411 Orașul -
- 3 1 4 -
Însurăței
În același timp, personalul medical este foarte important în asigurarea calității serviciilor sanitare. Astfel că
pentru indicatorul - numărul de medici ce revin la 1.000 de locuitori, s-a constatat o creștere constantă în
perioada 2008-2019, în special datorită creșterii numărului de medici din domeniul privat. Județul Brăila,
cu valoarea de 1,56 medici/1.000 de locuitori, se situează din acest punct de vedere sub media națională
de 2,85 medici/1.000 de locuitori. Municipiul Brăila și orașul Făurei înregistrează valori peste media
35 Ordinului 1408/2010 privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor în funcție de competență

52
județeană (2,28 medici/1.000 de locuitori, respectiv 5,39 medici/1.000 de locuitori), în timp ce celelalte
două orașe (Ianca și Însurăței) prezintă valori mult mai mici, de 0,46 și respectiv 0,43 medici/1.000 de
locuitori, ca urmare numărului restrâns de tipuri de unități sanitare existente în aceste localități urbane.
În ceea ce privește personalul sanitar mediu, în anul 2019, media la nivel județean era de 7,8 la 1.000 de
locuitori. Municipiul Brăila și orașul Făurei înregistrează valori peste media județeană (7,62 și 9,51), în
vreme ce în orașul Ianca valoarea este de 0,65, iar în orașul Însurăței nu există personal sanitar mediu.
Un alt indicator relevant în ceea ce privește infrastructura medicală îl reprezintă numărul de paturi de spital
ce revin la 1.000 de locuitori. În această privință media la nivelul județului este de 5,61 paturi/1.000
locuitori.
Infrastructura culturală
La nivelul județului această infrastructură, alcătuită din instituții publice precum muzee, colecții, case
memoriale, biblioteci, centre culturale, săli polivalente, teatre și cinematografe este dezvoltată cu
precădere în localitățile urbane, municipiul Brăila fiind gazda celor mai multe dintre aceste tipuri de
instituții. La nivel județean, în anul 2019, existau 148 biblioteci 36, din care 66 erau localizate în mediul
urban (dintre care 57 localizate în municipiul Brăila); 2 cinematografe; 5 instituții de spectacole 37 (toate
localizate în municipiul Brăila, dintre care două teatre), 9 muzee 38 (7 muzee în municipiul Brăila, 1 muzeu
în orașul Ianca și 1 muzeu în comuna Grădiștea). Adițional, în orașele Ianca și Făurei și în municipiul Brăila
sunt localizate câte o casă de cultură. Se remarcă lipsa infrastructurii culturale din orașul Însurăței.
Spații verzi – parcuri
În raport cu prevederile Legii nr. 24/2007, legea spațiilor verzi, și cu directivele europene, la nivelul mediului
urban al județului Brăila, nicio localitate nu atinge pragul minim de 26 mp/locuitor; la nivelul anului 2019,
conform bazei de date INS, cea mai bună situație o prezintă municipiul Brăila cu 23,4 mp/locuitor, în timp
ce orașul Însurăței, cu o suprafață de 2,9mp/locuitor (suprafață de circa 9 ori mai mică decât suprafața
minimă prevăzută de lege), prezintă situația cea mai rea din acest punct de vedere. În ceea ce privește
numărul de parcuri 39 din fiecare localitate urbană, în municipiul Brăila era înregistrat un singur parc, iar în
orașele Făurei și Ianca nu era localizat niciun parc 40.
Indicatori de definire a localităților urbane
În cadrul Legii nr. 351/2001 cu modificările și completările ulterioare sunt stabiliți principalii indicatori
cantitativi și calitativi minimali pe care municipiile și respectiv orașele trebuie să îi îndeplinească. Această
listă de indicatori este utilizată în procesul de trecere a localităților la un rang (statut) superior și reprezintă
un bun barometru pentru evaluarea stadiului de dezvoltare al unei localități urbane.
36
Din punct de vedere statistic, în această categorie sunt incluse toate tipurile de biblioteci: naționale, universitare,
publice (județene, municipale, orășenești si comunale), școlare, specializate (ale instituțiilor academice si de cercetare,
instituțiilor publice centrale si locale, instituțiilor de cultura si culte, ale operatorilor economici, sindicatelor, ale altor
organizații asociative) (conform INS).
37
Teatre, filarmonici, orchestre si ansambluri artistice (conform INS).
38
Pentru situația muzeelor, cel mai recent an disponibil este 2017 (conform INS).
39
Parc - spațiu verde, cu suprafața de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific și din zone construite,
cuprinzând dotări și echipări destinate activităților cultural-educative, sportive sau recreative pentru populație,
conform Legii nr. 24/2007, art. 4.
40
53
TABEL 21: INDICATORI CANTITATIVI ȘI CALITATIVI MINIMALI PENTRU MUNICIPII ȘI ORAȘE, CONFORM LEGII NR.
351/2001
INDICATORI DE DEFINIRE AI UNUI ORAȘ/MUNICIPIU MUNICIPIU ORAȘ

Număr de locuitori 40.000 10.000
Populația ocupată în activități neagricole (% din 85% 75%
totalul populației ocupate)
Dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu 80% 70%

apă
Dotarea locuințelor cu baie și WC în locuință (% din 75% 55%
totalul locuințelor)
Dotarea locuințelor cu instalație de încălzire 45% 35%

centrală (% din totalul locuințelor)
Număr de paturi în spitale la 1.000 de locuitori 10 7
Număr de medici la 1.000 de locuitori 2,3 1,8
Unități de învățământ Postliceal Liceal
Dotări culturale și sportive Săli de spectacol, eventual Săli de spectacol, biblioteci,

teatre, instituții muzicale, publice, spații pentru
biblioteci publice, stadion, activități sportive
săli de sport
Locuri în hoteluri 100 50
Străzi modernizate (% din lungimea totală a 60% 50%
străzilor)
Străzi cu rețele de distribuție a apei (% din lungimea 70% 60%
totală a străzilor)
Străzi având conducte de canalizare (% din 60% 50%

lungimea totală a străzilor)
Epurarea apelor uzate Racordarea la o stație de Racordarea la o stație de

epurare cu treaptă epurare cu treapta mecano-
mecanică și biologică chimică
Străzi cu rețele de hidranți exteriori pentru 70% 60%

stingerea incendiilor (% din lungimea totală a
străzilor)
Spații verzi (parcuri, grădini publice scuaruri) 15 mp/loc 10 mp/loc

mp/loc
Depozit controlat de deșeuri cu acces asigurat - -
54
Modul în care municipiile și orașele județului Brăila îndeplinesc acești indicatori este detaliat în continuare.
Municipiul Brăila
• Localitate de rang I – municipiu de importanță națională, cu influență potențială la nivel european;
• Municipiu reședință de județ cu o populație de peste 100.000 de locuitori;
• Pol de dezvoltare urbană definit conform HG nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor de creștere
și a polilor de dezvoltare urbană în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu
finanțare comunitară și națională;
• Pol național de dezvoltare care realizează legătura funcțională cu capitala, având rolul de
coordonare a distribuirii informației de la nivelul capitalei la nivelul întregului spațiu regional 41;
• Municipiu de importanță națională, reședință de județ, cu sedii de instituții de interes județean și
supra-județean, centre culturale importante, cu peste 100.000 de locuitori și influență potențială
la nivel european.
Amplasament. Municipiul Brăila este localizat în zona nord-estică a județului, pe malul stând al fluviului
Dunărea și se învecinează cu următoarele entități administrativ teritoriale:
• În nord cu comuna Vădeni;
• În vest cu comuna Cazasu;
• În sud cu comuna Chiscani;
• În est cu comuna Mărașu.
Accesibilitate. Municipiul Brăila este racordat la infrastructura de interes național și european, fiind
traversat de rețeaua TEN-T Core și Comprehensive pe cale rutieră, navală și feroviară. Municipiul Brăila
este conectat la infrastructura rutieră națională prin intermediul drumurilor naționale DN2B, DN21, DN 22
(E87), DN22B și DN 23. Structura tramei stradale a municipiului, de tip radial-concentric permite bune
conexiune rutieră în teritoriul a întregului municipiu, drumurile naționale fiind orientate radial, în timp ce
DN2B joacă rol de variantă ocolitoare pentru partea de vest a municipiul.
Conexiunile cu centrele urbane importante la nivel regional se realizează după cum urmează: cu municipiul
Galați prin drumul național DN22B și prin drumul național DN2B, cu municipiul Călărași prin drumul
european E584 (DN21) (de-a lungul căruia se regăsește și orașul Însurăței), cu municipiul Buzău prin drumul
național DN2B (de-a lungul căruia se regăsesc și orașele Ianca și Făurei), cu municipiul Tulcea, respectiv
municipiul Constanța prin drumul european E87 (DN22). Analizând datele oferite de CESTRIN 42, se observă
faptul că cele mai mari fluxuri de circulație rutieră se înregistrează pe rutele municipiul Brăila – municipiul
Buzău, municipiul Brăila – comuna Bărăganul de-a lungul drumului european E584, municipiul Brăila –
comuna Tudor Vladimirescu de-a lungul drumului național DN22.
Legăturile cu localitățile de pe malul drept al Dunării se realizează prin două puncte de trecere cu bacul
(punct de trecere către comuna Smârdan, județul Tulcea, parte a drumului european E87 și punct de
trecere către comuna Mărașu, parte a drumului județean DJ 212A), lipsind unui pod are să asigure
traversarea rutieră facilă de pe un mal pe celălalt.
41
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. Dezvoltarea de instrumente și modele de planificare strategică
teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013
42
https://i.imgur.com/w4yCAtz.jpg
55
În ceea ce privește infrastructura feroviară, municipiul este deservit de magistrala 700, aceasta facilitând
legăturile dinspre București către municipiul Galați pe direcția București –Urziceni – Făurei – Ianca – Brăila
– Galați.
În ceea ce privește circulația fluvială, Brăila este cel mai în amonte port fluvio-maritim al Dunării și unul
dintre principalele porturi românești. Prin intermediul portului Brăila se poate asigura legătura cu cele 22
porturi fluviale și fluvio-maritime din orașele românești adiacente Dunării. Portul Brăila beneficiază de o
conexiune directă cu infrastructura feroviară, fapt ce facilitează transportul de mărfuri.
Istoric. Orașul Brăila este atestat documentar în anul 1368, în documente referitoare la comerțul
desfășurat cu negustorii brașoveni. În perioada 1540-1829 Brăila a fost raia turcească alături de orașele
Giurgiu și Turnu Severin; în această perioadă a fost dezvoltată cetatea Brăila. Desființarea raialelor turcești
și liberalizarea navigației pe Dunăre ca urmarea semnării Tratatului de la Adrianopol în 1829 a condus la o
puternică dezvoltare urbanistică, socială și economică a orașului Brăila, având la bază dezvoltarea
comerțului fluvial și întărirea statutului portului Brăila ca principal port fluvial al Țării Românești. Municipiul
Brăila s-a dezvoltat, începând cu perioada modernă, pe baza planurilor realizate în 1830 de Locotenent
Colonel G. Riniev și în 1834 de Căpitanul Baron R. de Borroczynn, în concordanță cu prevederile
Regulamentelor Organice (1830-1831) și în urma operațiunilor de demolare a cetății Brăila finalizate în
1830. În anul 1953 teritoriul orașului Brăila se extinde prin înglobarea comunelor Brăilița, Nedelcu, Chercea
și Radu Negru, fiind transformate în cartiere ale acestuia. Începând cu perioada interbelică, economia
orașului Brăila începe să se bazeze din ce în ce mai mult pe activitățile industriale, urmând ca, în perioada
comunistă, industria să reprezinte principala ramură de dezvoltare a localității urbane, ca urmare a
dezvoltării activităților industriale prelucrătoare. 43
Demografie. Municipiul Brăila concentrează aproximativ 58% din populația totală a județului și aproximativ
90% din populația urbană, înregistrând 198.942 de locuitori în anul 2020 44. Analiza evoluției demografice
relevă o scădere constantă a populației în perioada 2008 – 2020, de aproximativ 11%. Pe de altă parte,
efectivul populației înregistrat la recensăminte arată o descreștere constantă a populației de-a lungul a 20
de ani, din anul 1992 până în anul 2011, cu aproximativ 18%.
Valoarea îmbătrânirii demografice din municipiu era de 1.597 persoane vârstnice care revin la 1.000 de
persoane tinere, valoare peste media națională de 1.179‰ în anul 2020. În anul 2019, rata sporului natural
(-6,5‰) a avut valoare negativă; de asemenea valoare negativă a avut și soldul migratoriu din municipiu
(populația după domiciliu 45) (-1.400) ceea ce s-a transpus printr-o scădere a numărului de locuitori în
urma mișcării migratorii de -6,9‰.
TABEL 22: ÎNDEPLINIREA SETULUI DE INDICATORI MINIMALI PENTRU MUNICIPIUL BRĂILA
INDICATORI MINIMALI DE DEFINIRE A UNUI MUNICIPIU MUNICIPIUL BRĂILA

Populația ocupată în activități 85% 96,1%
neagricole (% din totalul populației
ocupate)
43
Academia Română. Comisia de Istorie a Orașelor din România, Atlas istoric al orașelor din România. Brăila, Editura
Istros, București, 2013; Ana Petrescu, Comisia Europeană a Dunării și porturile românești de la Dunărea maritimă.
1856-1948, teză de doctorat, UAUIM, 2020
44
Sursa: INS – Baza de date Tempo Online, 2020
45
Nu cuprinde mișcarea migratorie externă
56
INDICATORI MINIMALI DE DEFINIRE A UNUI MUNICIPIU MUNICIPIUL BRĂILA

Dotarea locuințelor cu instalații de 80% 98,3%
alimentare cu apă
Dotarea locuințelor cu baie și WC în 75% Locuințe cu baie: 86,8%
locuință (% din totalul locuințelor) Locuințe cu WC cu apă: 89%
* Locuințe fără WC cu apă (alt
tip de closet): 11%
Dotarea locuințelor cu instalație de 45% 72,5%
încălzire centrală (% din totalul
locuințelor)
Număr de paturi în spitale la 1000 de 10 9,2
locuitori
Număr de medici la 1000 de locuitori 2,3 2,3
Unități de învățământ Postliceal Postliceal, universitar
Dotări culturale și sportive Săli de spectacol, eventual teatre, Teatru, Casa sindicatelor,
instituții muzicale, biblioteci Biblioteci, Stadion, Casă de
publice, stadion, săli de sport Cultură, Muzeu județean, centru
cultural, case memoriale Sală
polivalentă, stadioane
Străzi modernizate (% din lungimea 60% 93,4%
Străzi cu rețele de distribuție a apei 70% N/A (Cf. INS – Baza de date Tempo
(% din lungimea totală a străzilor) Online, lungimea rețelei de
distribuție a apei reprezintă
116,7% din lungimea totală a
străzilor)
Străzi având conducte de canalizare 60% N/A (Cf. INS – Baza de date Tempo
(% din lungimea totală a străzilor) Online, lungimea conductelor de
canalizare reprezintă 116,3% din
Epurarea apelor uzate Racordarea la o stație de epurare Indicator îndeplinit
cu treaptă mecanică și biologică
Străzi cu rețele de hidranți exteriori 70% N/A
pentru stingerea incendiilor (% din
Spații verzi (parcuri, grădini publice 15 mp/loc 23,4 mp/loc
scuaruri) mp/loc
Depozit controlat de deșeuri cu acces - Nu există depozite conforme pe
asigurat teritoriul municipiului, aceasta
fiind amplasată în localitatea
Muchea, Comuna Siliștea
57
Orașul Făurei
• Localitate de rang III (oraș) conform Legii nr.35/2001.
• Oraș care nu îndeplinește pragul minim de 10.000 de locuitori, fiind încadrat în categoria orașelor
foarte mici;
• Localitate urbană de importanță locală, cu funcții specializate (conform SDTR).
Amplasament. Orașul Făurei este localizat în zona de vest a județului și se învecinează cu următoarele
unități administrative teritoriale:
• În nord cu comuna Vișani;
• În nord-est cu comuna Jirlău;
• În sud-vest și sud cu comuna Surdila-Greci;
• În est cu comuna Surdila-Găiseanca;
• În nord-est cu comuna Mircea Vodă.
Accesibilitate. Orașul este traversat de drumul național DN2B care facilitează legătura dintre municipiul
Brăila și municipiul Buzău. De asemenea, este străbătut de drumul județean DJ203, care face legătura
dintre municipiul Râmnicu Sărat și orașul Însurăței (și DN21). Făurei este un important nod feroviar, al V-
lea din țară după numărul de legături cu alte localități, prin intermediul magistralelor 700 și 600
(electrificate) și a liniei secundare 702. În imediata vecinătate și parțial pe teritoriul său administrativ este
amplasat un important inel feroviar de încercare, inaugurat în 1978 46.
Istoric. După anul 1540, după ce Brăila a devenit raia turcească, este posibil ca reședința județului Brăila să
se fi mutat în localitatea Făurei. Până în anul 1926 Făurei a fost sat component al comunei Surdila-Greci,
care dispunea de o judecătorie rurală începând cu anul 1908, iar din 1929 a devenit comună, cu o populație
de 492 locuitori. În anul 1872 a fost finalizată calea ferată București- Galați ceea ce a contribuit semnificativ
la dezvoltarea economică a localității. Începând cu anul 1950 localitatea a devenit reședință a raionului
Făurei din regiunea Galați. Comuna a fost declarată oraș prin Legea nr. 2/1968. În perioada ulterioară anului
1949, în cadrul localității au fost efectuate lucrări de sistematizare urbană și au fost realizare unități
industriale de prelucrare a resurselor zootehnice și industrie grea. 47
Demografie. Orașul prezenta, în anul 2020, 3.831 de locuitori și concentrează aproximativ 1,1% din
populația totală a județului și aproximativ 1,7% din populația totală din mediul urban al județului. Conform
datelor INS, în perioada 2008 – 2020, populația a cunoscut o scădere de aproximativ 13,6%. Valoarea
îmbătrânirii demografice din oraș era de 1.473 persoane vârstnice care revin la 1.000 de persoane tinere,
valoare peste media națională de 1.179‰ înregistrată la nivelul anului 2020. În anul 2019, rata sporului
natural (-7,5‰) a avut valoare negativă; de asemenea valoare negativă a avut și soldul migratoriu din
municipiu (populația după domiciliu 48) (-13) ceea ce s-a transpus printr-o scădere a numărului de locuitori
în urma mișcării migratorii de -3,3‰.
46
https://arhiva.orasulfaurei.ro/
47
48
58
TABEL 23: ÎNDEPLINIREA SETULUI DE INDICATORI MINIMALI PENTRU ORAȘUL FĂUREI
INDICATORI MINIMALI DE DEFINIRE A UNUI ORAȘ ORAȘUL FĂUREI

Populația ocupată în activități 75% 89,1%
neagricole (% din totalul populației
ocupate)
Dotarea locuințelor cu instalații de 70% 95,8%
alimentare cu apă
Dotarea locuințelor cu baie și WC în 55% Locuințe cu baie: 59,5%
locuință (% din totalul locuințelor) Locuințe cu WC cu apă: 62,5%
* Locuințe fără WC cu apă (alt tip de
closet): 36,6%
Dotarea locuințelor cu instalație de 35% 43,3&
încălzire centrală (% din totalul
locuințelor)
Număr de paturi în spitale la 1000 de 7 19,8
locuitori
Unități de învățământ Liceal liceal
Dotări culturale și sportive Săli de spectacol, biblioteci, Biblioteci, Casa de cultură, Săli de
publice, spații pentru activități sport școlare
sportive
Străzi modernizate (% din lungimea 50% 100%
Străzi cu rețele de distribuție a apei 60% N/A (Cf. INS – Baza de date Tempo
(% din lungimea totală a străzilor) Online, lungimea rețelei de distribuție
a apei reprezintă 103,4% din
Străzi având conducte de canalizare 50% N/A (Cf. INS – Baza de date Tempo
(% din lungimea totală a străzilor) Online, lungimea conductelor de
canalizare reprezintă 105,9% din
Epurarea apelor uzate Racordarea la o stație de Indicator îndeplinit (depășește
epurare cu treaptă mecano- standardul minim, având și treaptă
chimică biologică)
Străzi cu rețele de hidranți exteriori 60% N/A
pentru stingerea incendiilor (% din
Spații verzi (parcuri, grădini publice 10 mp/loc 15,4 mp/loc
scuaruri) mp/loc
Depozit controlat de deșeuri cu acces - nu există depozite conforme pe
asigurat teritoriul orașului, aceasta fiind
amplasată în localitatea Muchea,
comuna Siliștea
59
Orașul Ianca
• Localitate de rang III (oraș) conform Legii nr.35/2001;
• Oraș încadrat în categoria orașelor mici (cu populație cuprinsă între 10.000 și 20.000 locuitori);
• Localitate urbană de importanță locală, cu funcții specializate (conform SDTR);
• Oraș care are în componența sa 6 sate: Berlești, Gara Ianca, Oprișenești, Perișoru, Plopu, Târlele
Filiu.
Amplasament. Orașul Ianca este localizat în zona de vest a județului și se învecinează cu următoarele
entități administrative teritoriale:
• În nord cu comuna Șuțești;
• În nord-est cu comuna Movila Miresii;
• În est cu comuna Traian;
• În sud-est cu comuna Bordei Verde;
• În sud cu comunele Zăvoaia și Cireșu;
• În vest cu comuna Mircea Vodă;
• În nord-vest cu comuna Vișani.
Accesibilitate. Orașul este străbătut de drumul național DN2B care facilitează legătura dintre municipiul
Brăila și municipiul Buzău. De asemenea, se conectează cu zona de nord a județului prin intermediul
drumului județean DJ221, către comuna Șuțești. Din perspectiva infrastructurii feroviare, acesta este
deservit de magistrala 700, care conectează municipiul București de municipiul Brăila și municipiul Galați.
Istoric. În anul 1892 județul Brăila a fost împărțit în 4 plăși, localitatea Ianca fiind reședința uneia dintre
acestea, situație care se menține până în perioada interbelică când înregistrează o populație de cca 2.500
– 3.000 locuitori; în 1918 comuna Ianca este alcătuită din două localități (Ianca și Plopu Nou). În anul 1918,
în Ianca, exista una din cele 5 judecătorii rurale din județ. La începutul sec. XX comuna a devenit un
important centru de producție a cerealelor și important târg la nivel județean. În perioada interbelică, în
anul 1922, în comuna Ianca a fost înființată singura școală secundară din mediul rural din județul Brăila. În
perioada interbelică comuna Ianca deține rol de centru polarizator la nivel local. După 1950 localitatea a
intrat în componența raionului Făurei. În perioada comunistă, ca efect al procesului de industrializare, în
Ianca au fost construite unități industriale destinate prelucrării produselor agricole și a produselor animale
specifice zonei. Comuna Ianca a fost declarată oraș în anul 1989. 49
Demografie. Orașul avea, în anul 2020, 10.624 de locuitori și concentrează aproximativ 3,1% din populația
totală a județului și aproximativ 4,8% din populația totală din mediul urban al județului Brăila. Conform
îmbătrânirii demografice din oraș era de 1.169 persoane vârstnice care revin la 1.000 de persoane tinere,
valoare sub media națională de 1,179‰. În anul 2019, rata sporului natural (-4,0‰) a avut valoare
49
60
negativă; de asemenea valoare negativă a avut și soldul migratoriu din municipiu (populația după domiciliu
50
) (-21) ceea ce s-a transpus printr-o scădere a numărului de locuitori în urma mișcării migratorii de -2,0‰.
TABEL 24: ÎNDEPLINIREA SETULUI DE INDICATORI MINIMALI PENTRU ORAȘUL IANCA
INDICATORI DE DEFINIRE AI UNUI ORAȘ ORAȘUL IANCA

Populația ocupată în activități neagricole (% din 75% 69,6%
Dotarea locuințelor cu instalații de alimentare 70% 90,8%
cu apă
Dotarea locuințelor cu baie și WC în locuință (% 55% Locuințe cu baie: 40,4%
din totalul locuințelor) Locuințe cu WC cu apă:
39,6%
* Locuințe fără WC cu apă
(alt tip de closet): 21,8%
Dotarea locuințelor cu instalație de încălzire 35% 23,4%
Număr de paturi în spitale la 1000 de locuitori 7 0
Unități de învățământ Liceal Liceal
Dotări culturale și sportive Săli de spectacol, biblioteci, Biblioteci, Casa de cultură,
publice, spații pentru activități Sali de sport școlare
sportive
Străzi modernizate (% din lungimea totală a 50% 87,5%
străzilor)
Străzi cu rețele de distribuție a apei (% din 60% N/A (Cf. INS – Baza de date
lungimea totală a străzilor) Tempo Online, lungimea
rețelei de distribuție a apei
reprezintă 204% din
Străzi având conducte de canalizare (% din 50% N/A (Cf. INS – Baza de date
conductelor de canalizare
reprezintă 208,4% din
Epurarea apelor uzate racordarea la o stație de Nu există stație de epurare,
epurare cu treaptă mecano- fiind utilizată stația de
chimică epurare din orașul Făurei
Străzi cu rețele de hidranți exteriori pentru 60% N/A
străzilor)
Spații verzi (parcuri, grădini publice scuaruri) 10 mp/loc 21,5
mp/loc
50
61
INDICATORI DE DEFINIRE AI UNUI ORAȘ ORAȘUL IANCA

Depozit controlat de deșeuri cu acces asigurat - Nu există depozite
conforme pe teritoriul
orașului, aceasta fiind
amplasată în localitatea
Muchea, comuna Siliștea
• Localitate de rang III (oraș) conform Legii nr.351/2001;
• Oraș cu o populație de sub 10.000 de locuitori, încadrându-se în categoria orașelor foarte mici;
• Localitate urbană de importanță locală, cu funcții specializate (conform SDTR);
• Oraș care prezintă caracteristici rurale;
• Oraș care are în componența sa 3 sate: Lacu Rezii, Măru Roșu, Valea Călmățuiului.
Amplasament. Orașul Însurăței este localizat în zona de sud a județului și se învecinează cu următoarele
entități administrative teritoriale:
• În nord și nord-vest cu orașul Bordei Verde;
• În vest cu comuna Zăvoaia;
• În sud-vest cu comuna Dudești;
• În sud cu comunele Bărăganul și Victoria;
• În sud-est cu comuna Berteștii de Jos;
• În vest cu comunele Stăncuța și Tufești;
• În nord-est cu comuna Viziru.
Accesibilitate. Orașul este străbătut de drumul european E584 (DN21) care facilitează legătura dintre
municipiul Brăila, municipiul Slobozia și municipiul Călărași. De asemenea, se conectează cu zona de nord-
vest a județului prin intermediul drumului județean DJ203 către orașul Făurei.
Istoric. Localitatea Însurăței a fost înființată în anul 1879, pe locul fostului sat Pârdăleni, pe domeniul Brăilei
(domeniul fostei raiale), ca urmare a procesului de colonizare și de împroprietărire a ”însurățeilor”
proveniți din comuna Viziru, cu terenurile ale moșiei; populația inițială a localității a fost de 508 locuitori.
În 1918, localitatea Însurăței era inclusă în plasa Viziru, având o populație de circa 4.000 locuitori, populație
care a crescut până la cca 4.600 locuitori în 1929. La începutul sec. XX comuna a devenit un important
centru de producție a cerealelor și important târg la nivel județean. După anul 1950, comuna Însurăței a
intrat în componența raionului Brăila. Comuna a fost declarată oraș în anul 1989. În perioada de
industrializare forțată de după 1949, în comuna Însurăței au fost înființate unități industriale de prelucrare
a produselor animale și a produselor agricole și unități de industrie grea. 51
Demografie. Orașul Însurăței avea, în anul 2020, 6.879 de locuitori și reprezentând aproximativ 2% din
populația totală a județului și aproximativ 3,1% din populația totală a mediului urban județean. Conform
51
62
îmbătrânirii demografice din oraș era de 1.293 de persoane vârstnice care revin la 1.000 de persoane tinere,
valoare peste media națională de 1.156‰. În anul 2019, rata sporului natural (-5,8‰) a avut valoare
negativă; de asemenea valoare negativă a avut și soldul migratoriu din municipiu (populația după domiciliu
52
) (-17) ceea ce s-a transpus printr-o scădere a numărului de locuitori în urma mișcării migratorii de -2,4‰.
TABEL 25: ÎNDEPLINIREA SETULUI DE INDICATORI MINIMALI PENTRU ORAȘUL ÎNSURĂȚEI
INDICATORI MINIMALI DE DEFINIRE A UNUI ORAȘ ORAȘUL ÎNSURĂȚEI

Populația ocupată în activități neagricole (% din 75% 39%
Dotarea locuințelor cu instalații de alimentare 70% 90,1%
cu apă
Dotarea locuințelor cu baie și WC în locuință (% 55% Locuințe cu baie: 22,8%
din totalul locuințelor) Locuințe cu WC cu apă:
21,8%
* Locuințe fără WC cu apă
(alt tip de closet): 75,5%
Dotarea locuințelor cu instalație de încălzire 35% 2,3%
Număr de paturi în spitale la 1000 de locuitori 7 0
Unități de învățământ Liceal Liceal
Dotări culturale și sportive Săli de spectacol, biblioteci, Biblioteci, Săli de sport
publice, spații pentru activități școlare
sportive
Străzi modernizate (% din lungimea totală a 50% 33,9%
străzilor)
Străzi cu rețele de distribuție a apei (% din 60% N/A (Cf. INS – Baza de date
rețelei de distribuție a apei
reprezintă 94% din
Străzi având conducte de canalizare (% din 50% N/A (Cf. INS – Baza de date
conductelor de canalizare
reprezintă 76,6% din
Epurarea apelor uzate racordarea la o stație de Indicator îndeplinit
epurare cu treaptă mecano- (depășește standardul
chimică minim, având și treaptă
biologică)
52
63
INDICATORI MINIMALI DE DEFINIRE A UNUI ORAȘ ORAȘUL ÎNSURĂȚEI

Străzi cu rețele de hidranți exteriori pentru 60% N/A
străzilor)
Spații verzi (parcuri, grădini publice scuaruri) 10 mp/loc 2,9
mp/loc
Depozit controlat de deșeuri cu acces asigurat - Nu există depozite
conforme pe teritoriul
orașului, aceasta fiind
amplasată în localitatea
Muchea, comuna Siliștea
64
1.3.2. ANALIZA TERITORIALĂ A REȚELEI DE LOCALITĂȚI RURALE
Pentru județul Brăila, structura teritorială a rețelei de localități rurale cuprinde: 40 de comune,
reprezentând aproximativ 91% din totalul unităților administrativ teritoriale, respectiv 140 de sate dintre
care 9 aparțin orașelor și municipiilor, rezultând 131 sate care intră în componența celor 40 de comune.
Alături de municipii și orașe, acestea definitivează rețeaua de localități a județului Brăila.
Rețeaua de localități rurale, dominante ca număr dar inferioare mediului urban ca număr total de locuitori,
prezintă o dispersie relativ eterogenă în teritoriu, prin configurarea sa în condiții istorice, politice,
geografice și socio – economice diferite. Deși au evoluat în principal sub acțiunea factorilor economici și
sociali, așezările rurale au fost condiționate și de particularitățile cadrului natural (localizarea în raport cu
sursele de apă, resursele agricole și silvice, microclimate de adăpostire, terenuri prielnice extinderii etc.),
cu precădere a operațiunilor de împroprietărire desfășurate la nivel național, în a doua jumătate a sec. XIX.
TABEL 26: DISTRIBUȚIA LOCALITĂȚILOR DUPĂ NUMĂRUL DE SATE COMPONENTE, ANUL 2020
NUMĂR LOCALITĂȚI NUMĂR DE COMUNE PROCENT
1 localitate 6 13,6%
2 localități 11 25%
3 localități 9 20,5%
Sursa: Prelucrare proprie utilizând informațiile din cadrul Legii 290/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr.
2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României
2.3.2.1. Calitatea vieții în mediul rural
Accesibilitate
În cadrul analizei zonelor greu accesibile, au fost luate în considerare o serie de criterii precum nivelul de
accesibilitate, izocronele de accesibilitate, respectiv zonele cu risc la inundații, astfel că această corelare
este necesară pentru a identifica îndeosebi arealele cele mai vulnerabile din perspectiva accesibilității. În
ceea ce privește primul criteriu, au fost stabilite 3 niveluri de accesibilitate în funcție de numărul de drumuri
care deservesc așezarea, respectiv dacă artera este asfaltată sau nu, după cum urmează:
• Accesibilitate sporită: se consideră astfel în cazul așezărilor care sunt deservite de cel puțin 2
drumuri naționale și/sau județene asfaltate, fiind facilitată conexiunea acestora în teritoriu la nivel
județean/regional;
• Accesibilitate bună: se consideră astfel în cazul așezărilor care sunt deservite de 1 drum național
sau județean asfaltat, fiind facilitată conexiunea acestora în teritoriu la nivel județean/regional;
• Accesibilitate redusă: se consideră astfel în cazul așezărilor care sunt deservite de un drum
județean sau comunal neasfaltat, conexiunea în teritoriu fiind limitată la legături la nivel local în
condiții foarte neprielnice.
65
Nivelul de vulnerabilitate este cu atât mai sporit, cu cât în cazul ultimelor 2 categorii de accesibilitate se ia
în considerare inclusiv dacă drumul de acces către așezare trece peste un curs de apă. Acest aspect este
foarte important în contextul în care județul Brăila (care cuprinde sectoare din bazinele hidrografice ale
fluviului Dunărea și râurilor Siret, Buzău și Călmățui) este afectat de inundații severe, printre cele mai
devastatoare fiind cele din anii 1970, 1981, 2010, în cazul unora dintre acestea durat de desfășurare a
calamității ajungând și până la 150 de zile 53. Acestea au condus de multe ori la distrugerea căilor de acces
către localități, rămânând izolate în lipsa unei alternative pentru populație de a se deplasa spre/dinspre
localitate.
La nivelul județului Brăila, se remarcă o corelare între zonele cu probabilitate mare și medie de producere
a inundațiilor aferente celor 3 mari cursuri de apă (Buzău, Dunăre și Siret) și localitățile cu accesibilitate
scăzută sau bună, cu precădere în partea de nord și nord-vest a județului.
Localitățile cu accesibilitate bună sunt localizate, preponderent, în zona de luncă a Dunării din partea de
est a județului, în zona vest a județului, în teritoriul adiacent râului Buzău și zonei de lacuri cuprinsă între
acesta și limita județului și în partea de nord a județului.
Din categoria localităților rurale cu nivel de vulnerabilitate ridicat se remarcă existența celor două comune
(Frecăței și Mărașu) din care fac parte satele amplasate în Insula Mare a Brăilei, zonă geografică delimitată
de brațele fluviului Dunărea pentru care accesul se realizează doar pe cale fluvială, cu ajutorul bacului,
neexistând poduri rutiere; localitățile din acest areal geografic sunt încadrate în categoria localităților cu
accesibilitate redusă. Alte localități cu accesibilitate redusă sunt localizate cu precădere în partea de nord
a județului, în zonele de luncă ale cursurilor de apă Buzău și Siret (comunele Racovița, Scorțaru Nou,
Râmnicelu, Romanu, Siliștea, Măxineni) dar și în partea de sud-vest a județului, în zonele cu relief mai înalt
(peste 50m) (comunele Ciocile și Ulmu).
Din perspectiva izocronelor de accesibilitate la nivelul județului Brăila, se remarcă suprafețe întinse aflate
la peste 60 minute distanță față de localitățile urbane, cu precădere localitățile în partea de est, Insula
Mare a Brăilei și în partea de nord-vest (comuna Scorțaru Nou), dar și în partea de sud (comunele Dudești
și Ciocile). Se remarcă o suprapunere a zonelor cu accesibilitate scăzută, peste zonele aflate la distanțe de
peste 60 minute de localități urbane, în cazul zonei de est a județului. La nivel județean, se remarcă o
suprapunere relativă a localităților rurale cu accesibilitate redusă și a localităților cu aflate la peste 60
minute distanță față de localitățile urbane, cu precădere în partea de nord, de vest și centru-vest a județului.
53
ISU „Dunărea” al județului Brăila
66
FIGURA 11: NIVELUL DE ACCESIBILITATE A AȘEZĂRILOR URBANE ȘI RURALE DIN JUDEȚUL BRĂILA
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor Google Maps
67
FIGURA 12: IZOCRONELE DE ACCESIBILITATE PENTRU MUNICIPIILE ȘI ORAȘELE DIN JUDEȚUL BRĂILA
Sursa: Prelucrare proprie
68
FIGURA 13: AREALELE INUNDABILE AFERENTE RÂURILOR SIRET ȘI BUZĂU ȘI FLUVIULUI DUNĂREA, JUDEȚUL
BRĂILA
Sursa: Studiu de fundamentare 1, Cadrul natural, mediul, zonele de risc, Administrația Națională Apele Române
69
Demografie
În anul 2020, populația totală a județului Brăila era de 338.789 de locuitori, dintre care aproximativ 35% în
mediul rural (112.061 locuitori). Comparativ cu anul 2009, județul Brăila a înregistrat o scădere a populației
domiciliate de 9,9%, fenomen ce se manifestă atât în mediul urban (scădere de 11,1%) cât și în mediul rural
(scădere de 7,8%). În perioada 2009-2020, trei comune au înregistrat creșteri ale populației: comunele
Cazasu (creștere de 21,3%), Chiscani (creștere de 15.88%) și Vădeni (creștere 3,10%), grație pozițiilor
acestora în zona periurbană a municipiului Brăila. Celelalte 37 comune au înregistrat scăderi ale populației,
21 dintre acestea (52% din numărul total de comune) înregistrând scăderi de peste 10%: comunele
Bărăganul, Bordei Verde, Ciocile, Cireșu, Dudești, Frecăței, Grădiștea, Jirlău, Mărașu, Mircea Vodă, Racovița,
Râmnicelu, Romanu, Roșiori, Salcia Tudor, Stăncuța, Surdila-Greci, Tudor Vladimirescu, Tufești, Ulmu și
Vișani, acestea intrând în categoria localităților cu evoluție descendentă accentuată.
În ultimele 3 decenii, la nivel național, se înregistrează un proces continuu de îmbătrânire demografică
tradus prin creșterea numărului persoanelor vârstnice și diminuarea numărului tinerilor, generând valori
negative ale sporului natural, generând dificultăți în înlocuirea forței de muncă și o presiune crescândă
asupra sistemului de asistență socială oferit persoanelor pensionare. În anul 2020, județul Brăila înregistra
o rată a îmbătrânirii demografice de 1.597 de persoane vârstnice care revin la 1.000 de persoane tinere,
valoare cu mult peste media națională de 1.179 ‰. Localitățile din mediul rural (1.386‰), din acest punct
de vedere, au o situație un pic mai bună decât cele din mediul urban (1.743‰), însă și media acestora
rămâne situată peste media națională.
În mediul rural, 9 comune au înregistrat valori ale îmbătrânirii demografice mai mari decât media națională:
Siliștea, Viziru, Chiscani, Cazasu, Șuțești, Vădeni, Berteștii de Jos, Victoria și Unirea. Pe de altă parte,
comunele Ulmu, Salcia Tudor, Racovița și Surdila-Greci au înregistrat valori foarte ridicate ale îmbătrânirii
demografice, de peste 2.000 de bătrâni ce reveneau la 1.000 de locuitori tineri.
Rata sporului natural în județul Brăila, în perioada 2009-2019 a fost în mod constant negativă, cu valori
mult mai mici decât cele înregistrate la nivel național sau regional. La nivel județean, în anul 2019, rata
sporului natural era de -7,5‰, cu diferențe semnificative între mediul urban și rural: în mediul urban rata
sporului natural era de -6,4‰, în timp ce în mediul rural rata sporului natural era de -9,5‰. Comunele cu
cele mai scăzute valori ale ratei sporului natural sunt Racovița (-23,4‰) și Tudor Vladimirescu (-20,6‰),
de circa 3 ori mai mici decât media județeană; în timp ce, la nivelul anului 2019, s-a înregistrat o singură
comună cu o rată pozitivă a sporului natural, comuna Cazasu (0,3‰), din zona periurbană a municipiului
Brăila.
În ceea ce privește soldul migratoriu la nivel județean acesta a fost negativ în anul 2019, cu o valoare medie
de -1.731, cea mai mare parte pe fondul valorii negative a soldului migratoriu înregistrată în mediul urban.
La nivelul județului Brăila cele 13 comune care au înregistrat valori pozitive ale soldului migratoriu sunt:
Surdila-Găiseanca, Victoria, Racovița, Râmnicelu, Tufești, Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Tudor Vladimirescu,
Siliștea, Galbenu, Tichilești, Chiscani Și Cazasu. Cea mai mare creștere a numărului de locuitori în urma
mișcării migratorii s-a înregistrat în comuna Cazasu din zona periurbană a municipiului Brăila (24,4‰), în
timp ce cea mai mare scădere a numărului de locuitori în urma mișcării migratorii s-a înregistrat în comuna
Mărașu (-21,0‰) localizată pe Insula Mare a Brăilei, urmată de comunele Mircea Vodă, Roșiori, Berteștii
de Jos și Ulmu, cu valori cuprinse între -11,5‰ și -13,6‰.
În anul 2019, sporul natural și mișcarea migratorie au avut, în general, efecte de descreștere a populației
în majoritatea UAT-urilor din județ. Excepția de la această tendință o reprezintă comunele Cazasu (2,47%),
Chiscani (0,22%) și Siliștea (0,16%), care au înregistrat creșteri procentuale ale populației în anul 2019
datorită sporului natural pozitiv și/sau a sporului migratoriu pozitiv, toate trei comunele fiind amplasate în
vecinătatea municipiului Brăila. În categoria comunelor cu cea mai mare scădere a populației ca urmare a
valorilor negative ale sporului natural și mișcării migratorii se încadrează comunele Mărașu, Surdila-Greci,
Ulmu, Roșiori, Mircea Vodă, Bărăganul, Bordei Verde și Ciocile, cu scăderi ale populației de peste 2%.
70
FIGURA 14: SCHIMBAREA DEMOGRAFICĂ DATORATĂ SPORULUI NATURAL ȘI MIGRAȚIEI LA NIVEL DE UAT, ANUL
2019
71
FIGURA 15: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ RATA DE ÎMBĂTRÂNIRE DEMOGRAFICĂ ÎN ANUL 2020
Sursa: Studiu de Fundamentare: Secțiunea 5 – Structura socio-demografică - Prelucrare proprie pe baza datelor de la
INS – Baza de date TEMPO Online
72
Dezvoltare umană locală, marginalizare și sărăcie

Indicele dezvoltării umane locale (IDUL) măsoară capitalul total al localităților, considerat din perspectiva
dimensiunilor sale umană, de stare de sănătate, vitală și materială. Sărăcia comunitară măsurată prin
valorile reduse ale IDUL nu trebuie confundată cu simpla agregare a indicilor de consum sau de venituri la
nivel individual sau de gospodărie. Componenta de deficit de acces la bunuri publice este prezentă în mult
mai mare măsură în IDUL decât în ratele de sărăcie calculate la nivel local prin agregarea valorilor
individuale sau de gospodărie. 54
Județul Brăila face parte din categoria județelor cu dezvoltare umană locală medie-superioară, fiind pe
locul 20 din 41. În cazul județului Brăila, Indicele Dezvoltării Umane Locale (IDUL) are o valoare totală de
72 (48 în mediul rural și 84 în mediul urban), raportată la rezultatele RPL 2011; ceea ce încadrează județul
Brăila în categoria județelor mediu-superior dezvoltate 55.
Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România 56 (2014), în
județul Brăila, 14% din populație trăiește în zone cu dezvoltare medie, iar 74% în zone cu dezvoltare redusă
pe locuire, județul Brăila reprezentând, la nivel național, un exemplu tipic de sărăcie a locuirii, fiind județul
cu cea mai mare valoare, la nivel național. Prin prisma acestor parametrii, județul Brăila este un județ tipic
pentru dezvoltarea redusă a locuirii.
TABEL 27: POPULAȚIA DIN JUDEȚUL BRĂILA CARE TRĂIEȘTE ÎN LOCALITĂȚILE RURALE CE SE ÎNCADREAZĂ ÎN
DIFERITE CATEGORII DE DEZVOLTARE, ANUL 2011
PROCENTUL POPULAȚIEI CARE TRĂIEȘTE ÎN LOCALITĂȚILE RURALE CARE SE ÎNCADREAZĂ ÎN CATEGORIA:
DEZVOLTARE DEZVOLTARE
DEZVOLTARE
MEDIE SPRE MEDIE - DEZVOLTARE
CEL MAI MIC MEDIE SPRE
DEZVOLTARE DEZVOLTARE DEZVOLTARE MEDIE - DEZVOLTARE
NIVEL DE DEZVOLTARE
REDUSĂ MEDIE PRIN DEZVOLTARE CUPRINZĂTOARE
DEZVOLTARE REDUSĂ
PIAȚA DE EXPERIENȚA STRUCTURALĂ
LOCUIRE
MUNCĂ MOBILITĂȚII
Județul
Brăila –
populația 4% 74% 1% 14% 2% 5% -
din mediul
rural
Sursa: Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România, Banca Mondială, 2014
Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România (2014), în
județul Brăila 93,3% din populația mediului rural trăiește în zone nemarginalizate. Dintre cei 6,7% locuitori
care trăiesc în zone rurale marginalizate, 1,5% sunt comunități roma, 2,2% sunt comunități mixte etnic iar
3% sunt comunități non-roma. Din cele 40 de comune aflate în județul Brăila, 15 comune se confruntă cu
probleme de marginalizare, dintre care 3 au înregistrat situații de marginalizare severă; zonele
marginalizate sunt localizate pe teritoriile a 24 de sate din cele 15 comune.
54
Cf. Orașe competitive. Remodelarea geografiei economice a României, Banca Mondială, 2013, accesat de pe
https://www.fonduri-ue.ro/images/files/studii-analize/43814/Orase_competitive_-_raport_final.pdf
55
Cf. Orașe competitive. Remodelarea geografiei economice a României, Banca Mondială, 2013, accesat de pe
https://www.fonduri-ue.ro/images/files/studii-analize/43814/Orase_competitive_-_raport_final.pdf
56
http://documents.worldbank.org/curated/en/847151467202306122/Atlas-marginalized-rural-areas-and-local-
human-development-in-Romania
73
TABEL 28: COMUNELE DIN JUDEȚUL BRĂILA ÎN CARE SUNT ÎNREGISTRATE ZONE MARGINALOZATE, ANUL 2011
SATE COMPONENTE ÎN
CARE SUNT IDENTIFICATE % POP. RATA
SIRUTA COMUNA TIPUL MARGINALIZĂRII
ZONE MARGINALIZATE ROMĂ MARGINALIZĂRII
Ciocile, Chioibășești,
42968 Ciocile 2,14% 24+% Marginalizare severă
Chichinețu
43073 Dudești Tătaru 1,88% 12-<24% Marginalizare peste medie
43117 Frecăței Titcov 0,45% 12-<24% Marginalizare peste medie
43180 Galbenu Drogu 6,28% 6,1-<12% Marginalizare la medie
43493 Mărașu Țăcău 0,31% 6,1-<12% Marginalizare la medie
43652 Movila Miresii Movila Miresii, Esna 5,97% 6,1-<12% Marginalizare la medie
43732 Râmnicelu Râmnicelu, Constantinești 11,57% 12-<24% Marginalizare peste medie
43812 Roșiori Roșiori, Colțea, Florica 0,89% 24+% Marginalizare severă
44140 Șuțești Șuțești 27,48% 12-<24% Marginalizare peste medie
44202 Traian Silistraru 3,80% 6,1-<12% Marginalizare la medie
44300 Tufești Tufești 0% 0,1-<6,1% Marginalizare sub medie
44328 Ulmu Ulmu, Jugureanu 2,61% 24+% Marginalizare severă
44435 Victoria Victoria 1,69% 6,1-<12% Marginalizare la medie
44505 Viziru Viziru, Lanurile 18,02% 6,1-<12% Marginalizare la medie
44532 Zăvoaia Zăvoaia, Dudescu 3,68% 12-<24% Marginalizare peste medie
Sursa: Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România, 2014, Banca Mondială
În mediul rural din județ doar o localitate rurală este considerată ca fiind foarte bine dezvoltată (dezvoltare
comprehensivă), aceasta înregistrând cea mai mare valoare a Indicelui Dezvoltării Umane Locale (IDUL) din
județ, și anume satul Vărsătura din comuna Chiscani, amplasată în zona periurbană a municipiului Brăila.
Satele cu dezvoltare medie – ridicată sunt localizate în zona periurbană a municipiului Brăila, în timp ce
satele cu dezvoltare scăzută (cea mai mică dezvoltare) se regăsesc, cu precădere în partea de vest și în
partea de sud a județului.
În mediul rural al județului Brăila, gruparea celor 132 localități rurale (sate) cu populație de peste 50
locuitori (raportat la RPL 2011), în funcție de tipul dezvoltării umane locale se face după cum urmează:
• Cea mai mică dezvoltare (dezvoltare scăzută): 23 sate;
• Dezvoltare medie – scăzută: 83 sate;
• Dezvoltare medie: 16 sate;
• Dezvoltare medie – ridicată: 9 sate;
• Dezvoltare comprehensive: un sat.
74
FIGURA 16: INDICELE DEZVOLTĂRII UMANE LOCALE LA NIVEL DE LOCALITATE, ANUL 2011
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Banca Mondială
75
Ocupare și șomaj
În conformitate cu datele de la Recensământul Populației și al Locuințelor din anul 2011, procentul
populației ocupate din populația totală aptă de muncă (15-64 ani), era de 63,4% la nivelul județului Brăila
și de 76,6% la nivelul mediului rural, cu o valoare peste media localităților urbane. În total, 24 comune
înregistrau valori mai mari decât media localităților rurale, în timp ce 8 comune înregistrau ponderi mai
mari de 90%: Victoria, Vișani, Grădiștea, Galbenu, Salcia Tudor, Racovița, Râmnicelu și Ciocile.
În mediul rural se regăsește mai puțin de jumătate din populația ocupată a județului (40,9%), conform
datelor de la RPL 2011. Distribuția populației ocupate din mediul rural, pe domenii de activitate, relevă
faptul că 76,1% din populația ocupată din mediul rural, desfășoară activități în domeniul agricol, 6% în
activități industriale, 3% în construcții, 4% în activități comerciale, 2% în servicii 57 și 8% în alte activități.
În ceea ce privește ponderea populației ocupate în agricultură, în raport cu populația totală ocupată,
majoritatea comunelor înregistrează valori de peste 70% (cu o medie rurală de 76,1%). Excepții de la
această regulă tendință sunt comunele Cazasu, Chiscani și Vădeni (amplasate în vecinătatea municipiului
Brăila), cu o pondere de sub 55%, precum și comunele Măxineni, Surdila-Găiseanca și Tichilești, cu o
pondere sub 70%, amplasate în vecinătatea centrelor urbane sau în lungul principalelor circulații naționale.
TABEL 29: PONDEREA POPULAȚIEI OCUPATE ȘI PONDEREA POPULAȚIEI OCUPATE ÎN AGRICULTURĂ ÎN MEDIUL
RURAL DIN JUDEȚUL BRĂILA, ANUL 2011
PONDEREA POPULAȚIEI OCUPATE PONDEREA PERSOANELOR OCUPATE

UAT
DIN POPULAȚIA APTĂ DE MUNCĂ ÎN AGRICULTURĂ
Județul Brăila 63,4% 35,5%
Mediul urban 56,6% 7,3%
Mediul rural 76,6% 76,1%
Comuna Bărăganul 65% 75%
Comuna Berteștii de Jos 71% 78%
Comuna Bordei Verde 84% 77%
Comuna Cazasu 65% 46%
Comuna Chiscani 69% 48%
Comuna Ciocile 101% 86%
Comuna Cireșu 81% 80%
Comuna Dudești 65% 76%
Comuna Frecăței 83% 88%
Comuna Galbenu 92% 85%
Comuna Gemenele 79% 78%
Comuna Grădiștea 92% 85%
Comuna Gropeni 64% 70%
Comuna Jirlău 79% 80%
Comuna Mărașu 79% 86%
Comuna Măxineni 76% 63%
Comuna Mircea Vodă 63% 71%
Comuna Movila Miresii 79% 75%
Comuna Racovița 95% 75%
Comuna Râmnicelu 99% 87%
57
Transport și depozitare, hoteluri și restaurante, informații și comunicații, intermedieri financiare și asigurări,
tranzacții imobiliare
76
PONDEREA POPULAȚIEI OCUPATE PONDEREA PERSOANELOR OCUPATE

UAT
DIN POPULAȚIA APTĂ DE MUNCĂ ÎN AGRICULTURĂ
Comuna Romanu 83% 76%
Comuna Roșiori 83% 85%
Comuna Salcia Tudor 93% 85%
Comuna Scorțaru Nou 82% 83%
Comuna Siliștea 71% 76%
Comuna Stăncuța 84% 84%
Comuna Surdila-Găiseanca 77% 67%
Comuna Surdila-Greci 68% 75%
Comuna Șuțești 61% 78%
Comuna Tichilești 60% 66%
Comuna Traian 73% 76%
Comuna Tudor Vladimirescu 86% 81%
Comuna Tufești 76% 80%
Comuna Ulmu 80% 79%
Comuna Unirea 81% 85%
Comuna Vădeni 68% 53%
Comuna Victoria 90% 89%
Comuna Vișani 90% 88%
Comuna Viziru 69% 76%
Comuna Zăvoaia 88% 84%
La nivelul comunelor din județul Brăila, agricultura reprezintă activitatea principală, dominantă; dintre
acestea se remarcă o serie de comune cu procente ridicate, peste medie, ale populației ocupate în activități
neagricole, după cum urmează:
• Comunele în care se remarcă ponderi peste 10% ale populației ocupate în industrie sunt: Cazasu
(12,9%), Chiscani (15,7%), Gropeni (10,1%), Măxineni (19,1%), Siliștea (10,3%), Surdila-Găiseanca
(10,8%), Tichilești (11,9%), Vădeni (11,9%);
• Comunele în care se remarcă ponderi ridicate, peste medie, ale populației ocupate în domeniul
construcțiilor sunt: Cazasu, Chiscani, Bărăganul și Racovița.
• Comunele în care se remarcă ponderi ridicate, peste medie, ale populației ocupate în activități
comerciale sunt: Cazasu, Bărăganul, Chiscani, Jirlău, Tichilești și Vădeni.
• Comunele în care se remarcă ponderi ridicate, peste medie, ale populației ocupate în servicii sunt:
Surdila-Greci, Surdila-Găiseanca, Traian, Vădeni, Bărăganul, Cazasu, Chiscani, Cireșu.
Din aceste UAT rurale, se remarcă comunele din zona periurbană a municipiului Brăila (Cazasu, Chiscani,
Tichilești, Vădeni), comuna Măxineni și Bărăganul, comunele adiacente orașului Făurei (Surdila-Greci,
Surdila-Găiseanca).
În mediu rural își desfășoară activitatea 19,3% din firmele active din județul Brăila, aproape o treime dintre
acestea fiind localizate în cele 4 comune adiacente municipiului Brăila (Cazasu, Chiscani, Vădeni și
Siliștea).La nivelul anului 2019, din punct de vedere al numărului de firme raportat la 1.000 locuitori, cele
mai mari valori au fost înregistrate în comunele Racovița, Mărașu, Jirlău, Grădiștea (sub 5 firme/1.000
locuitori) în timp ce cele mai scăzute valori au fost înregistrate în comunele Cazasu (care depășește
77
municipiul Brăila), Chiscani și Siliștea (peste 20 firme/1.000 locuitori). De asemenea, comuna Jirlău este
UAT cu cea mai mare scădere a numărului de firme în perioada 2014-2029 (-46,2%).
În ceea ce privește cifra de afaceri totală a activităților economice din mediul rural, aceasta reprezintă
21,1 % din cifra de afaceri totală a județului Brăila; comuna Chiscani surclasând cele 3 orașe, în timp ce
orașul Făurei este surclasat de alte 20 comune. În ceea ce privește cifra de afaceri raportată la 1.000
locuitori, în anul 2019, cele mai bine clasate comune sunt Chiscani, Tufești, Vădeni, Gemenele, Măxineni și
Cazasu, cu valori de peste 25.000 lei/locuitor, în timp ce la polul opus se plasează comunele Racovița,
Grădiștea, Mărașu, Galbenu, Frecăței, Vișani și Berteștii de Jos, cu valori sub 3.000 lei/locuitor.
În ceea ce privește numărul de salariați, în anul 2019, în mediul rural se regăsesc 15,1% din numărul total
de salariați din județ, dintre aceștia, 17% fiind în comuna Chiscani (zona periurbană a municipiului Brăila),
cca 10% în comuna Măxineni și cca 8% în comuna Cazasu. La polul opus se regăsesc comunele Racovița și
Mărașu, cu sub 10 salariați. Prin raportarea numărului de salariați la numărul de locuitori, comunele cele
mai bine clasate sunt Măxineni, Chiscani, Gropeni, Cazasu, cu valori cuprinse între 107 și 166 salariați/1.000
locuitori (prin comparație municipiul Brăila dispune de 163,4 salariați/1.000 locuitori și orașul Ianca de 92,2
salariați/1.000 locuitori). La polul opus se află comunele Racovița, Mărașu, Grădiștea, Vișani, Galbenu și
Roșiori, cu mai puțin de 15 salariați/1.000 locuitori.
78
FIGURA 17: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ PONDEREA POPULAȚIEI OCUPATE DIN POPULAȚIA APTĂ DE MUNCĂ,
ANUL 2011
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011
79
FIGURA 18: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ PONDEREA PERSOANELOR OCUPATE ÎN AGRICULTURĂ DIN TOTALUL
PERSOANELOR OCUPATE, ANUL 2011
80
Șomajul măsurat de INS ca pondere a șomerilor înregistrați în totalul resurselor de muncă în anul 2020
(populația după domiciliu cu vârsta cuprinsă între 18-62 ani) are valori de peste 12% în 5 comune (Ciocile,
Galbenu, Jirlău, Vișani și Viziru), cu o cotă maximă de 27,3% în comuna Galbenu. Din numărul total de 40
de comune din județul Brăila, doar 17 comune înregistrează valori ale șomajului sub media națională de
2,1% (Chiscani, Gropeni, Gemenele, Bordei Verde, Tufești, Salcia Tudor, Tudor Vladimirescu, Vădeni,
Tichilești, Mărașu, Cazasu, Măxineni, Romanu, Scorțaru Nou, Siliștea, Traian, Frecăței).
În perioada 2010-2020 se remarcă scăderi ale șomajului în aproape toate comunele județului Brăila;
singurele 3 comune în care șomajul a înregistrat creșteri în perioada 2010 – 2020 sunt Galbenu, Jirlău și
Ciocile. Cele mai mari scăderi ale șomajului, în perioada 2010-2020, cele mai mari scăderi ale șomajului au
fost înregistrate în comunele Mărașu, Racovița și Bordei Verde, cu scăderi de peste 10%.
TABEL 30: PONDEREA ȘOMERILOR ÎNREGISTRAȚI ÎN TOTALUL RESURSELOR DE MUNCĂ ÎN MEDIUL RURAL DIN
JUDEȚUL BRĂILA
PONDEREA ȘOMERILOR ÎNREGISTRAȚI ÎN TOTALUL RESURSELOR DE

SIRUT MUNCĂ (%)
UAT
A
2010 2020 2020 vs.2010
42824 Comuna Bărăganul 6,2 7,3 1,1
42842 Comuna Berteștii de Jos 4,9 5,9 1
42913 Comuna Bordei Verde 9,6 1,3 -8,3
44560 Comuna Cazasu 2,5 0,7 -1,8
42708 Comuna Chiscani 2,5 1,6 -0,9
42968 Comuna Ciocile 4,8 13,1 8,3
43019 Comuna Cireșu 19,9 8,9 -11,0
43073 Comuna Dudești 11,4 8 -3,4
43117 Comuna Frecăței 5,8 0,4 -5,4
43180 Comuna Galbenu 23,2 27,3 4,1
43242 Comuna Gemenele 3,2 1,4 -1,8
43279 Comuna Grădiștea 13,3 7,7 -5,6
43313 Comuna Gropeni 6 1,5 -4,5
43466 Comuna Jirlău 12,6 15,7 3,1
43493 Comuna Mărașu 12,7 0,9 -11,8
43563 Comuna Măxineni 4,2 0,7 -3,5
43625 Comuna Mircea Vodă 9,4 5,3 -4,1
43652 Comuna Movila Miresii 6,4 4,4 -2
43698 Comuna Racovița 12,5 2,2 -10,3
43732 Comuna Râmnicelu 10,6 3,3 -7,3
43787 Comuna Romanu 3 0,7 -2,3
43812 Comuna Roșiori 12,7 9,8 -2,9
43867 Comuna Salcia Tudor 2,5 1,1 -1,4
43929 Comuna Scorțaru Nou 3,7 0,7 -3
81
PONDEREA ȘOMERILOR ÎNREGISTRAȚI ÎN TOTALUL RESURSELOR DE

SIRUT MUNCĂ (%)
UAT
A
2010 2020 2020 vs.2010
43992 Comuna Siliștea 2,3 0,7 -1,6
44060 Comuna Stăncuța 9,8 4,2 -5,6
44113 Comuna Surdila- 6,7 5,5 -1,2
Găiseanca
42771 Comuna Surdila-Greci 10,8 7,7 -3,1
44140 Comuna Șuțești 12,3 6,4 -5,9
44177 Comuna Tichilești 6,9 1,0 -5,9
44202 Comuna Traian 4,3 0,5 -3,8
44257 Comuna Tudor 3,1 1,1 -2,0
Vladimirescu
44300 Comuna Tufești 4,4 1,2 -3,2
44328 Comuna Ulmu 12,8 6,9 -5,9
44355 Comuna Unirea 8,9 3,3 -5,6
44391 Comun Vădeni 1,9 1,1 -0,8
44435 Comuna Victoria 2,1 4,3 2,2
44462 Comuna Vișani 22,8 20,2 -2,6
44505 Comuna Viziru 13,9 12,5 -1,4
44532 Comuna Zăvoaia 12,1 7,1 -5,0
82
FIGURA 19: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ PONDEREA ȘOMERILOR ÎNREGISTRAȚI DIN TOTALUL RESURSELOR DE
MUNCĂ, ANUL 2020
83
Calitatea locuirii în mediul rural

La nivelul județului Brăila, în anul 2019, în mediul rural, existau 50.877 de locuințe, ceea ce reprezenta
aproximativ 36,6% din numărul total al locuințelor din județ. În cifre absolute, localitățile cu cel mai mare
număr de locuințe erau: Chiscani (2515 locuințe), Viziru (2472 locuințe) și Tufești (2032 locuințe). La polul
opus se află 6 de comune cu un număr de locuințe cuprins între 500 și 1.000 de locuințe fiecare (Surdila-
Greci, Scorțaru Nou, Gemenele, Romanu, Siliștea, Râmnicelu) și două comune care aveau mai puțin de 500
de locuințe fiecare (Frecăței și Racovița).
Distribuția teritorială a indicatorului număr de locuințe la 1.000 de locuitori relevă o medie de 454 locuințe
la 1.000 de locuitori ai mediului rural, doar 12 comune plasându-se peste această valoare medie. Valoarea
minimă a indicelui este de 346,6 locuințe/ 1.000 de locuitori, în comuna Bereștii de Jos în timp ce valoarea
maximă este înregistrată în comuna Racovița cu 573,1 locuințe/ 1.000 de locuitori (maximum înregistrat la
nivel județean). Comparativ cu media județeană de 409 de locuințe/1.000 locuitori, doar 13 comune
înregistrează valori sub acest indicator.
TABEL 31: GRUPAREA UAT-URILOR ÎN MEDIUL RURAL DUPĂ NUMĂRUL DE LOCUINȚE RAPORTATE LA 1.000 DE
LOCUITORI, ANUL 2019
NUMĂR DE LOCUINȚE LA 1.000 DE LOCUITORI NUMĂR DE COMUNE

între 300 și 400 10
între 400 și 450 18
între 450 și 500 6
între 500 și 575 6
În anul 2019, în mediul rural se regăseau 212 locuințe aflate în proprietate publică ceea ce reprezintă 0,42%
din numărul total de locuințe în mediul rural în județul Brăila, și 9,5% din numărul total de locuințe aflate
în proprietate publică din județul Brăila. În 12 din cele 40 de comune nu era nicio locuință aflată în
proprietate publică, în timp ce comuna cu cele mai multe locuințe în proprietate publică este comuna
Chiscani (cu 42 de locuințe); de asemenea în timp ce în fiecare dintre comunele Stăncuța, Cireșu, Tichilești
și Șutești se găseau mai mult de 20 locuințe aflate în proprietate publică.
În mediul rural, în anul 2019, valoarea medie a suprafeței locuibile aferentă unui locuitor este de 18,05
mp/locuitor, valoare aflată cu puțin peste valoarea minimă de 18 mp/locuitor, recomandată de legislația
în vigoare și cu mult peste valoarea medie județeană de 16,23 mp/locuitor; se constată astfel, că, din acest
punct de vedere, calitatea locuirii în mediul rural este mai ridicată prin comparație cu calitatea locuirii din
mediul urban (unde valoarea medie a suprafeței locuibile aferentă unui locuitori este de 15,24 mp/locuitor).
În mediul rural valorile extreme sunt înregistrate în comuna Surdila-Găiseanca (8,58 mp/locuitor) și în
comuna Cazasu (24,85 mp/locuitor). Suprafața medie aferentă unui locuitor este în 31 comune sub media
națională (19,6 mp/locuitor) și în cazul a 21 comune, sub valoarea minimă de 18mp/locuitor, prevăzută
prin Legea nr. 114/1996.
TABEL 32: GRUPAREA UAT-URILOR DIN MEDIUL RURAL DUPĂ SUPRAFAȚA LOCUIBILĂ AFERENTĂ UNUI LOCUITOR,
ANUL 2019
SUPRAFAȚA LOCUIBILĂ AFERENTĂ UNUI LOCUITOR (MP/LOCUITOR) NUMĂR DE COMUNE

sub 16 mp/loc 5
între 16 mp/loc și 17 mp/loc 5
84

În ceea ce privește calitatea fondului de locuințe, conform datelor RPL 2011, mediul rural din județul Brăila
se distinge printr-un procent foarte ridicat de locuințe construite din materiale nedurabile (chirpici și
paiantă) (84%); valori îngrijorătoare sunt semnalate, de asemenea, la nivelul mediului urban, în orașele
Însurăței (75%), Ianca (59%) și Făurei (34%). În mediul rural, în 6 comune peste 90% din locuințe sunt
realizate din materiale nedurabile (chirpici și paiantă) (comunele Salcia Tudor, Bordei Verde, Berteștii de
Jos, Scorțaru Nou, Surdila-Găiseanca și Mărașu), în timp ce valoarea minimă (62%) se înregistrează în
comuna Cazasu.
La nivelul mediului rural al județului Brăila, conform datelor RPL 2011, 16% din numărul total de locuințe
sunt construite după anul 1990, valoare egală cu media județeană. Din punct de vedere al vechimii
locuințelor, se remarcă comunele Chiscani și Cazasu cu ponderi de 40%, respectiv 44% al locuințelor
construite post 1990. La polul opus se află comunele Grădiștea, Surdila-Găiseanca, Frecăței și Bărăganul,
unde sub 10% din locuințe sunt construite după anul 1990.
În ceea ce privește conectarea locuințelor la rețele tehnico-edilitare, situația la nivel de județ nu era una
favorabilă în anul 2011. Datele colectate la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011 identifică doar
două comune (Chiscani și Vișani) aveau un procent mai mari de 90% de locuințe racordate la rețeaua de
alimentare cu apă, în timp ce 10 comune aveau mai puțin de 50% dintre locuințe racordate la rețeaua de
alimentare cu apă. În ceea ce privește racordarea locuințelor la infrastructura de canalizare, doar comuna
Cazasu depășește procentul de 50%, în timp ce 35 comune au sub 20% din locuințe racordate la
infrastructura de canalizare.
TABEL 33: CALITATEA LOCUIRII ÎN MEDIUL RURAL, ANUL 2011
SIRUTA DENUMIRE % LOCUINȚE % LOCUINȚE % CLĂDIRI DE % LOCUINȚE

RACORDATE LA RACORDATE LA LOCUIT DIN CONSTRUITE
APĂ CURENTĂ CANALIZARE CHIRPICI ȘI DUPĂ 1990
PAIANTĂ
42824 Comuna Bărăganul 54% 15% 79% 9%

42842 Comuna Berteștii de Jos 55% 7% 92% 17%
42913 Comuna Bordei Verde 77% 15% 91% 12%
44560 Comuna Cazasu 76% 53% 62% 44%
42708 Comuna Chiscani 90% 49% 71% 40%
42968 Comuna Ciocile 8% 7% 88% 13%
43019 Comuna Cireșu 9% 5% 84% 11%
43073 Comuna Dudești 13% 8% 78% 11%
43117 Comuna Frecăței 31% 5% 83% 10%
43180 Comuna Galbenu 71% 15% 78% 14%
43242 Comuna Gemenele 78% 14% 79% 11%
43279 Comuna Grădiștea 80% 18% 83% 8%
43313 Comuna Gropeni 79% 14% 88% 19%
43466 Comuna Jirlău 88% 16% 79% 14%
85
SIRUTA DENUMIRE % LOCUINȚE % LOCUINȚE % CLĂDIRI DE % LOCUINȚE

RACORDATE LA RACORDATE LA LOCUIT DIN CONSTRUITE
APĂ CURENTĂ CANALIZARE CHIRPICI ȘI DUPĂ 1990
PAIANTĂ
43493 Comuna Mărașu 16% 6% 94% 13%

43563 Comuna Măxineni 81% 11% 83% 14%
43625 Comuna Mircea Vodă 72% 21% 88% 14%
43652 Comuna Movila Miresii 75% 20% 87% 13%
43698 Comuna Racovița 51% 7% 87% 11%
43732 Comuna Râmnicelu 54% 11% 86% 16%
43787 Comuna Romanu 65% 11% 81% 15%
43812 Comuna Roșiori 49% 8% 84% 11%
43867 Comuna Salcia Tudor 69% 6% 90% 12%
43929 Comuna Scorțaru Nou 84% 9% 92% 14%
43992 Comuna Siliștea 63% 27% 73% 32%
44060 Comuna Stăncuța 65% 14% 85% 16%
44113 Comuna Surdila-Găiseanca 77% 15% 92% 8%
42771 Comuna Surdila-Greci 75% 18% 86% 11%
44140 Comuna Șuțești 54% 9% 83% 10%
44177 Comuna Tichilești 71% 22% 84% 23%
44202 Comuna Traian 57% 11% 88% 17%
44257 Comuna Tudor
Vladimirescu 60% 9% 86% 14%
44300 Comuna Tufești 71% 16% 89% 12%
44328 Comuna Ulmu 11% 8% 86% 12%
44355 Comuna Unirea 57% 7% 89% 10%
44391 Comun Vădeni 71% 19% 79% 24%
44435 Comuna Victoria 33% 9% 89% 14%
44462 Comuna Vișani 94% 14% 83% 10%
44505 Comuna Viziru 38% 11% 83% 14%
44532 Comuna Zăvoaia 27% 10% 87% 16%
Sursa: Recensământului Populației și al Locuințelor 2011
86
FIGURA 20: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ NUMĂRUL TOTAL AL LOCUINȚELOR, ANUL 2019
87
FIGURA 21: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ NUMĂRUL LOCUINȚELOR PUBLICE, ANUL 2019
88
FIGURA 22: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ NUMĂRUL LOCUINȚELOR RAPORTAT LA 1.000 LOCUITORI, ANUL
2019
89
FIGURA 23: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ SUPRAFAȚA LOCUIBILĂ AFERENTĂ UNUI LOCUITOR, ANUL 2011
90
FIGURA 24: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ PONDEREA LOCUINȚELOR CONECTATE LA APĂ CURENTĂ, ANUL 2011
91
FIGURA 25: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ PONDEREA LOCUINȚELOR CONECTATE LA CANALIZARE, ANUL 2011
92
FIGURA 26: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ PONDEREA LOCUINȚELOR CONSTRUITE DIN CHIRPICI ȘI PAIANTĂ,
ANUL 2011
93
FIGURA 27: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ PONDEREA LOCUINȚELOR CONSTRUITE DUPĂ ANUL 1990
94
2.3.2.2. Dotări și servicii în mediul rural
Infrastructura de învățământ
Structura serviciilor de educație la nivelul mediului rural al județului Brăila relevă existența în majoritatea
comunelor a nivelurilor preșcolar, primar și gimnazial, fie ca structuri cu personalitate juridică, fie ca entități
arondate (de exemplu, grădinițele funcționează în clădirile școlilor și liceelor sau în clădiri separate, dar
care aparțin de școli și licee). În mediul rural există un singur liceu în comuna Măxineni, iar în comuna
Grădiștea există o școală profesională, nefiind prezente unități de învățământ postliceal.
În cifre absolute, numărul unităților de învățământ s-a redus treptat, în mediul rural, ajungând din anul
2008 de la 49 de unități școlare la 41 de unități școlare în anul 2019. Raportul referitor la populație
școlară/unități de învățământ a înregistrat o descreștere constantă în perioada 2008-2019: de la 340 de
elevi la 297 de elevi per unitate de învățământ.
TABEL 34: DISTRIBUȚIA NUMĂRULUI DE UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMÂNT ÎN MEDIUL RURAL 58, ANUL ȘCOLAR 2020-2021
NUMĂR TOTAL NIVEL NIVEL PRIMAR ȘI NIVEL

SIRUTA UAT
UNITĂȚI PREȘCOLAR GIMNAZIAL LICEAL
42824 Comuna Bărăganul 2 1 1 -

Comuna Berteștii de
42842 5 3 2 -
Jos
42913 Comuna Bordei Verde 6 3 3 -
44560 Comuna Cazasu 2 1 1 -

42708 Comuna Chiscani 3 2 1 -
42968 Comuna Ciocile 4 2 2 -
43019 Comuna Cireșu 6 4 2 -
43073 Comuna Dudești 4 2 2 -
43117 Comuna Frecăței 6 3 3 -
43180 Comuna Galbenu 6 4 2 -
43242 Comuna Gemenele 2 1 1 -
43279 Comuna Grădiștea 3 2 - 1 59
43313 Comuna Gropeni 2 1 1 -
43466 Comuna Jirlău 2 1 1 -
43493 Comuna Mărașu 8 5 3 -
43563 Comuna Măxineni 5 4 - 1 60
43625 Comuna Mircea Vodă 3 1 2 -
58
Structuri școlare cu personalitate juridică și structuri școlare arondate (fără personalitate juridică)
59
Școala profesională
60
Liceu tehnologic
95
NUMĂR TOTAL NIVEL NIVEL PRIMAR ȘI NIVEL

SIRUTA UAT
UNITĂȚI PREȘCOLAR GIMNAZIAL LICEAL
43652 Comuna Movila Miresii 5 3 2 -
43698 Comuna Racovița 2 1 1 -
43732 Comuna Râmnicelu 3 2 1 -
43787 Comuna Romanu 3 2 1 -
43812 Comuna Roșiori 5 3 2 -
43867 Comuna Salcia Tudor 4 3 1 -
43929 Comuna Scorțaru Nou 3 2 1 -
43992 Comuna Siliștea 5 3 2 -
44060 Comuna Stăncuța 4 2 2 -

Comuna Surdila-
44113 3 2 1 -
Găiseanca
42771 Comuna Surdila-Greci 5 3 2 -
44140 Comuna Șuțești 3 2 1 -
44177 Comuna Tichilești 3 2 1 -
44202 Comuna Traian 4 3 1 -

Comuna Tudor
44257 3 2 1 -
Vladimirescu
44300 Comuna Tufești 2 1 1 -
44328 Comuna Ulmu 3 2 1 -
44355 Comuna Unirea 4 2 2 -
44391 Comun Vădeni 4 2 2 -
44435 Comuna Victoria 4 2 2 -
44462 Comuna Vișani 2 1 1 -
44505 Comuna Viziru 2 1 1 -
44532 Comuna Zăvoaia 3 2 1 -
Sursa: Inspectoratul Școlar Județean Brăila
96
FIGURA 28: PREZENȚA DOTĂRILOR DE EDUCAȚIE LA NIVEL DE UAT, ANUL 2020
Sursa: Prelucrare proprie pe baza datelor de la Inspectoratul Școlar Județean, INS
97
Sănătate
În mediul rural, unele persoane nu au acces în mod regulat la serviciile medicale din cauza lipsei
personalului medical permanent și a costurilor ridicate pentru medicamente și transport. Adresabilitatea
serviciilor sanitare se referă la alegerea pe care o face pacientul de a merge sau nu la medic; motivele sunt
variate (venituri, nivel de educație), fiind influențate de accesibilitate (mijloace de transport existente,
existența dispensarelor sau a cabinetelor medicale, programul medicilor în localitate etc.).
În majoritatea comunelor sunt furnizate doar servicii medicale de bază (medicină de familie) și, în unele
comune, cabinete stomatologice și farmacii sau puncte farmaceutice.
În aproximativ toate UAT-urile din județ există cel puțin un cabinet de medicină de familie, excepție făcând
comunele Galbenu, Racovița, Roșiori, Salcia Tudor, Stăncuța, Surdila-Greci și Vișani. La nivel județean, cele
mai multe cabinete de medicină de familie funcționează în localitățile urbane, iar în comune numărul
acestora este de 1, cel mult 2 per UAT. De asemenea, există un număr de 84 de farmacii și puncte
farmaceutice distribuite în toate comunele din județ.
TABEL 35: DISTRIBUȚIA NUMĂRULUI DE UNITĂȚI SANITARE ÎN MEDIUL RURAL, ANUL 2019
CABINETE
MEDICALE CABINETE CABINETE
CABINETE FARMACIE SAU AMBULATORII
DE MEDICALE DE DE
SIRUTA DENUMIRE SPITALE STOMATOLOGICE PUNCT DE
FAMILIE SPECIALITATE MEDICINĂ
PRIVAT FARMACEUTIC SPECIALITATE
PRIVAT GENERALĂ
(PRIVAT)
42824 Comuna
- 1 1 3 - - -
Bărăganul
42842 Comuna
Berteștii de - 1 - 1 - - -
Jos
42913 Comuna
- 1 - 1 - - -
Bordei Verde
44560 Comuna
- 2 - 2 - - -
Cazasu
42708 Comuna
- 2 2 8 - - -
Chiscani
42968 Comuna
- 1 - 1 - - -
Ciocile
43019 Comuna
- 1 - 2 - - -
Cireșu
43073 Comuna
- 2 2 4 - - -
Dudești
43117 Comuna
- 1 - 2 - - -
Frecăței
43180 Comuna
- - - 2 - - -
Galbenu
43242 Comuna
- 1 1 2 - - -
Gemenele
43279 Comuna
- 1 - 2 - - -
Grădiștea
43313 Comuna
- 1 3 2 - - -
Gropeni
43466 Comuna
- 1 1 2 - - -
Jirlău
98
CABINETE
DE MEDICALE DE DE
PRIVAT GENERALĂ
(PRIVAT)
43493 Comuna
- 1 - 2 - - -
Mărașu
43563 Comuna
- 1 1 2 - - -
Măxineni
43625 Comuna
- 1 1 2 - - -
Mircea Vodă
43652 Comuna
Movila - 1 - 3 - - -
Miresii
43698 Comuna
- - - 2 - - -
Racovița
43732 Comuna
- 1 - 2 - - -
Râmnicelu
43787 Comuna
- 1 1 2 - - -
Romanu
43812 Comuna
- - - 1 - - -
Roșiori
43867 Comuna
- - - 2 - - -
Salcia Tudor
43929 Comuna
- 1 - 1 - - -
Scorțaru Nou
43992 Comuna
- 1 - 2 - - -
Siliștea
44060 Comuna
- - - 1 - - -
Stăncuța
44113 Comuna
Surdila- - 1 - 1 - - -
Găiseanca
42771 Comuna
- - - 1 - - -
Surdila-Greci
44140 Comuna
- 2 - 1 - - -
Șuțești
44177 Comuna
- 2 1 4 - - -
Tichilești
44202 Comuna
- 2 1 2 - - -
Traian
44257 Comuna
Tudor - 1 - 2 - - -
Vladimirescu
44300 Comuna
- 2 1 2 - - -
Tufești
44328 Comuna
- 1 - 2 - - -
Ulmu
44355 Comuna
- 1 - 2 - - -
Unirea
99
CABINETE
DE MEDICALE DE DE
PRIVAT GENERALĂ
(PRIVAT)
44391 Comun
- 1 - 2 - - -
Vădeni
44435 Comuna
- 2 - 3 - - -
Victoria
44462 Comuna
- - - 2 - - -
Vișani
44505 Comuna
- 2 - 5 - - -
Viziru
44532 Comuna
- 1 - 1 - - -
Zăvoaia
În anul 2018 61 în mediul rural se înregistrează o medie de numai 0,4 medici la 1.000 de locuitori și există 4
UAT-uri în care nu există niciun medic (Racovița, Stăncuța, Surdila-Greci și Vișani). Comunele care
înregistrează cele mai mici valori ale numărului de medici raportat la 1.000 de locuitori (sub 0,4) sunt
următoarele: Cireșu, Galbenu, Berteștii de Jos, Bărăganul, Jirlău, Zăvoaia, Viziru, Mircea Vodă, Gropeni,
Măxineni, Ulmu și Vădeni. Nu există comune care să înregistreze valori peste media județeană de 1,5/1.00
de locuitori), cele mai favorabile fiind de 0,8 medici/1.000 de locuitori în comunele Tichilești și Scorțaru
Nou.
În mediul rural nu există UAT-uri în care să nu profeseze niciun cadru sanitar mediu. Toate comunele
înregistrează valori asociate numărului de cadre sanitare medii/1.000 de locuitori (7,8) sub media
județeană, cu excepția comunei Racovița (10,7). Printre ce mai scăzute valori, sub media rurală de 2,2 cadre
sanitare medii/1.000 de locuitori, se regăsesc în comunele Traian, Râmnicelu, Galbenu, Tudor Vladimirescu,
Mărașu, Romanu, Gemenele, Dudești, Jirlău, Siliștea, Salcia Tudor, Tufești, Ciocile, Bordei Verde, Șuțești,
Roșiori, Măxineni, Cireșu, Victoria, Berteștii de Jos, Surdila-Găiseanca, Zăvoaia, Viziru, Vișani, Unirea,
Stăncuța, Movila Miresii, Gropeni, Ulmu, Cazasu, Mircea Vodă și Surdila-Greci.
61
Cel mai recent an pentru care se găsesc date disponibile pe platforma INS
100
FIGURA 29: PREZENȚA DOTĂRILOR DE SĂNĂTATE LA NIVEL DE UAT, ANUL 2019
101
FIGURA 30: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ NUMĂRUL DE MEDICI RAPORTAT LA 1.000 DE LOCUITORI, ANUL
2019
102
Cultură
În județul Brăila, În mediul rural, aproape în totalitate, dotările culturale se rezumă la bibliotecă și un tip
de infrastructură culturală – în cele mai multe cazuri, cămin cultural, toate comunele beneficiind de aceste
două tipuri de unități culturale. Dintre localitățile rurale se remarcă comuna Grădiștea, singura din județ în
care există un muzeu.
TABEL 36: PREZENȚA INFRASTRUCTURII CULTURALE ÎN UAT-URILE DIN JUDEȚUL BRĂILA, ANUL 2019
EXISTĂ/NU EXISTĂ MUZEE

DENUMIRE ȘI NIVEL
SIRUTA INFRASTRUCTURĂ NUMĂR BIBLIOTECI
AL LOCALITĂȚII
CULTURALĂ 62
42824 Comuna Bărăganul EXISTĂ 2
42842 Comuna Berteștii de EXISTĂ 3

Jos
42913 Comuna Bordei Verde EXSITĂ 2
44560 Comuna Cazasu EXSITĂ 2
42708 Comuna Chiscani EXISTĂ 2
42968 Comuna Ciocile EXISTĂ 2
43019 Comuna Cireșu EXISTĂ 2
43073 Comuna Dudești EXISTĂ 2
43117 Comuna Frecăței EXISTĂ 4
43180 Comuna Galbenu EXSITĂ 3
43242 Comuna Gemenele EXSITĂ 2
43279 Comuna Grădiștea EXISTĂ 2
43313 Comuna Gropeni EXISTĂ 2
43466 Comuna Jirlău EXISTĂ 2
43493 Comuna Mărașu EXISTĂ 2
43563 Comuna Măxineni EXISTĂ 2
43625 Comuna Mircea Vodă EXISTĂ 1
43652 Comuna Movila EXISTĂ 2

Miresii
43698 Comuna Racovița EXISTĂ 2
43732 Comuna Râmnicelu EXISTĂ 2
43787 Comuna Romanu EXISTĂ 2
62
https://www.google.ro/maps/search/camin+cultural+judet+br%C4%83ila/@45.0856352,26.6739698,9z/data=!3m1
!4b1 si https://salt.gov.ro/index.php si http://www.isubraila.eu/wp-content/uploads/2015/06/Anexa-nr.-6-situatia-
spatii-cazare.pdf
103
EXISTĂ/NU EXISTĂ MUZEE

DENUMIRE ȘI NIVEL
SIRUTA INFRASTRUCTURĂ NUMĂR BIBLIOTECI
AL LOCALITĂȚII
CULTURALĂ 62
43812 Comuna Roșiori EXISTĂ 2
43867 Comuna Salcia Tudor EXISTĂ 2
43929 Comuna Scorțaru Nou EXISTĂ 1
43992 Comuna Siliștea EXISTĂ 2
44060 Comuna Stăncuța EXISTĂ 3
44113 Comuna Surdila- EXISTĂ 63 1

Găiseanca
42771 Comuna Surdila-Greci EXISTĂ 2
44140 Comuna Șuțești EXISTĂ 64 1
44177 Comuna Tichilești EXISTĂ 1
44202 Comuna Traian EXISTĂ 2
44257 Comuna Tudor EXSITĂ 2

Vladimirescu
44300 Comuna Tufești EXISTĂ 2
44328 Comuna Ulmu EXISTĂ 2
44355 Comuna Unirea EXISTĂ 1
44391 Comun Vădeni EXISTĂ 3
44435 Comuna Victoria EXISTĂ 3
44462 Comuna Vișani EXISTĂ 1
44505 Comuna Viziru EXSITĂ 3
44532 Comuna Zăvoaia EXISTĂ 3
Sursa: INS – Baza de date TEMPO Online, Compania Națională de Investiții
63
https://www.cni.ro/proiecte/proiecte# (există proiecte asociate așezămintelor culturale care sunt, conform
Ordonanței de Urgență nr. 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale,
definite după cum urmează: „căminele culturale, casele de cultură, universitățile populare, școlile populare de arte și
meserii, centrele culturale, formațiile sau ansamblurile profesioniste pentru promovarea culturii tradiționale, centrele
zonale pentru educația adulților, centrele pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale și altele asemenea”)
64
Idem
104
1.4. BUGETE LOCALE

La nivelul anului 2020, administrațiile publice locale din județul Brăila au gestionat bugete totale în valoare
de 943.031.601 lei, ocupând locul 38 la nivel național și ultimul loc la nivel de regiunii Sud-Est după
Constanța (2.461.937.800 lei), Galați (1.724.297.526 lei), Buzău (1.207.156.211 lei), Vrancea
(1.136.191.970 lei) și Tulcea (1.071.944.525 lei); județul Brăila cumulează 11,04% din totalul bugetelor
locale din regiune. În context național, bugetele totale al UAT din județul Brăila reprezintă 1,3% din
bugetele totale cumulate la nivel național, valoarea totală fiind similară cu cea din județele Călărași, Sălaj
și Giurgiu sau cu Sectorul 6 al municipiului București.
Din această sumă totală, 42,2% a fost gestionată de către UAT-urile din mediul rural (397.579.631 lei),
36,2% de către municipiul Brăila (341.541.037 lei), 16,4% de către CJ Brăila (154.593.717 lei) și doar 5,2%
de către cele 3 orașe (Făurei, Ianca și Însurăței) (49.317.216 lei).
FIGURA 31: DISTRIBUȚIA VENITURILOR LOCALE DIN TOTALUL VENITURILOR LA NIVEL JUDEȚEAN, ANUL 2020
16.4%
Municipii
36.2%
Orașe
Comune
CJ Brăila
42.2%
5.2%
Sursa: Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul MLPDA
Referitor la localitățile urbane, se observă că municipiul Brăila deține o pondere de 87,4% (341,541,037 lei)
din totalul veniturilor realizate de administrațiile locale. Primăriile orașelor din județ înregistrează venituri
relativ modeste, între aproximativ 7 și 23 mil. lei/an, mult sub necesarul de investiții.
FIGURA 32: DISTRIBUȚIA VENITURILOR LOCALE PE UAT ÎN MEDIUL URBAN, ANUL 2020
1.9%
4.7%
6.1%
Municipiul Brăila
Orașul Făurei
Orașul Ianca
87.4%
105
FIGURA 33: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ VENITURILE TOTALE LA BUGET, ANUL 2020
Sursa: Prelucrare proprie pe baza informațiilor de la Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul
MLPDA
106
FIGURA 34: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ VENITURILE TOTALE LA BUGET AFERENTE UNUI LOCUITOR, ANUL
2020
MLPDA
107
Prin comparație cu mediul rural, în cazul celor 3 orașe se observă faptul că acestea sunt surclasate de un
număr considerabil de comune, după cum urmează:
• Comune cu bugete locale mai mari decât bugetul local al orașului Ianca (23.761.390 lei): comuna
Chiscani (26.458.973 lei);
• Comune cu bugete locale mai mari decât bugetul local al orașului Însurăței (18.259.414 lei):
comuna Stăncuța (18.404.584 lei);
• Comune cu bugete locale mai mari decât bugetul local al orașului Făurei (7.296.412 lei): comunele
Viziru (17.803.322 lei), Șuțești (17.390.114 lei), Gropeni (15.319.943 lei), Mărașu (12.927.231 lei),
Ulmu (12.370.682 lei), Tufești (12.186.003 lei), Movila Miresii (12.153.720 lei), Dudești (11.290.894
lei), Galbenu (11.156.196 lei), Măxineni (11.051.663 lei), Traian (10.939.915 lei), Jirlău (10.658.197
lei), Bordei Verde (10.589.925 lei), Mircea Vodă (10.548.212 lei), Surdila-Găiseanca (10.217.369 lei),
Bărăganu (10.008.723 lei), Ciocile (9.877.496 lei), Vădeni (9.795.036 lei), Surdila-Greci (9.689.392
lei), Zăvoaia (8.517.835 lei), Gemenele (8.239.434 lei), Frecăței (8.212.670 lei) și Cazasu (7.622.084
lei).
Există câteva UAT-uri rurale care au administrat sume foarte reduse. Astfel, 4 comune au încasat în anul
2020 mai puțin 1 milion EUR (4.800.000 lei) la bugetul local, acestea fiind: Romanu, Roșiori, Râmnicelu și
Racovița.
Din totalul încasărilor la bugetele locale realizate în anul 2020, doar 46,4% au fost venituri proprii (de ex.
cote defalcate din impozitul pe venit etc), în timp ce 33,8% au venit de la bugetul de stat sub formă de
sume defalcate din TVA pentru diferite destinații (echilibrarea bugetelor locale, finanțarea cheltuielilor
descentralizate etc.), restul de 19,8% provenind din fonduri UE sau din alte surse. La nivel județean se
detașează municipiul Brăila pentru care veniturile proprii au reprezentat 71,7% din veniturile totale.
Prin comparație, în județele mai dezvoltate economic ca urmare a atragerii de investiții și a încasărilor mari
din cotele defalcate din impozitul pe venit (de ex. Ilfov, Timiș, Brașov, Sibiu, Constanța, Cluj, Argeș și
Prahova), veniturile proprii au depășit 50% din bugetul total, transferurile de la nivelul administrației
centrale fiind mult mai reduse.
La nivelul județului Brăila, cel mai mare dezechilibru bugetar se înregistrează la nivelul comunelor, unde
veniturile proprii reprezintă doar 29,3% din buget, față de cele ale orașelor, de 50,2%.
108
FIGURA 35: SURSE DE VENIT LA BUGETELE LOCALE, ANUL 2020
Județul Brăila 437802521 318981574 159730421
Municipii 244788748 85925562
Orașe
Comune 116475484 246368370 139772909
CJ Brăila 95723756
0 200000000 400000000 600000000 800000000 1E+09
Venituri proprii Sume defalcate din TVA Subvenții Fonduri UE Altele
Dată fiind eterogenitatea UAT-urilor din județ în termeni de populație, este mai relevantă o analiză care să
aibă în vedere veniturile totale, respectiv veniturile proprii per locuitor în anul 2020. În termeni de venituri
totale, clasamentul este condus de comunele: Surdila-Greci (6.935 lei/locuitor), Frecăței (6.138 lei/locuitor),
Stăncuța (5.589 lei/locuitor) și Tudor Vladimirescu (5.015 lei/locuitor).
Totuși, în cazul UAT-urilor menționate anterior, este vorba despre comune care înregistrează printre cei
mai puțini locuitori (cu excepția comunei Stăncuța) și care au avut totuși venituri substanțiale din
categoria ”subvenții”. La polul opus, cele mai reduse venituri bugetare totale per locuitor s-au înregistrat
în comunele Roșiori (1.793 lei/locuitor), Tichilești (1.930 lei/locuitor) și Victoria (1.964 lei/locuitor), aceste
UAT-uri având printre cei mai mulți locuitori (cu excepția comunei Roșiori).
Și mai elocventă este însă analiza veniturilor proprii pe cap de locuitor, aceasta indicând cât de autonome
financiar sunt primăriile din județ. Din această perspectivă, municipiul Brăila se situează pe locul 10 în
clasament, cu 1.230 lei/locuitor, comunele următoare înregistrând valori mai bune față de municipiul
reședință de județ: Frecăței (3.016 lei/locuitor), Gropeni (2.719 lei/locuitor), Chiscani (1.585 lei/locuitor),
Siliștea (1.549 lei/locuitor), Surdila-Greci (1.400 lei/locuitor), Racovița (1.389 lei/locuitor) și Scorțaru Nou
(1.375 lei/locuitor). Totodată, orașul Însurăței și orașul Făurei se situează peste municipiul Brăila, cu 1.243
lei/locuitor, respectiv 1.239 lei/locuitor. Orașul Ianca se clasează pe poziția 14 din totalul de 44 de UAT-uri,
cu 1.080 lei/locuitor. Cele mai modeste venituri proprii, sub 700 lei/locuitor, le înregistrează comunele
Berteștii de Jos, Viziru, Victoria, Tudor Vladimirescu, Movila Miresii și Șuțești.
109
FIGURA 36: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ VENITURILE PROPRII LA BUGET, ANUL 2020
MLPDA
110
FIGURA 37: DISTRIBUȚIA UAT-URILOR DUPĂ VENITURILE PROPRII LA BUGET AFERENTE UNUI LOCUITOR, ANUL
2020
MLPDA
111
În ceea ce privește fondurile europene, anul 2020 nu a fost unul relevant pentru a trage nicio concluzie cu
privire la performanța administrațiilor locale. Astfel, în județ au intrat circa 11 mil. lei din alocarea aferentă
perioadei de programare 2014-2020. Totuși, 20 de primării din mediul rural al județului au reușit să
implementeze proiecte și să obțină fonduri nerambursabile dat fiind faptul că PNDR 2014-2020 a fost cel
mai avansat dintre toate instrumentele de finanțare. Dintre acestea, o singură comună a atras peste 1 mil.
lei (comuna Frecăței) și doar 2 comune peste 700.000 lei (comunele Jirlău și Stăncuța).
În cazul orașelor, în anul 2020 doar orașul Ianca a atras fonduri europene, iar suma încasată de municipiul
Brăila nu a fost foarte ridicată (aproximativ 3 mil. lei). În cazul CJ, suma primită pentru proiectele cu fonduri
europene au fost de aproximativ 1,8 mil. lei în anul 2020.
Prin raportare la intervalul 2014-2020, în ceea ce privește accesarea de fonduri europene, la nivelul
județului Brăila, se observă faptul că, până la finalul anului 2020, au fost contractate proiecte, prin
Programul Operațional Regional, în valoare totală de 707.137.469 lei, cu o finanțare totală din fonduri UE
sau buget național, de 639.331.379 lei; dintre acestea au fost încasate sume în valoare totală de
162.041.787 lei, aproape toate proiecte fiind în curs de implementare, cu termene de finalizare până în
anul 2023. Principalii beneficiari ai acestor proiecte sunt Consiliul Județean Brăila (382.756.376 lei),
municipiul Brăila (278.351.812 lei), orașul Ianca (37.863.792 lei) și comuna Jirlău (8.165.489 lei).
112
2. EVIDENȚIEREA DISFUNCȚIONALITĂȚILOR ȘI
PRIORITĂȚI DE INTERVENȚIE
2.1. DISFUNCȚIONALITĂȚI ÎN MEDIUL URBAN
Provocări generale privind dezvoltarea mediului urban din județul Brăila

Rețeaua de localități urbane a județului Brăila este alcătuită dintr-un municipiu de dimensiuni mari
(aproape 200.000 locuitori) (Brăila), un oraș de dimensiuni mici (Ianca) (peste 10.000 locuitori) și două
orașe foarte mici (Însurăței și Făurei) (sub 10.000 locuitori), acestea din urmă nerespectând indicatorul
minimal pentru orașe din punct de vedere al numărului de locuitori. În județul Brăila nu se înregistrează
comune cu populație care depășește pragul de 10.000 locuitori. În anul 2020, mediul urban al județului
Brăila cumula 65% din populația județului; din totalul populației județului, cca 59% locuiau în municipiul
Brăila.
Din punct de vedere demografic, localitățile urbane din județul Brăila urmăresc tendința națională de
scădere a populației: în perioada 2009 – 2020 populația din mediul urban s-a redus cu 11,05 %, localitățile
urbane cu cea mai accentuată scădere a populației fiind orașul Făurei (13,01%) și municipiul Brăila (11,26%).
Se observă faptul că tendința accentuată de scădere a populației din municipiul Brăila datează încă de la
începutul anilor 1990, fiind încadrat, în 2013, în categoria municipiilor în contracție accelerată. Celelalte
două orașe ale județului, cunosc, de asemenea, o scădere a populației, chiar dacă aceasta este mai puțin
accentuată, situându-se sub valoarea de 10%. Un alt factor care a contribuit la scăderea populației este
soldul migrator negativ înregistrat în mediul urban (valoarea medie a centrelor urbane este -1.189 de
persoane).
Tendinței de scădere a populației din mediul urban i se alătură și tendința de îmbătrânire a populației, în
mediul urban înregistrându-se un spor natural negativ, de -6,4, cu mult sub media națională (-2,7) și cea
regională (-4,5).
În ceea ce privește densitatea populației, raportată la zonele construite din localități, în cele 3 orașe le
județului se înregistrează valori foarte scăzute, acestea prezentând un caracter preponderent rural și fiind
depășite de o serie de comune: dacă orașul Făurei ajunge la valoarea de cca 1500 locuitori/km2, fiind
depășit valoric doar de comuna Șutești, orașele Ianca și Însurăței, cu valori ale densității de cca 800
locuitori/km2 respectiv cca 860 locuitori/km2, sunt surclasate de 15 respectiv 17 comune din cele 40 de
comune ale județului Brăila.
În ceea ce clasamentul orașelor foarte mici în ierarhia județeană, din punct de vedere al numărului de
locuitori, orașul Făurei este surclasat de 7 comune din județ, în timp ce orașul Însurăței are o populație
aproximativ egală cu alte două comune din județ (comunele Viziru și Chiscani).
Din perspectiva suburbanizării, se remarcă faptul că acest fenomen este generat, cu precădere de
municipiul Brăila, comunele din jurul acesteia fiind singurele care au înregistrat creștere a populației în
intervalul 2009-2020. De asemenea, în jurul municipiului Brăila și orașului Însurăței sunt localizate
comunele cu cea mai mare populație a județului (Viziru, Tușești și Chiscani). Din analiza demografică se
poate observa faptul că orașul Însurăței împreună cu cele două comune învecinate, Viziru și Tufești,
funcționează ca un sistem complementar de localități.
Din punct de vedere economic, este evidentă o polarizare a activităților economice ale județului în cadrul
municipiului Brăila, în acest municipiu regăsindu-se, în anul 2019, aproape 72% din cifra de afaceri totală a
județului și aproximativ 85% din totalul de angajaților din județ.
113
Efectul de polarizare, împreună cu fenomenul de suburbanizare, creează disparități între localitățile din
mediul rural, în ideea în care comunele din imediata apropriere a municipiului Brăila (Cazasu, Chiscani și
Vădeni) au un număr de firme activ economic, un număr de salariați și cifre de afaceri totale mult mai mari
decât localitățile aflate la distanțe mai mari față de municipiu; prin raportare acestor indici la numărul de
locuitori sunt instanțe în care aceste comune depășesc municipiul Brăila.
Structura economică a județului, bazată pe activități cu valoare adăugată redusă (industrie, comerț, servicii,
construcții, agricultură), concentrate în centrele urbane și cu capital uman slab salarizat explică
discrepanțele de dezvoltare ale județului Brăila față de alte județe din țară, unde sectoare emergente
precum IT&C, servicii financiare sau industrii avansate (electronică, automotive etc.) au o pondere
substanțială în activitatea economică de ansamblu. În cadru orașelor de mici dimensiuni, se remarcă
procentul foarte ridicat al populației ocupate în activități agricole: 61% în orașul Însurăței și 30,4% în orașul
Ianca.
La nivelul localităților urbane din județul Brăila sunt înregistrate procente relativ ridicate de locuitori care
locuiesc în zone dezavantajate, cele mai mari valori au fiind înregistrate în orașul Însurăței, unde aproape
toți locuitorii se află în această situație (99,02%), urmat de orașul Ianca cu 87,45%, și de orașul Făurei cu
76,89%. Analizând distribuția populației dezavantajate din UAT-urile urbane din județul Brăila pe tipuri de
zone dezavantajate, se observă că în orașe, populația care trăiește în zone dezavantajate pe ocupare și pe
capital uman înregistrează ponderile cele mai ridicate. În ceea ce privește populația care locuiește în zone
urbane marginalizate, la nivelul municipiului Brăila, au fost identificate 3540 persoane care locuiesc în
zonele marginalizate, declarate de autoritățile locale.
În ceea ce privește calitatea locuirii, în anul 2019, în localitățile urbane din județul Brăila suprafața locuibilă
aferentă unui locuitor era de 15,24 mp/locuitor, semnificativ sub media națională (19,6 mp/locuitor) și sub
valoarea minimă de 18 mp/locuitor, recomandată prin Legea nr. 114/1996.
Deficiențe de dezvoltare ale UAT-urilor din mediul urban

La nivelul județului Brăila, nivelul de dezvoltare din perspectiva policentricității este foarte redus,
remarcându-se existența unui sistem urban monocentric, în care municipiul Brăila, principalul centru urban
al județului, este localitatea cu cel mai puternic grad de polarizare, ceea ce a condus inclusiv la dezvoltarea
comunelor din vecinătatea acestuia. Municipiul Brăila este singura localitate urbană din județ care are
capacitatea administrativă, economică sau demografică de a juca un rol activ în dezvoltarea rețelei de
localități la nivel regional, cele 3 orașe ale județului, jucând, cel mult, un rol la nivel local, cu un nivel de
impact județean foarte redus.
La nivel local se remarcă un sistemul format din orașul Însurăței și comunele Viziru, Tufești, Dudești și
Victoria. În cazul orașului Ianca, acesta a reușit să contribuie la dezvoltarea comunelor Șutești și Movila
Miresii, comune cu populație de peste 3.500 locuitori. În cazul orașului Făurei, gradul acestuia de polarizare
este foarte scăzut, acesta neavând capacitatea administrativă, economică, demografică etc. de a echilibra
rețeaua de localități din imediata vecinătate.
În ceea ce privește echiparea localităților urbane cu dotări și servicii publice de bază, se remarcă o
concentrare a acestora în municipiul Brăila, în timp ce cele 3 orașe beneficiază de o infrastructură minimală,
sau chiar insuficientă în raport cu populația deservită, atât din mediul urban, cât și din mediu rural.
În ceea ce privește îndeplinirea indicatorilor minimali de declarare a municipiilor, respectiv a orașelor,
Brăila și Ianca sunt singurele care îndeplinesc criteriu minimal, de bază, în ceea ce privește numărul de
locuitori, în timp ce orașul Făurei este la circa o treime din această valoare iar orașul Însurăței la două treimi.
Alte deficiențe identificate țin de profilul economic al orașului Însurăței (61% din populația ocupată este
activă în domeniul agricol), lipsa unui spital în orașul Ianca și orașul Însurăței, procent scăzut al locuințelor
racordate la rețeaua de alimentare cu apă și canalizare din orașul Însurăței (cca 22%-23%) și procentul
foarte mic de drumuri modernizate din orașul Însurăței.
114
La nivelul orașelor județului sunt necesare ample investiții în modernizarea și extinderea infrastructurii de
servicii de bază, care să contribuie la creșterea calității vieții locuitorilor, printre acestea numărându-se
investiții în infrastructura sanitară, infrastructura tehnico-edilitară, infrastructura culturală și cea de spații
publice, cu precădere în extinderea suprafețelor de spații verzi din teritoriile intravilane ale localităților
urbane. În ceea ce privește suprafața de spații verzi aferentă unui locuitor, în mediul urban, se remarcă
faptul că nicio localitate urbană nu îndeplinește indicatorul minim de 26 mp/locuitor, prevăzut prin
legislația europeană și prin legislația națională 65; cea mai gravă situație o prezintă orașul Însurăței, cu o
suprafață de 2,9 mp/locuitor, urmat de orașul Făurei, cu o suprafață de 15,4 mp/locuitor.
Neîndeplinirea a numeroase criterii minimale de definire a orașelor, în cazul orașelor Făurei, Ianca și
Însurăței, face necesară fi reconsiderarea statutului acestora, fie realizarea unor parteneriate împreună cu
UAT vecine, de dezvoltare a infrastructurilor de bază și sprijinirea transformării celor 3 orașe în poli de
creștere de importanță zonală sau județeană. Se remarcă astfel necesitatea dezvoltării unui sistem urban
policentric care să permită tuturor așezărilor urbane de la nivelul județului să joace un rol superior celui de
interes preponderent local, în scopul de a contribui la întărirea statutului așezării urbane și la îmbunătățirea
relațiilor de cooperare economică, socială, culturală, de amenajare a teritoriului, protecție a mediului și
echipare tehnico-edilitară.
Disfuncționalități la nivel de UAT

În ceea ce privește rețeaua de localități urbane a județului Brăila, se pot evidenția mai multe
disfuncționalități, indicate în continuare.
65
Legea spațiilor verzi nr. 24/2007
115
TABEL 37: CENTRALIZATORUL DISFUNCȚIONALITĂȚILOR ȘI PRIORITĂȚILOR DE INTERVENȚIE PENTRU MEDIUL URBAN
NR. AMPLASAREA DESCRIEREA DISFUNCȚIONALITĂȚILOR PRIORITĂȚI DE INTEVENȚIE

CRT (U.A.T)
1 Brăila • Nu îndeplinește indicatorul minimal de definire referitor • Întărirea statutului de pol de dezvoltare urbană de
la numărul de paturi în spitale la 1.000 de locuitori. importanță națională, definit conform legii;
• Analiza evoluției demografice relevă o descreștere • Întărirea statului de pol regional de dezvoltare care
constantă contribuie la dezvoltarea centrelor urbane județene;
• În perioada 2009 – 2020, populația municipiului Brăila a • Intervenții prioritare de dezvoltare urbană și asistență socială
scăzut cu 11,26% (25.244 locuitori), încadrând municipiul în zonele marginalizate și dezavantajate pe ocupare, locuire
în categoria municipiilor în contracție accelerată și în și capital uman;
categoria localităților urbane în declin demografic;
• Dezvoltarea de programe de îmbătrânire activă și servicii
• Valoarea îmbătrânirii demografice se situează peste sociale dedicate pentru persoanele vârstnice;
media națională;
• Dezvoltarea serviciilor socio-culturale și creșterea calității
• Rata sporului natural este negativă (-7,5), precum și locuirii în vederea reducerii migrației populației și atragerii de
valoarea soldului migratoriu (-1,438); noi locuitori;
• 2,58% din populație locuiește în zone marginalizate, • Atragerea de investiții pentru menținerea și atragerea forței
conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate din de muncă calificate, care să contribuie la dezvoltarea
România; 3540 persoane care locuiesc în zonele economică a județului;
marginalizate, declarate de autoritățile locale;
• Crearea de oportunități diverse de calificare și recalificare a
• Aproape o treime din populație locuiește în zone persoanelor șomere și reintroducerea acestora pe piața
dezavantajate (pe ocupare, pe locuire și pe capital uman); muncii;
• Circa jumătate din populația aptă de muncă este ocupată; • Formarea personalului din administrația publică pentru
accesarea de finanțări nerambursabile;
• Extinderea suprafeței teritoriului intravilan prin
intermediul documentațiilor de urbanism de tip P.U.G. • Realizarea de demersuri pentru dezvoltarea instituțiilor
(perioada 200-2018) (47,67%) nu reflectă rata de spitalicești;
extindere a teritoriului construit al municipiului (8,76% în
• Implementarea de proiecte de extindere a suprafețelor de
perioada 2006-2015 – perioadă care include și boom-ul
spații verzi;
imobiliar înregistrat la nivel național);
116

CRT (U.A.T)
• Suprafața locuibilă aferentă unui locuitor, în anul 2019 • Implementarea de proiecte de realizare a unor conexiuni
(15,1 mp/locuitor) se situează sub media națională și sub rutiere (pod peste Dunăre) între cele două maluri ale fluviului
standardul minim impus de legislația în vigoare Dunărea;
(18mp/locuitor);
• Implementarea de proiecte de valorificare a malului Dunării;
• Suprafața redusă de spații verzi din teritoriul intravilan și
• Implementarea de proiecte de valorificare a obiectivelor
neatingerea pragului minim de 26mp/ locuitor prevăzut
culturale, de importanță județeană (teatru, muzeu,
prin lege;
bibliotecă), care contribuie la creșterea calității vieții;
• Număr insuficient de paturi în spitale, raportat la numărul
total de locuitori;
• Lipsa unor legături rutiere între cele două maluri ale
fluviului Dunărea, între municipiul Brăila și comunele
adiacente;
2 Făurei • În perioada 2009 – 2020, populația orașului Făurei a • Intervenții prioritare de dezvoltare urbană și asistență socială
scăzut cu 13,01%, încadrând orașul în categoria orașelor în zonele marginalizate și dezavantajate pe ocupare, locuire
în contracție și în categoria localităților urbane în declin și capital uman;
demografic;
• Dezvoltarea de programe de îmbătrânire activă și servicii
• Valoarea îmbătrânirii demografice se situează peste sociale dedicate pentru persoanele vârstnice;
media națională;
• Dezvoltarea serviciilor socio-culturale și creșterea calității
• Rata sporului natural este negativă, precum și valoarea locuirii în vederea reducerii migrației populației;
soldului migratoriu;
• Orașul nu îndeplinește indicatorul minimal pentru orașe persoanelor șomere și reintroducerea acestora pe piața
referitor la numărul de locuitori, de peste 10.000 muncii;
locuitori;
• Atragerea de investiții pentru menținerea și atragerea forței
• Densitatea locuirii (raportată la suprafața zonei de muncă calificate, care să contribuie la dezvoltarea polului
construite) redusă (1.537,95 locuitori/km2), ceea ce ridică județean;
117

CRT (U.A.T)
probleme referitoare la eficiența infrastructurilor • Dezvoltarea de parteneriate cu UAT vecine în vederea
tehnico-edilitare și a rețelelor de circulații; dezvoltării urbane, economice și sociale;
• Aproape două treimi din populație locuiește în zone • Formarea personalului din administrația publică pentru
dezavantajate (pe ocupare și pe capital uman); accesarea de finanțări nerambursabile;
• Indicele de dezvoltare locală umană a populației prezintă • Implementarea de proiecte de extindere a suprafețelor de
o dezvoltare medie-ridicată; spații verzi și amenajarea de parcuri;
• Circa jumătate din populația aptă de muncă este ocupată; • Controlul dezvoltării în teritoriu a fondului construit pentru a
eficientiza infrastructura de circulații și rețele tehnico-
• Suprafața locuibilă aferentă unui locuitor, în anul 2019 se
edilitare;
situează sub media națională și sub standardul minim
impus de legislația în vigoare (18mp/locuitor); • Sprijin alocat locuitorilor, în vederea realizării de locuințe din
materiale durabile;
• O treime din locuințe sunt construite din chirpici și
paiantă; • Implementarea de proiecte de extindere a infrastructurii de
alimentare cu apă și canalizare;
• Un sfert din locuințe nu sunt conectate la infrastructura
de canalizare a orașului;
neatingerea pragului minim de 26mp/ locuitor prevăzut
prin lege;
• Lipsa parcurilor în oraș;
• Lipsa unităților de cazare de tip hotel în oraș;
3 Ianca • În perioada 2009 – 2020, populația orașului Ianca a scăzut • Intervenții prioritare de dezvoltare urbană și asistență socială
cu 7,91%; în zonele marginalizate și dezavantajate pe ocupare, locuire
și capital uman;
• Rata sporului natural este negativă, precum și valoarea
soldului migratoriu; • Dezvoltarea de programe de îmbătrânire activă și servicii
sociale dedicate pentru persoanele vârstnice;
• Oraș cu caracter rural;
118

CRT (U.A.T)
• Densitatea locuirii (raportată la suprafața zonei • Dezvoltarea serviciilor socio-culturale și creșterea calității
construite) foarte redusă (800,34 locuitori/km2), ceea ce locuirii în vederea reducerii migrației populației;
ridică probleme referitoare la eficiența infrastructurilor
tehnico-edilitare și a rețelelor de circulații;
persoanelor șomere și reintroducerea acestora pe piața
• 87,45% din populație locuiește în zone dezavantajate (pe muncii;
ocupare, pe capital uman și pe locuire);
• Atragerea de investiții pentru menținerea și atragerea forței
• 10,6% din populație locuiește în zone marginalizate; de muncă calificate, care să contribuie la dezvoltarea polului
județean;
• Indicele de dezvoltare locală umană a populației prezintă
o dezvoltare medie; • Atragerea de investiții în domenii neagricole;
• Circa jumătate din populația aptă de muncă este ocupată; • Valorificarea potențialului orașului Ianca de a deveni centru
de creștere cu rol de echilibrare a sistemului urban
• Procentul ridicat al populației ocupate în activități
policentric;
agricole (30,4%);
• Formarea personalului din administrația publică pentru
• Suprafața locuibilă aferentă unui locuitor, în anul 2019 se
situează sub media națională și sub standardul minim
impus de legislația în vigoare (18mp/locuitor); • Realizarea de demersuri pentru dezvoltarea instituțiilor
spitalicești;
• Aproape jumătate din locuințe sunt construite din chirpici
și paiantă; • Implementarea de proiecte de extindere a suprafețelor de
spații verzi și amenajarea de parcuri;
• Aproape jumătate din locuințe nu sunt conectate la
infrastructura de canalizare a orașului; • Oferirea de facilități pentru atragerea personalului medical;
• Circa trei sferturi din locuințe nu sunt racordate la rețeaua • Controlul dezvoltării în teritoriu a fondului construit pentru a
de încălzire centralizată; eficientiza infrastructura de circulații și rețele tehnico-
edilitare;
neatingerea pragului minim de 26mp/ locuitor prevăzut • Sprijin alocat locuitorilor, în vederea realizării de locuințe din
prin lege; materiale durabile;
• Lipsa parcurilor în oraș;
119

CRT (U.A.T)
• Lipsa unui spital în oraș; • Implementarea de proiecte de extindere a infrastructurii de
alimentare cu apă și canalizare și alimentare cu gaze
naturale;
• Numărul redus de medici, raportat la populația totală a
• Implementarea unui proiect de realizare a unei stații de
orașului;
epurare a apelor uzate pe teritoriul orașului;
• Orașul nu este prevăzut cu stație de epurare a apelor
uzate, amplasată pe teritoriul său administrativ, fiind
utilizată stația din orașul Făurei;
4 Însurăței • În perioada 2009 – 2020, populația orașului Însurăței a • Intervenții prioritare de dezvoltare urbană și asistență socială
scăzut cu 8,33%, înregistrând o evoluție descendentă în zonele marginalizate și dezavantajate pe ocupare, locuire
accentuată; și capital uman;
• Valoarea îmbătrânirii demografice se situează peste • Dezvoltarea de programe de îmbătrânire activă și servicii
media națională; sociale dedicate pentru persoanele vârstnice;
• Rata sporului natural este negativă, precum și valoarea • Dezvoltarea serviciilor socio-culturale și creșterea calității
soldului migratoriu; locuirii în vederea reducerii migrației populației;
• Orașul nu îndeplinește indicatorul minimal pentru orașe • Dezvoltarea de parteneriate cu UAT vecine în vederea
referitor la numărul de locuitori, de peste 10.000 dezvoltării urbane, economice și sociale;
locuitori;
• Oraș cu caracter rural; persoanelor șomere și reintroducerea acestora pe piața
muncii;
• Densitatea locuirii (raportată la suprafața zonei
construite) foarte redusă (860,98 locuitori/ km2), ceea ce • Atragerea de investiții pentru menținerea și atragerea forței
ridică probleme referitoare la eficiența infrastructurilor de muncă calificate, care să contribuie la dezvoltarea polului
tehnico-edilitare și a rețelelor de circulații; județean;
• Aproape întreaga populație a orașului locuiește în zone • Atragerea de investiții în domenii neagricole;
dezavantajate (99,02%) (pe capital uman și pe ocupare);
120

CRT (U.A.T)
• Indicele de dezvoltare locală umană a populației prezintă • Valorificarea potențialului orașului Însurăței de a deveni
o dezvoltare medie (Însurăței), medie scăzută (Lacu Rezii) centru de creștere cu rol de echilibrare a sistemului urban
sau scăzută (Măru Roșu); policentric;
• Circa 67% din populația aptă de muncă este ocupată; • Formarea personalului din administrația publică pentru
• Procentul foarte ridicat al populației ocupate în activități
agricole (61%); • Realizarea de demersuri pentru dezvoltarea instituțiilor
spitalicești;
• Extinderea suprafeței teritoriului intravilan prin
intermediul documentațiilor de urbanism de tip P.U.G. • Oferirea de facilități pentru atragerea personalului medical;
(perioada 200-2018) (46,52%) nu reflectă rata de
• Implementarea de proiecte de extindere a suprafețelor de
extindere a teritoriului construit al municipiului (4,48% în
spații verzi și amenajarea de parcuri;
perioada 2006-2015 – perioadă care include și boom-ul
imobiliar înregistrat la nivel național); • Controlul dezvoltării în teritoriu a fondului construit pentru a
eficientiza infrastructura de circulații și rețele tehnico-
• Suprafața locuibilă aferentă unui locuitor, în anul 2019 (17
edilitare;
mp/locuitor) se situează sub media națională și sub
standardul minim impus de legislația în vigoare • Sprijin alocat locuitorilor, în vederea realizării de locuințe din
(18mp/locuitor); materiale durabile;
• Circa trei sferturi din locuințe sunt construite din chirpici • Implementarea de proiecte de extindere a infrastructurii de
și paiantă; alimentare cu apă și canalizare;
• Circa trei sferturi din locuințe nu sunt conectate la • Implementarea de proiecte de realizare a unei infrastructuri
infrastructura de canalizare a orașului; de alimentar cu gaze naturale;
• Suprafața redusă de spații verzi din teritoriul intravilan și • Implementarea de proiecte de modernizare a rețelei rutiere
neatingerea pragului minim de 26mp/ locuitor prevăzut a orașului;
prin lege;
• Implementarea de proiecte de dezvoltare a unor dotări
• Lipsa unui spital în oraș; culturale;
• Numărul redus de medici, raportat la populația totală a
orașului;
121

CRT (U.A.T)
• Circa două treimi din străzile orașului sunt
nemodernizate;
• Lipsa infrastructurii de alimentare cu gaze naturale;
• Lipsa infrastructurii culturale;
122
2.2. DISFUNCȚIONALITĂȚI ÎN MEDIUL RURAL
Descriere generală
Mediul rural concentrează aproape 35% din populația județului Brăila. Localitățile din mediul rural sunt
caracterizate, în general, de o tendință de scădere a populației și de un proces de îmbătrânire demografică,
precum și de valori negative ale sporului natural și soldului migratoriu. Aceste probleme de capital uman
generează efecte negative precum dificultăți în înlocuirea forței de muncă și o presiune crescută asupra
sistemului de asistență socială.
Singurele comune din județul Brăila care au beneficiat de creșteri ale populației în perioada 2009-2020
(Cazasu, Chiscani și Vădeni) sunt amplasate în zona periurbană a municipiului Brăila. Celelalte UAT rurale
ale județului au înregistrat scăderi ale populației, o parte din ele înregistrând scăderi semnificative, de
peste 15% din populație (Ciocile, Cireșu, Mărașu, Racovița și Ulmu), încadrându-se în tendința generală a
județului de depopulare. La nivelul județului Brăila se remarcă o serie de comune cu o populație sub 1.500
locuitori (comunele Frecăței, Racovița, Scorțaru Nou și Surdila-Greci), amplasate în zone izolate ale
județului sau în vecinătatea unor localități urbane cu puternic caracter rural (orașul Făurei).
Comunele care înregistrează cele mai reduse densități (atât în ceea ce privește calculul raportat la
suprafața totală, cât și la zona construită), se concentrează în zona de nord-vest a județului și în Insula Mare
a Brăilei, în zone cu accesibilitate redusă, cu risc de inundații și la distanțe mari de localitățile urbane, astfel
că acestea sunt cel mai puțin locuințe (comunele Frecăței, Siliștea, Scorțaru Nou, Racovița, Romanu,
Vădeni).
Zonele unde se concentrează cele mai multe așezări cu accesibilitate redusă, respectiv accesibilitate bună
cu risc sporit de a fi afectată, sunt în partea de nord-vest a județului și centru-vest (comunele Frecăței,
Mărașu, Berteștii de Jos, Ciocile, Ulmu, Surdila-Greci, Bordei Verde, Traian, Movila Miresii, Racovița,
Râmnicelu, Scorțaru Nou, Romanu, Măxineni, Siliștea și Vădeni) dar și în partea de est (Insula Mare a Brăilei)
(comunele Frecăței și Mărașu).
Se observă că localitățile cu cele mai mari probleme de accesibilitate sunt cele localizate în vecinătatea
cursurilor apelor ale căror albii prezintă risc mare de inundabilitate, respectiv risc ridicat de afectare a
infrastructurii de transport ce asigură legătura acestora în teritoriu, precum și zone în care nu există legături
rutiere directe, fiind necesară trecerea cu bacul a brațelor Dunării. Din cauza accesibilității reduse, aceste
zone sunt defavorizate în ceea ce privește accesul la serviciile publice aflate în centrele urbane de la nivelul
județului.
Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România, în județul
Brăila 6,7% din populația mediului rural trăiește în zone rurale marginalizate, dintre care 21,5% sunt
comunități roma, 2,2% sunt comunități mixte etnic iar 3% sunt comunități non-roma. Din cele 40 de
comune aflate în județul Brăila, 15 se confruntă cu probleme de marginalizare, dintre care 3 au înregistrat
situații de marginalizare severă. În județul Brăila, 106 sate din cele 132 sate cu populație de peste 50
locuitori, sunt încadrate în categoria localităților cu dezvoltare umană locală scăzută sau medie-scăzută.
În mediul rural persoanele sunt ocupate preponderent în domeniul agricol (76,1%), cu o pondere a
populației ocupate raportată la populația aptă de muncă, de 76,6%, peste media județului și peste media
centrelor urbane. În ceea ce privește activitățile neagricole, se remarcă comunele din zona periurbană a
municipiului Brăila (Cazasu, Chiscani, Tichilești ȘI Vădeni), comunele Măxineni și Bărăganul și comunele
adiacente orașului Făurei (Surdila-Greci, Surdila-Găiseanca) unde se înregistrează ponderi peste medie ale
populației ocupate în activități industriale, comerț, servicii sau construcții. În ceea ce privește șomajul, doar
17 comune înregistrează valori ale șomajului sub media națională, în timp ce 5 comune înregistrează valori
foarte mari, de peste 12%.
123
La nivelul mediului rural, doar 4,7% din locuitori sunt salariați, o valoare de două ori mai mică decât media
județeană și de 3 ori mai mică decât mediul urban. Restul populației ocupate este ocupată informal sau
semi-informal, mai ales în domenii precum agricultura sau construcțiile. Majoritatea populației active
lucrează pe cont propriu (de ex. prin PFA-uri, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale etc., dar și
fără forme legale) sau efectuează activități agricole de subzistență. Ultima categorie menționată,
concentrată în mediul rural, este extrem de expusă sărăciei și excluziunii sociale.
În ceea ce privește calitatea fondului locativ, mediul rural din județul Brăila se distinge printr-un procent
ridicat de locuințe construite din materiale nedurabile, cu precădere chirpici și paiantă (84%). Majoritatea
locuințelor din mediul rural au fost construite înainte de anul 1990 (84%), singurele excepții fiind comunele
din zona periurbană a municipiului Brăila.
În ceea ce privește conectarea locuințelor la rețele tehnico-edilitare, situația mediului rural nu era una
favorabilă în anul 2011. Datele colectate la Recensământul populației și al locuințelor identifică două
comune (Chiscani și Vișani) care aveau un procent mai mari de 90% de locuințe racordate la rețeaua de
alimentare cu apă, în timp ce 10 comune aveau mai puțin de 50% dintre locuințe racordate la rețeaua de
alimentare cu apă. În ceea ce privește racordarea locuințelor la infrastructura de canalizare, doar comuna
Cazasu depășește procentul de 50%, în timp ce 35 comune au sub 20% dintre locuințe racordate la
infrastructura de canalizare.
Accesibilitate locuitorilor la dotări este ceva mai bună în cadrului domeniului educație și cultură, unde
majoritatea comunelor beneficiază de cel puțin o dotare și ceva mai slabă în cazul domeniului sănătate,
unde numărul comunelor care nu beneficiază de dotări sănătate este mai mare, în timp ce indicatorul de
medici la 1.000 de locuitori este în general nefavorabil, fiind sub media națională.
Infrastructura educațională din mediul rural beneficiază de o foarte slabă accesibilitate la unitățile de
învățământ liceal, acestea fiind prezente doar în două comune și în cele 4 centre urbane, astfel că există
unele disparități importante în ceea ce privește accesul la educație între diferitele categorii de localități.
Serviciile medicale specializate furnizate la nivelul județului sunt concentrate în mediul urban. Toate
spitalele și serviciile de urgență sunt amplasate în municipiul Brăila și orașul Făurei, iar în majoritatea
comunelor din județ sunt furnizate doar servicii de medicină de familie operate în regim privat, cu personal
insuficient și cu o dotare precară. Aproximativ 17% dintre comune nu dispun de cabinete medicale de
familie, 85% dintre comune nu dispun de cabinete stomatologice.
La nivelul județului Brăila, cel mai mare dezechilibru bugetar se înregistrează la nivelul comunelor, unde
veniturile proprii reprezintă doar 29,3% din buget, față de cele ale orașelor, de 50,2%. Cele mai multe
comune administrează sume foarte reduse, astfel încât, 4 de comune au încasat în anul 2020 mai puțin 1
milion de Euro, venituri totale, la bugetul local.
Unități Administrativ Teritoriale de bază nefuncționale/deficitare

COMUNE CARE PREZINTĂ O SITUAȚIE SEVERĂ, CU DISFUNCȚIONALITĂȚI COMPLEXE
Comunele Ciocile, Cireșu, Mărașu, Racovița și Ulmu, situate în zonele periferice a județului, în partea de
sud (Ciocile, Cireșu și Ulmu), în partea de nord-vest (Racovița) și în partea de est (Mărașu), se confruntă cu
disfuncționalități severe și complexe atât din punct de vedere al situației socio-economice dar și din punct
de vedere al dotărilor și serviciilor. Comunele Ciocile, Cireșu și Mărașu, în anul 2020, aveau o populație de
sub 3.000 locuitori în timp ce comuna Racovița avea o populație sub 2.000 locuitori.
Aceste 5 comune au înregistrat cele mai mari scăderi ale populației în perioada 2009-2020 la nivel județean,
de peste 15%, iar comunele Mărașu și Ulmu au înregistrat unele dintre cele mai mari scăderi procentuale
ale populației pe fondul mișcării naturale și migratorii (între 2% și 3%). Problemele severe de capital uman
continuă cu valori alarmante ale îmbătrânirii demografice, de peste 1800 de vârstnici la 1.000 de tineri, în
comunele Ciocile, Cireșu, Racovița și Ulmu.
124
În ceea ce privește calitatea locuirii, în comunele Ciocile și Cireșu peste 90% dintre locuințe nu sunt
racordate la infrastructura apă și canalizare; în comuna Mărașu peste 90% din clădiri sunt construite din
chirpici și paiantă, în timp ce în celelalte comune procentul acestora depășește 84%.
În comuna Ciocile, în perioada 2010-2020 s-a înregistrat o creștere semnificativă a șomajului, cea mai mare
la nivel județean, în timp ce în comunele Cireșu, Racovița, Ulmu înregistrează valori ale șomajului peste
media națională. Comuna Racovița a încasat mai puțin de un milion de euro la bugetul local (venit total) în
anul 2020.
Din punct de vedere al accesibilității, comunele Mărașu, Ciocile, Ulmu și Racovița au în componență sate
cu accesibilitate redusă. Comunele Ciocile, Cireșu, Racovița și Ulmu sunt amplasate în zone lipsite de orașe
pe o rază de 25-30 km, în timp ce comuna Mărașu cuprinde sate aflate la distanțe de peste 60 minute față
de localitățile urbane.
Adițional, comunele se confruntă cu diferite probleme de dotare care contribuie la crearea unui mediu
neatractiv pentru locuire:
• Comunele Ciocile, Cireșu, Mărașu, Racovița și Ulmu nu beneficiază de unități de învățământ liceal;
• Comunele Cireșu și Ulmu beneficiază de un număr foarte mic de medici, raportat la populația
totală;
• Comunele Ciocile, Cireșu, Mărașu și Ulmu beneficiază de un număr foarte mic de cadre medicale
medii raportat la populația totală;
• Comuna Racovița nu beneficiază de cabinet medical de familie și nu beneficiază de medici;
• Comuna Mărașu cuprinde sate care nu dispun de accese rutiere directe, fiind necesară trecerea
cu bacul a brațelor Dunării.
COMUNE CARE PREZINTĂ O SITUAȚIE GRAVĂ A DISFUNCȚIONALITĂȚILOR

Comunele Frecăței, Gemenele, Râmnicelu, Romanu, Scorțaru Nou și Surdila-Greci, situate în partea nord
a județului dar și în partea de est, în Insula Mare a Brăilei, se confruntă cu disfuncționalități grave atât din
punct de vedere al situației socio-economice, dar și din punct de vedere al dotărilor și serviciilor. Acestea
sunt comune cu sub 2.000 locuitori, în anul 2020. Adițional, în comunele Frecăței, Râmnicelu, Romanu și
Surdila-Greci au fost constatate scăderi între 10% și 15% ale populației, în perioada 2009-2020.
Comunele Frecăței, Romanu și Scorțaru Nou au înregistrat printre cele mai reduse densități ale populației
raportate atât la suprafața UAT-urilor, cât și la suprafața zonelor construite.
Problemele de capital uman continuă cu valori ridicate ale îmbătrânirii demografice, de peste 1800 de
vârstnici la 1.000 de tineri, în comuna Surdila-Greci (cea mai mare valoare a îmbătrânirii demografice din
județul Brăila), în timp ce comunele Frecăței, Gemenele, Râmnicelu, Romanu și Scorțaru Nou au valori ale
îmbătrânirii demografice peste media națională.
Din punct de vedere al gradului de acces la dotări urbane, comunele Frecăței și Scorțaru Nou cuprind sate
aflate la distanțe de peste 60 minute față de localitățile urbane. Comunele Gemenele, Râmnicelu, Romanu
și Scorțaru Nou se încadrează în categoria localităților lipsite de orașe pe o rază de 25-30 km;
Din punct de vedere al accesibilității, comunele Frecăței, Râmnicelu, Romanu, Scorțaru Nou și Surdila-
Greci cuprinde sate cu accesibilitate redusă.
Adițional, comunele se confruntă cu diferite probleme de dotare care contribuie la crearea unui mediu
neatractiv pentru locuire:
• Comuna Surdila-Greci este lipsită de medici, în timp ce numărul de cadre medicale medii/1.000 de
locuitori este mai mic decât media rurală;
125
• Din cauza numărului redus de locuitori, comunele Frecăței și Surdila-Greci dispun de un număr
redus de locuințe – mai puțin de 700 locuințe fiecare;
• În comuna Scorțaru Nou mai mult de 90% din locuințe sunt realizate din chirpici și paiantă, în timp
ce în comunele Frecăței, Râmnicelu, Romanu și Surdila-Greci procentul este de peste 80%;
• În comuna Frecăței, sub 10% dintre locuințe sunt construite după 1990;
• În comunele Frecăței și Scorțaru Nou sub 10% dintre locuințe sunt racordate la rețeaua de
alimentare, celelalte comune având sub 30%;
• Comunele Frecăței și Râmnicelu au înregistrat marginalizare peste medie;
• Comunele Romanu și Râmnicelu au încasat în anul 2020 mai puțin de un milion de Euro la bugetul
local (venitul total);
• Comunele Frecăței, Râmnicelu, Scorțaru Nou și Surdila-Greci sunt lipsite de cabinete
stomatologice;
• Comuna Surdila-Greci este lipsită de medic de familie;
• Comuna Surdila-Greci au înregistrat valori foarte ridicate ale șomajului în anul 2020.
126
Zone/ localități care prezintă disfuncționalități specifice

În ceea ce privește rețeaua de localități urbane a județului Brăila, se pot evidenția mai multe disfuncționalități, indicate mai jos.
TABEL 38: CENTRALIZATORUL TIPURILOR DE DISFUNCȚIONALITĂȚI ȘI AL PRIORITĂȚILOR DE INTERVENȚIE PENTRU MEDIUL RURAL
TIPURI DE DISFUNCȚIONALITĂȚI DESCRIEREA AMPLASAREA (U.A.T) PRIORITĂȚI DE INTEVENȚIE

DISFUNCȚIONALITĂȚILOR
Zone/ localități cu fenomene de UAT-uri cu mai puțin de 2.000 de Râmnicelu, Siliștea, Gemenele, Romanu, Realizarea unei strategii de menținere și/sau
depopulare locuitori Surdila-Greci, Frecăței, Scorțaru Nou, atragere a populației în județ.
Racovița
Realizarea unei strategii de gestionarea a
Scăderi severe ale populației în Ciocile, Cireșu, Mărașu, Racovița, Ulmu problemelor de depopulare a satelor cu o
perioada 2009-2020, de peste 15% populație de mai mică de 100 de locuitori
(până la 20%) care sunt în pericol de dezafectare.
Scăderi semnificative ale populației în Bărăganul, Dudești, Frecăței, Grădiștea,

perioada 2009-2020, cuprinse între Jirlău, Bordei Verde, Mircea Vodă,
10% și 15% Râmnicelu, Romanu, Roșiori, Salcia Tudor,
Stăncuța, Surdila-Greci, Tudor
Vladimirescu, Tufești, Vișani, Zăvoaia
Scăderi ale populației de până la 10% Berteștii de Jos, Galbenu, Gemenele,

(peste 1%) Gropeni, Măxineni, Movila Miresii,
Scorțaru Nou, Siliștea, Surdila-Găiseanca,
Șuțești, Tichilești, Traian, Unirea, Victoria,
Viziru
Cele mai mari scăderi procentuale ale Mărașu, Surdila-Greci, Ulmu, Roșiori,
populației pe fondul mișcării naturale Mircea Vodă, Bărăganul, Bordei Verde,
și migratorii, între 2% și 3% Ciocile
127

Comune cu valori foarte scăzute ale Racovița, Tudor Vladimirescu

ratei sporului natural (sub -20‰)
Comune cu scăderi semnificative ale Mărașu

populației în urma mișcării migratorii
(sub -20‰)
Comune cu sate cu populație sub 100 Cireșu, Dudești, Frecăței, Măxineni,

locuitori Râmnicelu, Siliștea
Comune cu sate fără locuitori Berteștii de Jos, Bordei Verde, Jirlău,

Scorțaru Nou, Unirea, Mărașu
Zone cu densitate scăzută de Cele mai reduse densități ale Frecăței, Siliștea, Scorțaru Nou, Racovița, Sporirea gradului de urbanizare la nivelul
populație populației raportate atât la suprafața Romanu, Vădeni întregului județ
UAT-urilor (sub 50 locuitori/km2), cât
Controlul dezvoltării în teritoriu a fondului
și la suprafața zonelor construite (sub
construit pentru a eficientiza infrastructura
500 locuitori/km2)
de circulații și rețele tehnico-edilitare, în
cazul comunelor cu densitate scăzută;
Zone/ localități cu fenomene Comune care au valori ridicate ale Ciocile, Stăncuța, Cireșu, Tufești, Surdila- Crearea unei rețele județene de programe de
accentuate de îmbătrânire a îmbătrânirii demografice, cuprinse Găiseanca, Ulmu, Salcia Tudor, Racovița, îmbătrânire activă și servicii sociale dedicate
populației între 1800‰ 66 și 2.300‰ (între 1.800 Surdila-Greci pentru persoanele vârstnice.
și 2.300 de persoane vârstnice ce
reveneau la 1.000 de locuitori tineri)
Marginalizare severă Ciocile, Roșiori, Ulmu
66
– valoarea aproximativă a ratei îmbătrânirii populației în municipiul Brăila
128

Zone/ localități afectate de Marginalizare la medie și peste medie Dudești, Frecăței, Galbenu, Mărașu, Movila Intervenții prioritare în zonele marginalizate,
sărăcirea populației Miresii, Râmnicelu, Șuțești, Traian, Tufești, dezavantajate pe ocupare și capital uman.
Victoria, Viziru, Zăvoaia
Comune în care satele au o dezvoltare Măxineni, Scorțaru Nou, Salcia Tudor, Intervenții prioritare de diminuare a efectelor
medie-scăzută și/sau scăzută Racovița, Râmnicelu, Grădiștea, Vișani, sărăciei
(Indicele dezvoltării umane locale) Jirlău, Surdila-Greci, Ulmu, Ciocile, Roșiori,
Dudești, Zăvoaia, Cireșu, Mircea Vodă,
Surdila-Găiseanca, Gemenele, Tudor
Vladimirescu, Unirea, Viziru, Tufești,
Gropeni, Victoria, Berteștii de Jos, Mărașu,
Frecăței
Zone/ localități cu rate scăzute de Comune în care procentul populației Gropeni, Mircea Vodă, Șuțești, Tichilești Atragerea de investiții pentru menținerea și
ocupare a populației și a ocupate, raportată la populația aptă atragerea forței de muncă calificate, care să
resurselor de muncă de muncă, este sub 65% contribuie la dezvoltarea economică a
localităților.
Zone/ localități cu rate ridicare de Ponderea persoanelor ocupate în Ciocile, Cireșu, Frecăței, Galbenu, Stimularea inițiativelor de asociere a
ocupare a populației în agricultură agricultură din totalul persoanelor Grădiștea, Jirlău, Mărașu, Râmnicelu, producătorilor agricoli.
ocupate peste 80% Roșiori, Salcia Tudor, Scorțaru Nou,
Susținerea afacerilor care vor să se certifice
Stăncuța, Tudor Vladimirescu, Tufești,
ca agricultură ecologică.
Unirea, Victoria, Vișani, Zăvoaia
Stimularea comercializării produselor pe
piața locală și pentru export.
Diversificarea activităților economice
neagricole.
129

Zone/ localități cu rate ridicate ale Rate maxime ale șomajului în anul Ciocile, Jirlău, Galbenu, Bărăganul, Berteștii Crearea de oportunități diverse de calificare
șomajului 2020 și creștere în perioada 2010- de Jos și recalificare a persoanelor șomere și
2020 reintroducerea acestora pe piața muncii.
Rate maxime ale șomajului în anul Vișani, Viziru, Roșiori

2020 și scădere în perioada 2010-
2020
Zone/ localități lipsite de echipări Comune cu mai puțin de 1000 de Frecăței, Racovița, Surdila-Greci, Scorțaru Creșterea calității vieții și asigurarea
tehnico-edilitare, cu fond locuințe fiecare Nou, Gemenele, Romanu, Siliștea, confortului în locuințe prin racordarea
construit nevaloros Râmnicelu acestora la rețeaua de alimentare cu apă,
canalizare și de alimentare cu gaze naturale și
Suprafață locuibilă/locuitor mai Surdila-Găiseanca, Șutești, Movila Miresii energie electrică.
redusă decât media urbană
Peste 90% din locuințe neracordate la Ciocile, Cireșu

apă și canalizare
Mai mult de 90% din locuințe sunt Bordei Verde, Berteștii de Jos, Surdila- Sprijin alocat locuitorilor, în vederea realizării
realizate din chirpici și paiantă Găiseanca, Scorțaru Nou, Mărașu de locuințe din materiale durabile;
Sub 10% dintre locuințe construite Grădiștea, Surdila-Găiseanca, Bărăganul,

după 1990. Frecăței
Localități în care sunt înregistrate Extindere necontrolată/ fenomen de Cazasu, Chiscani, Siliștea, Vădeni Dezvoltarea de servicii publice pentru toate
zone de extindere necontrolată și suburbanizare asociat municipiului categoriile de populație din zonele supuse
fenomene de suburbanizare Brăila fenomenului de suburbanizare astfel încât să
fie asigurat necesarul minim și să se evite
supraaglomerarea.
130

Zone puternic ruralizate, cu Localități lipsite de orașe pe o rază de Ciocile, Cireșu, Roșiori, Ulmu, Gemenele, Suplinirea deficiențelor legate de păstrarea
accesibilitate redusă la rețele de 25-30 km Măxineni, Racovița, Râmnicelu, Romanu, unei distanțe maxime de 30 km între comune
învățământ și sănătate Salcia Tudor, Scorțaru Nou și centrele urbane prin specularea
potențialului unor comune de a deveni poli
rurali cu rol de preluare a unor servicii cu rol
teritorial, ca urmare a unei noi posibile
organizări administrativ-teritoriale la nivel
național - – un posibil pol rural este comuna
Măxineni
Cuprinde sate aflate la distanțe de Frecăței, Mărașu, Dudești, Scorțaru Nou

peste 60 minute față de localitățile
urbane
Localități lipsite de unități de Bărăganul, Berteștii de Jos, Bordei Verde, Crearea de facilități pentru școlari astfel încât
învățământ de nivel liceal Cazasu, Chiscani, Ciocile, Cireșu, Dudești, aceștia să se poată deplasa în siguranță la
Frecăței, Galbenu, Gemenele, Gropeni, unități de învățământ de nivel liceal
Jirlău, Mărașu, Mircea Vodă, Movila Miresii,
Racovița, Râmnicelu, Romanu, Roșiori,
Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Siliștea,
Stăncuța, Surdila-Găiseanca, Surdila-Greci,
Șuțești, Tichilești, Traian, Tudor
Vladimirescu, Tufești, Ulmu, Unirea,
Vădeni, Victoria, Vișani, Viziru, Zăvoaia
Lipsa cabinetelor medicale de familie Galbenu, Racovița, Roșiori, Salcia Tudor, Realizarea de parteneriate cu primăriile
Stăncuța, Surdila-Greci, Vișani rurale pentru punerea la dispoziție a unui
spațiu de desfășurare a activității medicale și
dotarea acestora.
Lipsa medici Racovița, Stăncuța, Surdila-Greci, Vișani
131

Număr foarte mic de medici raportat Cireșu, Galbenu, Berteștii de Jos, Bărăganul, Crearea de facilități pentru atragerea de
la 1.000 de locuitori Jirlău, Zăvoaia, Viziru, Mircea Vodă, medici.
Gropeni, Măxineni, Ulmu, Vădeni
Numărul de cadre medicale medii/ Traian, Râmnicelu, Galbenu, Tudor Crearea de facilități pentru atragerea
1.000 de locuitori este mai mic decât Vladimirescu, Mărașu, Romanu, Gemenele, personalului sanitar mediu.
media rurală Dudești, Jirlău, Siliștea, Salcia Tudor,
Tufești, Ciocile, Bordei Verde, Șuțești,
Roșiori, Măxineni, Cireșu, Victoria, Berteștii
de Jos, Surdila-Găiseanca, Zăvoaia, Viziru,
Vișani, Unirea, Stăncuța, Movila Miresii,
Gropeni, Ulmu, Cazasu, Mircea Vodă și
Surdila-Greci.
Zone/ localități greu accesibile sau Cuprind sate cu accesibilitate redusă Frecăței, Mărașu, Berteștii de Jos, Ciocile, Sporire accesibilității în zonele cu
lipsite de legături corespunzătoare Ulmu, Surdila-Greci, Bordei Verde, Traian, accesibilitate redusă – minimul necesar este
în teritoriu Movila Miresii, Racovița, Râmnicelu, reprezentat de asfaltarea drumurilor;
Scorțaru Nou, Romanu, Măxineni, Siliștea, respectiv a zonelor cu accesibilitate bună –
Vădeni asigurarea măsurilor de protecție împotriva
inundațiilor în special în cazul drumurilor de
acces care trec peste o apă (acestea
influențează nivelul de acces al populației la
diferite servicii).
Cuprind sate lipsite de accese rutiere Frecăței, Mărașu Sporire accesibilității în zonele izolate, cu
directe accesibilitate redusă prin asigurarea unei
frecvente adecvate a mijloacelor de transport
și a unei infrastructuri de transport de calitate
132

Bugete locale Au încasat în anul 2020 mai puțin de Romanu, Roșiori, Râmnicelu, Racovița Formarea personalului din administrația
un milion de Euro la bugetul local publică pentru accesarea de finanțări
(venitul total) nerambursabile.
Printre cele mai mici venituri Chiscani, Șutești, Roșiori, Galbenu, Victoria
bugetare totale per locuitor (sub
2.000 lei/locuitor)
Cele mai modeste venituri proprii, sub Chiscani, Cazasu, Gropeni

600 lei/locuitor
Unități Administrativ Teritoriale Disfuncționalități severe Ciocile, Cireșu, Mărașu, Racovița, Ulmu Revizuirea statutului juridic și administrativ
de bază nefuncționale/deficitare (opțiunea de unificarea acestora cu UAT-uri
Disfuncționalități grave Frecăței, Gemenele, Râmnicelu, Romanu, din vecinătate).
Scorțaru Nou, Surdila-Greci
Realizarea de parteneriate cu UAT vecine în
vederea dezvoltării infrastructurii de servicii
publice
Zone cu probleme de Comune care cuprind sate puternic Siliștea, Romanu, Gemenele, Râmnicelu, Implementarea de proiecte tehnice de
inundabilitate afectate de inundații în scenariul de Vișani protecție a zonelor construite împotriva
probabilitate mare inundațiilor.
Comune care cuprind sate puternic Salcia Tudor, Măxineni, Vădeni

afectate de inundații în scenariul de
probabilitate medie
133
Disfuncționalități la nivel de UAT
TABEL 39: CENTRALIZATORUL UAT-URILOR RURALE DUPĂ TIPURILE DE DISFUNCȚIONALITĂȚI
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
Comuna 13 UAT-uri cu Cele mai Marginalizar Ponderea Comune cu mai Cuprind sate
Frecăței mai puțin de reduse e la medie și persoanelo puțin de 1000 lipsite de
2.000 de densități ale peste medie; r ocupate de locuințe accese
locuitori; populației în fiecare; rutiere
raportate atât Comune în agricultură directe;
Scăderi la suprafața care satele din totalul Sub 10% dintre
semnificative UAT-urilor au o persoanelo locuințe Cuprinde
ale populației (sub 50 dezvoltare r ocupate construite după sate aflate la
în perioada locuitori/km2) medie- peste 80%; 1990; distanțe de
2009-2020, , cât și la scăzută peste 60
cuprinse și/sau Localități lipsite minute față
suprafața de unități de
între 10% și zonelor scăzută; de
15%; învățământ de localitățile
construite nivel liceal;
(sub 500 urbane;
Comune cu
sate cu locuitori/km2) Cuprind sate
populație sub ; cu
100 locuitori; accesibilitat
e redusă;
Comuna 13 Scăderi Marginalizar Ponderea Mai mult de Localități Cuprind sate

Mărașu severe ale e la medie și persoanelo 90% din locuințe lipsite de lipsite de
populației în peste medie; r ocupate sunt realizate unități de accese
perioada în din chirpici și învățămân rutiere
2009-2020, Comune în agricultură paiantă; t de nivel directe;
de peste 15% care satele din totalul liceal;
(până la au o persoanelo Cuprinde
20%); dezvoltare r ocupate Numărul sate aflate la
medie- peste 80%; de cadre distanțe de
Cele mai mari scăzută medicale peste 60
scăderi și/sau medii/ minute față
procentuale scăzută; 1.000 de de
ale populației locuitori
134
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
pe fondul este mai localitățile

mișcării mic decât urbane;
naturale și media
migratorii, rurală; Cuprind sate
între 2% și cu
3%; accesibilitat
e redusă;
Comune cu
scăderi
semnificative
ale populației
în urma
mișcării
migratorii
(sub -20‰ );
Comune cu
sate fără
locuitori;
Comuna 13 UAT-uri cu Cele mai Comune Comune în Comune cu mai Localități Localități Au încasat
Racovița mai puțin de reduse care au care satele puțin de 1000 lipsite de lipsite de în anul 2020
2.000 de densități ale valori au o de locuințe unități de orașe pe o mai puțin
locuitori; populației ridicate ale dezvoltare fiecare; învățămân rază de 25- de un
raportate atât îmbătrânirii medie- t de nivel 30 km; milion de
Scăderi la suprafața demografice scăzută liceal; Euro la
severe ale UAT-urilor , cuprinse și/sau Cuprind sate bugetul
populației în (sub 50 între 1.800 și scăzută; Lipsa cu local
perioada locuitori/km2) 2.300 de cabinetelo accesibilitat (venitul
2009-2020, , cât și la persoane r medicale e redusă; total);
de peste 15% suprafața vârstnice ce de familie;
(până la zonelor reveneau la
20%); Lipsa
construite 1.000 de medici;
Comune cu (sub 500 locuitori
valori foarte locuitori/km2) tineri;
scăzute ale ;
ratei sporului
135
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
natural (sub -
20‰);
Comuna 12 Scăderi Comune Marginalizar Ponderea Rate Peste 90% din Localități Localități
Ciocile severe ale care au e severă; persoanelo maxime locuințe lipsite de lipsite de
populației în valori r ocupate ale neracordate la unități de orașe pe o
perioada ridicate ale Comune în în șomajulu apă și învățămân rază de 25-
2009-2020, îmbătrânirii care satele agricultură i în anul canalizare; t de nivel 30 km;
de peste 15% demografice au o din totalul 2020 și liceal;
(până la , cuprinse dezvoltare persoanelo creștere Cuprind sate
20%); între 1.800 și medie- r ocupate în Numărul cu
2.300 de scăzută peste 80%; perioada de cadre accesibilitat
Cele mai mari persoane și/sau 2010- medicale e redusă;
scăderi vârstnice ce scăzută; 2020; medii/
procentuale reveneau la 1.000 de
ale populației 1.000 de locuitori
pe fondul locuitori este mai
mișcării tineri; mic decât
naturale și media
migratorii, rurală;
între 2% și
3%;
Comuna 12 UAT-uri cu Marginalizar Ponderea Comune cu mai Localități Localități Au încasat

Râmnicelu mai puțin de e la medie și persoanelo puțin de 1000 lipsite de lipsite de în anul 2020
2.000 de peste medie; r ocupate de locuințe unități de orașe pe o mai puțin
locuitori; în fiecare; învățămân rază de 25- de un
agricultură t de nivel 30 km; milion de
Scăderi din totalul Comune care liceal; Euro la
semnificative persoanelo cuprind sate Cuprind sate bugetul
ale populației r ocupate puternic Numărul cu local
în perioada peste 80%; afectate de de cadre accesibilitat (venitul
2009-2020, inundații în medicale e redusă; total);
cuprinse scenariul de medii/
între 10% și probabilitate 1.000 de
15%; mare; locuitori
este mai
Comune cu mic decât
sate cu
136
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
populație media
sub 100 rurală;
locuitori;
Comuna 12 Scăderi Marginalizar Ponderea Rate Localități Localități Au încasat

Roșiori semnificative e severă; persoanelo maxime lipsite de lipsite de în anul 2020
ale populației r ocupate ale unități de orașe pe o mai puțin
în perioada Comune în în șomajulu învățămân rază de 25- de un
2009-2020, care satele agricultură i în anul t de nivel 30 km; milion de
cuprinse au o din totalul 2020 și liceal; Euro la
între 10% și dezvoltare persoanelo scădere bugetul
15%; medie- r ocupate în Lipsa local
scăzută peste 80%; perioada cabinetelo (venitul
Cele mai și/sau 2010- r medicale total);
mari scăderi scăzută; 2020; de familie;
procentuale Printre cele
ale Numărul mai mici
populației pe de cadre venituri
fondul medicale bugetare
mișcării medii/ totale per
naturale și 1.000 de locuitor
migratorii, locuitori (sub 2.000
între 2% și este mai lei/locuitor)
3%; mic decât ;
media
rurală;
Comuna 12 UAT-uri cu Cele mai Comune în Ponderea Comune cu mai Localități Localități
Scorțaru mai puțin de reduse care satele persoanelo puțin de 1000 lipsite de lipsite de
Nou 2.000 de densități ale au o r ocupate de locuințe unități de orașe pe o
locuitori; populației dezvoltare în fiecare; învățămân rază de 25-
raportate atât medie- agricultură t de nivel 30 km;
Scăderi ale la suprafața scăzută din totalul Mai mult de liceal;
populației de UAT-urilor și/sau persoanelo 90% din locuințe Cuprinde
până la 10% (sub 50 scăzută; r ocupate sunt realizate sate aflate la
(peste 1%); locuitori/km2) peste 80%; din chirpici și distanțe de
, cât și la paiantă; peste 60
suprafața minute față
de
137
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
Comune cu zonelor localitățile

sate fără construite urbane;
locuitori; (sub 500
locuitori/km2) Cuprind sate
; cu
accesibilitat
e redusă;
Comuna 11 UAT-uri cu Comune Comune în Comune cu mai Localități Cuprinde

Surdila- mai puțin de care au care satele puțin de 1.000 lipsite de sate cu
Greci 2.000 de valori au o de locuințe unități de accesibilitat
locuitori; ridicate ale dezvoltare fiecare; învățămân e redusă;
îmbătrânirii medie- t de nivel
Scăderi demografice scăzută liceal;
semnificative , cuprinse și/sau
ale populației între 1.800 și scăzută; Lipsa
în perioada 2.300 de cabinetelo
2009-2020, persoane r medicale
cuprinse vârstnice ce de familie;
între 10% și reveneau la
15%; Lipsa
1.000 de medici;
Cele mai locuitori
mari scăderi tineri; Numărul
procentuale de cadre
ale medicale
populației pe medii/
fondul 1.000 de
mișcării locuitori
naturale și este mai
migratorii, mic decât
între 2% și media
3%; rurală;
Comuna 10 Scăderi Comune Comune în Ponderea Peste 90% din Localități Localități
Cireșu severe ale care au care satele persoanelo locuințe lipsite de lipsite de
populației în valori au o r ocupate neracordate la unități de orașe pe o
perioada ridicate ale dezvoltare în învățămân
2009-2020, îmbătrânirii medie- agricultură
138
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
de peste 15% demografice scăzută din totalul apă și t de nivel rază de 25-
(până la , cuprinse și/sau persoanelo canalizare; liceal; 30 km;
20%); între 1.800 și scăzută; r ocupate
2.300 de peste 80%; Număr
Comune cu persoane foarte mic
sate cu vârstnice ce de medici
populație reveneau la raportat la
sub 100 1.000 de 1.000 de
locuitori; locuitori locuitori;
tineri; Numărul
de cadre
medicale
medii/
1.000 de
locuitori
este mai
mic decât
media
rurală;
Comuna 10 UAT-uri cu Cele mai Extindere Comune cu mai Localități Cuprind sate
Siliștea mai puțin de reduse necontrolată/ puțin de 1000 lipsite de cu
2.000 de densități ale fenomen de de locuințe unități de accesibilitat
locuitori; populației suburbanizar fiecare; învățămân e redusă;
raportate atât e asociat t de nivel
Scăderi ale la suprafața municipiului Comune care liceal;
populației de UAT-urilor Brăila; cuprind sate
până la 10% (sub 50 puternic Numărul
(peste 1%); locuitori/km2) afectate de de cadre
, cât și la inundații în medicale
Comune cu scenariul de medii/
sate cu suprafața
zonelor probabilitate 1.000 de
populație mare; locuitori
sub 100 construite
(sub 500 este mai
locuitori; mic decât
locuitori/km2)
; media
rurală;
139
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
Comuna 10 Scăderi Comune Marginalizar Localități Localități

Ulmu severe ale care au e severă; lipsite de lipsite de
populației în valori unități de orașe pe o
perioada ridicate ale Comune în învățămân rază de 25-
2009-2020, îmbătrânirii care satele t de nivel 30 km;
de peste 15% demografice au o liceal;
(până la , cuprinse dezvoltare Cuprind sate
20%); între 1.800 și medie- Număr cu
2.300 de scăzută foarte mic accesibilitat
Cele mai persoane și/sau de medici e redusă;
mari scăderi vârstnice ce scăzută; raportat la
procentuale reveneau la 1.000 de
ale 1.000 de locuitori;
populației pe locuitori
fondul Numărul
tineri; de cadre
mișcării
naturale și medicale
migratorii, medii/
între 2% și 1.000 de
3%; locuitori
este mai
mic decât
media
rurală;
Comuna 9 Scăderi ale Comune în Rate Mai mult de Localități Cuprind sate
Berteștii de populației de care satele maxime 90% din locuințe lipsite de cu
Jos până la 10% au o ale sunt realizate unități de accesibilitat
(peste 1%); dezvoltare șomajulu din chirpici și învățămân e redusă;
medie- i în anul paiantă; t de nivel
Comune cu scăzută 2020 și liceal;
sate fără și/sau creștere
locuitori; scăzută în Număr
(Indicele perioada foarte mic
dezvoltării 2010- de medici
umane 2020; raportat la
locale); 1.000 de
locuitori;
140
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
Numărul
de cadre
medicale
medii/
1.000 de
locuitori
este mai
mic decât
media
rurală;
Comuna 9 Scăderi ale Marginalizar Ponderea Rate Localități Printre cele

Galbenu populației de e la medie și persoanelo maxime lipsite de mai mici
până la 10% peste medie; r ocupate ale unități de venituri
(peste 1%); în șomajulu învățămân bugetare
agricultură i în anul t de nivel totale per
din totalul 2020 și liceal; locuitor
persoanelo creștere (sub 2.000
r ocupate în Lipsa lei/locuitor)
peste 80%; perioada cabinetelo ;
2010- r medicale
2020; de familie;
Număr
foarte mic
de medici
raportat la
1.000 de
locuitori;
Numărul
de cadre
medicale
medii/
1.000 de
locuitori
este mai
mic decât
141
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
media
rurală;
Comuna 9 UAT-uri cu Cele mai Comune care Localități Localități Au încasat

Romanu mai puțin de reduse cuprind sate lipsite de lipsite de în anul 2020
2.000 de densități ale puternic unități de orașe pe o mai puțin
locuitori; populației afectate de învățămân rază de 25- de un
raportate atât inundații în t de nivel 30 km; milion de
Scăderi la suprafața scenariul de liceal; Euro la
semnificative UAT-urilor probabilitate Cuprind sate bugetul
ale (sub 50 mare; Numărul cu local
populației în locuitori/km2) de cadre accesibilitat (venitul
perioada , cât și la medicale e redusă; total);
2009-2020, suprafața medii/
cuprinse zonelor 1.000 de
între 10% și construite locuitori
15%; (sub 500 este mai
locuitori/km2) mic decât
; media
rurală;
Comuna 9 Scăderi Comune Comune în Ponderea Comune care Localități Localități

Salcia Tudor semnificative care au care satele persoanelo cuprind sate lipsite de lipsite de
ale populației valori au o r ocupate puternic unități de orașe pe o
în perioada ridicate ale dezvoltare în afectate de învățămân rază de 25-
2009-2020, îmbătrânirii medie- agricultură inundații în t de nivel 30 km;
cuprinse demografice scăzută din totalul scenariul de liceal;
între 10% și , cuprinse și/sau persoanelo probabilitate
15%; între 1.800 și scăzută; r ocupate medie; Lipsa
2.300 de peste 80%; cabinetelo
persoane r medicale
vârstnice ce de familie;
reveneau la Numărul
1.000 de de cadre
locuitori medicale
tineri; medii/
1.000 de
locuitori
142
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
este mai
mic decât
media
rurală;
Comuna 9 Scăderi Comune în Ponderea Rate Comune care Localități

Vișani semnificative care satele persoanelo maxime cuprind sate lipsite de
ale au o r ocupate ale puternic unități de
populației în dezvoltare în șomajulu afectate de învățămân
perioada medie- agricultură i în anul inundații în t de nivel
2009-2020, scăzută din totalul 2020 și scenariul de liceal;
cuprinse și/sau persoanelo scădere probabilitate
între 10% și scăzută; r ocupate în mare; Lipsa
15%; peste 80%; perioada cabinetelo
2010- r medicale
2020; de familie;
Lipsa
medici;
Numărul
de cadre
medicale
medii/
1.000 de
locuitori
este mai
mic decât
media
rurală;
Comuna 8 UAT-uri cu Comune în Comune cu mai Localități Localități

Gemenele mai puțin de care satele puțin de 1000 de lipsite de lipsite de
2.000 de au o locuințe fiecare; unități de orașe pe o
locuitori; dezvoltare învățămân rază de 25-
medie- Comune care t de nivel 30 km;
Scăderi ale scăzută cuprind sate liceal;
populației de puternic
afectate de
143
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
până la 10% și/sau inundații în Numărul

(peste 1%); scăzută; scenariul de de cadre
probabilitate medicale
mare; medii/
1.000 de
locuitori
este mai
mic decât
media
rurală;
Comuna 8 Scăderi Comune în Ponderea Rate Localități

Jirlău semnificative care satele persoanelo maxime lipsite de
ale populației au o r ocupate ale unități de
în perioada dezvoltare în șomajulu învățămân
2009-2020, medie- agricultură i în anul t de nivel
cuprinse scăzută din totalul 2020 și liceal;
între 10% și și/sau persoanelo creștere
15%; scăzută; r ocupate în Număr
peste 80%; perioada foarte mic
Comune cu 2010- de medici
sate fără 2020; raportat la
locuitori; 1.000 de
locuitori;
Numărul
de cadre
medicale
medii/
1.000 de
locuitori
este mai
mic decât
media
rurală
144
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
Comuna 8 Scăderi ale Comune care Număr Localități

Măxineni populației de cuprind sate foarte mic lipsite de
până la 10% puternic de medici orașe pe o
(peste 1%); afectate de raportat la rază de 25-
inundații în 1.000 de 30 km;
Comune cu scenariul de locuitori;
sate cu probabilitate Cuprind sate
populație medie; Numărul cu
sub 100 de cadre accesibilitat
locuitori; medicale e redusă;
medii/
Comune în 1.000 de
care satele locuitori
au o este mai
dezvoltare mic decât
medie- media
scăzută rurală;
și/sau
scăzută;
Comuna 8 Scăderi ale Comune Comune în Suprafață Localități

Surdila- populației de care au care satele locuibilă/locuito lipsite de
Găiseanca până la 10% valori au o r mai redusă unități de
(peste 1%); ridicate ale dezvoltare decât media învățămân
îmbătrânirii medie- urbană; t de nivel
demografice scăzută liceal;
, cuprinse și/sau Mai mult de
între 1.800 și scăzută; 90% din locuințe Numărul
2.300 de sunt realizate de cadre
persoane din chirpici și medicale
vârstnice ce paiantă; medii/
reveneau la 1.000 de
Sub 10% dintre locuitori
1.000 de locuințe
locuitori este mai
construite după mic decât
tineri; 1990; media
rurală;
145
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
Comuna 7 Scăderi Mai mult de Localități Cuprind sate

Bordei semnificative 90% din locuințe lipsite de cu
Verde ale populației sunt realizate unități de accesibilitat
în perioada din chirpici și învățămân e redusă;
2009-2020, paiantă; t de nivel
cuprinse liceal;
între 10% și
15% Numărul
de cadre
Cele mai medicale
mari scăderi medii/
procentuale 1.000 de
ale locuitori
populației pe este mai
fondul mic decât
mișcării media
naturale și rurală;
migratorii,
între 2% și
3%;
Comune cu
sate fără
locuitori;
Comuna 7 Scăderi Marginalizar Localități Cuprinde

Dudești semnificative e la medie și lipsite de sate aflate la
ale populației peste medie; unități de distanțe de
în perioada învățămân peste 60
2009-2020, Comune în t de nivel minute față
cuprinse care satele liceal; de
între 10% și au o localitățile
15%; dezvoltare Numărul urbane;
medie- de cadre
Comune cu scăzută medicale
sate cu și/sau medii/
populație sub scăzută; 1.000 de
100 locuitori; locuitori
este mai
146
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
mic decât
media
rurală;
Comuna 7 Scăderi ale Comune în Comune Localități Cele mai

Gropeni populației de care satele în care lipsite de modeste
până la 10% au o procentul unități de venituri
(peste 1%); dezvoltare populație învățămân proprii, sub
medie- i ocupate, t de nivel 600
scăzută raportată liceal; lei/locuitor;
și/sau la
scăzută; populația Număr
aptă de foarte mic
muncă, de medici
este sub raportat la
65%; 1.000 de
locuitori;
Numărul
de cadre
medicale
medii/
1.000 de
locuitori
este mai
mic decât
media
rurală;
Comuna 7 Scăderi Comune în Comune Localități

Mircea Vodă semnificative care satele în care lipsite de
ale populației au o procentul unități de
în perioada dezvoltare populație învățămân
2009-2020, medie- i ocupate, t de nivel
cuprinse scăzută raportată liceal;
între 10% și și/sau la
15%; scăzută; populația Număr
aptă de foarte mic
de medici
147
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
Cele mai muncă, raportat la

mari scăderi este sub 1.000 de
procentuale 65%; locuitori;
ale
populației pe Numărul
fondul de cadre
mișcării medicale
naturale și medii/
migratorii, 1.000 de
între 2% și locuitori
3%; este mai
mic decât
media
rurală;
Comuna 7 Scăderi Comune Ponderea Localități

Stăncuța semnificative care au persoanelo lipsite de
ale valori r ocupate unități de
populației în ridicate ale în învățămân
perioada îmbătrânirii agricultură t de nivel
2009-2020, demografice din totalul liceal;
cuprinse , cuprinse persoanelo
între 10% și între 1.800 și r ocupate Lipsa
15%; 2.300 de peste 80%; cabinetelo
persoane r medicale
vârstnice ce de familie;
reveneau la Lipsa
1.000 de medici;
locuitori
tineri; Numărul
de cadre
medicale
medii/
1.000 de
locuitori
este mai
mic decât
148
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
media
rurală;
Comuna 7 Scăderi Comune Marginalizar Ponderea Localități

Tufești semnificative care au e la medie și persoanelo lipsite de
ale valori peste medie; r ocupate unități de
populației în ridicate ale în învățămân
perioada îmbătrânirii Comune în agricultură t de nivel
2009-2020, demografice care satele din totalul liceal;
cuprinse , cuprinse au o persoanelo
între 10% și între 1.800 și dezvoltare r ocupate Numărul
15%; 2.300 de medie- peste 80%; de cadre
persoane scăzută medicale
vârstnice ce și/sau medii/
reveneau la scăzută; 1.000 de
1.000 de locuitori
locuitori este mai
tineri; mic decât
media
rurală;
Comuna 7 Scăderi ale Marginalizar Ponderea Localități Printre cele

Victoria populației de e la medie și persoanelo lipsite de mai mici
până la 10% peste medie; r ocupate unități de venituri
(peste 1%); în învățămân bugetare
Comune în agricultură t de nivel totale per
care satele din totalul liceal; locuitor
au o persoanelo (sub 2.000
dezvoltare r ocupate Numărul lei/locuitor)
medie- peste 80%; de cadre ;
scăzută medicale
și/sau medii/
scăzută; 1.000 de
locuitori
este mai
mic decât
media
rurală;
149
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
Comuna 7 Scăderi ale Marginalizar Rate Localități

Viziru populației de e la medie și maxime lipsite de
până la 10% peste medie; ale unități de
(peste 1%); șomajulu învățămân
Comune în i în anul t de nivel
care satele 2020 și liceal;
au o scădere
dezvoltare în Număr
medie- perioada foarte mic
scăzută 2010- de medici
și/sau 2020; raportat la
scăzută; 1.000 de
locuitori;
Numărul
de cadre
medicale
medii/
1.000 de
locuitori
este mai
mic decât
media
rurală;
Comuna 7 Scăderi Marginalizar Ponderea Localități lipsite

Zăvoaia semnificative e la medie și persoanelo de unități de
ale peste medie; r ocupate învățământ de
populației în în nivel liceal;
perioada Comune în agricultură
2009-2020, care satele din totalul Număr foarte
cuprinse au o persoanelo mic de medici
între 10% și dezvoltare r ocupate raportat la 1.000
15%; medie- peste 80%; de locuitori;
scăzută
și/sau Numărul de
scăzută; cadre medicale
medii/ 1.000 de
locuitori este
150
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
mai mic decât

media rurală;
Comuna 6 Scăderi Rate Sub 10% dintre Localități

Bărăganul semnificative maxime locuințe lipsite de
ale populației ale construite după unități de
în perioada șomajulu 1990; învățămân
2009-2020, i în anul t de nivel
cuprinse 2020 și liceal;
între 10% și creștere
15%; în Număr
perioada foarte mic
Cele mai 2010- de medici
mari scăderi 2020; raportat la
procentuale 1.000 de
ale locuitori;
populației pe
fondul
mișcării
naturale și
migratorii,
între 2% și
3%;
Comuna 6 Scăderi ale Marginalizar Suprafață Localități Cuprind sate

Movila populației de e la medie și locuibilă/locuito lipsite de cu
Miresii până la 10% peste medie; r mai redusă unități de accesibilitat
(peste 1%); decât media învățămân e redusă;
urbană; t de nivel
liceal;
Numărul
de cadre
medicale
medii/
1.000 de
locuitori
este mai
151
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
mic decât
media
rurală;
Comuna 6 Scăderi Comune în Ponderea Localități

Tudor semnificative care satele persoanelo lipsite de
Vladimiresc ale populației au o r ocupate unități de
u în perioada dezvoltare în învățămân
2009-2020, medie- agricultură t de nivel
cuprinse scăzută din totalul liceal;
între 10% și și/sau persoanelo
15%; scăzută; r ocupate Numărul
peste 80%; de cadre
Comune cu medicale
valori foarte medii/
scăzute ale 1.000 de
ratei sporului locuitori
natural (sub - este mai
20‰); mic decât
media
rurală;
Comuna 6 Scăderi ale Comune în Ponderea Localități

Unirea populației de care satele persoanelo lipsite de
până la 10% au o r ocupate unități de
(peste 1%); dezvoltare în învățămân
medie- agricultură t de nivel
Comune cu scăzută din totalul liceal;
sate fără și/sau persoanelo
locuitori; scăzută; r ocupate Numărul
peste 80%; de cadre
medicale
medii/
1.000 de
locuitori
este mai
mic decât
152
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
media
rurală;
Comun 6 Cele mai Extindere Comune care Localități Cuprind sate

Vădeni reduse necontrolată/ cuprind sate lipsite de cu
densități ale fenomen de puternic unități de accesibilitat
populației suburbanizar afectate de învățămân e redusă;
raportate atât e asociat inundații în t de nivel
la suprafața municipiului scenariul de liceal;
UAT-urilor Brăila; probabilitate
(sub 50 medie; Număr
locuitori/km2) foarte mic
, cât și la de medici
suprafața raportat la
zonelor 1.000 de
construite locuitori;
(sub 500
locuitori/km2)
;
Comuna 5 Scăderi ale Comune Localități

Șuțești populației de în care lipsite de
până la 10% procentul unități de
(peste 1%); populație învățămân
i ocupate, t de nivel
Marginalizar raportată liceal;
e la medie și la
peste medie; populația Numărul
aptă de de cadre
muncă, medicale
este sub medii/
65%; 1.000 de
locuitori
este mai
mic decât
media
rurală;
153
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
Comuna 5 Scăderi ale Marginalizar Localități Cuprind sate

Traian populației de e la medie și lipsite de cu
până la 10% peste medie; unități de accesibilitat
(peste 1%); învățămân e redusă;
t de nivel
liceal;
Numărul
de cadre
medicale
medii/
1.000 de
locuitori
este mai
mic decât
media
rurală;
Comuna 4 Extindere Localități Cele mai

Cazasu necontrolată/ lipsite de modeste
fenomen de unități de venituri
suburbanizar învățămân proprii, sub
e asociat t de nivel 600
municipiului liceal; lei/locuitor;
Brăila;
Numărul
de cadre
medicale
medii/
1.000 de
locuitori
este mai
mic decât
media
rurală;
Comuna 4 Extindere Localități Printre cele

Chiscani necontrolată/ lipsite de mai mici
154
DENSITATE SCĂZUTĂ
NUMĂR PROBLEME
RATE RIDICATE ALE

RATE SCĂZUTE DE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
BUGETE LOCALE
ACCESIBILITATE
AGRICULTURĂ
ÎMBĂTRÂNIRE
DEPOPULARE
OCUPARE ÎN
ȘOMAJULUI
POPULAȚIEI
SĂRĂCIREA
EXTINDERE
OCUPARE
LOCUIRE
DIFICILĂ
DOTĂRI
UAT
fenomen de unități de venituri

suburbanizar învățămân bugetare
e asociat t de nivel totale per
municipiului liceal; locuitor
Brăila; (sub 2.000
lei/locuitor)
;
Cele mai
modeste
venituri
proprii, sub
600
lei/locuitor;
Comuna 4 Scăderi Ponderea Sub 10% dintre

Grădiștea semnificative persoanelo locuințe
ale populației r ocupate construite după
în perioada în 1990;
2009-2020, agricultură
cuprinse din totalul
între 10% și persoanelo
15%; r ocupate
peste 80%;
Comune în
care satele
au o
dezvoltare
medie-
scăzută
și/sau
scăzută;
Comuna 3 Scăderi ale Comune Localități

Tichilești populației de în care lipsite de
până la 10% procentul unități de
(peste 1%); populație învățămân
i ocupate,
155
UAT
NUMĂR PROBLEME
DEPOPULARE

DENSITATE SCĂZUTĂ
EXTINDERE
NECONTROLATĂ/
SUBURBANIZARE
ÎMBĂTRÂNIRE
SĂRĂCIREA
POPULAȚIEI
la
RATE SCĂZUTE DE
65%;
OCUPARE
muncă,
populația
raportată
este sub
aptă de
OCUPARE ÎN
AGRICULTURĂ
RATE RIDICATE ALE

ȘOMAJULUI
LOCUIRE
DOTĂRI
liceal;
t de nivel
ACCESIBILITATE
DIFICILĂ
BUGETE LOCALE
156
3. PROPUNERI DE ELIMINARE / DIMINUARE A

3.1. MEDIUL URBAN AL JUDEȚULUI BRĂILA

La nivelul mediului urban al județului Brăila, se propun o serie de măsuri de diminuare sau eliminare a
provocărilor și disfuncționalităților identificate în cadrul studiului, grupate pe domenii de intervenție,
prezentate în continuare.
Combaterea provocărilor demografice și sociale prin:
• Dezvoltarea de programe de îmbătrânire activă și servicii sociale dedicate pentru persoanele
vârstnice;
• Dezvoltarea serviciilor socio-culturale și creșterea calității locuirii în vederea reducerii migrației
populației și atragerii de noi locuitori;
• Realizarea unei strategii de menținere și/sau atragere a populației în județ;
Combaterea provocărilor legate de ocupare, depravare materială și dezvoltare economică prin:
• Intervenții prioritare de dezvoltare urbană și asistență socială în zonele marginalizate și
dezavantajate pe ocupare, locuire și capital uman;
• Atragerea de investiții pentru menținerea și atragerea forței de muncă calificate, care să contribuie
la dezvoltarea economică a județului și întărirea statutului de pol regional al municipiului Brăila;
la dezvoltarea celor 3 orașe ca poli județeni;
• Atragerea de investiții în domenii neagricole în orașele Ianca și Însurăței;
• Diversificarea activităților economice prin dezvoltarea sectoarelor industriei performante, a
serviciilor, comerțului și construcțiilor în cele 3 orașe;
• Crearea de oportunități diverse de calificare și recalificare a persoanelor șomere și reintroducerea
acestora pe piața muncii;
Îmbunătățirea situației locuirii și a echipării tehnico-edilitare prin:
• Controlul dezvoltării în teritoriu a fondului construit pentru a eficientiza infrastructura de circulații
și rețele tehnico-edilitare, în cazul celor 3 orașe;
• Sprijin alocat locuitorilor, în vederea realizării de locuințe din materiale durabile;
• Implementarea de proiecte de extindere a infrastructurilor de alimentare cu apă și canalizare și
alimentare cu gaze naturale;
• Implementarea unui proiect de realizare a unei stații de epurare a apelor uzate pe teritoriul
orașului Ianca;
Creșterea calității și a gradului de deservire a serviciilor publice precum și consolidarea rolului județean al
centrelor urbane prin:
• Implementarea de proiecte de extindere a suprafețelor de spații verzi și amenajarea de parcuri;
• Realizarea de demersuri pentru dezvoltarea instituțiilor spitalicești;
• Oferirea de facilități pentru atragerea personalului medical;
157
• Implementarea de proiecte de valorificare a malului Dunării;

• Implementarea de proiecte de valorificare a obiectivelor culturale, de importanță județeană
(teatru, muzeu, bibliotecă), care contribuie la creșterea calității vieții, din municipiul Brăila;
• Implementarea de proiecte de dezvoltare a infrastructurii culturale din cele 3 orașe ca mod de
stimulare a vieții urbane și de asigurare a coeziunii comunităților locale;
• Dezvoltarea serviciilor sociale (educație, sănătate, asistență socială) în vederea reducerii migrației
populației în cele 3 orașe;
• Dezvoltarea de parteneriate între administrațiile publice locale în vederea dezvoltării urbane,
economice și sociale a celor 3 orașe și a comunelor învecinate;
• Implementarea de proiecte de modernizare a rețelelor rutiere ale localităților urbane;
Creșterea gradului de utilizare a fondurilor nerambursabile prin:
• Formarea personalului din administrația publică pentru accesarea de finanțări nerambursabile.
Creșterea competitivității centrelor urbane din județ prin:
• Întărirea statutului de pol de dezvoltare urbană de importanță națională, definit conform legii, în
cadrul municipiului Brăila dar și întărirea statului de pol regional de dezvoltare care contribuie la
dezvoltarea centrelor urbane județene;
• Valorificarea potențialului orașului Ianca și a orașului Însurăței de a deveni centre de creștere cu
rol de echilibrare a sistemului urban policentric al județului;
Creșterea gradului de accesibilitate în teritoriu:
• Implementarea de proiecte de realizare a unor conexiuni rutiere (pod peste Dunăre) între cele
două maluri ale fluviului Dunărea;
• Modernizarea drumurilor județene și comunale de pe teritoriul județului în vederea creșterii
gradului de accesibilitate al localităților.
3.2. MEDIUL RURAL AL JUDEȚULUI BRĂILA

La nivelul mediului rural al județului Brăila, se propun o serie de măsuri de diminuare sau eliminare a
provocărilor și disfuncționalităților identificate în cadrul studiului, grupate pe domenii de intervenție,
prezentate în continuare.
Combaterea provocărilor demografice și sociale prin:
• Realizarea unei strategii de menținere și/sau atragere a populației în județ;
• Realizarea unei strategii de gestionarea a problemelor de depopulare a satelor cu o populație de
mai mică de 100 de locuitori care sunt în pericol de dezafectare;
• Sporirea gradului de urbanizare la nivelul întregului județ;
• Crearea unei rețele județene de programe de îmbătrânire activă și servicii sociale dedicate pentru
persoanele vârstnice;
Combaterea provocărilor legate de ocupare, depravare materială și dezvoltare economică prin:
• Intervenții prioritare în zonele marginalizate, dezavantajate pe ocupare și capital uman;
• Intervenții prioritare de diminuare a efectelor sărăciei;
158
la dezvoltarea economică a localităților;
• Stimularea inițiativelor de asociere a producătorilor agricoli;
• Susținerea afacerilor care vor să se certifice ca agricultură ecologică;
• Stimularea comercializării produselor pe piața locală și pentru export;
• Diversificarea activităților economice neagricole;
• Crearea de oportunități diverse de calificare și recalificare a persoanelor șomere și reintroducerea
acestora pe piața muncii;
Îmbunătățirea situației locuirii și a echipării tehnico-edilitare prin:
• Creșterea calității vieții și asigurarea confortului în locuințe prin racordarea acestora la rețeaua de
alimentare cu apă, canalizare și de alimentare cu gaze naturale și energie electrică;
• Sprijin alocat locuitorilor, în vederea realizării de locuințe din materiale durabile;
• Controlul dezvoltării în teritoriu a fondului construit pentru a eficientiza infrastructura de circulații
și rețele tehnico-edilitare, în cazul comunelor cu densitate scăzută;
• Implementarea de proiecte tehnice de protecție a zonelor construite împotriva inundațiilor;
Îmbunătățirea calității și a gradului de deservire a serviciilor publice prin:
• Dezvoltarea de servicii publice pentru toate categoriile de populație din zonele supuse
fenomenului de suburbanizare astfel încât să fie asigurat necesarul minim și să se evite
supraaglomerarea;
• Suplinirea deficiențelor legate de păstrarea unei distanțe maxime de 30 km între comune și
centrele urbane prin specularea potențialului unor comune de a deveni poli rurali cu rol de
preluare a unor servicii cu rol teritorial, ca urmare a unei noi posibile organizări administrativ-
teritoriale la nivel național – un posibil pol rural este comuna Măxineni;
• Crearea de facilități pentru școlari astfel încât aceștia să se poată deplasa în siguranță la unități de
învățământ de nivel liceal;
• Realizarea de parteneriate cu primăriile rurale pentru punerea la dispoziție a unui spațiu de
desfășurare a activității medicale și dotarea acestora;
• Crearea de facilități pentru atragere medicilor în comunele care nu beneficiază de prezența
acestora și în comunele cu număr foarte mic de medici raportat la populația totală;
• Crearea de facilități pentru atragerea personalului sanitar mediu;
Îmbunătățirea accesibilității prin:
• Sporire accesibilității în zonele cu accesibilitate redusă – minimul necesar este reprezentat de
asfaltarea drumurilor; respectiv a zonelor cu accesibilitate bună – asigurarea măsurilor de protecție
împotriva inundațiilor în special în cazul drumurilor de acces care trec peste o apă (acestea
influențează nivelul de acces al populației la diferite servicii);
• Sporire accesibilității în zonele izolate, cu accesibilitate redusă, care nu dispun de legături rutiere
directe (comunele Frecăței și Mărașu) prin asigurarea unei frecvente adecvate a mijloacelor de
transport și a unei infrastructuri de transport de calitate;
Creșterea gradului de utilizare a fondurilor nerambursabile prin:
• Formarea personalului din administrația publică pentru accesarea de finanțări nerambursabile;
159
Rezolvarea problemei UAT-urilor disfuncționale prin:

• Revizuirea statutului juridic și administrativ (opțiunea de unificarea acestora cu UAT-uri din
vecinătate);
• Realizarea de parteneriate cu UAT-urile vecine în vederea dezvoltării infrastructurii de servicii
publice.
160
4. EVOLUȚIE: PROGNOZE, SCENARII SAU ALTERNATIVE

DE DEZVOLTARE
Prognoza demografică prezentată în continuare este preluată din PATJ Brăila, ETAPA I - Studiu de
Fundamentare: Secțiunea 5 – Structura socio-demografică, elaborat de dr. Daniela Zamfir, dr. Ilinca-Valentina
Stoica, S.C. I.H.S. Romania SRL, S.C. CIVITTA Strategy & Consulting SRL, 2021, fiind urmărită o abordare
coerentă la nivelul acestei etape de realizare a Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila
4.1. PROGNOZA DEMOGRAFICĂ

Prognoza numărului total de locuitori a vizat trei variante: medie, optimistă și pesimistă. Estimarea tendințelor
viitoare ale evoluției județului au avut la bază următoarele elemente: numărul și structura pe sexe și vârste a
populației; caracteristicele evoluției populației urbane și rurale; caracteristicile mișcării naturale și migratorii;
aprecierea consecințelor în timp ale dezechilibrelor demografice grave apărute în mediul rural, ca urmare a
exodului demografic.
Aceste considerente conduc la aprecierea că în următorii 15-20 de ani, județul își va menține tendința din
perioada trecută (din ultimii 20 de ani), întrucât circumstanțele creșterii demografice nu s-au schimbat în ultima
perioadă pe total județ.
VARIANTA I (EXPLORATIV - TENDENȚIALĂ) DE PROGNOZĂ
În această variantă de prognoză populația județului Brăila ar scădea cu 34997,5 locuitori (cu o medie de
aproximativ 2916 locuitori pe an). În această ipoteză de evoluție se presupune existența unei continuități
în ce privește parametrii de evoluție demografică, menținându-se tendințele manifestate în perioada
ultimilor ani, rezultând o variantă explorativ - tendențială, în care populația urbană ar scădea cu 2166
persoane anual, față de cea rurală care ar înregistra o scădere de 750 persoane anual.
În această ipoteză populația urbană va scădea cu 25998 persoane până în anul 2030, în timp ce în mediul
rural se va înregistra o scădere de 8999 persoane.
VARIANTA II (PESIMISTĂ) - DE PROGNOZĂ
Dacă am considera că parametrii evoluției demografice s-ar modifica semnificativ prin creșterea mișcării
migratorii a populației și chiar o relativă depopulare a spațiului rural și prin modificarea intensității
fenomenelor demografice (îmbătrânirea accentuată a populației, intensificarea plecărilor definitive și a
celor temporare pentru muncă), s-ar modifica esențial și contribuția componentelor populației. S-ar părea
că această ipoteză de evoluție este mai puțin probabilă, ducând la o scădere semnificativă a populației.
În urban, principalul factor al creșterii demografice ar urma să fie sporul natural: principalul contingent
feminin care va asigura reproducerea populației în următorii 10-15 ani se va menține relativ constant,
neexistând astfel speranța creșterii natalității. Se înregistrează o creștere a numărului persoanelor vârstnice,
rata mortalității putând avea o tendință de creștere. Este deci puțin probabilă o creștere semnificativă a
bilanțului natural. Se poate estima și o reducere simțitoare a aportului migrator, bilanțul migrator devenind
un factor de scădere demografică. Singura cale de creștere a efectivelor populației urbane în ansamblul
județului vor fi trecerea unor comune în categoria așezărilor urbane.
În aceste condiții, scăderea populației va fi destul de mare (tabelul nr.22), cu peste 5501 de locuitori anual
la nivelul județului (peste 3821 de locuitori pe an în mediul urban și peste 1680 de locuitori pe an pentru
mediul rural).
În ambele medii se va asista în continuare la descreșterea populației, principala cauză a reducerii populației
fiind plecările către orașe mai mari (dar și migrația externă temporară sau definitivă), precum și repartiția
pe vârste a populației care va genera scăderea în continuare, pe cale naturală, a populației.
161
În ambele variante descrise mai sus însă, efectul evoluției demografice se va resimți în structura rețelei de
localități a județului, talia medie a comunelor județului se va reduce simțitor în următorii ani.
TABEL 40: PROGNOZA POPULAȚIEI, ANUL 2030
VARIANTA MEDIE VARIANTA VARIANTA

DE PROGNOZĂ PESIMISTĂ DE OPTIMISTĂ DE
PROGNOZĂ PROGNOZĂ
Populația totală 310195 279176 341215
Populația urbană 198541 178687 218395
Populația rurală 111654 100489 122820
Sursa datelor: date calculate după date INS
VARIANTA III (OPTIMISTĂ) - DE PROGNOZĂ

O altă variantă de prognoză este cea optimistă, care, ar trebui să conducă la o creștere de populație. Aceasta
este puțin probabilă având în vedere situația demografică și economică a județului și gradul de îmbătrânire al
populației din zonele rurale (care va conduce la un bilanț natural negativ și în următorii ani). Totuși, și în această
variantă s-ar înregistra un deficit de populație de 6144 locuitori în mediul urban. În mediul rural, în această
variantă, s-ar înregistra o creștere de populație de 2166 persoane.
Evoluția populației va cunoaște însă unele diferențieri în cadrul județului, în funcție de ritmul de creștere a
populației (vitalitate diferită, gradul inegal de deteriorare al structurii demografice, dezechilibrele deja
instalate) dar și de gradul de dezvoltare economică, precum și de eficiența activităților agricole și de afirmarea
altor tipuri de activități economice în spațiul rural.
DIFERENȚIERI TERITORIALE ALE POPULAȚIEI PROGNOZATE

Există diferențieri teritoriale în ceea ce privește populația medie prognozată. Practic, peste 65% dintre UAT-
urile județului se vor încadra în clasa de mărime 2000-6000 de locuitori însă peste 22% dintre UAT-uri vor avea
sub 2000 de locuitori. Peste 10000 de locuitori va avea doar municipiul Brăila (179011 locuitori). Vor fi și două
UAT-uri care vor depăși 6000 de locuitori: Chiscani (cu un bilanț migratoriu pozitiv) și orașul Ianca.
Și în celelalte două variante de prognoză se mențin aceleași zone de viabilitate demografică, rezultând că, în
cazul de față, factorul economic este unul determinant pentru menținerea unui anumit nivel de populație.
Diferențe apar doar în cazul ponderii diferitelor categorii de mărime din total UAT-uri (tabelul nr. 23).
TABEL 41: VARIANTE DE PROGNOZĂ PE CATEGORII DEMOGRAFICE
CATEGORIE VARIANTA % VARIANTA % VARIANTA %

MEDIE PESIMISTĂ OPTIMISTĂ
(NR. UAT-URI) NR. UAT-URI) (NR. UAT-URI)
Sub 2.000 locuitori 10 22.73 15 34.09 8 18.18
2.000-4.000 25 56.82 24 54.54 26 59.09
4.000-6.000 4 9.09 2 4.55 5 11.36
6.000-10.000 4 9.09 2 4.55 3 6.82
162
CATEGORIE VARIANTA % VARIANTA % VARIANTA %

MEDIE PESIMISTĂ OPTIMISTĂ
(NR. UAT-URI) NR. UAT-URI) (NR. UAT-URI)
peste10.000 1 2.27 1 2.27 2 4.55
Sursa datelor: date calculate după INS
CREȘTEREA MEDIE
Creșterea medie la nivelul județului Brăila pentru perioada 2019-2030 va fi (pe baza datelor prognozate ) de -
10,13% la nivelul județului, cu valori mai pesimiste în cazul mediului urban (-11,57%), în special datorită ratei
plecărilor, pe fondul unui bilanț natural negativ. În cazul mediului rural rata este de -7,45%, deci tot negativă,
având în vedere că și în cazul UAT-urilor rurale putem discuta despre o rată mare a plecărilor și de o natalitate
relativ scăzută.
Peste 90% dintre UAT-urile județului vor înregistra scăderi de populație, rata de creștere fiind negativă, cu valori
cuprinse între -0,11% și -21,73% (Racovița). Doar patru dintre UAT-urile județului vor înregistra o rată de
creștere pozitivă, cu valori cuprinse între 0,26% și 17,12% (Cazasu). Nici unul dintre orașele județului nu vor
avea rate de creștere pozitive.
În profil teritorial, față de situația actuală, cele mai mari descreșteri (cu valori mai mici de -14%) se vor înregistra
în zona vestică a județului, în zona rurală, remarcându-se Racovița, Ciocile, Cireșu, Grădiștea, Ulmu, Vișani,
Făurei dar și izolat în zona centrală și estică, afectate atât de îmbătrânirea populației, cât și de migrația ridicată
(Mărașu, Bordei Verde, Tufești).
Cele mai mari valori ale ratei de creștere (de peste 15%) se înregistrează în zona suburbană a municipiului Brăila
(Cazasu și Chiscani) sau în UAT-uri cu o rata a natalității peste media județeană (Vădeni cu peste 5%).
PROGNOZA POPULAȚIEI PE PRINCIPALELE GRUPE DE VÂRSTĂ

La nivelul județului se constată o creștere a populației de 65 de ani și peste, accentuându-se tendința de
îmbătrânire a populației, dar, mai ales o tendință îngrijorătoare de scădere a populației din grupa de vârstă
tânără (0-14 ani) și mai ales din cea adultă.
Dacă facem o analiză pe cele trei mari grupe de vârstă constatăm, atât la nivelul județului cât și pe cele două
medii, că populația tânără va avea o pondere de sub 14%, în timp ce ponderea vârstnicilor va fi destul de mare,
ajungând până la peste 19%, menținându-se tendința de îmbătrânire a populației (fig. nr.53). Populația adultă
(aptă de muncă) va înregistra valori de sub 70% în ambele medii, aspect care ridică probleme serioase legate
de volumul de forță de muncă dar și de perspectiva demografică a județului Brăila. Diferențele dintre cele două
medii sunt semnificative, populația urbană având o tendință mai accentuată de îmbătrânire.
163
FIGURA 38: STRUCTURA PE GRUPE MARI DE VÂRSTĂ, ANUL 2030 (%)
Sursa datelor: date calculate după INS
Populația tânără a județului va înregistra o scădere cu 21,48% față de valorile actuale. Astfel, în anul 2030
aceasta va ajunge la 33910 persoane, împărțită relativ inegal pe cele două medii (20307 persoane în mediul
urban și 13603 persoane în mediul rural).
Din totalul de 44 de UAT-uri ale județului, aproape 75% se vor confrunta cu probleme legate de populația
tânără (valori sub 500 de persoane), în timp ce 14 dintre acestea vor avea peste 500 de persoane în vârstă de
0-14 ani.
Cele mai defavorizate UAT-uri din acest punct de vedere se regăsesc oarecum grupat la nivelul județului
aparținând în totalitate mediului rural, cu valori pentru anul 2030 de sub 200 de persoane care să aparțină
grupei de vârstă 0-14 ani (Racovița, Scorțaru Nou, Surdila-Greci și Frecăței). În același timp, peste 20% dintre
UAT-uri vor avea o pondere a populației tinere de sub 10% (Ulmu, Tufești, Mărașu, Stăncuța, Frecăței, Tudor
Vladimirescu, Însurăței și Făurei)
Rata de creștere a populației tinere pentru intervalul 2019-2030 va fi negativă la nivelul județului, de -21,48%,
fiind mai mare în cazul mediului rural (-22,81%) față de cel urban (-20,56%%). În profil teritorial rata de creștere
negativă caracterizează aproape toate UAT-urile (cu excepția comunelor Cazasu cu peste 26%, Chiscani și
Unirea). Cele mai mici rate (de sub -50%) se vor înregistra în comunele Ulmu (-59%), Mărașu (-57%), Frecăței (-
54%) și Tufești (-50%).
Populația adultă va înregistra o pierdere netă de 60842 persoane, dar cu discrepanțe remarcabile pe cele două
medii. În timp ce mediul urban va avea o pierdere netă la această grupă de vârstă de 49190 de persoane,
mediul rural va înregistra o pierdere de doar 11271 de persoane.
Rata de creștere a populației adulte va fi, în intervalul 2019-2030, în medie de -25%, dar cu diferențe foarte
mari între mediul urban (-24%) și mediul rural (-14%). Ratele negative caracterizează toate unitățile urbane.
Dintre cele 44 UAT-uri ale județului 22,7% vor avea o descreștere foarte accentuată (sub -20%) a populației
adulte (inclusiv municipiul Brăila și orașul Făurei), iar 56,8% vor avea o descreștere accentuată (cu valori
cuprinse între -10% și -20%). Creșteri se vor înregistra în două UAT-uri (Cazasu și Chiscani). Cele mai mari valori
ale ratei de creștere vor fi în comuna Cazasu (3,79%).
Populația vârstnică (65 de ani și peste) va înregistra o creștere medie de 5,6% în următorii ani, cu mari
diferențieri între mediul urban, unde se va înregistra o creștere de peste 19% și cel rural care va fi caracterizat
de o scădere a acestei grupe de vârstă cu 18%.
164
În mediul urban această valoare este o consecință directă a îmbătrânirii populației, dar și a unui volum de
populație de vârstă adultă relativ mare care va trece în grupa de peste 65 de ani, în timp ce în mediul rural
scăderea este dată de speranța de viață mai mică și de contingentul actual redus de populație adultă. Totuși
ponderile pe care această grupă de vârstă le va avea la nivelul celor două medii chiar dacă nu sunt egale (27%
pentru mediul urban și 19% pentru cel rural), reflectă un fenomen de îmbătrânire demografică generalizat. Așa
se explică faptul că scăderile cele mai mari ale populației vârstnice se vor înregistra în UAT-urile care deja sunt
afectate de fenomenul îmbătrânirii demografice (Racovița, Grădiștea).
Din totalul UAT-urilor județului, 43% vor avea ponderi de peste 20% ale populației vârstnice și chiar peste 25%
(Ciocile, Tufești, Municipiul Brăila, Surdila-Greci, Surdila-Găiseanca, Mărașu, Făurei, Cireșu). Doar un singur
UAT va avea ponderi de sub 12% a populației de 65 de ani și peste (Siliștea).
Îmbătrânirea demografică va conduce și la alte probleme cum ar fi rate înalte ale mortalității, costuri mari
legate de îngrijirea medicală și chiar costuri sociale având în vedere că mare parte din populație nu este
salariată în momentul de față, și deci nu va beneficia decât de pensia minimă sau de ajutor social.
165
5. BIBLIOGRAFIE
*** (1864), Legea nr. 394/31.03.1864, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/19576;

*** (1938), Decretul Regal nr. 2919/18.08.1938;
*** (1939), Legea administrativă nr. 569/27.03.1939, https://lege5.ro/gratuit/gezdiobvga/legea-
administrativa-nr-569-1936;
*** (1940), Decretul – Lege nr. 3219/21.09.1940;
*** (1940), Legea nr. 577/22.09.1940;
*** (1950), Legea nr. 5/1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare
Române, https://lege5.ro/Gratuit/gezdiobxgu/legea-nr-5-1950-pentru-raionarea-administrativ-
economica-a-teritoriului-republicii-populare-romane;
*** (1952), Decretul nr. 331/29.09.1952;
*** (1956), Decretul nr. 12/10.01.1956;
*** (1960), Legea nr. 3/27.12.1960, https://lege5.ro/Gratuit/gezdcobvguzq/legea-nr-3-1960-pentru-
imbunatatirea-impartirii-administrative-a-teritoriului-republicii-populare-romine;
*** (1968), Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/189;
*** (1989), Legea nr. 2/1989, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/21464;
*** (1990), Decretului-Lege nr. 38/1990, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/814;
*** (1990), Legea nr. 5/1990, https://lege5.ro/Gratuit/gy4dkmbq/legea-nr-5-1990-privind-administrarea-
judetelor-municipiilor-oraselor-si-comunelor-pina-la-organizarea-de-alegeri-locale;
*** (1991), Legea nr. 70/1991, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/1550;
*** (1998), Legea. nr. 151/1998, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/15220;
***(2001), Legea nr. 350/2001, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/29453;
***(2001), Legea nr. 351/2001, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/29780;
*** (2003), Legea nr.376/30.09.2003, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/46649;
*** (2006), Ordonanța de Urgență nr. 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității
așezămintelor culturale;
INCD URBANPROIECT (2008), Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila, Consiliul Județean Brăila;
Radu Săgeată (2010), Geografie urbană, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu;
*** (2011), Recensământul General al Populației și al Locuințelor,
http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/;
Banca Mondială (2013), Orașe competitive. Remodelarea geografiei economice a României;
Banca Mondială (2013), Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate;
Banca Mondială (2013), Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România;
166
*** (2013), Studiu de fundamentare în vederea actualizării Planului de Amenajarea a Teritoriului Național
– Secțiunea IV (Rețeaua de Localități) – Etapa I;
– Secțiunea IV (Rețeaua de Localități) – Etapa II;
– Secțiunea IV (Rețeaua de Localități) – Etapa III, https://www.mlpda.ro/userfiles/PATN_etapaIII.pdf;
*** (2014), Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Brăila, 2014-2020;
*** (2014), Strategia de Dezvoltare Teritorială a României – Studiul de Fundamentare nr. 15 (Rețeaua de
Localități după rang și importanță),
http://sdtr.ro/upload/STUDII/15.%20Raport_Reteaua%20de%20localitati%20dupa%20rang%20si%20imp
ortanta.pdf;
*** (2014), Strategia de Dezvoltare Teritorială a României – Studiul de Fundamentare nr. 16 (Formarea și
dezvoltarea sistemelor de localități),
http://sdtr.ro/upload/STUDII/16.%20Raport_Formarea%20si%20dezvoltarea%20sistemelor%20de%20loc
alitati.pdf;
*** (2018), Legea nr. 290/2018, https://lege5.ro/Gratuit/gmytgmjrgy2a/legea-nr-290-2018-pentru-
modificarea-si-completarea-legii-nr-2-1968-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-romaniei;
***(2019), Ordonanță de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019,
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925;
*** (2021), Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Brăila 2021-2027, Consiliul Județean Brăila,
https://cjbraila.ro/dm/portal.nsf/AllByUNID/00026C72?OpenDocument;
Academia Română. Comisia de Istorie a Orașelor din România (2013), Atlas istoric al orașelor din România.
Brăila, Editura Istros, București;
***(2014), Lista Monumentelor Istorice (LMI) 2015, Anexă la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015,
pentru modificarea Anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004 privind aprobarea
Listei monumentelor istorice, actualizată și a Listei Monumentelor Istorice dispărute,
http://www.cultura.ro/lista-monumentelor-istorice;
***(2016), Strategia de Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. Dezvoltarea de instrumente și
modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013;
OECD (2017), Urban Policy Reviews: Kazakhstan,
https://books.google.ro/books?id=B1grDwAAQBAJ&pg=PA165&lpg=PA165&dq=OECD+Urban+Policy+Rev
iews:+Kazakhstan&source=bl&ots=oxte-
EVT6U&sig=ACfU3U3Lmldz1TJrts0qYhTZqZx05QdtrA&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwjXuvHM_6HrAhVkpYsK
HbWsBmkQ6AEwCXoECBsQAQ#v=onepage&q=OECD%20Urban%20Policy%20Reviews%3A%20Kazakhsta
n&f=false;
Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (2019), Comunitățile marginalizate și gradul de sărăcie din
Regiunea Sud-Est, Brăila, România
Ana Petrescu (2020), Comisia Europeană a Dunării și porturile românești de la Dunărea maritimă. 1856-
1948, teză de doctorat, UAUIM;
Baze de date ale Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Brăila;
Baze de date ale Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Brăila;
Institutul Național de Statistică, TEMPO Online, http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/;
Administrația Națională Apele Române, http://www.rowater.ro/
167
Compania Națională de Investiții, https://www.cni.ro/proiecte/proiecte;

*** https://jpi-urbaneurope.eu/app/uploads/2017/06/Bright-Future-for-Black-Towns-WPII-report.pdf;
*** http://old.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/Doc_prog/PND_2007_2013/1_PND_2007_2013(Ro.).pdf;
*** Repertoriul Arheologic Național (RAN), http://ran.cimec.ro/;
CESTRIN, https://i.imgur.com/w4yCAtz.jpg;
Bază de date: Cadrul european pentru orașe durabile, https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/.
168
169

3 - Reteaua de Localitati

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3 - Reteaua de Localitati

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului Județean Brăila

Studiul de fundamentare: Rețeaua de localități

SERVICII DE ELABORARE A DOCUMENTAȚIEI PRIVIND

Beneficiar: Județul Brăila

urb. Ioana Ivanov

urb. Daiana Ghintuială

dr. arh. Niculae Țarălungă,

CONTEXTUL ELABORĂRII STUDIULUI DE FUNDAMENTARE .................................................................................. 9

CONTEXTUL ELABORĂRII STUDIULUI DE

DELIMITAREA OBIECTIVULUI STUDIAT

1. ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI EXISTENTE

1.1. ISTORICUL ȘI EVOLUȚIA AȘEZĂRILOR UMANE ȘI AL ORGANIZĂRII

TABEL 1: ELEMENTE LEGISLATIVE CU PRIVIRE LA EVOLUȚIA ORGANIZĂRII ADMINISTRATIV TERITORIALE

1.2. COMPONENȚA REȚELEI DE LOCALITĂȚI, DISTRIBUȚIA TERITORIALĂ

o Județul Buzău – orașele Nehoiu, Pogoanele și Pătârlagele;

JUDEȚUL MUNICIPII ORAȘE LOCALITĂȚI COMUNE SATE DIN CARE SATE

2018 2020 2018 2020 2018 2020

Buzău 2 3 12 13 82 476 475 17 16

Constanța 3 9 11 8 19 18 58 59 188 190 9 6

Regiunea 11 24 23 62 355 356 1448 1449 44 40

TABEL 3: JUDEȚUL BRĂILA ÎN CONTEXTUL REGIUNII SUD-EST, ANUL 2020

JUDEȚUL SUPRAFAȚA (KM2) POPULAȚIA CU DENSITATE 12 GRAD DE

Brăila 4.764,95 338.789 71,1 65

Buzău 6.102,51 458.854 75,2 42,4

Constanța 7.086,44 762.214 107,6 68

Galați 4.464,48 627.530 140,6 57,7

Tulcea 8.488,69 233.108 27,5 49,3

Vrancea 4.854,94 381.471 78,6 37,6

Regiunea Sud-Est 35.761,02 2.801.966 78,3 55,5

Sursa: INS – Baza de date TEMPO Online

România Regiunea Sud-Est Județul Brăila

Mărimea medie a orașelor Mărimea medie a comunelor (inclusiv sate)

Sursa: INS – Baza de date TEMPO Online

TABEL 4: REȚEAUA DE LOCALITĂȚI DEFINITĂ ȘI CARACTERIZATĂ DIN PERSPECTIVA DOCUMENTELOR STRATEGICE

• La nivel național există 2.861 14 de unități administrativ teritoriale – rural/comune, cu 12.487 de

• Municipii de importanță națională, transnațională, macro-regională cu rol teritorial de poli

INDICELE DE POLARIZARE A LOCALITĂȚILOR IDENTIFICATE PRIN STUDIUL DE FUNDAMENTARE A PATN –

FIGURA 2: IERARHIA LOCALITĂȚILOR DIN JUDEȚUL BRĂILA DUPĂ RANGUL ACESTORA

TABEL 5: CATEGORII DE UNITĂȚI ADMINISTRATIVE - DINAMICA NUMĂRULUI DE UAT-URI LA NIVELUL JUDEȚULUI

LOCALITĂȚI COMPONENTE 2 Lipsă date Lipsă date

DIN CARE COMUNE 2 - -

SATE 142 Lipsă date 140 140 140

DIN CARE APARȚIN DE - Lipsă date 9 9

TABEL 6: UNITĂȚILE ADMINISTRATIV TERITORIALE ȘI LOCALITĂȚILE COMPONENTE LA NIVELUL JUDEȚULUI

42682 Municipiul Brăila 1 Brăila -

42753 Orașul Făurei 1 Făurei -

43331 Orașul Ianca 1 localitate Ianca Berlești, Gara Ianca,

43411 Orașul Însurăței 1 localitate Însurăței Lacu Rezii, Măru Roșu,

42824 Comuna Bărăganul 1 - Bărăganul

42842 Comuna Berteștii de 6 - Berteștii de Jos,

42913 Comuna Bordei Verde 4 - Bordei Verde,

44560 Comuna Cazasu 1 - Cazasu

42708 Comuna Chiscani 3 - Chiscani, Lacu Sărat,

42968 Comuna Ciocile 4 - Ciocile, Chichinețu,

43019 Comuna Cireșu 5 - Cireșu, Batogu, Ionești,

43073 Comuna Dudești 3 - Dudești, Bumbăcari,

43117 Comuna Frecăței 6 - Frecăței, Agaua, Cistia,

43180 Comuna Galbenu 5 - Galbenu, Drogu,

43242 Comuna Gemenele 2 - Gemenele, Găvani

43279 Comuna Grădiștea 3 - Grădiștea, Ibrianu,

43313 Comuna Gropeni 1 - Gropeni

43466 Comuna Jirlău 2 - Jirlău, Brădeanca

43493 Comuna Mărașu 6 - Mărașu, Băndoiu,