Municipiului îi lipseşte infrastructura turistică.

Nu avem o sală de conferinţe

foarte mare care să atragă genul acesta de turism. Nu există o digitalizare a
traseelor, a obiectivelor, lipsesc informaţii, indicatoare”

Pe lângă reabilitarea şi punerea în valoare a clădirilor istorice, în jurul cărora se

vor crea zone de promenadă, municipalitatea are în vederea implementarea
unui proiect integrat pentru Satul Pescăresc Tradiţional, aici fiind inclusă o bază
hipică.

Tot aici se va construi şi un aqua parc. „Va fi o zonă de relaxare şi distracţie”,

asigură Ilie Ştefan. Primarul spune că şi zona carierei de la marginea oraşului
va fi transformată într-un loc al noilor sporturi, iar primăria face demersuri
pentru preluarea în patrimoniu a pădurii de lângă unde se vor putea amenaja
piste pentru biciclete.

„Intenţionăm şi realizarea unui canal olimpic. Împreună cu Asociaţia Ivan

Patzaichin am identificat zona unde acest canal olimpic se poate face (ieşirea
spre Murighiol). Am înaintat propunerea către mai multe ministere care susţin
proiectul. Un asemenea canal are nevoie de o infrastructură conexă, plecând
de la locuri de cazare, transport”, mai spune primarul.

Municipiul Tulcea poate fi destinaţia ideală pentru un city break, care să

cuprindă şi excursii de o zi în deltă (Letea sau Sulina) şi în alte părţi din judeţ.

„Încercăm să scoatem un program prin care să le oferim turiştilor, pe lângă o zi

petrecută în oraş, şi excursii opţionale: vizitarea unei crame, a mănăstirilor
Cocoşu, Celic Dere, Saon, vizite la Cetatea Enisala sau în Jurilovca. Cazarea va fi
în Tulcea”, spune Ionuţ Chirică.

Realizăm un studiu, apoi vom implementa un proiect prin care mai multe străzi
din Tulcea, unde se găsesc clădiri de patrimoniu, să fie transformate în zone de
promenadă (strada Griviţei, strada 14 Noiembrie, strada Gloriei). Intenţionăm
să punem în evidenţă şi valorile multiculturale, în aşa fel încât turistul , plecând
de la faleză să poată continua promenada şi pe alte zone de promenadă”,
explică primarul.

Municipalitatea lucrează în această perioadă la diferite regulamente care pot

stimula reabilitarea unor construcţii vechi, monumente istorice, lăsate în
paragină. În jurul acestora s-ar putea crea zone de promenadă care să fie
conectate cu faleza, principalul loc de plimbare al turiştilor.

n concluzie, hibele PUG-ului actual sunt vechimea, lipsa de actualitate şi aplicarea lui incorectă,
generând transformările distorsionate ale oraşului care nu au ţinut cont de abordarea
regulamentului local de urbanism.

PUG-ul încă valabil, a reprezentat pentru perioada sa de iniţiere, un document foarte bine
elaborat, realizat de specialişti cu multă experienţă în domeniul urbanismului şi amenajării
teritoriului, precum profesorii Şerban Criveanu şi Jean Pais. Dacă acest document s-ar fi înţeles şi
aplicat ca atare, cu siguranţă că Tulcea şi-ar mai fi păstrat multe dintre particularităţile sale locale
precum organizarea funcţiunilor, armonizarea înălţimilor construcţiilor adaptate reliefului
specific şi relaţiei cu fluviul Dunărea. Mă refer la calitatea spaţiului urban prin aportul de
vegetaţie propus prin realizare de parcuri şi perdele de vegetaţie şi în special prezervarea
zonelor şi clădirilor patrimoniale, cu impunerea restricţiilor speciale. Prescripţiile urbanistice din
vechiul PUG s-au aplicat preferenţial sau parţial, fie dintr-o lipsă de înţelegere a modului în care
oraşul a fost reglementat, fie din dorinţa de a satisface nevoi ale momentului, faţă de care
autoritatea locală a acelei perioade a fost mai permisivă. Astfel, prin derogări multiple de la PUG
sau de la legislaţia în vigoare, în oraşul Tulcea au apărut clădiri importante, construite prin
Planuri urbanistice de detaliu şi nu prin Planuri urbanistice zonale care să ţină cont de impactul
zonelor învecinate şi la o scară mai mare, de impactul asupra întregului oraş. Sunt cazuri în care
autorizare construcţiilor nu a ţinut cont nici măcar de aceste PUD-uri care teoretic, analizează
strict raportarea clădirii la parcelă şi nu la zonă, ele fiind amplasate pe o altă poziţie faţă de cea
aprobată în documentaţia de urbanism
Primăria Municipiului Tulcea are deja în derulare câteva proiecte de regenerare urbană pentru
zone importante ale oraşului precum zona actualei Grădini de Vară căreia i se va menţine
funcţiunea de spaţiu de spectacole şi cinematograf în aer liber. Se are în vedere crearea unei
pieţe agro-alimentare, adaptată nevoilor oraşului contemporan, fiind vorba de Piaţa Veche în
continuitate cu dotările comerciale care se vor edifica în zona Casei Sindicatelor. Reamenajarea
Pieţei Mircea cel Bătrân este un alt obiectiv. Acesta are scopul realizării unui centru urban de
interes, cu zone comerciale, zone de evenimente publice şi de promenadă, chiar o pădure
urbană. Piaţa Civică prin continuitatea cu strada Unirii se va transforma în arteră pietonală.
Sperăm că aici agenţii comerciali vor fi motivaţi să deschidă zone de alimentaţie publică, în
specificul vechilor restaurante şi terase ale oraşului şi anume restaurante cu specific turcesc,
grecesc, italienesc, etc.

Artera comercială propusă va relaţiona cu zona falezei, pe care ne-o dorim la fel de activată din
punct de vedere al intereselor urbane şi nu doar ca spaţiu de promenadă. Se va polariza un nou
centru cultural al oraşului care deja are clădiri şi spaţii urbane de profil şi anume Muzeul de Artă,
zona Ansamblului Memorial dedicat lui Ivan Patzaichin. Zonei i se va adăuga un hub cultural
prin amenajarea clădirii fostei jandarmerii turceşti. Clădirea fostului sediu Deltacons, va fi
transformată în spaţii de creaţie, de expoziţii şi de evenimente culturale de care Tulcea are atâta
nevoie. Alte propuneri pe care autoritatea le-a demarat este construirea de creşe, grădiniţe,
centru pentru persoane cu dizabilităţi, centre comunitare în cartiere şi amenajări participative
ale spaţiului urban.

Tulcea nu posedă o infrastructură turistică complementară ofertei Deltei Dunării, ceea ce o face
să fie percepută ca un oraş de tranzit, fără să ofere suficiente puncte de atracţie precum cele
culturale, de agrement, de divertisment, etc. Sunt câteva dintre multiplele direcţii de dezvoltare
ale Tulcei ce trebuie să reiasă din nevoile locuitorilor de a avea un oraş armonios

În primul rând este un oraş verde, fiind în apropierea zonei de biosferă şi în peisajul inedit al
Dobrogei de Nord. Asta poate să-i prefigureze o primă direcţie de dezvoltare pe palierul
infrastructurii verde – albastră. Infrastructura verde poate genera spaţii publice degajate,
crearea de parcuri şi zone de agrement şi sport, de rute pietonale şi ciclabile. Infrastructura
albastră, pentru că avem ieşire la Dunăre şi relaţia cu fluviul trebuie să fie cât mai prezentă în
întregul oraş prin crearea zonelor cu un microclimat special. Apoi este un oraş al
multiculturalităţii, istoria sa se leagă inevitabil de convieţuirea mai multor naţionalităţi care şi-au
lăsat amprenta culturală în structura lui, fapt care se poate reitera, în special în zonele centrale,
prin delimitarea unităţilor teritoriale de referinţă ale spaţiului urban după vechile cartiere etnice.

Menţionez faptul că în lipsa rigurozităţii de stocare a informaţiilor urbanistice privind situaţia

oraşului şi a organizării deficitare a Direcţiei de urbanism şi amenajarea teritoriului, ne este
dificil să aducem la zi toate aspectele stării constructive a oraşului. Spre exemplu sunt multe
documentaţii care efectiv au dispărut din arhivă, sunt multe construcţii fără autorizaţie sau
edificate fără respectarea autorizaţiei, altele reprezintă transformări ale unor vechi spaţii
industriale în zone rezidenţiale. Acestea sunt total neconforme cu spaţii decente de locuire.

Primăria municipiului Tulcea a publicat pe site-ul propriu planurile urbanistice zonale

pentru remodelarea zonei centrale şi a principalei parcări din oraş, contribuabilii fiind
invitaţi să modifice propunerile autorităţii până la începutul săptămânii viitoare.
Regenerarea urbană a centrului oraşului vizează Piaţa Mircea cel Bătrân, cunoscută
sub numele de Piaţa Civică, strada Unirii şi parcul Trei Fântâni, autoritatea locală
intenţionând să creeze în zonă o alee pietonală care să unească centrul oraşul de
faleza Dunării.

„Propunem ca strada Mică să nu mai aibă spaţiu verde la mijloc. Acolo va fi o zonă
pietonală, iar spaţiul pietonal din Piaţa Civică va merge spre Trei Fântâni, spre
faleză”, a declarat pentru AGERPRES primarul municipiului, Ştefan Ilie.

De asemenea, autoritatea locală doreşte să modifice şi zona din apropierea Casei de

Cultură, cunoscută pentru una dintre cele mai mari parcări din apropierea falezei
Dunării.
„Parcarea de la Sindicate nu va mai exista, va fi o parcare semi-subterană, ţinând
cont că acolo avem un nivel al pânzei freatice ridicat. Deasupra parcării vor fi spaţii
verzi şi vom muta o parte a Pieţei Vechi, astfel încât toate străzile care sunt
înfundate în zonă să aibă acces în oraş. (…) Grădina de vară va avea un alt aspect, va
avea parcare semi-subterană, iar strada Portului va fi o arteră care va degreva
strada Isaccei şi va fi dusă până la statuia lui Mircea cel Bătrân”

Primăria Tulcea a demarat luna aceasta seria dezbaterilor publice ce vizează regenerarea
urbană a centrului oraşului – Piaţa Civică, strada Unirii şi parcul Trei Fântâni, autoritatea locală
intenţionând să creeze în zonă o alee pietonală care să unească centrul oraşului de faleza
Dunării.

Modernizarea Pieţei Vechi şi transformarea străzii Unirii în zonă pietonală sunt principalele
schimbări. Fiind modificări de anvergură ce nu s-au mai realizat în municipiul Tulcea, acestea au
stârnit o serie de discuţii şi controverse în rândul comunităţii.

În zona Piaţa Civică şi 3 Fântâni, în opinia mea, problemele sunt legate de accesibilitatea
pietonală şi de felul în care este configurat spaţiul urban, care în condiţiile actuale nu favorizează
circulaţia pietonală. Strada Unirii este un spaţiu subordonat maşinilor, care par mult mai
importante decât oamenii şi cred că acest lucru trebuie schimbat. Pro-punerea noastră este ca
strada Unirii să fie închisă complet traficului auto pentru că din perspectiva acestuia, nu este
nevoie de ea

Piaţa Civică este uşor lipsită de structură, un spaţiu care pare rezultat între nişte clădiri construite
în diverse etape, poziţii, forme şi configuraţii, dar care nu par a fi construite pentru a constitui
un ansamblu coerent. Mă refer la magazinul universal combinat cu clădirile administrative,
fântâna de lângă strada Babadag, blocul Belvedere etc. Este o formă stranie, care nu favorizează
un comportament urban de tip piaţă civică.