STRATEGIE DE DEZVOLTARE

A CARTIERULUI
POȘTA VECHE

2
 Există un mit, pe alocuri destul de răspîndit, care susține că o persoană trebuie să lucreze numai în interior pentru a fi
cu adevărat vie; că un om este exclusiv responsabil pentru problemele lui; și că, pentru a se vindeca, trebuie numai să se
schimbe...De fapt, o persoană este atît de mult influențată de mediul în care trăiește, încît starea sa de armonie depinde
în întregime de armonia cu ceea ce-l înconjoară.”

—Christopher Alexander,
The Timeless Way of Building

STRATEGIE DE DEZVOLTARE
A CARTIERULUI
POȘTA VECHE

3
Proiectul ”Birou de Organizare Comunitară” este sprijinit de Fundația Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Opiniile exprimate
și acțiunile întreprinse țin în exclusivitate de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

Asociația Obștească Comunități Active pentru Democrație Participativă

(CADP) are misiunea de a facilita participarea cetățenilor în procesul decizional la nivel local și central, de a organiza și con-
solida comunități promotoare ale participării în monitorizarea activității autorităților publice locale și centrale, de a promova
implicarea în toate formele ei și de a stimula dialogul între actorii relevanți - autoritățile publice locale, comunități de cetățeni,
comunități formale și informale de activiști, jurnaliști, experți, artiști și comunicatori.

Autori:
Lilia NENESCU (antropologă)
Vitalie SPRÎNCEANĂ (sociolog)
Sergiu BEJENARI (organizator comunitar)

Adresa: mun. Chișinău, str. Pușkin Nr. 22, of. 519

Email: comunitati.active@gmail.com
Adresa web: www.cadp.md

Elaborare designe copertă și machetare interior - Marina BEJENARI

Email: marinabejenari9@gmail.com

4
 CUPRINS:

1. CONTEXTUL PROIECTULUI 4
2. DATE GENERALE DESPRE POȘTA VECHE. SCURT ISTORIC 6
3. INFRASTRUCTURĂ SOCIALĂ, CULTURALĂ, ECONOMICĂ ȘI EDUCAȚIONALĂ
EXISTENTĂ LA POȘTA VECHE 8
4. METODOLOGIA DE CERCETARE 12
5. DOMENII 14
Transportul public la Poșta Veche 15
Spațiile culturale și de divertisment 18
Spații verzi și recreere 23
Agricultură și grădinărit urban. Pentru schimbarea imaginii cartierului 28
6. HARTA GRĂDINILOR URBANE ÎN CARTIERUL POȘTA VECHE ȘI SCULENI 30

5
 CONTEXTUL PROIECTULUI.

Sursa foto: Wikimapia

6
Proiectul ”Birou de Organizare Comunitară” a fost implemen-
tat de către Asociația Obștească ”Comunități Active pentru
Democrație Participativă” (A.O. CADP) în perioada 1 august
2018 - 31 iulie 2019 a constat dintr-o serie de activități de or-
ganizare și consolidare comunitară în cartierul Poșta Veche al
municipiului Chișinău.
Alegerea cartierului Poșta Veche ca loc de desfășurare a pro-
iectului a fost motivată de cîteva rațiuni, principala fiind că
Poșta Veche este probabil cel mai defavorizat cartier al mun.
Chișinău.
Astfel:
- din punct de vedere al asigurării cu acces la transport public,
sectorul dispune de o singură linie regulată de troleibuz (nr.
25), care acoperă foarte parțial zona și necesitățile locuitori-
lor. Rutele de transport public existente (autobuz, troleibuz și
microbuz) au un orar de circulație restrîns (nu circulă după o
anumită oră), ceea ce face dificilă accesarea cartierului, mai
ales în orele tîrzii.
- zona nu are nici un parc sau grădină publică amenajată.
- zona se bucură de o faimă foarte tristă în oraș ca fiind pe-
riculoasă, cu multe probleme sociale și populată cu elemente
sociale indezirabile
- cartierul Poșta Veche este neglijat de autoritățile sectorului
Rîșcani în detrimentul altor părți ale sectorului, considerate a
fi ”mai centrale”.
- zona nu dispune de nici un centru universitar, nici un cine-
matograf sau teatru, o singură bibliotecă publică și doar 3 li-
cee (L.T. George Călinescu, L.T. M. Lomonosov, L.T. Alexandru
Ioan Cuza).
Pe durata anului de implementare, activitățile realizate de AO
CADP în perioada de implementare au presupus:
- identificarea unor cetățeni și grupuri active și consolidarea
lor în cadrul unor comunități locale organizate în jurul unor
lideri comunitari pentru rezolvarea unor probleme comune.
În rezultat au fost identificate trei asemenea grupuri de iniți-
ativă.
- realizarea unor hărți sociale ale zonei Poșta Veche, prin car-
tografierea spațiilor publice existente, a punctelor de interes
și de conflict ale locuitorilor zonei, a actorilor formali și infor-
mali (instituții publice de profil educațional, cultural, social).
- realizarea unor chestionare, interviuri aprofundate și discu-
ții cu locuitorii despre viața din cartier, condițiile, problemele
și oportunitățile cartierului.
- elaborarea, în baza informațiilor colectate, a unei strategii
de dezvoltare a cartierului de la Poșta Veche, elaborată în mod
participativ cu locuitorii din cartier și alți actori relevanți (or-
ganizațiile societății civile, instituțiile publice etc).
- planificarea și construcția, împreună cu locuitorii, în baza
metodologiei urbanismului participativ, a unor articol de mo-
bilier comunitar urban - 3 bănci, un foișor - ca puncte inițiale
de revitalizare a curții blocului Socoleni 11/1.
Proiectul ”Birou de Organizare Comunitară” a fost finanțat de
Fundația Soros Moldova, în cadrul proiectului ”Buna Guver-
nare”.
7
 DATE GENERALE DESPRE POȘTA VECHE

SCURT ISTORIC

8
Cartierul Poșta Veche face parte din sectorul Rîșcani al muni-
cipiului Chișinău, fiind localizat în partea de nord a orașului.
Acesta se încadrează, aproximativ, în perimetrul: strada Calea
Orheiului - strada Podgorenilor- strada Socoleni - strada Doi-
na - Șoseaua Balcani - strada Studenților - Calea Orheiului).
Satul Poșta Veche a intrat în componența municipiului la înce-
putul secolului al XIX - lea, iar definitiv a trecut sub adminis-
trația orașului abia la mijlocul secolului al XX-lea.³
Numele cartierului Poșta Veche vine de pe timpurile când aco-
lo exista un punct poștal cu tavernă, unde se opreau pasagerii
să se odihnească sau să schimbe caii de poștă.⁴
Terenul sectorului Rîșcani include cele mai vechi părți ale Chi-
șinăului. Prima așezare, Visterniceni, există din sec. al XV-lea,
astăzi o zonă industrială amplasată în apropiere de Poșta Ve-
che.
În 1772, boierul Constantin Rîșcanu a devenit proprietarul zo-
nei de sud-est al actualului cartier Poșta Veche, iar pe timpu-
rile fiului său Dumitrache (în 1800) în posesiunea familiei au
1 http://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Chisinau/Chisinau_in_cifre_2016.pdf
2 Biroul Național de Statistică nu colectează informații despre cartierele orașului, ci doar despre sectoarele acestuia.
3 https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2010/01/01/231/
4 https://www.kp.md/daily/25779/2762566/
5 https://ava.md/2012/02/25/stalinskiy-rayon-v-kishineve/
6 https://ro.wikipedia.org/wiki/Po%C8%99ta_Veche_(cartier)
Populația actuală Rîșcani aproximativ 140 mii¹, iar populația
cartierului Poșta Veche s-ar ridica, conform estimărilor noas-
tre, la aproximativ 30-35 mii oameni. ²
Din varii motive dezvoltarea cartierului a fost mai lentă în
comparație cu cealaltă parte a sectorului Rîșcani.
SCURT ISTORIC
venit jumătate din Visterniceni și satul Poșta Veche.
Cu toate acestea, autoritățile publice locale au pus accent pe
dezvoltarea sectorului centru, iar sectorul Rîșcani rămânea o
suburbie sărăcăcioasă a orașului, unde se stabileau cu traiul
familiile sărace.⁵
În 1912, satul avea circa 150 de gospodării cu o populație de
aproximativ 600 de locuitori. Localitatea a fost încadrată în
perimetrul orașului în 1929. De-a lungul istoriei, a fost po-
pulat în mare parte de țărani, dar și muncitori la calea ferată,
meșteșugari, negustori, ș.a. Pe alocuri, cartierul și-a păstrat
vechiul aspect: străzi înguste, case mici cu loturi de pământ,
împrejmuite cu garduri de scânduri ori de piatră.⁶
9
INFRASTRUCTURĂ SOCIALĂ, CULTURALĂ, ECONOMICĂ ȘI
EDUCAȚIONALĂ EXISTENTĂ LA POȘTA VECHE.

10
Infrastructură socială, culturală, economică și educațională existentă la Poșta Veche.

Infrastructura de educație publică - Grădinița 41 (Bariera Orhei 1)

1. Licee Infrastructură publică de sănătate
- Liceul Alexandru Ioan Cuza (str. Poștei 44) - Centrul Medicilor de Familie Nr. 10 (str. Socoleni 19)
- Liceul Teoretic Mihail Lomonosov (str. Gh. Madan 93) - Dispensar Narcologic (Socoleni 19)
- Liceul George Călinescu (str. Ceucari 7) - Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor “Neovita” (str. Socoleni
- Liceul de Cadeți ”Sf. Gheorghe” (str-la V. Komarov 10) 19)
- Centrul Național de Medicină Sportivă Atletmed.
2. Școli profesionale
- Şcoala profesională “Constantin şi Elena” (str. Andrei Lupan Infrastructura culturală:
17) - Biblioteca Liviu Rebreanu (str. Socoleni 9)
- Centrul Comunitar pentru Copii și Tineret ”Andrieș” (str. Soco-
3. Școli specializate leni 15)
- Școala Republicană Specializată de Hipism și Pentatlon Mo- - Memorialul victimelor fascismului (Calea Orheiului)
dern.
Centre comerciale și piețe
4. Instituții de învățămînt superior și formare continuă - Centrul Comercial Poșta Veche (str. Calea Orheiului 105/1)
- Academia Naţională de poliţie “ŞTEFAN CEL MARE” - Piața Ceucari
(str. Doina 102) - Metro 1 (str. Chișinăului 5)
- Institutul de Științe ale Educației (str. Doina 104) - Centru Comercial (str. Hipodromului 25)

5. Grădinițe Infrastructură de agrement

- Grădinița Nr. 159 (str. Gh. Madan 85/2)
- Grădinița Nr. 80 Ghiocel (Gh. Madan 46)
- Grădinița Nr. 160 Dumbrăvioara (Gh. Madan 85/1)
- Grădinița Nr. 196 Făguraș (str. Ceucari 4)
- Grădinița Nr. 51 Alunelul (str. Vasile Badiu 17A)
- Grădiniţa de copii N 57 “Vasilioc” (Vasile Badiu 8/2)
1. Restaurante, cafenele și locuri de consum public
- Restaurantul Astoria (Calea Orheiului 111/7)
- Restaurantul La Crîșmă (str. Hipodromului 9/1)
- Restaurant Găgăuz (Calea Orheiului 19a)
- Restaurant Golden Nica (Calea Orheiului 22
- Andys Pizza (str. Ceucari 2/7)

11
- Gamarjoba, restaurant georgian (str. Putnei 2A) Industrie
- Crisand cafe&pub (str. Ceucari 2) - Patiserie Colibri (Socoleni 31)
-Studius cafe (str. Doina 104) - Patiserie Panilino (Socoleni 2/4)
- Patiserie Poșta Veche (str. Calea Orheiului 105/1)
2. Cluburi - SA “CZOM” (str. Podgorenilor 36) - fabrica art. de ceramica
- Club Drive - TEHNOEXIM L.T.D. Fabricarea monumentelor (str. Doina 191)

Biserici Infrastructură auto

- Biserica Sfîntul Lazăr (str. Doina)
- Biserica Sfîntul Serafim (str. Ceucari 2/9) 1. Piața de piese auto (Calea Orheiului 16). Începînd cu pri-
- Biserica Sf.Diomid (Badiu 17B) măvara lui 2019, piața este în proces de reconstrucție. Conform
- Societatea Biblică Interconfesională RM (str. E. Teodoroiu planului de reconsrucție, piața va conține 160 de buticuri pen-
33A) tru comercializarea pieselor auto, o parcare de 700 de locuri,
- Biserica creştină adventistă de ziua 7 “Bunăvestire” (str. Put- dar și cel mai mare magazin de materiale de construcții din țară
nei 66A) (10 000 metri pătrați)⁷.
- Sala Regatului a Martorilor lui Iehova (str. Grătiești 17)
- Centrul maternal “In Bratele Mamei” - Centru maternal al Mi- 2. Centru comercial auto (str. Calea Orheiului 36)
siunii Sociale “Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei
- Biserica Vocea Adevărului (str. Putnei 27) 3. Întreprinderi și baze de transport auto
- Baza de Transport şi Mecanizare “Edililitate” SA (str. Cucorilor
Poliție, servicii publice 41)
- Sector de poliție Nr.5 (str. Grădinarilor 18) - Baza de transport auto Nr. 6 (str. Doina 156)
- Sector de poliție Nr.7 (str. Socoleni 11) - Nistru-Lada S.A (str. Calea Orheiului 112) - filiala oficială a în-
- Detașamentul de Salvatori și Pompieri Nr. 5 (str. Cucorilor treprinderii S.A Avtovaz din Rusia - importator oficial al autotu-
49). rismelor Lada
- Centrul Tehnico-Criminalistic și expertize judiciare - DAAC Hermes - Autocentru SKODA & FORD (str. Calea Orheiu-
lui)
Infrastructură sportivă - S.A. Întreprinderea de Transport Auto Nr. 1 (str. Socoleni 31)
- Fitness-club (str-la Studenților 7/3) - Opel Centru (str. Cucorilor 14) - birou de înmatriculare a trans-
- Jungle fitness club (str. Ceucari 2/3) portului, stație de testare
- SRL “Baschet-club Edilitate” (Gh. Madan 44/1)
- Stadion sportiv (Calea Orheiului 88) 4. Servicii auto
- Gelandewagen Mercedes Service (str. Criuleni 82)
12
- Eurasia (Calea Orheiului 125) - magazin piese auto 6. Benzinării
- S.A. “Continent-Service” (Calea Orheiului 125) - servicii de re- - Tirex Petrol (Socoleni 5)
parație a automobilelor - Rompetrol (Socoleni 2/6)
- Nipon-auto (Calea Orheiului 125) - magazin piese auto și re- - Rompetrol (Calea Orheiului 28)
parație auto - Petrom (Calea Orheiului 112/1)
- S.A. “Continent-Service” (str. Calea Orheiului 125) - repararea - Petrom (Calea Orheiului 109)
automobilelor - BasaPetrol (Calea Orheiului 129)
- Nipon Auto (Calea Orheiului 125) - piese de schimb pentru - Benzinăria “Lukoil” (Calea Orheiului 135)
automobile - Benzinăria “Valiexchimp” (str. Doina 189)

5. Parcări și garaje Altele

- CCG (Socoleni intersecție Grătiești) - zonă imensă cu garaje
- garaje (str-la Studenților)
- Parcare Auto (Ceucari colț cu str. Calea Orheiului 111/4)
- Parcare Auto (str. Cucorilor 41)
- Parcare Auto (str. Magda Isanos intersecție str. Moldovița)
- Mold Didactica ÎS (str. Socoleni 16/1)
- Cimitirul Sf. Lazar
- S.A. “Mina din Chişinău” (Calea Orheiului 90a)

7. https://autoblog.md/foto-exclusiv-cum-va-arata-piata-autovaz-de-pe-calea-orheiului-in-cateva-luni/

13
METODOLOGIA DE CERCETARE.

14
Strategia de dezvoltare a cartierului Poșta Veche (numită în
continuare Strategie) este rezultatul activității de un an a AO
CADP în cartierul Poșta Veche. Pentru realizarea ei, echipa de
proiect a folosit mai multe metode de colectare, prelucrare și
interpretare.
La o primă etapă, echipa de proiect a realizat mai multe ie-
șiri în teren la Poșta Veche, executînd lucrări de cartografiere
detaliată, conform mai multor criterii (infrastructură socială,
culturală, civică, economică, spații publice, mobilier urban,
probleme). Această activitate a fost realizată în lunile septem-
brie - decembrie 2018.
La o a doua etapă, echipa de proiect a realizat întîlniri ușă-în-
ușă (door to door), interviuri, evenimente și discuții centrate
pe probleme în mai multe curți din cartierul Poșta Veche. În
total, au fost realizate aproape 300 asemenea interviuri, în pe-
rioada septembrie 2018 - mai 2019.
Ulterior, am realizat un chestionar, Calitatea Vieții la Poșta Ve-
che, care a fost prezentat atît în varianta sa on-line cît și pe
hîrtie. Chestionarul on-line⁸ a fost distribuit, pe durata lunilor
februarie-martie 2019, prin intermediul sitului web al proiec-
tului, prin intermediul rețelelor de socializare (pe facebook a
fost realizată o distribuție ce a selectat locuitorii de la Poșta
Veche).
Varianta pe hîrtie a chestionarului a fost administrată de către
echipa de proiect în perioada martie-mai 2019.
8. Varianta on-line a chestionarului poate fi consultată aici: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSc9AGnv4XkR8-eOevq7HB2ewt66hr13lpF-
TadSfc78yRo8eUg/viewform?fbclid=IwAR0r-1Jk9JunUM2Og1TIABz1NLmyEGFJWkZooK1Cb6L0hiZmF-hH4CfJWDw
În total, peste 300 chestionare au fost completate, parțial (cu
răspunsuri la peste 60% din întrebări) sau complet.
Rezultatele acestor chestionare și interviuri constituie una
dintre sursele de informație ce au stat la baza Strategiei.
Echipa de proiect a monitorizat, de asemenea, mass-media
scrisă și cea on-line, pentru a colecta materiale despre Poșta
Veche. Acest exercițiu a fost util pentru a vedea modul în care
apare Poșta Veche în discursul public (ex. Ca un cartier pro-
blematic, ca un cartier cu multe probleme sociale etc).
Pe durata lunii mai 2019, echipa de proiect a consultat un
draft al Strategiei cu un grup de urbaniști, juriști, experți în
transport etc.
Acest exercițiu a fost realizat cu scopul de a confrunta reco-
mandările echipei de proiect (realizate în baza recomandări-
lor) cu diversele modele de politici și intervenții publice.
Structura strategiei este următoarea: descrierea problemei
este urmată de o serie de recomandări ale echipei de proiect.
15
 DOMENII.

16
1. Transportul public la Poșta Veche.
Cartierul Poșta Veche este deservit de o singură linie de trolei-
buz regulată - ruta nr. 25⁹ , inaugurată la 14 octombrie 2000.
Aceasta asigură legătura cartierului cu centrul orașului (str.
31 august, în fața Bibliotecii Naționale).
Mai există și alte două linii care au serviciu redus. Linia 26 (str.
Ceucari - bd. Mircea cel Bătrîn) și Linia 27 (str. Ceucari - str.
Ion Creangă). Linia 26 are, conform site-ului RTEC, doar două
troleibuze pe zi, ambele dimineața¹⁰ . Linia de troleibuz nr. 27
are 6 troleibuze dimineața și 7 troleibuze pe rută seara¹¹ .
Trei linii de autobuz tranzitează cartierul:
- Numărul 10 - satul Grătiești - intersecția străzilor Alexandru
cel Bun cu Vasile Alecsandri (sectorul centru)
- Numărul 26 - Intersecție șoseaua Balcani cu strada Alba Iulia
(sectorul Buiucani) - Cimitirul Doina
- Numărul 28 - Satul Hulboaca - intersecția străzilor Alexan-
dru cel Bun cu Vasile Alecsandri (sectorul centru)
De asemenea, din cartierul Poșta Veche spre alte zone ale ora-
șului merg cîteva rute de maxi-taxi:
- Numărul 132 - Cimitirul Doina - Piața Centrală (sectorul cen-
tru)
- Numărul 134 - Cimitirul Doina - Piața Centrală (sectorul cen-
tru)
- Numărul 162 - Cimitirul Doina - Piața Centrală (sectorul cen-
tru)
- Numărul 184 - Intersecția străzilor Constructorilor cu Vasile
Badiu - (sectorul Botanica) intersecția străzilor Independenții
cu bulevardul Dacia
- Numărul 186 - (Tranzit) satul Hulboaca - Autogara Sud.
În cadrul chestionarului echipa de proiect a adresat locuito-
rilor din cartier întrebări cu privire la calitatea infrastructurii
de transport.
Astfel, la întrebarea:
Care este gradul dvs. de satisfacție în legătură cu trans-
portul public din Poșta Veche?, 60 % din respondenți au
indicat că starea transportului public din cartier este nesatis-
făcătoarea sau foarte nesatisfăcătoare. Doar 40 % au conside-
rat starea transportului ca fiind satisfăcătoare.
Starea
transportului
satisfăcătoare
Starea
transportului
nesatisfăcătoare

9 https://www.rtec.md/91-ruta-nr-25-orarele-de-circulaie.html
10 https://www.rtec.md/92-ruta-nr-26-orarele-de-circulaie.html
11 https://www.rtec.md/93-ruta-nr-27-orarele-de-circulaie.html

17
Respondenții au indicat următoarele probleme ce țin de trans-
portul public din sector:
- Troleibuze și microbuze arhipline, mai ales în orele de vîrf.
- Grafic și circulație neregulată.
- Unități de transport învechite, care se defectează des sau pre-
zintă incomodități (ex. Acoperiș spart al unor unități de trans-
port, prin care se scurge ploaia și zăpada).
- Unități de transport insuficiente.
- Conexiune proastă cu alte cartiere ale orașului.
- Lipsa transportului în orele tîrzii ale serii (după 7-8).
- Unele străzi nu sînt conectate la transportul public ori se află
prea departe de stațiile de troleibuz/autobuz.
- Necesitatea unor stații suplimentare pentru autobuze/tro-
leibuze.
Problema conexiunii cu alte cartiere.
Una din problemele menționate cel mai des este cea a conexi-
unilor proaste cu alte zone ale orașului.
Sectorul dispune de o conexiune relativ stabilă (prin autobu-
zul 10, troleibuzul 25 și cîteva rute de maxi) cu sectorul Cen-
tru al orașului (zona teatrului Licurici, zona Pieței Centrale).
Conexiunea cu celelalte sectoare este mult mai problematică.
- Zona ”medicală” Malina Mică, unde sînt situate mai mul-
te instituții de ocrotire a sănătății: Centrul Diagnostic, Spitalul
Clinic Republican, Spitalul Cardiologic, Institutul Oncologic,
dar și Colegiul de Medicină etc.
- Botanica
- Rîșcani (mai ales strada Studenților, unde sînt situate
cîteva blocuri de studii ale Universității Tehnice).
- Telecentru
- Zona universității de stat și parcul Valea Morilor.
- Centrele comerciale Malldova (Botanica) și ZittyMall
(Buiucani)
- Parcul la Izvor și strada Calea Ieșilor.
- Suburbiile (mai ales Grătiești și Stăuceni).
- Gara de Nord.
Din punctul de vedere al dotării cu infrastructură pentru alte
tipuri de transport (de exemplu bicicleta), cartierul Poșta Ve-
che stă foarte prost. Astfel, în întreg cartierul nu există nici un
metru de pistă de bicicletă amenajată!!!

63%
În cadrul chestionarului a fost solicitată opinia respondenților
privind conectarea cartierului Poșta Veche la alte zone ale ora-
șului. Aproape ⅔ din respondenți (63 %) au evaluat-o ca fiind
din respondenți consideră
rea sau dezastruoasă.
conexiunea cu celelalte sec-
La întrebarea privind noile conexiuni ce ar trebui, în perspec-
toare problematică
tivă, gîndite pentru a crește conectivitatea cartierului spre alte
sectoare, respondenții au oferit mai multe opțiuni:
- Ciocana (spre care merge doar troleibuzul 26 și care
merge foarte rar)
- Aeroport

18

În baza celor menționate mai sus putem formula următoarele
sugestii de îmbunătățire a situației transportului public în car-
tierul Poșta Veche:
- sporirea numărului de unități pe rutele existente.
- extinderea orarului de circulație al transportului pe rutele
existente, mai ales în orele tîrzii (cel puțin pînă la ora 24.00).
- crearea, în mod experimental, a unor rute suplimentare ce ar
lega direct cartierul cu alte zone de interes și funcționalitate
(autogările, zona spitalelor de la Malina Mică etc). De exemplu,
în zilele de lucru (luni-vineri) pot fi testate rute spre Malina
Figura 1
RECOMANDĂRI:
Mică (cu trecere prin centru). Pe durata întregii săptămîni pot
fi deschise noi rute spre autogări/gara centrală (o rută tenta-
tivă de autobuz ce ar lega Poșta Veche de Autogara Nord, Gara
Feroviară, Autogara Sud).
- crearea unor noi rute de troleibuz/autobuz ce ar circula și
pe străzi care nu sînt conectate la transportul public în acest
moment.
- amenajarea unor piste cicliste în cartier, cel puțin pe arterele
mai mari, ce permit asta. Un eventual traseu ciclist ar putea fi
amenajat în perimetrul următor: str. Doina - str. Socoleni - str.
Ceucari - str. Calea Orheiului - str. Poștei (fig. 1).
Sursa foto: Wikimapia
19
2. Spațiile culturale și de divertisment
O definiție foarte cunoscută a orașului zice că orașul e locul de
întîlnire cu Celălalt. Pornind de la această definiție, concludem
că cultura urbană constă în cunoașterea Celuilalt dar și a cu-
noștințele pe care le obținem în urma interacțiunii cu Celălalt.
În cartea ”Culturile orașelor”¹², Sharon Zukin, afirmă că cultu-
ra urbană într-adevăr a fost foarte strîns influențată de inter-
acțiunea cu Celălalt, însă de-a lungul timpului această cultură
a fost înlocuită de frica față de Celălalt.
Această transformare a culturii urbane se datorează în mare
parte schimbărilor prin care trec orașele contemporane: pola-
rizarea și marginalizare socio-economică, gentrificarea, criza
planificării urbane tradiționale și degradarea spațiilor publice
și a infrastructurii publice socio-culturale: adică a spațiilor de
întîlnire cu celălalt. Odată cu dispariția spațiilor de întîlnire
cu celălalt, dispare posibilitatea cunoașterii celuilalt, și atunci,
apare frica. E firesc, ne e frică de ceea ce nu cunoaștem.
În contextul în care majoritatea orașelor adoptă politici de pla-
nificare culturală pentru a revitaliza spațiile urbane post-in-
dustriale și pentru a consolida comunități urbane vibrante, în
Chișinău se demolează orice urmă de infrastructură culturală
(cazul Gaudeamus) și se privatizează spațiile și bunurile pu-
blice (cazul cafenelei Guguță).
11 Sharon Zukin, The Cultures of Cities, 1995.
20
Și dacă celelalte cartiere din Chișinău mai dispun de o in-
frastructură culturală minimă, atunci la Poșta Veche aceasta
lipsește cu desăvîrșire.
Pentru a ilustra cît de dramatică este situația spațiilor cultura-
le și de divertisment la Poșta Veche, e suficient să menționăm
că unul din răspunsurile pe care le-am primit de la un respon-
dent la întrebarea care sunt spațiile culturale și de divertis-
ment pe care le cunoașteți la Poșta Veche? a fost benzinăria
Petrom.
Totuși, nu întotdeauna a fost așa. În anii 1958, la Poșta Veche
a fost deschis un cinematograf, care a fost numit în cinstea lui
Pavel Tcacenco, și care a activat pînă la mijlocul anilor 2000.
Ulterior cinematograful a fost închis, privatizat, iar acum clă-
direa este abandonată și se află în stare avansată de ruină.
La moment în cartierul Poșta
Veche nu funcționează nici un
cinematograf, teatru sau sală
de concert.
Mai jos prezentăm datele
chestionarului, secțiunea In-
frastructură Culturală:
 Care sunt spațiile culturale și de divertisment pe
care le cunoașteți și/sau pe care le folosiți la Poșta
Veche?

Categoria Altele include:

Benzinăria Petrom, parcul de pe strada Calea Orheiului,
Liceul Teoretic George Călinescu și stadionul acestuia
(acum închis), librărie, restaurant de Fast food, piața,
cafenele, baruri etc.

Cît de bine corespund aceste spații nevoilor dum-

neavoastră?

21

Echipa de proiect a demarat, în lunile ianuarie-martie un efort
de revitalizare a scuarului din fața Bibliotecii Rebreanu (str.
Socoleni, 9).
Pentru amenajarea terenului din fața Bibliotecii am organizat
un concurs de proiecte pentru studenții urbaniști și arhitecți.
Întrucît biblioteca este un spațiu care găzduiește copii, tineri,
adulți și vârstnici, amenajarea spațiului aferent bibliotecii
este mai mult decât necesar, deoarece acesta ar putea răspun-
de necesităților locuitorilor din cartier. Amenajarea scuarului
din fața bibliotecii ar face biblioteca mai vizibilă în cartier, mai
atractivă pentru locuitori.
22
Dacă ați putea decide ce fel de spațiu cultural sau
de divertisment să fie construit sau reabilitat la
Poșta Veche, care ar fi acel spațiu? (cinema, biblio-
tecă, centru comunitar etc.)
Categoria Altele include:
Parc cu scaune și teren de joaca pentru copii, centru de
creație pentru copii, centru de dezvoltare pentru copii,
hub pentru tineri, spațiu dedicat mai multor tipuri de
activități: lansări de cărți, filme, workshopuri, centru
comunitar care sa includă cinema și diverse activități
pentru copii și maturi, un centru pentru bătrîni
Proiectul cîștigător prevedea un punct de informare (infopo-
int), bănci transformabile din lemn, reconstrucția scărilor și a
rampei de acces, iluminare.
Costul proiectului a fost evaluat la aproximativ 150 mii lei.
Ulterior proiectul urma să fie depus la Bugetul Civil organizat
de primărie, însă în anul 2019 Consiliul Municipal Chișinău nu
a votat regulamentul pentru concurs, motiv din care locuitorii
municipiului nu vor beneficia de amenajarea scuarului Biblio-
tecii Liviu Rebreanu. Cel puțin în acest an. (Fig. 2)
Figura 2

23
În baza acestor rezultate putem formula URMĂTOARELE
RECOMANDĂRI:
- Crearea și activarea unor instituții culturale publice la Poșta
Veche, pentru a compensa și anula rămînerea în urmă în ra-
port cu alte cartiere ale orașului. Aceste instituții culturale pot
fi: cinema în aer liber, teatru de vară, centre comunitare pen-
tru vîrstnici. Nu neaparat ca încăperile pentru aceste activități
să fie construite de la zero. O soluție alternativă ar fi valorifica-
rea spațiilor existente. Spre exemplu, două clădiri laterale ale
Liceului Lomonosov sunt de cîțiva ani total nefolosite. Clădiri-
le prezintă deja un nivel minim de degradare, dar cu eforturi
susținute pot fi revitalizate și repuse în uzul
public. Aceste clădiri ar putea prelua funcția
unui cinematograf de cartier, a unui centru
comunitar pentru adolescenți, vîrstnici etc.
șoare - pentru stimularea socializării între locatarii din zonele
de blocuri, utilizarea acestora pentru diverse activități cultu-
ral-educaționale: ateliere, instruiri etc.
AO CADP, în colaborare cu artistul Victor Ciobanu a construit,
în perioada 15-22 iulie 2019, un foișor din lemn în curtea blo-
curilor Socoleni 11/1 și Socoleni 9. Construcția a fost efectua-
tă cu participarea activă a locatarilor din aceste blocuri.
Pe viitor, ne propunem să realizăm mai multe activități în
acest foișor: instruiri, discuții publice etc.

- Alocarea unor resurse suplimentare pentru

instituțiile publice existente pentru crește-
rea magnitudinii acțiunilor lor. Cînd Andy’s
Pizza are un grad de recognoscibilitate mai
mare decît biblioteca Liviu Rebreanu, putem
vorbi de o problemă sistemică, ce ține și de
faptul că biblioteca nu este cunoscută sufici-
ent în comunitate.

- Reabilitarea spațiilor publice - scuaruri,

parcuri - de la Poșta Veche - și construirea
unor obiecte de menire culturală acolo. De
asemenea, autoritățile municipale pot crește
atractivitatea unor cartiere prin organizarea
unor activități tematice în aceste spații publi-
ce - festivaluri, concerte pentru vîrstnici etc.
- Amenajarea unor spații comunitare - foi-
24
3. Spații verzi și recreere
Spațiile verzi sînt extrem de importante pentru orașe. Ele tură de recreere se face responsabilă și ea de alte 3.2 milioane
oferă locuitorilor mai multe beneficii: spații de socializare și de decese anual¹⁷. De asemenea, prezența unor spații verzi în
recreere, spații pentru activitate fizică și sport, ele absorb o comunitățile defavorizate contribuie la atenuarea inegalități-
parte importantă a materialelor poluante din aer, ele produc lor în sistemul de sănătate publică legate de venituri, statut
oxigen etc. social, dizabilitate și alți factori¹⁸.
De asemenea, spațiile verzi în oraș contribuie și la creșterea
calității vieții în oraș, avînd efecte benefice inclusiv asupra
tratamentului unor boli și dereglări de ordin psihologic¹³ ,
compensarea stresului, sporirea coeziunii sociale¹⁴ . Adițio-
nal, spațiile verzi contribuie la atenuarea efectului de insulă
de căldură a orașului și pot ”răcori” temperatura medie a ora-
șului cu 1-5 grade în vremea caniculară.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că poluarea urba-
1,3
nă, de exemplu, se face vinovată de aproximativ 1.3 milioane MILIOANE
de decese anual¹⁵ , dintre care cel puțin 279 mii în Europa. O de oameni mor în lume
altă cercetare realizată de un grup de cercetători a descope- anual din
rit că, cel puțin pentru Europa, cifra trebuie revizuită în sen-
cauza poluării urbane
sul creșterii ei: astfel, potrivit unui studiu publicat în martie
2019, anual în Europa, inclusiv în Republica Moldova, 790 mii
de oameni mor anual din cauza unor boli legate de poluarea
aerului¹⁶. Inactivitatea fizică, legată și de lipsa accesului la in-
frastructură de mobilitate, infrastructură fizică și infrastruc-

¹³ https://www.who.int/sustainable-development/cities/health-risks/urban-green-space/en/
¹⁴ https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1618866715001016
¹⁵ https://www.who.int/hia/green_economy/indicators_cities.pdf?ua=1
¹⁶ https://academic.oup.com/eurheartj/article/40/20/1590/5372326
¹⁷ https://www.who.int/hia/green_economy/indicators_cities.pdf?ua=1
¹⁸ Allen J, Balfour R (2014) Natural solutions for tackling health inequalities, UCL Institute of Health Equity. http://www.instituteofhealthequity.org/
projects/natural-solutions-to-tackling-health-inequalities
25
Poluarea aerului în mun. Chișinău.
Poluarea aerului e o problemă în mun. Chișinău. Anual, în aer sînt arun-
cate în jur de 230 mii tone de poluanți¹⁹ , dintre care mai mult de 95 %
provin din surse mobile (transportul auto) și doar 4-5 % din surse fixe
(unități industriale etc).
Potrivit hărților anuale privind nivelul de poluare a aerului atmosferic
în zonele municipiului Chișinău, realizat de Serviciul Hidrometeorolo-
gic de Stat, cartierele orașului sînt afectate în mod diferit de poluarea
aerului.
Conform acestor hărți, cel mai redus nivel al poluării aerului se atestă
în partea de sud-est a orașului, în zona orășelului Codru și a comunei
Băcioi. Zonele Centru, Telecentru, cea mai mare parte a sectorului Bo-
tanica, o parte a sectorului Buiucani și orășelul Durlești se regăsesc în-
tr-o zonă cu nivel sporit de poluare a aerului. Poșta Veche, împreună cu
alte zone ale cartierelor Rîșcani și Ciocana se află în zona cu nivel înalt
de poluare a aerului.

Spațiile verzi la Poșta Veche.

Tema spațiilor verzi la Poșta Veche descoperă un paradox.

Pe de o parte, cartierul e dotat din abundență cu spații ce
pot fi numite generic - spații verzi. Conform unei estimări
aproximative 2/3 din suprafața aproximativă a cartierului
și a zonei adiacente este generic spațiu verde (vezi harta de
mai jos, realizată de echipa de proiect).

Pe de altă parte, aceste spații ”verzi” sînt de fapt inutiliza-

¹⁹ http://ies.gov.md/wp-content/uploads/2018/06/ANUAR_2017_2018_TIPOGR.pdf

26
bile. Unul dintre ele, Cimitirul ”Sfîntul Lazăr”, care se întinde o valoare foarte redusă. În primul rînd, acesta este lipsit de o
pe o suprafață de peste 200 hectare, îndeplinește, din motive infrastructură minimă de acces și utilizare - nu există drumuri
evidente, doar secundar funcția de spațiu verde comunitar și de acces pavate sau asfaltate, nu există coșuri de gunoi pe te-
mai este și un generator constant de flux de automobile. În ritoriul parcului, nu există iluminare. Parcul este utilizat de
acest fel, el este inutilizabil pentru activități de socializare co- locuitori pentru diverse activități - scăldat, pescuit, picnicuri,
munitară. dar, din motivele enumerate mai sus acesta poate fi utilizat
doar în timpul zilei și doar pe vreme uscată. Iarna și pe glod
Un alt spațiu întins este Parcul ”Valea Gâștii”, situat între Uni- este inutilizabil.
versitatea Agrară și Cimitirul Sf. Lazăr (str. Petricani și Ceu-
cari), partea inferioară a văii se află în cartierul Poșta Veche. O parte considerabilă a Parcului este ocupată de grădini par-
În acest spațiu verde se află și un lac de acumulare în care vie- ticulare, cu utilitate comunitară redusă.
țuiesc mai multe specii de pești și trece râul Bâc. Parcul are o
oarecare însemnătate arheologică. În 1953 pe versantul stâng Un al treilea spațiu verde din Poșta Veche, la fel de problema-
al văii a fost descoperit un complex arheologic (Săpăturile au tic din punctul de vedere al utilizării lui comunitare este tere-
fost executate în 1956 de către arheologul Emanuil Abramo- nul care se întinde pe teritoriul fostului lac, la capătul străzii
vich Rikman) cu mai multe vestigii ale culturii Cerneahov — Ceucari. Anterior, pînă la mijlocul anilor 2000, pe teritoriul
Sântana de Mureş (secolele II — IV e.n.), evidenţiată în spaţiul
carpato-nistrean prin preponde­renţa elementelor autohtone
daco-getice. Acest complex ar­heologic, cu o suprafaţă de 400
x 60m (încă neexplorat pe deplin) este situat pe vatra unei
foste aşezări străvechi daco-getice (în limitele fostelor hotare
ale moşiei satului Petricani). Vatra aşezării se găseşte la o de-
părtare de 1,5—2 km de la marginea zonei Poşta Veche. Aici
au fost descoperite gropi de păstrare a produselor cerealiere
(grâu, orz, secară), o seceră din fier ş.a. obiecte ale autohtoni-
lor, care se păstrea­ză în fondurile Institutului de Arheologie şi
Istorie Veche al A.Ş. a R.M.²⁰

Din punctul de vedere al accesibilității și utilizabilității ca

spațiu urban comunitar, Parcul Valea Gîștii are de asemenea

²⁰ https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2013/12/02/parcul-va-
lea-gastelor-din-chisinau/
27
care acum stă în paragină se găsea lacul Ceucari. Lacul a fost
secat ca urmare a unei scheme dubioase în care un investitor
a cerut terenul pentru construcția unor blocuri locative și care
nu a mai avut resurse să construiască dar nici să aducă apa la
loc. Terenul fostului lac Ceucari este acoperit acum de vegație
sălbatică caracteristică zonei de mlaștină - trestie, salcii etc și
periodic stuful uscat cauzează incendii²¹ și este o zonă foarte
insalubră la moment ²².
Evident că nici această zonă ”verde” nu răspunde necesităților
de socializare a locuitorilor.
Singurul scuar verde, parțial amenajat se află în perimetrul
străzilor Doina, Vladimir Komarov, Hotin și Andrei Lupan, în
imediata apropiere a fostului cinematograf Tcacenco. Acest
parc dispune de o infrastructură minimă - teren de joacă,
bănci, un spațiu pentru o scenă de vară.
Chiar dacă acest scuar este dotat cu o minimă infrastructu-
ră de recreere și socializare, el are însă dezavantajul de a fi
situat mult prea departe de alte zone ale cartierului și deci
inaccesibil.
Pentru ilustrația acestui fapt am calculat, utilizînd instru-
mentul de măsurare a distanțelor al serviciului maps.md,
care ar fi distanța pe care ar trebui să o parcurgă pe jos o
locuitoare/un locuitor al Poștei Vechi, ce ar locui la capătul
străzii Doina, pentru a ajunge în acest parc.
Rezultatul e grăitor - aproape 2 km. O distanță mult prea
mare dacă ne gîndim la o persoană în etate, la un adult cu
un copil în cărucior, la o persoană cu dificultăți locomotorii.

În 2018, parcul a fost selectat pentru implementare în cadrul

procesului de bugetare civilă a mun. Chișinău²³. Proiectul de-
pus de un grup de locuitori ai cartierului își propunea să rea-
biliteze scuarul și să instaleze o scenă de tip Teatru de Vară și
scaune pentru spectatori. Suma lucrărilor se ridica la aproape
100 mii lei, dintre care 90 mii lei trebuiau alocate de primă-
rie²⁴ .
Din păcate, chiar dacă a trecut un an și ceva, nu a fost realizat
încă nimic din acel proiect.

²¹ https://old.zugo.md/article/foto--video--incendiu-puternic-la-posta-veche--pompierii-au-intervenit-pentru-a-stinge-flacarile_30714.htm
²² http://protv.md/actualitate/o-padure-din-sectorul-rascani-s-a-transformat-intr-o-gunoiste---2257551.html
²³ https://chisinau.md/public/files/Anexa-1-Rezultate-aplicatii-Buget-civil-20186a193.pdf
²⁴ https://chisinau.md/public/files/anul_2018/buget_civil/proiecte_depuse/4/4-1.pdf

28
Se poate vedea astfel că spațiile verzi publice la Poșta Veche
sînt a) insuficiente, b) neîngrijite și lipsite de infrastructură
elementară (iluminat etc), c) inutilizabile ca spații de socia-
lizare. Cel mult, ele servesc funcția de absorbant al poluării
din oraș.
În baza studierii stării spațiilor verzi și spațiilor de recreere
la Poșta Veche putem formula următoarele recomandări:
- Spațiile verzi de la Poșta Veche trebuie să fie adaptate și
modificate așa încît să poată acomoda și funcții de sociali-
zare. Pentru unele parcuri și spații verzi aceasta înseamnă
lucrări de amenajare, lucrări de instalare a sistemelor de
iluminare, lucrări de pavare, lucrări de instalare a unor co-
șuri de gunoi, lucrări de instalare a unor obiecte de mobilier
urban (scaune, foișoare, terenuri sportive, terenuri de joacă,
teatre de vară, cinema în aer liber, alte spații multifuncțio-
nale).
- Amenajarea scuarurilor existente pentru a le face mai
atractive.
- Amenajarea unor scuaruri în spațiile dintre blocuri astfel
²⁵ http://seeditforward.org/
încît să fie posibil ca orice locuitor să aibă un scuar în raza de cel
mult 500 m de casă.
- Demararea unor proiecte masive de reconstrucție a infrastructu-
rii de spații verzi și recreere cum ar fi: re-crearea lacului Ceucari
și a unei zone de agrement în jurul acestuia, reabilitarea parcului
de pe strada Calea Orheiului etc.
- Efectuarea unor lucrări de plantare a unor arbori și arbuști la
Poșta Veche, atît pentru înlocuirea arborilor vechi, mulți dintre
ei în proces de uscare, cît și pentru crearea unor fîșii verzi noi.
Ar putea fi plantate noi specii care se dovedesc mai eficiente în
absorbirea poluării, dar și alte specii (de exemplu specii de arbori
fructiferi), care ar îndeplini și alte funcții.
În acest fel ar crește ponderea și funcționalitatea zonelor verzi
din cartier.
Pe data de 20 aprilie 2019, împreună cu inițiativa civică Seed it
Forward²⁵ și cu locuitorii din blocurile de pe str. Socoleni 9 și
Socoleni 11/1 am plantat 50 de puieți de pomi fructiferi (caiși,
cireși, corcudușe) care peste cîțiva ani vor constitui prima livadă
de cartier la Poșta Veche.
29
4. Agricultură și grădinărit urban. Pentru schimbarea imaginii cartierului.
”Majoritatea lucrurilor pe care oamenii le cumpără din maga-
zin le oferă satisfacție de moment. După cîteva zile satisfacția
descrește, după cîteva luni satisfacția dispare în totalitate. Dar
spațiile publice de calitate sunt aproape magice. Ele niciodată
nu încetează să producă fericire. Acestea sunt aproape ferici-
rea în sine.”²⁶
Un spațiu public, e un spațiu inclusiv și deschis pentru toate
persoanele. Spațiile publice sunt spațiile de agrement, spațiile
de odihnă, spațiile de socializare și învățare de care locuitorii
unui oraș sau a unui cartier se pot bucura absolut gratuit.
Spațiile publice nu pot fi calitative atîta timp cît acestea sunt
doar șabloane de spații publice, planificate în mod nepartici-
pativ, implementate și replicate în serie. Spre exemplu, toate
parcurile din Chișinău au aproximativ același tip de vegetație,
aceleași bănci, urne etc. Lipsa diversității spațiilor publice în-
seamnă și lipsa diversității funcțiilor care pot fi atribuite unui
spațiu public. Spații publice șablon înseamnă interacțiuni șa-
blon și activități șablon.
Deși la Poșta Veche lipsesc spațiile publice de calitate, aici sunt
cele mai multe spații verzi, total sălbatice (după cum am ară-
tat în capitolele precedente), adică fără pic de planificare/in-
tervenție care dispun de un potențial enorm pentru a deveni
laboratoare de inovație a spațiilor publice din oraș.
²⁶ Citat de Penalosa în cartea lui Charles Montgomery, Orașul fericit. Igloo Media, 2017
30
Un mod alternativ de organizare a unui spațiu public sunt
grădinile și livezile comunitare. Acestea sunt spații publice
în care comunitatea se învață reciproc, cultivă împreună și
se bucură de rezultatele muncii lor.
”Imaginați-vă un loc licărind de sub bolta pădurii urbane, în
care copacii standard sunt înlocuiți cu livezi orășenești dol-
dora de fructe. Închipuiți-vă că zidurile clădirilor sunt verzi și
vii, acoperite de viță de vie și legume cultivate în grădini ver-
ticale...Uitați-vă cum localnici de toate vîrstele, culorile și ni-
velurile de pregătire muncesc pămîntul împreună, își împart
uneltele, poveștile de viață și recoltele.”
Dacă e să consulți harta Chișinăului conform wikimapia,
cartierul Poșta Veche și Sculeni sunt unicele cartiere din
Chișinău care au grădini urbane.
Aceste grădini sunt loturi de pămînt transformate de către
locuitori în grădini urbane.
Caracteristicile grădinilor:
- amplasate la periferia cartierului
- amplasate în apropierea spațiilor verzi. Grădinile de la Poș-
ta Veche se găsesc în apropierea parcului Talpa Gîștei, grădi-
nile de la Sculeni, se află lîngă parcul La Izvor
- amplasate în apropierea surselor de apă (majoritatea gră-
dinilor de la Poșta Veche, se află lîngă lacul de la Talpa Gîș-
tei, grădinile de la Sculeni se află lîngă lacurile din parcul La
Izvor.
Sursa foto: Wikimapia

31
Harta grădinilor urbane în cartierul Poșta Veche și Sculeni²⁷

Probabil, cel mai accesibil mod pentru a transforma identita-

tea cartierului Poșta Veche (care la moment e încărcată doar de
atribute negative: cel mai prost conectat cartier, cel mai precar
cartier etc.) constă în utilizarea resurselor verzi ale cartierului și
transformarea acestora într-o identitate al grădinilor comunitare.
După cum arată și harta, Poșta Veche practică deja grădinăritul
urban. Adică, o grădină comunitară urbană s-ar alinia armonios
cu grădinile urbane deja existente în cartier. În urma cartografie-
rii cartierului, am identificat 3 spații care se potrivesc cel mai bine
pentru dezvoltarea unei grădini comunitare și a unei livezi comu-
nitare:

1. Propunere pentru grădină comunitară - spațiul

necultivat și neutilizat, situat mai la vale de stadionul
Liceului Lomonosov.

²⁷ www.wikimapia.org

32
 2. Propunere pentru grădină comunitară - spa-
țiul-pajiște din parcul de pe Calea Orheiului, aflat în
preajma stației Ceucari

3. Propunere pentru livadă comunitară - spațiul-pa-

ragină a fostului iaz.

33
- Spațiu pentru întâlniri, socializare și consolidare a
comunităților locale;
- Spații educaționale în privința naturii și ecosisteme-
lor naturale pentru copii, tineri, alte grupuri
- Spațiu de recreere activă pentru locuitorii și oaspeții
cartierului
- Fructe și legume gratuite accesibile tuturor;
- Prin amenajarea unor grădini și livezi comunitare ce
ar furniza fructe și legume, ar crește reziliența alimentară a
cartierului Poșta Veche, s-ar diminua inegalitățile socio-eco-
nomice între locuitorii cartierului, mai ales între persoanele
din grupurile cele mai defavorizate care ar avea acces la ali-
mente verzi de bază (fructe și legume).

34
Chișinău, 2019

35