Singerean Igor

Studiu comparativ privind atribuțiile șefului

statului in republica prezidențială, republica
parlamentară și republica semiprezidențială
(semiparlamentară)

Chișinău 2017
Cuprins
Introducere .................................................................................................................................3

Atribuțiile Șefului de Stat în Republica Prezidențiala. ..............................................................3

Atributiile Șefului Statului in Republica Parlamentară .............................................................5

Atribuțiile Șefului Statului in Republica Semiprezidențială (semiparlamentară) .....................7

Concluzie ...................................................................................................................................8

Bibliografie ..............................................................................................................................10

2
Introducere
Forma de guvernămînt exprima modul in care ,practic se exercită puterea. Ea este
independentă de structura de stat. Diferite forme de guverămînt pot succede în cadrul
aceleiași structuri de stat:invers , aceeași formă de gavernămint poate exista in stat cu
structuri diferite1.În accepțiunea care a fost data formei de guvernamînt putem spune ca
aceasta cuprinde ca element constitutiv si condițiile in care se realizeaza atributiile de sef al
statului.De asemenea , ea vizează raporturile specifice ce se stabilesc între organul chemat să
îndeplinească atribuțiile de șef de stat și celelalte categorii de organe, îdeosebi parlamentul si
guvernul.2 În studiul care urmează, vom aprecia atribuțiile șefului statului doar in statele cu
formă de guvernămînt democratică și anume în statele care se numesc republici. Am facut
această precizare deoarece nu toate statetele ce au la baza o formă de guvernămint
deomcratică sînt republici, un exemplu clasic in acest sens este Marea Britanie, care, deși
este stat democratic,nu este republică,ci monarhie constituțională. Republica reprezintă o
formă de organizare statală în care suveranitatea aparține poporului iar puterea executive este
exercitată de cetățeni aleși pentru o perioadă de timp. Datorită acestei procedure de instituire
a autoritatulor publice, Republica este cea mai democratică formă de guvernămint deoarece
poporul, fiind deținatorul puterii ,încredințează exercițiul acesteia reprezentanților aleși.În
condițiile actuale această formă de guvernămînt devenită clasică,poate îmbrăca niște forme
specifice ,care o fac să difere de la stat la stat,ceea ce ne face să distingem: republici
prezidențiale, republici parlamentare și republici mixte (numite semiprezidențiale sau
semiparlamentare).3În continuare pe noi ne interesează aspectul atribuțiilor șefului de stat în
cadrul acestor republici. Însă, întîi să precizăm cine este șeful statului: Un șef de stat eset una
dintre cele mai înalte poziții de oficiale intr-un stat suveran. Șeful statului este învestit cu
puteri de a acționa ca reprezentant al tuturor locuitorilor națiunii acelui stat.În Funcție de
forma de guvernămînt,rolul funcțiile si puterile șefului statului poate varia semnificativ:de la
pur ceremoniale pînă la deținerea întregii puteri în mîinile sale.

Atribuțiile Șefului de Stat în Republica Prezidențiala.

Republica prezidențială se caracterizează prin alegerea șefului de stat de către cetățeni fie
prin vot direct universal, egal, secret și liber exprimat fie indirect prin intermediul colegiilor

1
Ion Deleanu, Drept Constituțional și Instituții politice, Tratat Vol.I Editura “Europa Nova”, București 1996, pag.164
2
Dr. În Drept Alexandru Arseni , Drept Constituîțional și instituții politice, Vol. II, Chișinău 1997,pag.214
3
Conf.univ.dr.Ion Guceac,Curs elementar de drept constituțional,Vol.I,Chișinau 2001
3
electorale (electori,S.U.A. de exemplu).4 Acest mod de desemnare a presedintelui îl situează
din punct de vedere legal pe o poziție egală cu parlamentul. Din punct de vedere doctrinar
republica prezidențială este fundamentată pe ideea separării puterii de stat, concomitent fiind
prevăzute si o serie de contrabalanțe car, în esența lor asigură colaborarea funcțională
efectivă a acestor puteri. În cadrul unei asemenea forme de guvernămînt, atît puterea
legislativă (Parlamentul), cît şi cea executivă (şeful statului) sînt alese de către popor,
legitimitatea lor devenind echivalentă. În republica prezidenţială funcţia şefului de stat este
exercitată de către preşedintele statului care, în acelaşi timp, este şi şeful executivului.
Guvernul, ca organ colegial, de obicei nu se formează, miniştrii fiind numiţi în funcţie de
către şeful statului, în subordinea căruia se află pe tot parcursul activităţii sale. Drept rezultat,
guvernul republicii prezidenţiale nu funcţionează ca un organ colegial, membrii săi purtînd
răspundere individuală în faţa şefului de stat. Din aceste considerente rezultă că, realmente,
caracteristica de bază a republicii prezidenţiale constă în lipsa oricărei forme de
responsabilitate politică a guvernului în faţa parlamentului.

În categoria contrabalanţelor şi a măsurilor de intervenţie reciprocă, care asigură colaborarea

efectivă a puterilor, îndeosebi a legislativului şi executivului, se înscriu:

- imposibilitatea înlăturării pe cale constituţională a unei puteri de către alta. Impicimentul

(destituirea din funcţie a membrilor executivului şi judecătorilor) poate fi aplicat de către
parlament numai în cazul în care persoanele nominalizate au comis acţiuni ilicite grave.

- şeful statului intervine în activitatea parlamentului, avînd dreptul de veto suspensiv (numit
şi veto de buzunar) faţă de legile adoptate de parlament, pentru înlăturarea căruia este
necesar votul calificat al ambelor camere parlamentare.

- şeful statului necesită acordul camerei parlamentare superioare la numirea în funcţie a unor
funcţionari publici (miniştri, judecători) sau la ratificarea unor tratate internaţionale . “2.
[Tratate, numiri] El va avea puterea, prin şi cu avizul şi acordul Senatului, să încheie tratate
cu condiţia ca 2/3 din senatorii prezenţi să fie de acord; şi, prin şi cu avizul şi cu acordul
Senatului, el va numi ambasadori, alţi funcţionari publici şi consuli, judecători la Curtea
Supremă, precum şi alţi funcţionari ai Statelor Unite ale căror numiri nu sunt prevăzute a fi
făcute altfel de prezenta Constituţie şi care vor fi stabilite prin lege; dar Congresul poate

4
Dr. În Drept Alexandru Arseni , Drept Constituîțional și instituții politice, Vol. II, Chișinău 1997,pag.215
4
acorda prin lege când consider oportun doar Preşedintelui, Curţilor de Justiţie sau şefilor de
departamente dreptul de a efectua numirile de funcţionari inferiori.”5

- puterea judiciară, pe lîngă activitatea judecătorească, exercită şi controlul

constituţionalităţii actelor normative adoptate de către parlament şi şeful de stat, asigurînd,
astfel, respectarea legalităţii în activitatea acestor autorităţi publice. Pe lîngă faptul cã această
formă de guvernămînt este “aplaudată”, ea nu este lipsită şi de caracteristici depreciative, mai
ales prin pericolul transformării executivului într-un organ omnipotent. Această stare de fapt,
numită “republică superprezidenţială” sau “prezidenţialism”,6 se caracterizează prin
concentrarea tuturor atribuţiilor de bază ale puterii în competenţa şefului de stat.
Prezidenţialismul a fost cunoscut mai ales în America Latină şi Africa de Nord.

Atributiile Șefului Statului in Republica Parlamentară

Republica parlamentară. La fel ca şi republica prezidenţială este fundamentată pe concepţia
separării puterii de stat şi presupune autonomia funcţională a legislativului, executivului şi
justiţiei. Datorită faptului că parlamentul este ales de către popor prin vot universal, egal,
direct, secret şi liber exprimat, iar şeful statului este ales de cãtre parlament sau un colegiu
electoral, în componenţa căruia, pe lîngă parlament, intră membri ai organelor reprezentative
ale subiectelor de federaţie, poziţia parlamentului în cadrul mecanismului de stat este
superioară.

Trăsătura acestei forme de guvernămînt, care o face să difere de altele, este responsabilitatea
politică a guvernului în faţa parlamentului, care poate dizolva guvernul prin “punerea în
minoritate” sau prin “vot de neîncredere”. Spre deosebire de republica prezidenţială, în
republica parlamentară executivul are o structură bicefală prin disocierea sa în funcţia de şef
de stat şi guvern : (Puterea executivă a Federaţiei este exercitată de Președintele Federal
(Bundespräsident )împreună cu Guvernul Federal (Bundesregierung))7. Atribuţiile şefului
statului, care în conformitate cu constituţia pot fi destul de vaste, sînt exercitate, de regulă, de
către guvern (de exemplu “prin intermediul şefului guvernului sau a ministrului, care
contrasemnează actele şefului statului). În rezultat, şeful statului este iresponsabil din punct
de vedere politic, întreaga responsabilitate revenind guvernului. Cu atît mai mult această

5
Constituția S.U.A. ,1787 ,art.II sec.2(2)
6
I.Deleanu, Конституционное (государственное) право зарубежных стран, pag.313
7
Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene, Constituţia Republicii Austria
Prezentare generală Conf. univ. dr. Silviu Gabriel BARBU
5
răspundere deseori este solidară, datorită cărui fapt votul de neîncredere, acordat unui
membru, dar mai ales şefului guvernului, atrage după sine demisia întregului guvern. În
calitate de contrabalanţă guvernul poate cere, prin intermediul şefului statului, dizolvarea
parlamentului şi fixarea noilor alegeri. Republica parlamentară este forma actuală de
guvernămînt a Germaniei, Ungariei, Italiei, Indiei, Cehiei, Slovaciei, Estoniei etc.

Alte atribuții ale șefului de stat in aceste republici sint:

 Președintele Federal reprezintă Republica pe plan internaţional, primește și acreditează

ambasadori, aprobă numirea consulilor, numește reprezentanţii consulari ai Republicii
în străinătate și încheie tratate de stat. La încheierea unui tratat de stat care nu se
încadrează la articolul 50 sau a unui tratat de stat în conformitate cu articolul 16,
alineatul 1, care nu modifică și nu completează legi existente, acesta poate decide ca
tratatul respectiv să fie pus în aplicare prin adoptarea unor regulamente.8
 Președintele Republicii este șeful statului și reprezintă unitatea națională.
Președintele poate adresa mesaje Parlamentului.
Președintele:
– autorizează prezentarea în Parlament a proiectelor de lege inițiate de Guvern;
– promulgă legi și emite decrete cu putere de lege, precum și regulamente;
– convoacă un referendum general în situațiile prevăzute de Constituție;
– numește funcționarii de stat în situațiile prevăzute de lege;
– acreditează și primește reprezentanții diplomatici și ratifică tratatele
internaționale autorizate, acolo unde se impune, de către Parlament.
Președintele este Comandantul Suprem al Forțelor Armate, prezidează Consiliul
Suprem de Apărare înființat potrivit legii și declară război conform celor decise de
Parlament.
Președintele prezidează Consiliul Superior al Magistraturii.
Președintele poate acorda grațieri individuale și poate comuta pedepse.
Președintele conferă decoraţii şi alte distincții de onoare ale Republicii.9

8
Conf. univ. dr. Silviu Gabriel BARBU, Codex constituțional. Constituțiile statelor membre ale Uniunii Europene,
Constituţia Republicii Austria art.65(1), pag.75
9
Conf. univ. dr. Silviu Gabriel BARBU, Codex constitutional, Constituţia Republicii Italia Prezentare general,
Constituția Republicii Italia art.87, pag.827

6
Atribuțiile Șefului Statului in Republica Semiprezidențială
(semiparlamentară)
Conceptul de regim semiprezidențial a fost prima data introdus în limbajul juridic de
profesorul Maurice Duverger în manualul său de “Instituții politice si drept constituțional “
apărut în 1970, în considerarea reformei constituționale efectuată in Franța în 1962, prin care
s-a decis alegerea Președintelui Republicii Franceze prin sufragiu universal , fără a se afecta
însă prin aceasta , însemnătatea si prezența în viața politică si constituțională franceză a
instituțiilor parlamentare.10 Definind regimul semiprezidențial, Maurice Duverger preciza că
“Prin regim semiprezidențial se înțelege instituțiile unei democrații care întrunesc
următoarele două elemente: un președinte de republică ales prin sufragiu universal și dotat cu
notabile puteri proprii și un prim-ministru și un guvern responsabil în fața Parlamentului.”11

Acest regim caută să suplinească dezavantajele Regimului Prezidențial ,dar și imperfecțiunile

Regimului Parlamentar.Regimul semiprezidențial este o cale de mijloc între regimul
prezidențial si cel parlamentar. Astfel președintele este ales de întregul popor și astfel devine
un arbitru între puterile statului, iar puterea executivă aparține Guvernului în frunte cu un
prim-ministru. Acest fapt reprezinta un dintre cele mai importante deosebiri dintre regimul
semi-prezidențial si cel prezidențial, deoarece in regimul prezidențial șeful statului este
totodată și șeful puterii executive. Comun între cele două regimuri este faptul că președintele
poate fi pus sub acuzație în cazul unor încălcări grave. Totodată în regimurile
semiprezidențiale, în anumite situații cu totul specifice președintele poate dizolva
Parlamentul, acest lucru, însă nu-l poate face niciodată președintele într-un sistem
prezidențial.

Atît în regimul prezidențial, cît și în regimul semiprezidențial președintele nu are inițiativă

legislativă, dar el poate opri adoptarea unor proiecte de legi și să dispună trimiterea lor
pentru o nouă discutare Camerei (sau Camerelelor), în scopul reexaminării proiectului pe
care nu-l acceptă.

Atribuțiile de politică externă și cele privind funcțiile militare, în general, sunt aceleași. La
fel și cunoscutele prerogative ce privesc grațierea care în sistemul anumitor constituții,

10
Prof.univ.dr.Victor Duculescu,Prof.univ.dr.Constanța Călinoiu, Georgeta Duculescu,Drept Constituțional
Comparat,Ediția a doua revăzută și adăugită,Cu un cuvînt înainte de prof.univ.dr.Tudor Drăganu, -Vol. I-Editura
“Lumina LEX” ,București, 1999,Pag.185.
11
Maurice Duverger,Les regimes semipresidentiels, P.U.F.,Paris ,1986,Pag. 7.
7
solicită și aviz din partea Ministerului Justiției.Exemplul clasic al regimului semiprezidențial
îl constituie regimul politic francez.12Alte state ce sînt caracterizate de acest regim politic
sînt:România, Finlanda, Portugalia, Austria.

În cele ce urmează vom descrie atribuțiile președintelui în Franța. Astfel conform

Constituției franceze :”Presedintele republicii veghează la respectarea Constituției.Textul
constitțional precizează că președintele prin, arbitrajul său, funcționarea conform legilor a
autorității de stat precum și continuitatea în stat, potrivit prevederilor constituționale, a
integritații teritoriale, a respectării acordurilor comunității și a tratatelor.13În ceea ce privește
puterile proprii, acestea sunt: numirea primului ministru, dreptul de a se adresa Parlamentului
cu mesaje, numirea președintelui și a membrilor Consiliului Constituțional, sesizarea
Consiliului Constituțional. Președintele deține și un șir de puteri proprii cum ar fi: dizolvarea
Parlamentului și referendumul ș.a.

Ce ține de atribuțiile președintelui în alte republici semiprezidențiale, acestea sunt in general

similare, doar cu mici nuanțe,de exemplu : În Portugalia el îndeplinește funcția de președinte
al Consiliului de Stat, organ politic consultativ. În Finlanda președintele poate ordona
desfășurarea de alegeri, poate acorda neutralizarea finlandeză unui cetățean străin sau să
aprobe retragerea naționalității finlandeze.

Concluzie
În concluzie, ceea ce ține de atribuțiile șefului de stat în republicile cu regim parlamentar , cu
regim prezidențial și cu regim semiprezidențial, acestea diferă. Aceste diferențe le putem
observa în modul în care sunt constituite și funcționează organele supreme, fiind raportate la
trăsăturile definitorii ale șefului de stat și la raporturile acestuia cu puterea legiuitoare14.
Astfel, Republica prezidențială se caracterizează prin rolul important al șefului de stat.Acesta
este șeful executivului, ceea ce reprezintă cea mai mare diferență față de celelalte republici,
el este investit cu dreptul de veot suspensiv asupra legilor adoptate în stat, ș.a. Ce ține de
republica parlamentară, aceasta este construită pe concepția separării puterilor în stat.În
această republică șeful statului este ales de către Parlament ,iar atribuțiile lui sunt exercitate,

12
Cristian Ionescu,pag.446;Philippe Ardant, pag.430.
13
Prof.univ.dr.Victor Duculescu,Prof.univ.dr.Constanța Călinoiu, Georgeta Duculescu,Drept Constituțional
Comparat,Ediția a doua revăzută și adăugită,Cu un cuvînt înainte de prof.univ.dr.Tudor Drăganu, -Vol. I-Editura
“Lumina LEX” ,București, 1999,Pag.219.
14
Teodor Cîrnaț , Drept Constituțional, Chișinau 2010,pag.182.
8
de regulă, de către Guvern prin intermediul Șefului Guvernului sau a ministrului care
contrasemnează actele Șefului statului. Regimul care combină particalaritățile republicii
prezidențiale și a celei parlamentare este regimul semiprezidențial(semiparlamentar). Acest
regim se acarcterizează prin faptul că Primul Ministru și Șeful statulul sunt ambii participanți
activi, în administrarea statului.Este diferit de republica parlamentară deoarece președintele
este ales prin vot universal, avînd rol mai mult decît protocolar și este diferit de regimul
prezidențial deoarece Guvernul este desemnat de Președinte, dar votat de Parlament și este
responsabil în fața acestuia, care îl poate demite.

9
 Bibliografie
1. Ion Deleanu, Drept Constituțional și Instituții politice, Tratat Vol. I Editura “Europa
Nova”, București 1996
2. Dr. În Drept Alexandru Arseni , Drept Constituîțional și instituții politice, Vol. II,
Chișinău 1997
3. Conf.univ.dr.Ion Guceac,Curs elementar de drept constituțional,Vol.I,Chișinau 2001
4. Constituția S.U.A. ,1787
5. I.Deleanu, Конституционное (государственное) право зарубежных стран
6. Conf. univ. dr. Silviu Gabriel BARBU, Codex constituțional. Constituțiile statelor
membre ale Uniunii Europene, Constituţia Republicii Austria
7. Conf. univ. dr. Silviu Gabriel BARBU, Codex constitutional, Constituţia Republicii
Italia Prezentare general, Constituția Republicii Italia.
8. Prof.univ.dr.Victor Duculescu,Prof.univ.dr.Constanța Călinoiu, Georgeta
Duculescu,Drept Constituțional Comparat,Ediția a doua revăzută și adăugită,Cu un
cuvînt înainte de prof.univ.dr.Tudor Drăganu, -Vol. I-Editura “Lumina LEX”
,București, 1999.
9. Maurice Duverger,Les regimes semipresidentiels, P.U.F.,Paris ,1986.
10. Cristian Ionescu;Philippe Ardant.
11. Prof.univ.dr.Victor Duculescu,Prof.univ.dr.Constanța Călinoiu, Georgeta
Duculescu,Drept Constituțional Comparat,Ediția a doua revăzută și adăugită,Cu un
cuvînt înainte de prof.univ.dr.Tudor Drăganu, -Vol. I-Editura “Lumina LEX”
,București, 1999.
12. Teodor Cîrnaț , Drept Constituțional, Chișinau 2010.

10