Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Facultatea Drept

Catedra Drept Public

Disciplina “Organele de ocrotire a normelor de drept”

Text de lecţie

Tema 3 : “Sistemul judiciar în Republica Moldova.

Organele de administrare judecătorească”
( 4 ore prelegeri )

A întocmit Budeci Vitalie,

mg., lector.
 - Chişinău 2009 -
Tema 3. Sistemul judiciar în Republica Moldova. Organele de administrare judecătorească.

Plan:

Partea I. Aspecte generale privind sistemul judiciar în Republica Moldova.

1. Noţiunea de sistem judiciar şi caracteristica lui generală.
2. Elementele sistemului judiciar în Republica Moldova.
3. Gradele de jurisdicţie şi modalităţile examinării cauzei judiciare.
4. Modul de numire în funcţie a judecătorilor. Condiţiile necesare pentru numire.
Partea II. Organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti din Republica Moldova.
1. Judecătoriile ordinare (raionale, de sector, municipale):
- Componenţa şi competenţa judecătoriei.
- Preşedintele şi vicepreşedintele judecătoriei, drepturile şi obligaţiile.
- Aparatul auxiliar al judecătoriei, structura şi atribuţiile.
2. Curţile de Apel
- Componenţa şi competenţa Curţilor de Apel.
- Preşedintele şi vicepreşedinţii Curţilor de Apel, drepturile şi obligaţiile.
3. Curtea Supremă de Justiţie
- Structura şi componenţa Curţii Supreme de Justiţie.
- Atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie.
4. Subsistemul instanţelor judecătoreşti militare
- Judecătoria militară.
- Competenţa Curţii de Apel şi a Curţii Supreme de Justiţie în cauzele militare.
5. Subsistemul instanţelor judecătoreşti economice
- Judecătoria Economică de Circumscripţie.
- Curtea de Apel Economică.
- Competenţa Curţii Supreme de Justiţie în cauzele privind litigiile economice.
Partea III. Organele de administrare judecătorească.
1. Consiliul Superior al Magistraturii:
- Componenţa şi atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii
- Colegiul de calificare şi Colegiul disciplinar: modul de formare, componenţa, durata mandatului şi
atribuţiile.
2. Structura Ministerului Justiţiei şi funcţiile lui principale în domeniul administrării judecătoreşti.
3. Institutul Naţional al Justiţiei.

Bibliografie:
Vâzdoagă T, Roman D., ş.a. Organizarea şi activitatea organelor de ocrotire a normelor de drept. – Ch., 2004.

Acte normative:
 Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.94 Monitorul Oficial 1, 12.08.1994
 Legea Republicii Moldova nr. 514/06.07.95 privind organizarea judecătorească Monitorul Oficial 58/641, 19.10.1995
 Legea Republicii Moldova nr. 836/17.05.96 cu privire la sistemul instanţelor judecătoreşti militare (Monitorul Oficial 51/482,
01.08.1996)
 Legea Republicii Moldova nr. 544/20.07.95 cu privire la statutul judecătorului Monitorul Oficial 59-60/664, 26.10.1995
 Legea Republicii Moldova nr. 947/19.07.96 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (Monitorul Oficial 64/641, 03.10.1996)
 Legea Republicii Moldova nr. 789/26.03.96 cu privire la Curtea Supremă de Justiţie Monitorul Oficial 32-33/323, 30.05.1996
 Legea Republicii Moldova nr. 970/24.07.96 cu privire la instanţele judecătoreşti economice Monitorul Oficial 77/742, 28.11.1996
 Legea Republicii Moldova nr. 122/14.03.2003 Codul de procedură penală al Republicii Moldova Monitorul Oficial 104-110/447,
07.06.2003
 Legea Republicii Moldova nr. 225/30.05.2003 Codul de procedură civilă al Republicii Moldova (Monitorul Oficial 111-115/451,
12.06.2003)
 Legea Republicii Moldova nr. 950/19.07.96 cu privire la colegiul disciplinar şi la răspunderea disciplinară a judecătorilor (Monitorul
Oficial 61-62/607, 20.09.1996)
 Legea Republicii Moldova nr. 949/19.07.96 cu privire la colegiul de calificare şi atestarea judecătorilor (Monitorul Oficial 61-62/605,
20.09.1996)
 Legea Republicii Moldova nr. 152/08.06.2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei (Monitorul Oficial 102-105/484, 07.07.2006)
 Codul de Etică Profesională al Judecătorului (aprobat la Conferinţa judecătorilor din 4 februarie 2000) pe www.scjustice.md
 Hotărîrea Guvernului nr. 129/15.02.2000 cu privire la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova Monitorul Oficial 19-20/210,
24.02.2000

2
 Partea I. Aspecte generale privind sistemul judiciar în Republica Moldova.

Modul de numire în funcţie a judecătorilor. Condiţiile necesare pentru numire.

LEGE cu privire la statutul judecătorului

Actual, după absolvirea primei promoţii a Institutului Naţional al Justiţiei va fi abrogat:
Articolul 6. Condiţiile pentru a candida la funcţia de judecător
(1) La funcţia de judecător poate candida persoana care deţine exclusiv cetăţenia Republicii Moldova, are domiciliul
în ţară şi întruneşte următoarele condiţii::
a) are capacitate de exerciţiu;
b) este licenţiat în drept;
c) are vechime în specialitate juridică pentru funcţia la care candidează;
d) nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;
e) cunoaşte limba de stat;
f) este apt din punct de vedere medical să exercite funcţia, conform certificatului medical de sănătate eliberat de
comisia specializată a Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale.
(2) Poate fi numită judecător al judecătoriei persoana care a atins vîrsta de 30 de ani, are vechime în specialitate
juridică de cel puţin 5 ani şi a susţinut cu succes examenul de capacitate.
(3) Poate fi numită judecător al curţii de apel sau judecător al Curţii Supreme de Justiţie persoana care are o
vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 6 ani şi, respectiv 10 ani.

După absolvirea primei promoţii a Institutului Naţional al Justiţiei va intra în vigoare:

Articolul 6. Condiţiile pentru a candida la funcţia de judecător
(1) La funcţia de judecător poate candida cetăţeanul Republicii Moldova, domiciliat permanent pe teritoriul ei,
care întruneşte următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu;
b) este licenţiat în drept;
c) a absolvit Institutul Naţional al Justiţiei;
d) nu are antecedente penale şi se bucură de o bună reputaţie;
e) cunoaşte limba de stat;
f) este apt din punct de vedere medical să exercite funcţia, conform certificatului medical de sănătate eliberat de
comisia specializată a Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale.
(2) Prin derogare de la prevederile alin.(1) lit.c), poate candida la funcţia de judecător persoana care a activat cel
puţin ultimii 5 ani în calitate de deputat, membru al Curţii de Conturi, profesor titular de drept în instituţiile de
învăţământ superior acreditate, procuror, anchetator, ofiţer de urmărire penală, avocat, avocat parlamentar, notar,
jurisconsult, referent al judecătorului, executor judecătoresc, consultant (consilier) al instanţei judecătoreşti sau
grefier, precum şi în funcţiile de specialitate juridică în aparatul Curţii Constituţionale, al Consiliului Superior al
Magistraturii sau al autorităţilor publice, şi care a promovat examenul de capacitate, în condiţiile legii, în faţa
colegiului de calificare. Numărul de locuri scoase la concurs pentru această categorie de candidaţi se stabileşte de
către Consiliul Superior al Magistraturii şi nu poate depăşi 20 la sută din numărul total de locuri într-o perioadă
de trei ani.
(3) Poate candida la funcţia de judecător al curţii de apel sau judecător al Curţii Supreme de Justiţie persoana
care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 6 ani şi, respectiv 10 ani.

LEGE privind Institutul Naţional al Justiţiei

Articolul 13. Concursul de admitere în Institut
La concursul de admitere în Institut au dreptul să participe numai persoanele care întrunesc condiţiile prevăzute de
lege pentru ocuparea funcţiei de judecător, respectiv de procuror.

LEGE cu privire la statutul judecătorului

După absolvirea primei promoţii a Institutului Naţional al Justiţiei se va exclude:
Articolul 7. Vechimea în specialitate juridică pentru a candida
la funcţia de judecător
(1) În vechimea în specialitate juridică, ce permite a candida la funcţia de judecător, se includ perioadele pe
parcursul cărora persoana licenţiată în drept a activat în funcţia de procuror, anchetator, ofiţer de urmărire penală,
avocat, avocat parlamentar, notar, jurisconsult, consultant (consilier) al instanţei judecătoreşti, în funcţiile de
specialitate juridică în aparatul Curţii Constituţionale, al Consiliului Superior al Magistraturii, al autorităţilor
publice, precum şi în fostul arbitraj.
(2) Pentru a fi numit judecător de instrucţie persoana, în afară de faptul că trebuie să întrunească condiţiile
suplimentare prevăzute la alin.(1), trebuie să aibă o vechime în funcţie de procuror, anchetator sau ofiţer de
urmărire penală de cel puţin 5 ani ori de judecător de cel puţin 3 ani.

3
 (3) În vechimea în specialitate juridică se includ, de asemenea, perioadele cînd persoana licenţiată în drept a
exercitat mandatul de deputat, a activat în calitate de membru al Curţii de Conturi, de profesor titular de drept în
instituţiile de învăţămînt superior, de executor judecătoresc, de grefier.

Articolul 9. Concursul pentru suplinirea posturilor de judecător

(1) Toate posturile de judecător pot fi ocupate doar pe bază de concurs. Consiliul Superior al Magistraturii asigură
publicarea periodică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a informaţiei privind posturile vacante de judecător
în instanţele judecătoreşti, în vederea ocupării acestor posturi.
(2) Concursul pentru suplinirea posturilor vacante de judecător este organizat de către Consiliul Superior al
Magistraturii, pe baza regulamentului aprobat de acesta, care trebuie să prevadă criterii obiective de selectare a celor
mai buni candidaţi. Data, locul şi modul de desfăşurare a concursului se comunică cu cel puţin 90 de zile înainte de
data concursului, prin intermediul mass-mediei şi prin pagina web din internet.
(3) Absolvenţii Institutului Naţional al Justiţiei participă la concursul pentru suplinirea posturilor vacante de
judecător pe baza atestatului, conform mediei generale obţinute. Persoanele care au vechimea necesară în
specialitatea juridică pentru a candida la funcţia de judecător participă la concurs pe baza rezultatelor examenului de
capacitate, susţinut, în condiţiile legii, în faţa colegiului de calificare.
(4) Pentru fiecare categorie de persoane menţionate la alin.(3), concursul este organizat în conformitate cu numărul
de posturi vacante repartizate de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru fiecare categorie separat.

Articolul 10. Înregistrarea candidatului la concursul

pentru suplinirea postului de judecător
(1) Pentru a participa la concursul pentru suplinirea postului de judecător, candidatul adresează, în termen de 60 de
zile de la publicarea datei concursului, o cerere scrisă Consiliului Superior al Magistraturii, care îl înregistrează în
calitate de participant la concurs.
(2) Pentru a participa la concurs, candidatul depune următoarele acte:
a) curriculum vitae;
b) copia diplomei;
c) atestatul de absolvire a Institutului Naţional al Justiţiei (în cazul existenţei acestuia);
d) copia carnetului de muncă (în cazul existenţei acestuia);
e) cazierul judiciar;
f) certificatul medical de sănătate;
g) declaraţia cu privire la venituri şi proprietate;
h) referinţa de la ultimul loc de lucru sau de studii.

Articolul 11. Numirea judecătorului în funcţie

(1) Judecătorii judecătoriilor, inclusiv ai judecătoriilor specializate, judecătorii de instrucţie şi judecătorii curţilor de
apel se numesc în funcţie, din numărul candidaţilor selectaţi prin concurs, de către Preşedintele Republicii Moldova,
la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Candidaţii selectaţi, care întrunesc condiţiile specificate la art.6,
se numesc în funcţia de judecător iniţial pe un termen de 5 ani. După expirarea termenului de 5 ani, judecătorii sînt
numiţi în funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.
(2) Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi de către Parlament, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii.
(3) Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior
al Magistraturii pentru numirea în funcţia de judecător pe 5 ani sau pînă la atingerea plafonului de vîrstă şi numai în
cazul depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare de
către acesta a legislaţiei sau de încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui.
(4) Refuzul de numire în funcţie sau de reconfirmare în funcţie se face în termen de 30 de zile de la data parvenirii
propunerii. În cazul apariţiei unor circumstanţe care necesită o examinare suplimentară, Preşedintele Republicii
Moldova anunţă Consiliul Superior al Magistraturii despre prelungirea termenului indicat cu 15 zile.
(5) La propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele Republicii Moldova emite un decret
privind numirea în funcţia de judecător pe 5 ani sau pînă la atingerea plafonului de vîrstă în termen de 30 de zile de
la data parvenirii propunerii repetate.

Articolul 12. Jurămîntul judecătorului

(1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorul este obligat să depună următorul jurămînt:
"Jur să respect Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi
fără părtinire atribuţiile ce-mi revin".
(2) Jurămîntul se depune în termen de 10 zile de la numirea în funcţie, în şedinţă solemnă în faţa Consiliului
Superior al Magistraturii, după citirea comunicării actului de numire.
(3) Despre depunerea jurămîntului se încheie un proces-verbal, care se semnează de preşedintele şedinţei Consiliului
Superior al Magistraturii şi de persoana care a depus jurămîntul.
(4) Depunerea jurămîntului nu e necesară în cazul promovării sau transferării judecătorului în altă funcţie în altă
instanţă judecătorească.
(5)Actele efectuate de judecător înainte de depunerea jurămîntului sînt nule.

4
(6) Nu se admite la depunerea jurămîntului judecătorul care nu a îndeplinit condiţiile art. 8.

Partea II. Organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti din

Republica Moldova.

1. Judecătoriile ordinare (raionale, de sector, municipale):

Componenţa şi competenţa judecătoriei.

LEGE privind organizarea judecătorească
Articolul 25. Judecătoriile
Judecătoriile funcţionează în sectoare stabilite prin lege. Judecătoriile şi localităţile din raza de activitate a
acestora se stabilesc conform anexei nr.2.
În prezent pe teritoriul R.M. funcţionează 46 de judecătorii.

Articolul 26. Competenţa judecătoriilor

Judecătoriile judecă toate cauzele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe.

Codul de procedura penala al Republicii Moldova

Articolul 36. Competenţa judecătoriei
Judecătoria judecă în primă instanţă cauzele penale privind infracţiunile prevăzute de Partea specială a Codului
penal, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe, precum şi demersurile şi plîngerile împotriva
hotărîrilor şi acţiunilor organului de urmărire penală, examinează chestiuni legate de executarea sentinţei şi alte
chestiuni date prin lege în competenţa sa.

Codul de procedura civilă al Republicii Moldova

Articolul 32. Competenţa judecătoriilor
(1) Ca instanţe de drept comun, judecătoriile judecă în primă instanţă pricinile date prin lege în competenţa
instanţelor de drept comun, pricinile privind contestarea actelor administrative ce vizează dreptul de proprietate
asupra unor bunuri care au intrat în circuitul civil, cu excepţia celor ce ţin de competenţa unor alte instanţe de drept
comun.
(2) Judecătoriile, ca instanţe de contencios administrativ, examinează:
a) litigiile privind nesoluţionarea în termen legal a unei cereri şi privind legalitatea actelor administrative emise de
autorităţile administraţiei publice din sate (comune), oraşe, raioane, de funcţionarii publici din cadrul acestora,
precum şi de persoanele de drept privat de orice nivel, care prestează servicii de interes public;
b) cererile privind constatarea circumstanţelor care justifică suspendarea activităţii consiliului local de nivelul întîi;
c) contestaţiile în materie electorală, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe judecătoreşti;
d) litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a îndeplini anumite acte notariale.

Codul cu privire la Contravenţiile Administrative

Articolul 209. Instanţele judecătoreşti
Instanţele judecătoreşti examinează toate cazurile cu privire la contravenţiile administrative, cu excepţia celor
atribuite prin prezentul cod la competenţa altor organe.
Cazurile cu privire la contravenţiile administrative prevăzute de articolele 200/7 şi 200/8 din prezentul Cod
se examinează de către instanţa de judecată în privinţa căreia au fost comise contravenţiile, iar cazurile cu privire la
contravenţia administrativă prevăzută de articolul 200/11 se examinează de instanţa de judecată împuternicită cu
executarea hotărîrii.

Componenţa judecătoriei.
Judecătoriile (raionale, de sector, municipale) sunt compuse din:

LEGE privind organizarea judecătorească:

Articolul 27. Preşedintele judecătoriei
(1) Preşedintele judecătoriei:
a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată;
b) organizează activitatea judecătoriei pentru asigurarea judecării cauzelor în termen rezonabil, constituie complete
de judecată, distribuie judecătorilor alte sarcini;
c) conduce activitatea de generalizare a practicii judiciare şi de ţinere a statisticii judiciare şi prezintă informaţii
asupra acestor activităţi Curţii Supreme de Justiţie şi, respectiv Ministerului Justiţiei;
d) numeşte şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului judecătoriei;
e) asigură activitatea organizatorică a judecătoriei;
5
f) organizează munca de perfecţionare a funcţionarilor din aparatul judecătoriei, organizează stagieri şi activităţi
de instruire în cadrul instanţei în contextul programei de instruire iniţială şi continuă;
g) constituie, după caz, complete pentru judecarea unor cauze privind anumite materii sau categorii de persoane;
h) în caz de lipsă motivată a judecătorului de instrucţie sau în caz de admitere a cererii de recuzare a acestuia,
numeşte un judecător cu experienţă pentru a exercita atribuţiile lui, iar în caz de lipsă a judecătorului de instrucţie pe
o perioadă mai îndelungată, pentru exercitarea atribuţiilor lui numeşte un judecător cu experienţă cu acordul
Consiliului Superior al Magistraturii;
i) exercită controlul asupra lucrului cancelariei;
j) organizează repartizarea aleatorie a cauzelor parvenite în instanţă spre examinare judecătorilor sau, după caz,
completelor de judecată, iar în cazul cînd judecătorul sau completul căruia i-a fost repartizată cauza este în
imposibilitatea de a continua judecarea cauzei, redistribuie cauza altui judecător sau complet de judecată;
k) examinează petiţiile şi plângerile ce ţin de conduita şi etica judecătorului;
l) informează Consiliul Superior al Magistraturii despre abaterile disciplinare ale judecătorilor din instanţă;
m) prezintă, pentru coordonare, Consiliului Superior al Magistraturii programul concediilor de odihnă anuale ale
judecătorilor, acordă concediile de odihnă anuale şi recheamă din concediu, în condiţiile legii;
n) este ordonatorul mijloacelor financiare ale judecătoriei şi organizează gestionarea eficientă a lor;
o) aprobă statul de funcţii al aparatului instanţei judecătoreşti, coordonat cu Ministerul Justiţiei;
p) desemnează în judecătorie un judecător responsabil pentru relaţiile cu mass-media;
q) exercită alte atribuţii, conform legii.
(2) Funcţiile preşedintelui judecătoriei sînt exercitate, în absenţa sa, de către vicepreşedinte sau, după caz, de unul
dintre judecători.
Articolul 16. Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor
judecătoreşti
(1) Instanţele judecătoreşti sînt conduse de cîte un preşedinte, care, pe lîngă atribuţiile de judecător,
exercită atribuţii de administraţie.
(2) Preşedinţii judecătoriilor şi ai curţilor de apel sînt ajutaţi de vicepreşedinţi.
(3) Preşedinţii şi vicepreşedinţii judecătoriilor şi ai curţilor de apel sînt numiţi în funcţie de către Preşedintele
Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani.Aceştia pot deţine
funcţiile respective pe durata a cel mult două mandate succesiv.

Articolul 28. Vicepreşedintele judecătoriei

Vicepreşedintele judecătoriei:
a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată;
b) în cazul absenţei preşedintelui judecătoriei exercită funcţiile acestuia;
c) îndeplineşte alte atribuţii, conform legii.
Articolul 45. Structura aparatului instanţei judecătoreşti
(1) Aparatul instanţelor judecătoreşti se constituie din cancelarie, arhivă, secţia administrativă şi de documentare şi
din alte servicii.
(2) Structura şi statul de funcţii al aparatului instanţei judecătoreşti se stabilesc de Ministerul Justiţiei.
(3) Personalul aparatului este numit şi eliberat din funcţie de către preşedintele instanţei judecătoreşti.
(4) Personalul aparatului instanţei judecătoreşti este obligat să respecte atribuţiile de serviciu, etica profesională şi
confidenţialitatea informaţiei obţinute în cadrul exercitării atribuţiilor de serviciu.
(5) Pentru divulgarea informaţiei confidenţiale de serviciu, personalul aparatului instanţei judecătoreşti poartă
răspundere în condiţiile legii.

Articolul 46. Cancelaria şi arhiva

Cancelaria şi arhiva asigură lucrările de secretariat la înfăptuirea justiţiei, generalizarea practicii judiciare, analiza
statisticii judiciare, precum şi alte lucrări necesare bunei desfăşurări a activităţii instanţei.

Articolul 47. Serviciul documentare

(1) Serviciul documentare ţine evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii.
(2) Asistenţa de documentare este exercitată de către consultanţi.
Articolul 48. Grefierul instanţei judecătoreşti
(1) Cauzele în materie civilă şi penală, iar în cazurile prevăzute de lege şi alte cauze, se judecă cu participarea
grefierului.
(2) Modul de organizare a activităţii grefierilor, drepturile şi îndatoririle acestora se stabilesc în condiţiile legii.
(3) Grefierul instanţei judecătoreşti are statut de funcţionar public.
Articolul 48/1. Interpretul, traducătorul instanţei judecătoreşti
(1) În cazurile prevăzute de legea procesuală, cauzele se judecă cu participarea interpretului, traducătorului. Modul
de organizare a activităţii, drepturile şi îndatoririle interpretului, traducătorului se stabilesc în condiţiile legii.
(2) Interpretul, traducătorul instanţei judecătoreşti au statut de funcţionar public.
Articolul 49. Serviciul administrativ
Serviciul administrativ are în grijă gospodărirea localurilor şi
asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţelor judecătoreşti, precum şi gestiunea
bunurilor.
6
Articolul 50. Poliţia judecătorească
(1) Instanţele judecătoreşti dispun de poliţie judecătorească, pusă în serviciul lor de Ministerul Justiţiei.
(2) Necesarul de personal al poliţiei judecătoreşti, mijloacele pentru întreţinerea ei şi regulamentul de serviciu
se aprobă de Guvern la propunerea Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Poliţia judecătorească:
a) asigură paza localurilor, a altor bunuri ale instanţelor judecătoreşti, securitatea judecătorilor, a celorlalţi
participanţi la proces, ordinea publică în sediul instanţei şi la şedinţele de judecată;
b) execută aducerea forţată în instanţa judecătorească a persoanelor care se eschivează să se prezinte;
c) exercită controlul persoanelor la intrarea şi la ieşirea din sediul instanţei judecătoreşti, inclusiv controlul corporal,
în condiţiile legii;
d) acordă asistenţă, potrivit legii, executorilor judecătoreşti în procesul efectuării actelor de executare;
e) asigură interacţiunea cu serviciile de escortare în instanţele judecătoreşti a persoanelor aflate sub arest, în
probleme ce ţin de securitatea şi paza acestora;
f) preîntîmpină şi asigură curmarea infracţiunilor şi contravenţiilor administrative în instanţele judecătoreşti şi în
procesul efectuării actelor de executare;
g) execută deciziile şi indicaţiile preşedinţilor instanţelor judecătoreşti, iar în cazul şedinţelor de judecată, deciziile
şi indicaţiile preşedintelui completului de judecată;
h) îndeplineşte şi alte însărcinări legate de înfăptuirea justiţiei.

Articolul 17. Judecarea cauzelor

(1) Cauzele în materie civilă, penală şi de altă natură se judecă în primă instanţă de un judecător sau de un complet
din 3 judecători.

Articolul 18. Constituirea completului de judecată

(1) Completul de judecată se constituie de către preşedintele (vicepreşedintele) instanţei la începutul anului,
urmărindu-se asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completului se face în cazuri
excepţionale, pe baza criteriilor obiective stabilite prin regulamentul aprobat de către Consiliul Superior al
Magistraturii..
(2) În caz de necesitate, preşedintele (vicepreşedintele) instanţei constituie complete specializate pentru judecarea
cauzelor privind anumite materii sau categorii de persoane.

2. Curţile de Apel
 Componenţa şi competenţa Curţilor de Apel.
LEGE privind organizarea judecătorească
Articolul 35. Curţile de apel
(1) Fiecare curte de apel îşi exercită competenţa într-o circumscripţie care cuprinde mai multe judecătorii.
(2) Curţile de apel, judecătoriile din circumscripţia lor, localitatea lor de reşedinţă sînt prevăzute la anexa nr.3.

În prezent teritoriul R.M. este împărţit în 5 circumscripţii jurisdicţionale după competenţă generală (Bălţi,
Chişinău, Comrat, Cahul, Bender). Curţile de Apel îşi au sediul respectiv în Bălţi, Chişinău, Comrat, Cahul,
Căuşeni.

LEGE privind organizarea judecătorească

Articolul 36. Competenţa curţilor de apel
Curţile de apel:
a) judecă cauzele şi cererile date prin lege în competenţa lor;
b) soluţionează conflictele de competenţă apărute între judecătoriile din circumscripţia lor;
c) generalizează practica judiciară;
d) exercită alte atribuţii, conform legii.

Codul de procedura penala al Republicii Moldova

Articolul 38. Competenţa curţii de apel
Curtea de apel:
1) judecă în primă instanţă cauzele penale privind infracţiunile prevăzute de Codul penal în art.135-144, 278, 279,
283, 284, 337-343;
2) ca instanţă de apel, judecă apelurile împotriva hotărîrilor pronunţate în primă instanţă de judecătorii, inclusiv de
judecătoria militară;
3) ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărîrilor judecătoriilor, care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu
apel;
4) soluţionează conflictele de competenţă apărute între judecătorii;
5) judecă cazurile de revizuire, date prin lege în competenţa sa.

Codul de procedura civilă al Republicii Moldova

7
Articolul 33. Competenţa curţilor de apel
(1) Ca instanţe de drept comun, curţile de apel judecă în primă instanţă pricinile civile privind:
a) apărarea drepturilor de autor şi drepturilor conexe, dreptului asupra invenţiilor, mărcilor de produs şi mărcilor
de serviciu, indicaţiilor geografice (inclusiv a denumirilor de origine), desenelor şi modelelor industriale, soiurilor
de plante, topografiilor circuitelor integrate, numelor comerciale, reprimării concurenţei neloiale, indiferent de
calitatea persoanei;
b) contestarea hotărîrilor Comisiei de Apel a Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală emise în litigiile din
domeniul protecţiei proprietăţii intelectuale;
c) declararea legalităţii unei greve;
d) recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a hotărîrilor judecătoreşti străine;
e) lichidarea şi suspendarea activităţii asociaţiilor obşteşti de nivel republican;
f) încuviinţarea adopţiei copilului de către cetăţeni ai Republicii Moldova domiciliaţi în străinătate şi de către
cetăţeni străini şi apatrizi.
(2) Curţile de apel de drept comun judecă în primă instanţă litigiile privind contestările actelor juridice cu caracter
normativ, hotărîrilor, acţiunilor (inacţiunilor) autorităţilor administraţiei publice din municipii, ale consiliului
municipal şi primăriei municipiului Chişinău, ale funcţionarilor publici din cadrul acestora, ce lezează drepturile,
libertăţile şi interesele legitime ale cetăţenilor şi organizaţiilor.
(3) În afară de litigiile prevăzute la alin.(2), Curtea de Apel Chişinău examinează în primă instanţă litigiile de
contencios administrativ:
a) privind legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament, de Preşedintele Republicii
Moldova şi de Guvern, prin care sînt vătămate în drepturi şi interese legitime persoanele fizice şi juridice, în afara
celor exceptate prin lege;
b) privind nesoluţionarea în termen legal a unei cereri referitor la legalitatea actelor administrative emise de organele
centrale de specialitate ale administraţiei publice, în afara celor exceptate prin lege, precum şi legalitatea hotărîrilor
Comisiei Electorale Centrale;
c) privind verificarea legalităţii hotărîrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în cazurile prevăzute de lege;
d) privind păstrarea secretului de stat.
(4) Curtea de Apel Comrat verifică, de asemenea, legalitatea actelor administrative emise de autorităţile publice ale
unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.
(5) Curţilor de apel le pot fi atribuite prin lege şi alte categorii de pricini spre judecare în primă instanţă.

Articolul 37. Componenţa Curţii de Apel

(1) Curţile de apel pot fi formate din mai multe colegii, după categoria cauzelor, sau dintr-un singur colegiu mixt.
(De regulă în cadrul Curţilor de Apel funcţionează 2 colegii: Penal şi Civil.)
(2) Colegiile se constituie din judecătorii Curţii de Apel. Componenţa colegiilor este aprobată de preşedintele Curţii
prin ordin la începutul fiecărui an. Componenţa completului de judecată poate fi modificată doar în condiţiile
Codului de procedură penală, ale Codului de procedură civilă şi ale Codului cu privire la contravenţiile
administrative, prin încheiere motivată. Preşedintele curţii de apel are dreptul să dispună, după caz, antrenarea
judecătorilor din colegiu la judecarea unor cauze în alt colegiu.
(3) Colegiile sînt conduse de vicepreşedinţii Curţii de Apel.

Structura aparatului Curţilor de Apel este similară cu cea a judecătoriilor.

 Preşedintele şi vicepreşedinţii Curţilor de Apel, drepturile şi obligaţiile.

LEGE privind organizarea judecătorească
Articolul 39. Preşedintele Curţii de Apel
(1) Preşedintele Curţii de Apel:
a) organizează repartizarea aleatorie a cauzelor parvenite în instanţă spre examinare judecătorilor sau, după caz,
completelor de judecată, iar în cazul cînd judecătorul sau completul căruia i-a fost repartizată cauza este în
imposibilitatea de a continua judecarea cauzei, redistribuie cauza altui judecător sau complet de judecată;
b) judecă procesele şi poate prezida şedinţele de judecată ale colegiilor;
c) conduce activitatea colegiilor curţii de apel şi a aparatului ei, organizează activitatea Curţii pentru asigurarea
judecării cauzelor în termen rezonabil, distribuie judecătorilor alte sarcini;
d) delimitează atribuţiile vicepreşedinţilor;
e) numeşte şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului Curţii;
f) examinează petiţii şi plîngeri ce ţin de conduita şi etica judecătorului;
g) informează Consiliul Superior al Magistraturii despre abaterile disciplinare ale judecătorilor din instanţă;
h) asigură activitatea organizatorică a Curţii de Apel, perfecţionarea funcţionarilor din aparatul Curţii, organizează
stagieri şi activităţi de instruire în cadrul instanţei în contextul programei de instruire iniţială şi continuă;
i) conduce activitatea de generalizare a practicii judiciare şi de analiză a statisticii judiciare şi prezintă informaţii
asupra acestei activităţi Curţii Supreme de Justiţie şi, respectiv Ministerului Justiţiei;
j) prezintă, pentru coordonare, Consiliului Superior al Magistraturii programul concediilor de odihnă anuale ale
judecătorilor, acordă concediile de odihnă anuale şi recheamă din concediu, în condiţiile legii;
k) este ordonatorul mijloacelor financiare ale curţii şi organizează gestionarea eficientă a lor;
8
l) aprobă statul de funcţii al aparatului curţii de apel, coordonat cu Ministerul Justiţiei;
m) desemnează în curtea de apel un judecător responsabil pentru relaţiile cu mass-media;
n) exercită alte atribuţii, conform legii.
(2) Funcţiile preşedintelui Curţii de Apel sînt exercitate, în absenţa sa, de către unul dintre vicepreşedinţi, numit
de acesta.

Articolul 40. Vicepreşedintele Curţii de Apel

Vicepreşedintele Curţii de Apel este concomitent preşedinte al colegiului Curţii şi exercită următoarele funcţii:
a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată ale colegiului pe care îl conduce sau numeşte în acest
scop un judecător al Curţii de Apel;
b) conduce, în conformitate cu atribuţiile ce îi revin, activitatea colegiului şi a aparatului Curţii de Apel,
organizează activitatea colegiului pentru asigurarea judecării cauzelor în termen rezonabil;
c) solicită judecătoriilor dosarele pentru generalizarea practicii judiciare;
d) exercită alte atribuţii, conform legii.

Articolul 16. Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor

judecătoreşti
(1) Instanţele judecătoreşti sînt conduse de cîte un preşedinte, care, pe lîngă atribuţiile de judecător,
exercită atribuţii de administraţie.
(2) Preşedinţii judecătoriilor şi ai curţilor de apel sînt ajutaţi de vicepreşedinţi.
(3) Preşedinţii şi vicepreşedinţii judecătoriilor şi ai curţilor de apel sînt numiţi în funcţie de către Preşedintele
Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe un termen de 4 ani.Aceştia pot deţine
funcţiile respective pe durata a cel mult două mandate succesiv.

3. Curtea Supremă de Justiţie

- Structura şi componenţa Curţii Supreme de Justiţie.
LEGE cu privire la Curtea Supremă de Justiţie
Articolul 1. Curtea Supremă de Justiţie - organul suprem al puterii judecătoreşti
(1) Justiţia în Republica Moldova se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie şi prin alte instanţe
judecătoreşti în conformitate cu Constituţia, Legea privind organizarea judecătorească, Legea cu privire la statutul
judecătorului şi alte acte legislative.
(2) Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească supremă care asigură aplicarea corectă şi uniformă a
legislaţiei de către toate instanţele judecătoreşti, soluţionarea litigiilor apărute în cadrul
aplicării legilor, garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.
(3) Prin activitatea sa Curtea Supremă de Justiţie asigură respectarea principiului
prezumţiei nevinovăţiei şi principiului supremaţiei legii, contribuie la constituirea unui stat de drept.
(4) Curtea Supremă de Justiţie este unica instanţă judecătorească supremă. Sediul Curţii Supreme de Justiţie este
în municipiul Chişinău.

Articolul 4. Componenţa Curţii Supreme de Justiţie

(1) Curtea Supremă de Justiţie este compusă din preşedinte, trei vicepreşedinţi, care sînt concomitent preşedinţi
ai Colegiului Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiului Economic şi, respectiv, Colegiului Penal, şi 45
judecători (dintre care trei judecători exercită concomitent şi funcţia de vicepreşedinte al colegiului) care îşi
desfăşoară activitatea în colegii şi în cadrul Plenului Curţii.
(2) În Curtea Supremă de Justiţie activează 7 judecători asistenţi.
(3) Fiecare judecător al Curţii Supreme de Justiţie este asistat de un referent, care este licenţiat în drept, cu o
vechime în specialitate juridică de cel puţin 3 ani şi se selectează în bază de concurs.
(4) În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează aparatul preşedintelui Curţii, direcţia de generalizare a
practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare, direcţia de evidenţă a legislaţiei şi informatică, direcţia
grefei, direcţia documentare şi direcţia economico-administrativă.

Articolul 5. Consiliul Ştiinţific Consultativ

(1) Pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie activează Consiliul Ştiinţific Consultativ, format din savanţi şi
practicieni în domeniul jurisprudenţei.
(2) Regulamentul Consiliului Ştiinţific Consultativ se aprobă de către Plenul Curţii Supreme de Justiţie.

Articolul 6. Conducerea Curţii Supreme de Justiţie

Conducerea Curţii Supreme de Justiţie este exercitată de către
preşedintele Curţii, vicepreşedinţii Curţii, care sînt concomitent preşedinţi
ai Colegiului Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiului Economic şi, respectiv, Colegiului Penal, şi
de către cei trei vicepreşedinţi ai colegiilor respective.

Articolul 7. Atribuţiile Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie

9
 (1) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie exercită următoarele atribuţii:
a) convoacă şi prezidează şedinţele Plenului Curţii, prezidează completul de judecată, asigură executarea
hotărîrilor adoptate;
b) numeşte judecătorii Curţii responsabili de întocmirea rapoartelor asupra cauzelor ce se vor judeca în Plen;
c) propune spre aprobare Plenului obligaţiile de serviciu ale vicepreşedinţilor Curţii - preşedinţi ai colegiului şi
vicepreşedinţilor colegiului;
d) coordonează lucrul colegiului lărgit al Curţii, al judecătorilor asistenţi, numeşte membrii Curţii responsabili
pentru întocmirea rapoartelor asupra cauzelor de complexitate deosebită ce se vor judeca în colegii;
e) coordonează lucrul de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare şi face propuneri
Plenului privitor la darea hotărîrilor explicative;
f) organizează efectuarea altor lucrări ce ţin de competenţa Curţii;
g) reprezintă Curtea Supremă de Justiţie în relaţiile cu alte autorităţi şi instituţii publice atît din ţară, cît şi de
peste hotare;
h) informează Consiliul Superior al Magistraturii asupra posturilor vacante de membri ai Curţii şi de judecători
asistenţi, aprobă lista funcţiilor, care urmează să fie suplinite în bază de concurs;
i) în conformitate cu legea numeşte şi eliberează din funcţie angajaţii aparatului Curţii, asigură respectarea
disciplinei de către aceştia şi aplică, după caz, sancţiuni disciplinare faţă de ei;
j) este ordonatorul mijloacelor financiare ale Curţii;
k) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie emite ordine şi dispoziţii.
(3) În absenţa Preşedintelui Curţii, funcţiile acestuia le exercită unul dintre
vicepreşedinţi, în temeiul unei dispoziţii emise de Preşedintele Curţii.

Articolul 8. Atribuţiile preşedintelui şi vicepreşedintelui colegiului

(1) Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiul Economic
şi Colegiul Penal sînt conduse de cîte un preşedinte şi un vicepreşedinte avînd următoarele atribuţii:
a) prezidează completul de judecată;
b) fixează termenele de desfăşurare a şedinţelor de judecată în cauzele date prin lege în competenţa colegiului
şi repartizează dosarele membrilor colegiului, organizează pregătirea şi desfăşurarea şedinţelor de judecată şi
asigură executarea hotărîrilor judecătoreşti;
c) formează completele de judecată şi programează şedinţele acestora;
d) aprobă programul de participare a judecătorilor asistenţi la şedinţele de judecată;
e) informează Preşedintele Curţii asupra cauzelor de complexitate deosebită judecarea cărora, conform legii,
cere întocmirea rapoartelor de către membrii Curţii sau judecătorii asistenţi;
f) organizează activitatea colegiului în limitele prevăzute de lege;
g) stabileşte obligaţiile de serviciu ale angajaţilor aparatului Curţii, care deservesc colegiul, efectuează,
după caz, transferarea angajaţilor în cadrul colegiului şi modificarea obligaţiilor lor de serviciu;
h) organizează lucrul de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare şi prezintă rezultatele
pentru dezbateri la şedinţele colegiului, face propuneri Plenului privitor la darea hotărîrilor explicative;
i) organizează executarea dispoziţiilor Plenului şi Preşedintelui Curţii, în conformitate cu legea;
j) prezintă Plenului informaţii privind activitatea colegiului;
k) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) Repartizarea atribuţiilor între preşedintele şi vicepreşedintele colegiului se efectuează de către
Plen la propunerea Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.

Articolul 9. Numirea în funcţie a preşedintelui, vicepreşedinţilor, judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie

(1) Preşedintele, vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie - preşedinţi ai colegiilor, vicepreşedinţii colegiilor şi
judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în funcţie de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii, în termen de 30 de zile. Preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii Supreme de Justiţie - preşedinţi ai
colegiilor, vicepreşedinţii colegiilor Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în funcţie pe un termen de 4 ani. În cazul
depistării unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare a
legislaţiei de către acesta sau de încălcare a procedurilor legale de selectare şi promovare a lui, Consiliul Superior al
Magistraturii este anunţat de către Preşedintele Parlamentului, în temeiul unui aviz al Comisiei juridice, pentru
numiri şi imunităţi, în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii. În cazul apariţiei unor circumstanţe care
necesită o examinare suplimentară sau în cazul vacanţei Parlamentului, Consiliul Superior al Magistraturii este
anunţat despre prelungirea acestui termen cu 15 zile sau pînă la începutul sesiunii.
(2) Parlamentul examinează propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii şi, în termen de 30 de zile de
la data parvenirii acesteia, adoptă o hotărîre privind numirea în funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau judecător al
Curţii Supreme de Justiţie.

Articolul 10. Durata mandatului judecătorilor

Curţii Supreme de Justiţie
Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în funcţie pînă la atingerea plafonului de vîrstă - 65 de ani.

Articolul 18. Statutul judecătorilor asistenţi

10
 (1) Judecătorii asistenţi fac parte din corpul magistraţilor şi au statut de judecător al curţii de apel.
(2) Condiţiile de numire şi promovare a judecătorilor asistenţi, drepturile şi răspunderea disciplinară a lor,
precum şi alte cerinţe faţă de aceştia sînt reglementate de Legea cu privire la statutul judecătorului.
(3) Judecătorii asistenţi sînt asimilaţi în retribuirea muncii şi în facilităţi cu judecătorii curţii de apel.
(4) Judecătorii asistenţi beneficiază concomitent de dreptul la salariul funcţiei, la sporurile şi suplimentele
care li se cuvin, precum şi la pensie sau indemnizaţie lunară viageră. La eliberarea din funcţie aceste persoane au
dreptul la recalcularea pensiei sau indemnizaţiei lunare viagere.

Articolul 19. Numirea judecătorilor asistenţi

Judecătorii asistenţi sînt numiţi în funcţie de către Preşedintele Republicii Moldova din rîndul magistraţilor
care au o vechime în magistratură de cel puţin 7 ani.

Articolul 20. Atribuţiile prim-judecătorului asistent

Prim-judecătorul asistent este subordonat Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie şi are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea judecătorilor asistenţi ai Curţii şi angajaţilor aparatului Curţii, care deservesc
Plenul;
b) întocmeşte rapoarte asupra cauzelor în cazurile prevăzute de lege, participă la şedinţele Plenului Curţii şi
coordonează activitatea de pregătire a şedinţelor, de redactare şi de organizare a executării hotărîrilor Plenului;
c) coordonează activitatea Direcţiei de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare,
precum şi a Direcţiei de evidenţă a legislaţiei şi informatică;
d) îndeplineşte alte funcţii de asigurare a activităţii Curţii, dispuse de Preşedintele Curţii.
Articolul 21. Atribuţiile judecătorilor asistenţi
Judecătorii asistenţi care participă la şedinţele de judecată au următoarele atribuţii:
a) întocmesc rapoarte asupra cauzelor în cazurile prevăzute de lege şi participă la deliberare cu vot consultativ;
b) pregătesc şedinţele de judecată şi asigură desfăşurarea lor;
c) asigură judecătorii cu actele juridice necesare;
d) participă la întocmirea hotărîrilor judecătoreşti;
e) îndeplinesc alte funcţii dispuse de Preşedintele Curţii, de preşedinţii şi vicepreşedinţii colegiilor respective.

Articolul 22. Aparatul Preşedintelui Curţii

Aparatul Preşedintelui Curţii asigură activitatea Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie de menţinere a
relaţiilor de colaborare cu alte ramuri ale puterii, cu instituţii de specialitate naţionale şi internaţionale, cu
comunitatea juridică ştiinţifică şi de cercetări, cu mass-media, precum şi exercitarea altor atribuţii ce ţin
de competenţa Preşedintelui Curţii.

Articolul 22/1. Direcţia de generalizare a practicii judiciare

şi analiză a statisticii judiciare
Direcţia de generalizare a practicii judiciare şi analiză a statisticii judiciare, condusă de un judecător asistent,
are următoarele atribuţii:
a) asigură generalizarea practicii judiciare conform programelor aprobate şi prezintă rezultatele generalizării
colegiilor respective;
b) pregăteşte proiectele hotărîrilor cu caracter explicativ ale Plenului;
c) efectuează analiza statisticii judiciare;
d) îndeplineşte alte funcţii ce ţin de competenţa direcţiei.

Articolul 23. Direcţia de evidenţă a legislaţiei şi informatică

Direcţia de evidenţă a legislaţiei şi informatică, condusă de un judecător asistent, are următoarele atribuţii:
a) ţine evidenţa legislaţiei;
b) selectează şi sistematizează practica judiciară;
c) creează banca de date a legislaţiei şi practicii judiciare pentru întregul sistem judecătoresc;
d) asigură editarea "Buletinului Curţii Supreme de Justiţie";
e) asigură funcţionarea bibliotecii Curţii;
f) formulează observaţii şi propuneri asupra proiectelor de legi prezentate pentru avizare;
g) îndeplineşte alte funcţii ce ţin de competenţa direcţiei.

Articolul 23/1. Direcţia grefei

Direcţia grefei se compune din secţii în număr egal cu cel al colegiilor Curţii şi are următoarele atribuţii:
a) furnizează Curţii prestaţiile administrative şi juridice necesare;
b) asistă colegiile la îndeplinirea atribuţiilor ce le revin acestora;
c) serveşte drept intermediar pentru comunicările şi notificările ce decurg din examinarea preventivă a
recursurilor în cauzele ce sînt supuse sau urmează a fi supuse examinării;
d) îndeplineşte alte funcţii în condiţiile legii.

Articolul 24. Direcţia economico-administrativă

Direcţia economico-administrativă are următoarele atribuţii:
11
 a) pregăteşte proiectul statului de funcţii al Curţii;
b) elaborează proiectul bugetului Curţii şi asigură executarea lui;
c) exercită activitatea financiar-contabilă a Curţii;
d) realizează asigurarea tehnico-materială a activităţii Curţii;
e) îndeplineşte alte funcţii ce ţin de competenţa direcţiei.

Articolul 25. Direcţia documentare

Direcţia documentare are următoarele atribuţii:
a) exercită activitatea ce ţine de lucrările de secretariat ale Plenului şi ale colegiilor Curţii;
b) asigură organizarea şedinţelor Plenului şi a şedinţelor judiciare, activitatea de traducere;
c) pregăteşte informaţia statistică privind activitatea Plenului şi a colegiilor;
d) ţine evidenţa documentaţiei privind problemele cadrelor;
e) asigură activitatea arhivei Curţii;
f) asigură activitatea Curţii privind relaţiile cu publicul, audienţa cetăţenilor şi soluţionarea plîngerilor;
g) asigură activitatea de dactilografiere, multiplicare şi expediere a documentelor;
h) execută alte funcţii ce ţin de competenţa direcţiei.

Articolul 26. Poliţia în Curtea Supremă de Justiţie

(1) Curtea Supremă de Justiţie dispune de poliţie, pusă în serviciul ei de
Ministerul Afacerilor Interne, care îndeplineşte funcţiile prevăzute de Legea privind organizarea judecătorească.
(2) Statul de personal al colaboratorilor poliţiei se stabileşte de Guvern la propunerea Preşedintelui Curţii
Supreme de Justiţie.
(3) Colaboratorii poliţiei puşi în serviciul Curţii Supreme de Justiţie se subordonează Preşedintelui Curţii.

- Atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie.

Articolul 2. Atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie
Curtea Supremă de Justiţie:
a) ca instanţă de recurs judecă hotărîrile curţilor de apel;
b) judecă recursurile în anulare împotriva hotărîrilor judecătoreşti în condiţiile şi pentru motivele prevăzute de
lege;
c) judecă în primă instanţă cauzele atribuite prin lege în competenţa sa;
d) sesizează din oficiu sau la propunerea instanţelor judecătoreşti Curtea Constituţională pentru a se pronunţa
asupra constituţionalităţii actelor juridice;
e) generalizează practica judiciară, analizează statistica judiciară şi dă explicaţii din oficiu în chestiunile de
practică judiciară, ce nu ţin de interpretarea legilor şi nu au caracter obligatoriu pentru judecători;
f) examinează informaţiile preşedinţilor instanţelor inferioare privind efectuarea justiţiei de către acestea;
g) acordă asistenţă metodică judecătorilor în chestiunile aplicării legislaţiei;
h) exercită în limitele competenţei sale atribuţii care derivă din tratatele internaţionale la care Republica
Moldova este parte;
i) exercită alte atribuţii conform legii.
Articolul 13. Competenţa colegiilor Curţii Supreme de Justiţie
(1) Colegiul Civil şi de Contencios Administrativ, Colegiul Economic şi Colegiul Penal:
a) judecă în primă instanţă cauzele date în competenţa lor prin lege;
b) judecă recursurile împotriva hotărîrilor curţilor de apel, adoptate în primă instanţă şi în ordine de apel,
precum şi ale Curţii Supreme de Justiţie, adoptate în primă instanţă;
c) înaintează în plen propuneri cu privire la adoptarea hotărîrilor cu caracter explicativ;
d) judecă alte cauze prevăzute de lege.
(2) Colegiul lărgit judecă recursurile împotriva hotărîrilor Curţii Supreme de Justiţie, adoptate în primă instanţă,
precum şi alte cauze date în competenţa sa prin lege.

Codul de procedura penala al Republicii Moldova

Articolul 39. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie
Curtea Supremă de Justiţie:
1) judecă în primă instanţă cauzele penale privind infracţiunile săvîrşite de Preşedintele Republicii Moldova;
2) ca instanţă de recurs, judecă recursurile împotriva hotărîrilor pronunţate în primă instanţă sau, după caz,
împotriva hotărîrilor curţilor de apel, precum şi alte cazuri prevăzute de lege;
3) judecă, în limitele competenţei sale, cauzele supuse căilor extraordinare de atac, inclusiv recursurile în anulare;
4) sesizează Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice şi asupra cazurilor
excepţionale de neconstituţionalitate a actelor juridice;
5) adoptă hotărîri explicative în chestiunile de practică judiciară a aplicării uniforme a legislaţiei penale şi procesual
penale;
6) soluţionează cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt, precum şi cererile de strămutare.

12
 4. Subsistemul instanţelor judecătoreşti militare
- Judecătoria militară.

LEGE cu privire la sistemul instanţelor judecătoreşti militare

Articolul 4. Competenţa instanţelor judecătoreşti militare
(1) Instanţele judecătoreşti militare judecă în primă instanţă cauzele privind infracţiunile săvîrşite de categoriile
de persoane nominalizate la art.37 din Codul de procedură penală.
(2) Instanţele judecătoreşti militare, pe lîngă cauze penale, judecă şi cauzele civile ale unităţilor militare, ale
persoanelor fizice şi juridice privind repararea prejudiciului material cauzat prin infracţiuni militare.

Articolul 9. Judecătoria militară

(1) Judecătoria militară funcţionează în municipiul Chişinău.
(2) În circumscripţia judecătoriei militare sînt cuprinse toate raioanele, oraşele, municipiile republicii.
(3) În caz de necesitate, se pot institui, conform legii, şi alte judecătorii militare cu circumscripţii, stabilite
prin actul legislativ prin care se vor institui judecătoriile militare respective.

Articolul 12. Structura şi statul de funcţii al aparatului judecătoriei militare

Structura şi statul de funcţii al aparatului judecătoriei militare se stabilesc de către Ministerul Justiţiei de
comun acord cu Ministerul Apărării.

Articolul 13. Conducerea judecătoriei militare

(1) Judecătoria militară este condusă de un preşedinte numit în funcţie de către Preşedintele Republicii
Moldova la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) În absenţa preşedintelui judecătoriei, atribuţiile acestuia sînt exercitate de un judecător numit de preşedinte.

Articolul 14. Competenţa preşedintelui judecătoriei militare

Preşedintele judecătoriei militare:
a) judecă procesele şi prezidează şedinţele de judecată, distribuie judecătorilor spre judecare cauzele în materie
administrativă, civilă, penală şi de altă natură;
b) constituie complete de judecată pentru judecarea unor anumite cauze, distribuie judecătorilor alte sarcini;
c) conduce activitatea de generalizare a practicii judiciare şi de ţinere la zi a statisticii judiciare;
d) numeşte şi eliberează din funcţie angajaţi ai aparatului judecătoriei militare, cu excepţia executorilor
judecătoreşti;
e) conduce activitatea aparatului judecătoriei;
f) organizează munca de perfecţionare a judecătorilor şi a funcţionarilor din aparatul judecătoriei;
g) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.

Structura aparatului judecătoriei militare este similară cu cea a judecătoriilor ordinare.

Articolul 10. Competenţa judecătoriei militare

Judecătoria militară examinează cauzele şi soluţionează cererile date prin lege în competenţa ei.

Codul de procedura penala al Republicii Moldova

Articolul 37. Competenţa judecătoriei militare
Judecătoria militară judecă în primă instanţă cauzele privind infracţiunile, prevăzute de Partea specială a Codului
penal, săvîrşite de:
1) persoane din efectivul de soldaţi, din corpul de sergenţi şi din corpul de ofiţeri ale Armatei Naţionale, din
efectivul Trupelor de Carabinieri (trupele de interne) ale Ministerului Afacerilor Interne, al Departamentului Situaţii
Excepţionale, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Trupelor de Grăniceri, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;
2) persoane atestate din efectivul instituţiilor penitenciare;
3) supuşi ai serviciului militar în timpul concentrărilor;
4) alte persoane referitor la care există indicaţii speciale în legislaţie.

- Competenţa Curţii de Apel şi a Curţii Supreme de Justiţie în cauzele militare.

LEGE cu privire la sistemul instanţelor judecătoreşti militare
Articolul 16. Colegiile Curţii de Apel
(1) În Curtea de Apel cauzele militare sînt judecate, după caz, de către colegiul penal şi cel civil.
(2) Preşedinţii colegiilor desemnează judecătorii în a căror competenţă intră judecarea cauzelor militare.
Articolul 17. Competenţa colegiilor Curţii de Apel
Colegiile Curţii de Apel:
a) judecă în primă instanţă cauzele militare date în competenţa lor prin lege;
b) judecă apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate în primă instanţă de judecătoria militară;

13
 c) judecă recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate de judecătoria militară, precum şi în alte cauze
prevăzute de lege;
d) judecă în limita competenţei lor cauzele militare supuse căilor extraordinare de atac;
e) generalizează practica judiciară, analizează statistica judiciară exercită alte atribuţii conform legii.

5. Subsistemul instanţelor judecătoreşti economice

LEGE cu privire la instanţele judecătoreşti economice

Articolul 4. Sarcinile instanţelor judecătoreşti economice
Instanţele judecătoreşti economice asigură:
a) apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în activitatea de întreprinzător
şi în alte relaţii cu caracter economic;
b) aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei în domeniul economiei.

Codul de procedura civilă al Republicii Moldova

Articolul 29. Competenţa instanţelor judecătoreşti economice
(1) Instanţele judecătoreşti economice judecă:
a) litigiile economice ce apar din raporturi juridice civile, financiare, funciare, din alte raporturi dintre persoane
juridice, persoane fizice care practică activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, avînd statut de
întreprinzător individual, dobîndit în modul stabilit de lege;
b) pricinile dintre acţionar şi societatea pe acţiuni, între membrii altor societăţi şi societate, indiferent de subiect, ce
rezultă din activitatea economică a societăţii respective;
c) pricinile privind declararea insolvabilităţii;
d) pricinile privind contestarea actelor administrative ce vizează dreptul de proprietate asupra unor bunuri care au
intrat în circuit civil;
e) pricinile privind contestarea, în condiţiile legii, a hotărîrilor arbitrale şi eliberarea titlurilor executorii.
(2) În competenţa instanţelor judecătoreşti economice pot fi date prin lege şi alte categorii de pricini.
(3) Instanţele judecătoreşti economice judecă pricinile ce ţin de competenţa lor cu participarea organizaţiilor şi
cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi a organizaţiilor şi cetăţenilor străini, apatrizilor, organizaţiilor cu investiţii
străine, organizaţiilor internaţionale care practică activităţi de întreprinzător dacă prin lege, printr-un tratat
internaţional la care Republica Moldova este parte sau prin înţelegere a părţilor nu se stabileşte o altă modalitate de
soluţionare a unor astfel de litigii.

- Judecătoria Economică de Circumscripţie.

LEGE cu privire la instanţele judecătoreşti economice
Articolul 13. Competenţa judecătoriei economice de
circumscripţie
(1) Judecătoria economică de circumscripţie judecă în prima instanţă toate cauzele şi cererile date prin lege în
competenţa sa din toate localităţile Republicii Moldova.
(2) Competenţa soluţionării litigiilor de către judecătoria economică de circumscripţie este reglementată de
Codul de procedură civilă.
Codul de procedura civilă al Republicii Moldova
Articolul 35. Competenţa judecătoriilor economice de circumscripţie
(1) Judecătoriile economice de circumscripţie judecă în primă instanţă toate categoriile de litigii economice date prin
lege în competenta lor, cu excepţia celor atribuite Curţii de Apel Economice.
(2) Prin competenţă specială, judecătoriile economice de circumscripţie judecă în primă instanţă pricinile dintre
acţionar şi societatea pe acţiuni, dintre membrii altor societăţi şi aceste societăţi, indiferent de subiect, ce rezultă din
activitatea economică a societăţii respective.

LEGE cu privire la instanţele judecătoreşti economice

Articolul 14. Conducerea judecătoriei economice de
circumscripţie
Judecătoria economică de circumscripţie este condusă de un preşedinte şi un vicepreşedinte, numiţi în funcţie
în modul stabilit de lege.

Articolul 15. Preşedintele şi vicepreşedintele judecătoriei

economice de circumscripţie
(1) Preşedintele judecătoriei economice de circumscripţie:
a) soluţionează cauzele şi cererile şi prezidează şedinţele de judecată;
b) repartizează judecătorilor cauzele spre soluţionare;
c) constituie completele de judecată pentru soluţionarea cauzelor concrete şi numeşte preşedinţii şedinţelor de
judecată;

14
 d) repartizează judecătorilor sarcinile;
e) conduce activitatea de generalizare a practicii judiciare şi de ţinere a statisticii judiciare;
f) numeşte şi eliberează din funcţie lucrătorii aparatului judecătoriei, conduce activitatea acestuia;
g) organizează munca de ridicare a nivelului profesional al judecătorilor şi funcţionarilor aparatului
judecătoriei;
h) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) Vicepreşedintele judecătoriei economice de circumscripţie exercită, în absenţa preşedintelui judecătoriei,
atribuţiile acestuia.

Structura aparatului judecătoriei economice de circumscripţie este aproximativ similară cu cea a

judecătoriilor ordinare.

Articolul 25. Aparatul instanţei judecătoreşti economice

(1) Aparatul instanţei judecătoreşti economice se constituie din cancelarie, arhivă, bibliotecă şi alte servicii.
(2) Pe lîngă serviciile enumerate la alin.(1), aparatul Judecătoriei Economice a Republicii Moldova mai include
contabilitatea şi serviciul personal.
(3) Activitatea cancelariei şi arhivei este reglementată de Legea privind organizarea judecătorească.

Articolul 26. Consilierii Judecătoriei Economice a Republicii Moldova

În Judecătoria Economică a Republicii Moldova funcţionează serviciul de
consilieri care asigură activitatea de informare în domeniul legislaţiei, pregătirea cauzelor spre judecare,
pregătirea proiectelor de hotărâri judecătoreşti, precum şi exercita alte atribuţii legate de activitatea judecătorească.

- Curtea de Apel Economică.

LEGE cu privire la instanţele judecătoreşti economice
Articolul 17. Competenţa Curţii de Apel Economice
Curtea de Apel Economică judecă:
a) în prima instanţă cauzele şi cererile date prin lege în competenţa sa;
b) apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunţate în prima instanţă de judecătoriile economice de
circumscripţie, precum şi;
c) recursurile declarate împotriva încheierilor judecătoriilor economice de circumscripţie, recursurile declarate
împotriva hotărîrilor judecăţilor arbitrale;
d) generalizează practica judiciară;
e) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.

Articolul 20. Preşedintele şi vicepreşedintele Curţii de Apel Economice

(1) Preşedintele Curţii de Apel Economice:
a) sesizează din oficiu sau la propunerea instanţelor judecătoreşti economice Curtea Constituţională
pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor supuse jurisdicţiei Curţii Constituţionale;
b) judecă cauzele şi prezidează şedinţele de judecată;
c) repartizează judecătorilor cauzele spre soluţionare;
c1) exercită controlul asupra întocmirii şi afişării, în termenul stabilit de norma procesuală, a
informaţiei privind cauzele fixate pentru judecare, inclusiv obiectul acestora;
d) constituie completele de judecată pentru soluţionarea cauzelor, numeşte preşedinţii şedinţelor de judecată;
e) conduce activitatea judecătoriei;
f) numeşte şi eliberează din funcţie lucrătorii aparatului judecătoriei;
g) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) Funcţiile preşedintelui Curţii de Apel Economice sînt executate în absenţa acestuia de către vicepreşedinte.

Codul de procedura civilă al Republicii Moldova

Articolul 36. Competenţa Curţii de Apel Economice
(1) Curtea de Apel Economică judecă în primă instanţă:
a) pricinile privind apărarea drepturilor şi intereselor statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale ce ţin de buget,
privind rezilierea contractelor ce lezează interesele statului, privind protecţia mediului înconjurător;
b) cererile de declarare a insolvabilităţii;
c) pricinile privind contestarea actelor administrative ce vizează dreptul de proprietate asupra unor bunuri care au
intrat în circuit civil;
d) contestarea, în condiţiile legii, a hotărîrilor arbitrale;
e) recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti economice străine şi
arbitrajelor internaţionale;
f) alte litigii date de lege în competenţa sa.
(2) În cazul în care la Curtea de Apel Economică nu poate fi format un complet pentru examinarea litigiului în primă
instanţă sau în apel, pricina se va strămuta, în modul stabilit, la una din curţile de apel de drept comun. Dispoziţiile
15
judecătoreşti pronunţate de curţile de apel de drept comun în cauzele economice vor fi contestate cu recurs la
Colegiul economic al Curţii Supreme de Justiţie.

Partea III. Organele de administrare judecătorească.

1. Consiliul Superior al Magistraturii:

LEGE cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii

Articolul 1. Consiliul Superior al Magistraturii - organ de autoadministrare judecătorească
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea organizării şi funcţionării
sistemului judecătoresc, şi este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii exercită autoadministrarea judecătorească.

- Componenţa şi atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 3. Componenţa
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din judecători şi profesori titulari.
(3) Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte de drept:
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General.
(4) Şapte membri din rîndul judecătorilor sînt aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor din Republica Moldova
prin vot secret. Doi membri, unul propus de majoritatea parlamentară şi unul propus de opoziţie, se aleg de
Parlament din rîndul profesorilor titulari cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor aleşi."
(5) Adunarea Generală a Judecătorilor asigură realizarea practică a principiului autoadministrării puterii
judecătoreşti. Adunarea Generală a Judecătorilor are competenţa exclusivă de a-i alege pe cei şapte membri ai
Consiliului Superior al Magistraturii şi nu poate lua alte decizii care ţin de organizarea puterii judecătoreşti.
Pentru organizarea procedurii de alegere a judecătorilor în Consiliul Superior al Magistraturii, Adunarea Generală a
Judecătorilor desemnează, cu majoritate de voturi, o comisie specială, formată din cinci judecători.
Se consideră aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii care au acumulat mai mult de
jumătate de voturi din numărul celor prezenţi la adunare.
Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă, de regulă, o dată la 4 ani, iar în caz de vacanţă a funcţiei de membru
al Consiliului Superior al Magistraturii, a cărui alegere ţine de competenţa Adunării Generale a Judecătorilor,
aceasta se convoacă în mod extraordinar. Adunarea Generală a Judecătorilor este deliberativă dacă la ea participă cel
puţin două treimi din numărul total al judecătorilor şi există dovadă că judecătorii care lipsesc au fost anunţaţi în
prealabil despre convocarea adunării. Ministerul Justiţiei anunţă data convocării Adunării Generale a Judecătorilor
cu cel puţin 15 zile înainte.
Articolul 5. Preşedintele
(1) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales prin vot secret pe un termen de 4 ani, cu votul
majorităţii membrilor consiliului.
(2) În absenţa preşedintelui, funcţiile lui sînt exercitate de un membru al consiliului, numit prin hotărîre a
Consiliului Superior al Magistraturii.
(3) Funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii nu poate fi deţinută sau exercitată de către
persoanele specificate la art.3 alin. (3) din prezenta lege.

Articolul 9. Durata mandatului

(1) Durata mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani.
(2) Sub incidenţa alin. (1) nu cad membrii care fac parte de drept din Consiliul Superior al Magistraturii.

Articolul 4. Competenţa Consiliului Superior al Magistraturii

(1) Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe referitoare la
cariera judecătorilor:
a) face propuneri Preşedintelui Republicii Moldova sau, respectiv, Parlamentului de numire, promovare, transferare
sau eliberare din funcţie a judecătorilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti;
b) primeşte jurămîntul judecătorilor;
c) verifică veridicitatea actelor depuse de candidaţii la funcţia de judecător şi veridicitatea actelor prezentate pentru
numirea judecătorului pînă la atingerea plafonului de vîrstă sau în caz de promovare a judecătorului;
d) dispune organizarea, conform legii şi regulamentului, a concursului pentru suplinirea posturilor de judecător, de
preşedinte şi de vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti şi selectează candidaturi pentru funcţiile vacante de
judecător, de preşedinte sau de vicepreşedinte al instanţei;

16
e) dispune interimatul funcţiei de preşedinte sau de vicepreşedinte al judecătoriei sau al curţii de apel, în cazul
vacanţei funcţiei sau suspendării din funcţie a acestora, pînă la completarea funcţiei vacante în modul stabilit de lege
sau anularea suspendării;
f) aplică măsuri de încurajare în privinţa judecătorilor.
(2) Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe în domeniul
instruirii iniţiale şi continue a judecătorilor:
a) desemnează judecătorii în cadrul Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei;
b) aprobă strategia privind formarea iniţială şi continuă a judecătorilor, prezintă opinia asupra planului de acţiuni
pentru implementarea acesteia;
c) examinează şi prezintă opinia asupra regulamentului de organizare a concursului de admitere în Institutul
Naţional al Justiţiei, asupra programelor didactice şi a planurilor de învăţămînt pentru cursurile de formare iniţială şi
continuă în cadrul institutului, asupra regulamentului de organizare a concursului pentru suplinirea posturilor
didactice, precum şi asupra componenţei comisiilor pentru examenele de admitere şi de absolvire a Institutului
Naţional al Justiţiei;
d) expune opinia asupra numărului de locuri scoase la concursul de admitere pentru instruirea iniţială a judecătorilor
în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei;
e) examinează contestaţiile hotărîrilor (avizelor) emise de colegiul de calificare.
(3) Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe în domeniul
respectării disciplinei şi eticii judecătorilor:
a) examinează petiţiile cetăţenilor în problemele ce ţin de etica judecătorilor;
b) examinează contestaţiile hotărîrilor emise de colegiul disciplinar;
c) aplică sancţiuni disciplinare în privinţa judecătorilor;
d) validează hotărîrile (avizele) emise de colegiul de calificare şi de colegiul disciplinar;
e) solicită organelor competente informaţiile referitoare la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale
judecătorilor;
f) solicită organelor fiscale efectuarea controlului veridicităţii declaraţiilor despre venituri ale membrilor familiilor
judecătorilor.
(4) Întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe în domeniul
administrării instanţelor judecătoreşti:
a) audiază informaţia Ministerului Justiţiei referitoare la activitatea privind asigurarea organizatorică, materială şi
financiară a instanţelor judecătoreşti;
b) aprobă Regulamentul privind modul de repartizare a dosarelor pentru examinare în instanţele judecătoreşti, care
asigură transparenţa, obiectivitatea şi imparţialitatea acestui proces;
c) examinează, confirmă şi propune, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, proiectul bugetelor instanţelor
judecătoreşti;
d) prezintă anual, dar nu mai tîrziu de 1 aprilie, Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova un raport asupra
modului de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti în anul precedent;
e) aprobă structura aparatului Consiliului Superior al Magistraturii, numeşte, promovează, transferă şi eliberează din
funcţie angajaţii aparatului, aplică faţă de aceştia măsuri de încurajare şi sancţiuni disciplinare;
f) coordonează programele de acordare a concediilor de odihnă anuale judecătorilor judecătoriilor şi curţilor de apel,
acordă concediile de odihnă anuale preşedinţilor şi vicepreşedinţilor acestor instanţe.
(5) În scopul realizării funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii poate avea şi alte competenţe în condiţiile
legii.
(6) În vederea realizării corespunzătoare a funcţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii aprobă Regulamentul
privind modul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru suplinirea posturilor vacante de judecător, de
preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti, Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea
aparatului Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi alte regulamente referitoare la activitatea sistemului
judecătoresc.
(7) Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte şi păstrează dosarele personale ale judecătorilor din judecătorii şi
curţile de apel.

17