ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

SISTEME EUROPENE DE

GUVERNARE

PROFESOR COORDONATOR:

CONF. UNIV. DR. MĂDĂLINA COCOŞATU

MASTERAND:

MARTAC NICOLETA – MĂDĂLINA

SPE – AN II

BUCUREŞTI

FEBRUARIE 2019
 PREŞEDINTELE REPUBLICII FRANCEZE

Președintele Republicii numit în mod colocvial Președintele Franței, este șeful de stat ales

al Franței și deținătorul titlului de co-principe al Andorrei și Marele Maestru al Legiunii de

Onoare.

Din cele cinci republici franceze, patru au avut un președinte ca șef al statului, făcând

astfel din postul de președinte francez, cel mai vechi post de președinte din Europa care a existat

de-a lungul istoriei într-o formă sau alta. În fiecare constituție franceză puterile președintelui,

precum și funcțiile și îndatoririle sale și relația cu guvernul au fost diferite.

Actualul președinte al Republicii Franceze este Emmanuel Macron.1

Spre deosebire de cele mai multe dintre celelalte posturi de președinte al națiunilor

europene, postul de președinte al Franței este unul foarte puternic din punct de vedere politic, în

special în ceea ce privește politica externă.

Cu toate că procesul legislativ este efectuat și supervizat de primul ministru și de către

parlament, președintele Franței are o influență semnificativă asupra acestuia, fie în mod formal,

fie datorită puterilor constituționale. Președintele ocupă cea mai importantă funcție în stat și

surclasează toți ceilalți politicieni.

Probabil cea mai importantă putere a președintelui este aceea de a alege primul ministru.2

Totuși, deoarece doar Adunarea Națională are puterea de a demite guvernul primului ministru,

președintele este forțat să numească un prim-ministru ce are sprijinul majorității adunării.

1
https://www.conseil-constitutionnel.fr/sites/default/files/as/root/bank_mm/constitution/constitution_roumain
2
Duverger Maurice, Les Constitutions de la France, P.U.F., Paris, 2004, p.124

2
 Când majoritatea Adunării Naționale este din spectrul politic opus președintelui situația

se numește coabitare. În acest caz, puterile președintelui sunt diminuate, deoarece puterea de

facto aparține primului ministru și a Adunării Naționale care îl sprijină. Totuși, convenția

constituțională este ca președintele să se ocupe de politica externă, cu toate că trebuie să lucreze

în acest domeniu cu Ministrul de Externe.

Când majoritatea Adunării Naționale este de aceeași parte a spectrului politic cu

președintele, acesta poate avea un rol mai activ și, în realitate, dirijează politica guvernului.

Primul ministru este în cele mai multe situații prima victimă în cazul în care administrația devine

nepopulară, președintele putând să îi ceară demisia fără ca acesta să poată refuza.3

Președintele Republicii este ales pentru un mandat de cinci ani, prin sufragiu universal.

Nicio persoană nu poate exercita mai mult de două mandate consecutive.

Președintele Republicii este ales cu o majoritate absolută a voturilor exprimate. Dacă

aceasta nu se obţine la primul vot, se organizează un al doilea vot, în a 14-a zi de la primul

scrutin. La al doilea vot se pot prezenta doar cei doi candidate care, după eventuala retragere a

celor mai bine plasaţi candidaţi, au obţinut cel mai mare număr de voturi la primul tur. Procesul

de alegere a Preşedintelui începe prin convocarea acestor alegeri de către Guvern.

Alegerea noului Preşedinte se organizează cu cel puţin douăzeci şi cel mult treizeci şi

cinci de zile înainte de expirarea mandatului Preşedintelui în exerciţiu.

În caz de vacanţă a funcţiei de Președinte al Republicii, indiferent de motiv, sau în

situaţia în care Consiliul Constituţional, sesizat de Guvern, hotărăşte cu majoritatea absolută a

membrilor săi că Preşedintele Republicii se află în imposibilitatea exercitării atribuţiilor,

îndatoririle Preşedintelui Republicii, vor fi exercitate temporar de Preşedintele Senatului sau,

3
Duverger Maurice, op. cit., p. 190

3
dacă şi acesta din urmă se află în imposibilitatea de exercitare a atribuţiilor care îi revin, de

Guvern.4

În caz de vacanţă sau atunci când imposibilitatea exercitării atribuţiilor este declarată

definitivă de Consiliul Constituţional, alegerea noului Preşedinte are loc, cu excepţia cazului de

forţă majoră constatat de Consiliul Constituţional, în cel puţin 20 şi cel mult 35 de zile de la

declanşarea vacanţei sau de la declararea imposibilităţii exercitării atribuţiilor ca având un

caracter definitiv.

Dacă, în cele şapte zile care precedă data limită de depunere a candidaturilor, una dintre

persoanele care, cu mai puțin de 30 de zile înainte de această dată, şi-a anunţat public decizia de

a candida decedează sau se află în imposibilitatea de a exercita acest rol, Consiliul Constituţional

poate decide să amâne alegerile.

Dacă, înainte de primul tur de scrutin, unul dintre candidaţi decedează sau se regăseşte în

imposibilitatea de a-şi exercita acest rol, Consiliul Constituţional anunţă amânarea alegerilor.

În cazul în care unul dintre cei doi candidaţi care au obţinut cele mai multe voturi în

primul tur de scrutin, înainte de eventualele retrageri, decedează sau se află în imposibilitatea de

a-şi exercita rolul, Consiliul Constituţional declară că procesul electoral trebuie reluat în

totalitate; în acelaşi fel se procedează şi în cazul decesului sau al imposibilităţii unuia dintre cei

doi candidaţi calificaţi în al doilea tur de scrutin de a-şi exercita acest rol.5

4
Constituţia Republicii Franceze, ALL EDUCAŢIONAL, Bucureşti, 1998
5
http://www.mae.ro/node/1701

4
  Atribuţiile preşedintelui Republicii Franceze sunt:6

- îşi poate atribui puteri excepţionale în caz de criză majoră;

- numeşte şi concediază miniștri;

- alege trei dintre cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale;

- numeşte preşedintele Curţii Constituţionale;

- dizolvă Parlamentul;

- este conducătorul suprem al armatei;

- conduce politica externă a ţării;

- are imunitate pe perioada mandatului, excepţie fac acuzaţiile de înaltă trădare.

 Alte puteri ale președintelui sunt:7

 promulgarea legilor

- în acest domeniu președintele are o putere limitată de veto, el putând propune doar o data

reîntoarcerea legii în parlament;

- Președintele poate de asemenea trimite legea spre verificare Consiliului Constituțional;

 are puterea de a dizolva Adunarea Națională;

 poate propune, în anumite condiții, aprobarea legilor prin referendum național;

 numește anumiți oficiali (cu acordul guvernului);

 numește anumiți membrii ai consiliului Constituțional;

 primește ambasadorii străini;

 poate pardona (dar nu poate amnistia) persoanele condamnate și poate ușura sau suprima

sentințele criminale. Aceasta era de o importanță capitală în perioada în care Franța opera

6
http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Rolul-sefului-statului-conform66.php
7
https://www.profit.ro/stiri/politic/documentar-atributiile-presedintelui-francez-potrivit-constitutiei-16958127

5
 pedeapsa capitală, condamnații la moarte cerând în general comutarea sentinței la

închisoare pe viață.

Condiţii de eligibilitate

În urma organizării unui referendum din anul 2000, durata mandatului prezidențial s-a

redus de la 7 la 5 ani. Pentru a putea fi admis ca un candidat oficial, candidații potențiali trebuie

să primească sprijinul prin semnătură de la cel puțin 500 oficiali aleși, în principal primari ai

comunelor franceze8 (numărul oficialilor aleși care pot semna este de aproximativ 45.000 din

care aproximativ 36.000 sunt primari).

Președintele Republicii numeşte prim-ministrul. El dispune încetarea mandatului

Primului ministru la prezentarea de către acesta a demisiei Guvernului. La propunerea prim-

ministrului, Preşedintele îi numeşte în funcție şi dispune încetarea mandatului celorlalți membri

ai Guvernului.

Preşedintele promulgă legile în termen de 15 zile de la transmiterea către Guvern a legii

definitiv adoptate. Înainte de expirarea acestui termen, Preşedintele poate cere Parlamentului să

redeschidă dezbaterile cu privire la lege sau cu privire la anumite articole din cuprinsul acesteia.

Această redeschidere a dezbaterilor nu poate fi refuzată.

La propunerea Guvernului pe durata sesiunilor parlamentare sau la propunerea comună a

celor două Camere, publicată în Monitorul Oficial, Președintele Republicii poate supune

referendumului orice proiect de lege privind organizarea autorităţilor publice, reformele ce

vizează politica economică, socială sau privind mediul naţiunii şi serviciile publice care
8
https://uefiscdi.ro/articole/3389/Conditii-de-eligibilitate.html

6
contribuie la acestea, sau care urmăreşte autorizarea ratificării unui tratat care, fără a aduce

atingere Constituţiei, ar afecta funcţionarea instituţiilor. Când referendumul este organizat la

propunerea Guvernului, acesta va susţine o declaraţie în faţa fiecărei Camere, această declaraţie

fiind urmată de o dezbatere. Un referendum care vizează unul dintre subiectele mentionate poate

fi organizat la iniţiativa unei cincimi dintre membrii Parlamentului, sprijinită de o zecime dintre

alegătorii înscriși pe listele electorale. Această iniţiativă va lua forma unui proiect de lege şi nu

poate avea ca obiect abrogarea unei dispoziţii legale promulgate de mai puţin de un an.

Condiţiile în care aceasta este depusă şi cele conform cărora Consiliul Constituţional

controlează respectarea prevederilor alineatului anterior sunt prevăzute de o lege organică.

Dacă propunerea legislativă nu a fost examinată de cele două Camere, într-o perioadă de timp

stabilită de legea organică, Președintele Republicii o va supune unui referendum.

Atunci când propunerea de lege nu este adoptată de poporul francez, nu poate fi supusă

referendumului nicio nouă propunere pe aceeași temă în termen de doi ani de la data scrutinului.

Atunci când rezultatul referendumului constă în adoptarea proiectului de lege sau a propunerii

legislative, Președintele Republicii promulgă legea în termen de 15 zile de la anunţarea

rezultatelor votului.

După consultarea prim-ministrului şi a președinților Camerelor Parlamentare,

Preşedintele poate pronunţa dizolvarea Adunării Naționale, Alegerile generale sunt organizate cu

cel puţin 20 şi cel mult 40 de zile de la dizolvare.

Adunarea Națională se reuneşte de drept în cea de-a doua zi de joi de după alegerea sa. Dacă

această reuniune nu are loc în perioada prevăzută pentru sesiunea ordinară, se va convoca de

drept o sesiune cu durata de 15 zile. În anul următor acestor alegeri nu se poate proceda la o nouă

dizolvare.

7
 Președintele Republicii este Comandantul Suprem al Forţelor Armate. Acesta prezidează

consiliile şi comitetele superioare de apărare naţională. Atunci când instituţiile Republicii,

independenţa naţiunii, integritatea sa teritorială sau îndeplinirea angajamentelor internaţionale

sunt ameninţate în mod grav şi imediat, funcţionarea obişnuită a autorităţilor publice

constituţionale fiind întreruptă, Președintele ia măsurile impuse de asemenea circumstanţe, după

consultarea oficială a prim-ministrului, a preşedinţilor Adunărilor Parlamentare, precum şi a

Consiliului Constituţional, se adresează națiunii, informând-o cu privire la aceste măsuri.

Măsurile sunt menite a le asigura autorităţilor publice constituţionale, cu celeritate,

mijloacele necesare pentru a-şi îndeplini misiunea. Consiliul Constituţional este consultat cu

privire la aceste măsuri.9

Rolul Președintelui Republicii Franceze este de a reprezenta statul francez și de a fi

garantul independenței, al unității și al integrității teritoriale a țării. Președintele Republicii

Franceze veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În

acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și

societate.10

Relația dintre Președinte, Parlament (principalele atribuții ale Parlamentului francez pot fi

considerate: adoptarea declarației de război, autorizarea stării de urgență atunci când aceasta

depășește 12 zile, autorizarea Guvernului de a emite ordonanțe, inițiativa legislativă etc.) și

Guvern este de a determina și de a conduce politica națiunii. Definirea politicilor și obiectivelor

guvernamentale se traduce în practică prin redactarea proiectelor de legi și a decretelor. Fiecare

politică trebuie să se înscrie, mai devreme sau mai târziu, într-un text juridic. Toate proiectele de

legi precum și anumite tipuri de decrete trebuie să fie adoptate de Consiliul de Miniștri. În cadrul

9
Duverger Maurice, Système presidential, in La Présidence en France et aux Ētats-Unis, études réunies et
présentées par Jean-Louis Seurin, Ed. Economica, 1986, p.347-358.
10
http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Rolul-sefului-statului-conform66.php

8
acestuia Guvernul definește orientarea politicii sale și ia măsurile esențiale destinate punerii

acesteia în practică. Forțele de execuție de care dispune Guvernul sunt armata și administrația.

Solidaritatea și colegialitatea muncii guvernamentale este exprimată de ședințele regulate

ce au loc în fiecare miercuri dimineață sub conducerea Președintelui.11 Esențialul muncii

guvernamentale se desfășoară însă în cadrul fiecărui minister și în cadrul grupurilor de lucru

dedicate, ce reunesc reprezentanți ai mai multor ministere.

11
http://www.umk.ro/images/documente/publicatii/conferinta2013/crina_verga.pdf

9
BIBLIOGRAFIE:

1) Constituţia Republicii Franceze, ALL EDUCAŢIONAL, Bucureşti, 1998;

2) Duverger Maurice, Les Constitutions de la France, P.U.F., Paris, 2004;
3) Duverger Maurice, Système presidential, in La Présidence en France et aux Ētats-Unis,
études réunies et présentées par Jean-Louis Seurin, Ed. Economica, 1986;
4) https://www.conseil-constitutionnel.fr;
5) http://www.mae.ro;
6) http://www.rasfoiesc.com;
7) https://www.profit.ro;
8) https://uefiscdi.ro;
9) http://www.umk.ro/.

10