Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Stiinte Juridice, Politice si Administrative

Bucuresti
Specializarea Drept-IF

Curs: Sisteme Politice Comparate

Comparat, ie ı̂ntre institut, ia s, efului de stat

din România s, i Frant, a

Student:
Panait (Iancu) Gh. Marilena
Anul 2 (2019-2020)
Grupa 202

Aprilie 2020
Comparat, ie ı̂ntre institut, ia s, efului de stat din România s, i Frant, a Panait (Iancu) Gh. Marilena

1 Introducere si Repere Istorice

Aparţinand puterii executive, una din cele mai importante instituţii ale statului este
instiuţia Preşedintelui. In dezbaterea acestei teme voi compara institut, ia s, efului de stat
ı̂ntre România s, i Frant, a.
Institutia sefului statului constituie una dintre cele mai vechi autoritati politice, ea
aparand odata cu statul, cunoscand o evolutie continua, atat in ceea ce priveste forma,
structura, cat si preorgativele si atributiile. Orice colectivitate, indiferent de marimea ei,
de nivelul sau de organizare si dezvoltare, a avut in fruntea sa un sef, fie ales, fie impus.
Astazi aceasta institutie, sub diferite forme, structuri, atribute si prerogative este prezenta
in societate.
Analiza institutiei sefului statului impune precizarea categoriei de putere careia ii
apartine. Includerea acestei institutii in cadrul puterii executive sau legislative tine in
mare masura de principiul pe care aceasta se fundamenteaza, al separatiei ei sau al unic-
itatii. Daca puterea se fundamenteaza pe principiul separatiei, institutia sefului statului
apartine sferei executivului, de aceea ea apare sub numele de ”seful puterii executive” sau
”seful executivului”. Acolo unde insa statul este intemeiat pe principiul unicitatii, aceeasi
institutie este apartinatoare categoriei de putere similara cu cea a parlamentului, adica a
legislativului 1 .
Una dintre functiile centrale pe care le indeplineste un presedinte este accea de a
asigura functionarea eficienta a institutiilor fundamentale ale unui stat,cum ar fi formarea
Guvernului,organizarea de alegeri 2 .
Constitutia in Romania a aparut mult mai tarziu decat constitutiile din tarile eu-
ropene de vest, cum ar fi Franta.
Aceasta s-a datorat faptului ca epoca moderna, caracterizata prin dezvoltarea tehnica,
economica, sociala si culturala, a inceput in Romania mult mai tarziu fata de alte tari
precum Olanda, Anglia sau Franta. Dezvoltarea mai tarzie si mai lenta a capitalismului
in Romania a fost cauzata, la randul sau, de indelungata dominatie a imperiului otoman.
Perioada premergatoare aparitiei constitutiei romane s-a caracterizat si prin puter-
nice framantari si miscari care au fost forma de manifestare a luptei pentru infaptuirea
unitatii de stat a poporului roman, pentru inlaturarea oranduirii feudale, pentru revendi-
cari cu caracter democratic. Un loc deosebit in cadrul premiselor istorice ale primei Con-
stitutii din Romania il ocupa infaptuirea in 1859 a statului unitar national, prin unirea
Munteniei si Moldovei sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Sub domnia lui Alexandru
Ioan Cuza s-au realizat o serie de reforme importante, precum reforma agrara si alte re-
forme politice, administrative si culturale, care au avut urmare crearea si dezvoltarea unor
1 “INSTITUTIA SEFULUI STATULUI,” accesat pe data de 26 Aprilie 2020
2 ArpadTodor and Cristian Pı̂rvulescu, “Reforma Constitutionala in Romania. Aspecte Teoretice Si Istorice Legate
de Evolutia Constitutiilor” (Bucureşti: Asociat, ia Pro Democrat, ia, 2009), https://www.academia.edu/11985411/Reforma_
constitutionala_in_Romania._Aspecte_teoretice_si_istorice_legate_de_evolutia_constitutiilor.

1
Comparat, ie ı̂ntre institut, ia s, efului de stat din România s, i Frant, a Panait (Iancu) Gh. Marilena

institutii statale 3 .
Cum atat Romania, cat si Franta sunt republici, preşedintele fiecarui stat are putere
executiva.

2 Asemanari: Rolul si Modalitatea de Alegere a Sefului de Stat

2.1 Romania
Atribuţiile legislative ale preşedintelui in cadrul statului roman sunt: promulgarea
legilor, dreptul de veto (propune de a intoarce o lege inapoi in parlament pentru o ver-
ificare), semanrea legilor si publicarea in Monitorul Oficial, optiunea de a sesiza Curtea
Constitutionala in legatura cu neconstitutionalitatea legilor sau in legatura cu conflicte
juridice de natura constitutionala. De asemenea, este comandantul suprem al armatei,
poate desemna Prim-Ministrul, pune in functie magistratii, acorda grade de maresal sau
general admiral.
Alegerea Presedintelui este facuta de catre cetatenii Romaniei, prin votul majoritat,
in 2 tuturi de scrutin. Durata mandatului este de 5 ani iar numarul maxim de mandate
este de doua. Pe timpul mandatului, Preşedintele nu poate fi membru al unui partid
politic şi nu poate ı̂ndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Mai precis, conform
Constitutiei Romaniei:
1. ”Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber expri-
mat. [...] Nici o persoana nu poate ı̂ndeplini funcţia de Preşedinte al României decât
pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi succesive.”4
2. ”Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii
jurământului. Preşedintele României ı̂şi exercită mandatul până la depunerea ju-
ramântului de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi pre-
lungit, prin lege organică, ı̂n caz de război sau de catastrofă.”5
3. ”“ În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid
şi nu poate ı̂ndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României
se bucură de imunitate. Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru
voturile sau pentru opiniile politice exprimate ı̂n exercitarea mandatului.”6
Conform Constituţie, Preşedintele poate răspunde politic, pentru fapte grave de
ı̂ncălcare a legii fundamentale şi penal, pentru ı̂naltă trădare. Mai precis, conform Con-
stitutiei Romaniei:
3 “Constitutiile Romaniei,” accesat in data de 26 Aprilie 2020, http://www.qreferat.com/referate/drept/
CONSTITUTIILE-ROMANE737.php.
4 CONSTITUTIA ROMANIEI – ART. 81
5 CONSTITUTIA ROMANIEI – ART. 83
6 CONSTITUTIA ROMANIEI – ART. 84

2
Comparat, ie ı̂ntre institut, ia s, efului de stat din România s, i Frant, a Panait (Iancu) Gh. Marilena

”In cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se ı̂ncalcă prevederile Constituţiei,
Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat,
ı̂n şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea
Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la
faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel
puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neı̂ntârziat, la
cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunera de suspendare din funcţie este aprobată, ı̂n cel
mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.”7
Răspunderea politică este o modalitate de limitare a puterii Preşedintelui. Cu toate
acestea, ı̂n practica politică iniţierea acestei proceduri poate conduce la efecte politice
negative pentru anumite partide, pentru anumiţi lideri politici şi poate afecta puternic
chiar legitimitatea unor instituţii fundamentale. De exemplu, ı̂n urma referendumului
din 19 mai 2007, cetăţenii l-au reconfirmat ı̂n funcţie pe Preşedintele suspendat cu o
majoritate categorică: 74,48% nu au fost de acord cu demiterea şefului statului. Ulterior,
această reconfirmare a Preşedintelui a permis acestuia să practice un discurs negativ la
adresa majorităţii parlamentare şi implicit la adresa instituţiei ı̂n sine.
Funcţia propriu-zisă de Preşedinte al României a fost creată ı̂n 1974 printr-o modifi-
care a Constituţiei din 1965. Marea Adunare Naţională alegea Preşedintele ţării iar acesta
era răspunzător ı̂n faţa Adunării, exercitând toate atribuţiile specifice funcţiei de şef al
statului. După căderea regimului comunist şi după provizoratului puterii de stat de la
ı̂nceputul anilor ’90, construcţia instituţională s-a realizat ı̂n jurul formei republicane de
guvernământ, ı̂n urma alegerilor din mai 1990, iar apoi a referendumului constituţional din
decembrie 1991 republica a fost confirmată şi legitimată prin votul categoric al populaţiei
8
.

2.2 Franta
Presedintele francez este seful de stat ales al Frantei si detinatorul titlului de co-
principe al Andorrei si Marele Maestru al Legiunii de Onoare. Din cele cinci republici
franceze, patru au avut un presedinte ca sef al statului, facand astfel din postul de presed-
inte francez, cel mai vechi post de presedinte din Europa care a existat de-a lungul istoriei
intr-o forma sau alta. In fiecare constitutie franceza puterile presedintelui, precum si
functiile si indatoririle sale si relatia cu guvernul au fost diferite. Cu toate ca procesul
legislativ este efectuat si supervizat de Primul ministru si de catre parlament, presedin-
tele Frantei are o influenta semnificativa asupra acestuia, fie in mod formal, fie datorita
puterilor constitutionale. Presedintele ocupa cea mai importanta functie in stat si sur-
claseaza toti ceilalti politicieni. Probabil cea mai importanta putere a presedintelui este
aceea de a alege primul ministru. Totusi, deoarece doar Adunarea Nationala are puterea
de a demite guvernul primului ministru, presedintele este fortat sa numeasca un prim
7 CONSTITUTIA ROMANIEI – ART. 95
8 “DesprePresedintele Romaniei” (Infopolitic), accesat in data de 26 Aprilie 2020, http://www.infopolitic.ro/
wp-content/uploads/2010/12/Despre-Presedintele-Romaniei.pdf.

3
Comparat, ie ı̂ntre institut, ia s, efului de stat din România s, i Frant, a Panait (Iancu) Gh. Marilena

ministru ce are sprijinul majoritatii adunarii. Cand majoritatea Adunarii Nationale este
din spectrul politic opus presedintelui situatia se numeste coabitare. In acest caz, puterile
presedintelui sunt diminuate, deoarece puterea de facto apartine primului ministru si a
Adunarii Nationale care il sprijina.
Presedintele francez are puterea de a promulga legile: in acest domeniu presedin-
tele are o putere limitata de veto, el putand propune doar o data reintoarcerea legii in
parlament; Presedintele poate de asemenea trimite legea spre verificare Consiliului Con-
stitutional. De asemenea, Presedintele are puterea de a dizolva Adunarea Nationala. El
poate propune, in anumite conditii, aprobarea legilor prin referenum national, poate numi
anumiti oficiali (cu acordul guvernului), precum si anumiti membrii ai Consiliului Consti-
tutional. El are si un rol de reprezentare si primeste ambasadorii straini, poate pardona
(dar nu poate amnistia) persoanele condamnate si poate usura sau suprima sentintele crim-
inale. Aceasta era de o importanta capitala in perioada in care Franta opera pedeapsa
capitala, condamnatii la moarte cerand in general comutarea sentintei la inchisoare pe
viata. Toate deciziile presedintelui trebuie contrasemnate de primul ministru, cu exceptia
deciziei de dizolvare a Adunarii Nationale 9 .
Presedintele Republicii Franceze este ales prin vot universal direct, pentru un man-
dat de cinci ani. Votul este egal s, i secret, poate fi direct sau indirect, asigurându-se acces
egal femeilor s, i bărbat, ilor la mandatele electorale s, i la funct, iile alese. Preşedintele este
ales cu majoritatea absolută a voturilor exprimate. Dacă aceasta nu se obţine la primul
tur de scrutin, se organizează un al doilea tur, ı̂n a paisprezecea zi de la primul scrutin.
La cel de-al doilea tur nu participă decât cei doi candidaţi care, după eventuala retragere
a unor candidaţi mai bine plasaţi, au obţinut cel mai mare număr de voturi ı̂n primul tur
de scrutin. Alegerea noului Preşedinte are loc cu cel puţin douăzeci şi cel mult treizeci şi
cinci de zile ı̂nainte de expirarea puterilor Preşedintelui ı̂n exerciţiu.

In tabelul urmator, putem sumariza asemanarile dintre institutia sefului de stat in

Romania si in Franta:
9 Ioan Muraru, “Constitutia Republicii Franceze” (Guliver, February 2, 2003), accesat in data de 26 Aprilie 2020, https:

//constitutii.wordpress.com/2013/02/02/constitutia-republicii-franceze/.

4
Comparat, ie ı̂ntre institut, ia s, efului de stat din România s, i Frant, a Panait (Iancu) Gh. Marilena

Romania Franta
Alegerea (Art.81) Presedintele Romaniei este (Titlul 3, Art.6) Presedintele
” ”
Sefu- ales prin vot universal, egal, direct, Republicii este ales pentru un
lui de secret si liber exprimat.” mandat de 5 ani, prin sufragiu
Stat universal.”
Atribu- (Art.92) Presedintele Romaniei (Titlul 2, Art.15) Pres, edintele
” ”
tii in este comandantul fortelor armate si Republicii este Comandantul
dome- indeplineste functia de presedinte al Suprem al Fort, elor Armate. Acesta
niul Consiliului Suprem de Aparare a prezidează consiliile s, i comitetele
apararii Tarii.”; El poate declara, cu superioare de apărare nat, ională.”
”
aprobarea prealabila a
Parlamentului, mobilizarea partiala
sau totala a fortelor armate”
Nu- (Art.85) Presedintele Romaniei (Titlul 2,Art.8) Presedintele ii
” ”
mirea desemneaza un candidat pentru numeste in funcie si dispune
Gu- functia de prim-ministru si numeste incetarea mandatului membrilor
vernu- Guvernul pe baza votului de Guvernului.”
lui incredere acordat de Parlament.”
Di- (Art.89) După consultarea (Titlul 2, Art.12) După consultarea
” ”
zolvarea preşedinţilor celor două Camere şi a Prim-ministrului s, i a pres, edint, ilor
Parla- liderilor grupurilor parlamentare, Camerelor Parlamentare,
men- Preşedintele României poate să Pres, edintele Republicii poate
tului dizolve Parlamentul, dacă acesta nu pronunt, a dizolvarea Adunării
a acordat votul de ı̂ncredere pentru Nat, ionale. Alegerile generale sunt
formarea Guvernului ı̂n termen de organizate cu cel put, in 20 s, i cel mult
60 de zile de la prima solicitare şi 40 de zile de la dizolvare. Adunarea
numai după respingerea a cel puţin Nat, ională se reunes, te de drept ı̂n
două solicitări de ı̂nvestitură.” cea de-a doua zi de joi de după
alegerea sa.”

3 Deosebiri intre Instituia Sefului de Stat in Romania si Franta

Daca am vazut asemanarile intre cele doua state, Romania si Franta, acum sa trecem
si la deosebirile existente intre acestea. Mai precis, deosebirile privind institutia sefului
de stat intre Romania si Franta sunt urmatoarele:
1. In Franta candidatul la presedintie trebuie sa stranga un numar de semnaturi de
la alesii locali, in schimb in Romania candidatii trebuie sa stranga un numar de
semnaturi doar daca sunt candidati independent.
2. O alta diferenta este ca in Franta exista un organ constitutional numit Adunarea
Nationala care are putere legislativa, pe cand in Romania Parlamentul are functia
legislativa. Adunarea Nationala nu este altceva, decat, un Parlament unicameral.

5
Comparat, ie ı̂ntre institut, ia s, efului de stat din România s, i Frant, a Panait (Iancu) Gh. Marilena

3. In Franta presedintele are puterea de a numi si revoca pe primul-ministru, dar in

Romania presedintele are dreptul de al propune pe primul-ministru.

4 Concluzii
In concluzie, institutia sefului statului constituie una dintre cele mai vechi autoritati
politice, ea aparand odata cu formarea statului de drept. De asemenea, aceasta a cunoscut
o evolutie constanta, atat in ceea ce priveste forma si structura, cat si preorgativele si
atributiile sale . Orice colectivitate, indiferent de marimea ei, de nivelul sau de organizare
si dezvoltare, a avut in fruntea sa un lider, fie ales, fie impus. Astazi aceasta institutie,
sub diferite forme, structuri, atribute si prerogative este prezenta si are un rol major in
societate. Desemnarea sau alegerea sefului statului, sunt influentate de o multitudine de
factori si anume natura sistemului politic, sistemul constitutional si forma de guvernamant
sau anumite traditii istorice si nationale.

6
Comparat, ie ı̂ntre institut, ia s, efului de stat din România s, i Frant, a Panait (Iancu) Gh. Marilena

Bibliografie
1. Constitutia Romaniei
2. Constitutia Frantei
3. ”Constitutia Romaniei Republicata.” Monitorul Oficial nr.767 din 31 octombrie
2003. Accesat in data de 26 Aprilie 2020. http://www.ucv.ro/pdf/site/constitutia_
romaniei.pdf.
4. ”Constitutiile Romaniei.” Accesat in data de 26 Aprilie 2020. http://www.qreferat.
com/referate/drept/CONSTITUTIILE-ROMANE737.php.
5. ”Despre Presedintele Romaniei.” Infopolitic. Accesat in data de 26 Aprilie 2020.
6. ”INSTITUTIA SEFULUI STATULUI” Accesat in data de 26 Aprilie 2020.
7. Muraru, Ioan. ”Constitutia Republicii Franceze.” Guliver, February 2, 2003. Acce-
sat in data de 26 Aprilie 2020. https://constitutii.wordpress.com/2013/02/
02/constitutia-republicii-franceze/.
8. Todor, Arpad. ”Reform Constitut, ională În România – Teme de Dezbateri S, i Prop-
uneri.” Bucureşti: Asociat, ia Pro Democrat, ia, 2009. Accesat in data de 26 Aprilie
2020. https://www.academia.edu/11985402/Reforma_constitutionala_in_Romania_
-_Teme_dezbateri_si_propuneri.
9. Todor, Arpad, and Cristian Pı̂rvulescu. ”Reforma Constitutionala in Romania. As-
pecte Teoretice Si Istorice Legate de Evolutia Constitutiilor.” Bucureşti: Asociat, ia
Pro Democrat, ia, 2009. Accesat in data de 26 Aprilie 2020. https://www.academia.
edu/11985411/Reforma_constitutionala_in_Romania._Aspecte_teoretice_si_
istorice_legate_de_evolutia_constitutiilor.