Ministerul Educatiei si Cercetarii al Republicii Moldova

Universitatea de Studii Europene din Moldova

Facultatea de Drept

Catedra Drept Privat

Lucru individual
Tema :,, Contractul de locațiune. Contractul de comodat ‘’

A elaborat: studenta an.II,grupa 302

Praporșcic Carolina

Conducator stiintific: Bănărescu Iulia

doctor în drept , conferențiar universitar

Chișinău 2022

1
Cuprins:
1. Contractul de locatiune
§ 1.1 Noţiunea, particularităţile şi importanţa contractului de locaţiune

§ 1.2. Obiectul contractului de locaţiune

§ 1.3. Termenul şi forma contractului de locaţiune

§ 1.4. Drepturile şi obligaţiile locatorului

§ 1.5. Drepturile şi obligaţiunile locatarului

§ 1.6. Contractul de sublocaţiune: esenţa şi natura juridical

§ 1.7. Încetarea raporturilor de locaţiune

2. Contractul de comodat
§ 2.1 Noţiunea şi caracterele juridice ale comodatului

§ 2.2 Condiţiile de valabilitate ale comodatului

§ 2.3 Efectele comodatului

§ 2.4 Încetarea contractului de comodat

2
§ 1.1 Noţiunea, particularităţile şi importanţa contractului de locaţiune

În legislaţia în vigoare sunt formulate urmă toarele definiţii legale ale contractului

de locaţiune şi de arendă : „Prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea

celeilalte pă rţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în

folosinţă şi posesiune temporară , iar aceasta se obligă să plă tească chirie” (art.1251 Cod

Civil). Prin natura sa juridică contractul de locaţiune este un contract consensual, oneros, şi
sinalagmatic. Contractului de locaţiune îi sînt caracteristice urmă toarele particularită ţi:

1) patrimoniul se transmite în folosinţă şi posesiune temporară sau în folosinţă

temporară ;

2) posesiunea şi folosinţa sînt temporare;

3) posesiunea şi folosinţa temporară presupun restituirea bunurilor închiriate după

încetarea raporturilor contractuale;

4) restituirea bunurilor închiriate presupune faptul că în baza contractului de

locaţiune are loc folosinţa şi posesiunea temporară a unui patrimoniu ce aparţine

unei alte persoane - proprietarului (locatorului);

5) raporturile contractuale au caracter oneros;

6) restituirea bunurilor închiriate presupune faptul că obiecte ale contractului pot

fi numai bunurile individual determinate şi neconsumptibile.

Importanţa contractului de locaţiune constă în urmă toarele:

1. El este documentul juridic de bază ce reglementează raporturile dintre locator şi

locatar.

2. Numai prin contract sunt stabilite drepturile şi obligaţiile pă rţilor;

3. El reprezintă forma legală de stabilire a unor legă turi economice în cazul

transmiterii patrimoniului în folosinţă şi posesiune temporară sau numai în

folosinţă .
3
4. Numai în contract este stabilită ră spunderea pentru neexecutarea sau executarea

necorespunză toare a obligaţiilor.

5. Contractul de locaţiune este un act juridic, ce-i permite proprietarului să -şi

lă rgească posibilită ţile de folosire economică a patrimoniului.

6. Este un mijloc juridic de folosire cît mai raţională , exploatare a patrimoniului

în cazurile cînd proprietarul temporar (sau tot timpul) nu foloseşte bunurile

sale.

7. Le permite persoanelor fizice şi juridice, folosind un patrimoniu stră in, să se

ocupe cu activitatea de antreprenoriat sau cu un alt gen de activitate.

8. Le dă posibilitate locatarilor de a obţine un venit, de a procura bunurile

închiriate sau altele în proprietate, de a-şi lă rgi activitatea economică , de a

acumula un capital iniţial pentru iniţierea unei afaceri personale.

9. Pentru societate importanţa contractului se manifestă şi prin faptul că datorită

lui sînt implicaţi într-o activitate de producere mulţi lucră tori, avînd posibilitatea de a-şi
întreţine familiile, de a se ocupa cu o activitate conform profesiei.

§ 1.2. Obiectul contractului de locaţiune

E foarte uşor de confundat obiectul contractului cu conţinutul lui. Prin obiect al

contractului subînţelegem conduita pă rţilor, adică acţiunea sau inacţiunea la care este

indrituit subiectul activ şi de care este ţinut subiectul pasiv, pe cînd conţinutul

contractului constă în drepturile şi obligaţiile pă rţilor, adică în posibilită ţile juridice ale

unor acţiuni şi în îndatoririle juridice corespunză toare. Cu alte cuvinte, posibilitatea şi

îndatorirea unei conduite nu trebuie confundată cu însă şi conduita. De exemplu, în cadrul

contractului de locaţiune, obligaţia locatorului de a preda un bun şi dreptul locatarului de

a pretinde predarea bunului intră în noţiunea de conţinut al contractului, pe cînd acţiunea

efectivă de predare şi primire a bunului închiriat reprezintă ceea ce numim obiect al

contractului de locaţiune.Totodată , luînd în consideraţie că în cadrul contractului de

locaţiune conduit pă rţilor se referă la anumite lucruri acestea din urmă sînt tratate ca

4
obiect derivat sau material al contractului. La obiectele materiale ale contractului de
locaţiune putem atribui pă mîntul, alte resurse naturale, clă diri, construcţii etc.

§ 1.3. Termenul şi forma contractului de locaţiune

Termenul contractului de locaţiune este una dintre clauzele esenţiale ale sale.

Legislaţia în vigoare stabileşte anumite condiţii în privinţa termenului

raporturilorcontractuale, şi anume, contractul de locaţiune se încheie pe un termen nu mai
mare de 99ani. În privinţa bunurilor agricole, termenul arendei bunurilor agricole se
stabileşte de că tre pă rţile contractante, dar nu va fi mai mic de un an şi mai mare de 30 ani.
La darea în arendă a terenurilor agricole în scopul să dirii unor plantaţii multianuale
termenul contractului de arendă va fi stabilit pentru cel puţin 25 ani, în cazul cînd
contractul nu prevede alt termen. După cum se observă , contractul de arendă în agricultură
pe un termen nedeterminat nu este admis. Pe cînd contractul de locaţiune poate fi încheiat
şi pe un termen nedeterrminat. La această concluzie ajungem, conform că ruia, dacă
raporturile contratuale continua în mod tă cit după expirarea contractului de locaţiune,
acesta se consideră prelungit pe un termen nedeterminat, după care rezilierea contractului
de locaţiune încheiat fă ră termen poate avea loc la cererea orică rei pă rţi cu un preaviz de 3
luni pentru imobile şi de o lună pentru bunurile mobile, dacă în contract nu este prevă zut
altfel.

Încheierea contratului de locaţiune pe un termen nedeterminat admite şi legislaţia altor

state. De exemplu, conform art.610,alin.(2) Cod civil al Federaţiei Ruse, dacă termenul
contractului de locaţiune nu e determinat, contractul se consideră încheiat pe un termen
nedeterminat. În acest caz fiecare parte poate cere rezilierea contractului cu unpreaviz de 3
luni pentru imobile şi de o lună pentru mobile. Totodată , prin lege saucontract poate fi
prevă zut şi un alt termen de preaviz de reziliere în cazul contractelor încheiate pe un
termen nedeterminat.

După cum demonstrează practica, în Republica Moldova contractele de locaţiune se încheie

pe un termen de un an, trei sau cinci ani, mai rar pe un termen mai îndeplungat. Aceasta se
observă atît în sectorul agrar, cît şi în alte sfere de activitate. În Chişină u sînt cazuri cînd se
închiriază sectoare de teren pe un termen de 20, 30 şi chiar 50 ani. Este vorba despre nişte
terenuri, situate în locuri publice, cel mai des acestea fiind staţiile transportului public.
Credem că acest lucru este destul de salutabil, deoarece îi dă posibilitate locatarului să facă
investiţii capitale în construcţia obiectelor de comerţ şi de altă menire, care sînt destul de
utile, în primul rînd, pentru cetă ţeni. Raporturile contractuale pe termen lung sînt necesare
atît în sectorul agrar, cît şi în alte domenii de activitate, deoarece duc la stabilitatea
raporturilor, stimulează investiţiile, le oferă locatarilor posibilitatea de a organiza
producerea substanţială a mă rfurilor, serviciilor, lucră rilor pe un termen lung (să direa
5
plantaţiilor multianuale, construirea sistemelor de irigare etc.). Un alt moment important al
raporturilor contractuale îndelungate constă în faptul că duce la implicarea în procesul de
producere a unui numă r mare de populaţie active din punct de vedere a muncii.

Forma contractului de locaţiune, în cazurile prevă zute de lege, la fel este o clauză esenţială
a lui. Iniţial redacţia Legii N 862-XI admitea şi forma verbală a contractului.

Însă redacţia art.7 al acestei legi a fost modificată prin Legea Republicii Moldova Nr.417-XII
din 29 martie 1995 şi forma verbală a contractului a fost exclusă . În prezent Codul civil al
Republicii Moldova admite forma verbală , cu excepţia contractului de locaţiune a unui
imobil, care trebuie să fie întocmit în scris (art.1252, CC RM).

Totodată , dacă pă rţile, încheind un contract de locaţiune a unui imobil nu vor respecta
forma scrisă , atunci ele vor fi lipsite de posibilitatea dovedirii faptului încheierii
contractului prin proba cu martori. Legea Nr.198/2003 a mers mai departe şi, conform
art.6,alin.(6), stipulează că în cazul nerespectă rii formei scrise, contractul va fi nul.

Reieşind din natura raporturilor de locaţiune, se aplică reguli specifice în privinţa

înregistră rii contractului de locaţiune. Astfel, contractul de locaţiune a unui bun imobil pe
un termen ce depă şeşte 3 ani trebuie înscris în registrul bunurilor imobile. Nerespectarea
acestei prevederi are ca efect inopozabilitatea contractului faţă de terţ.

§ 1.4. Drepturile şi obligaţiile locatorului

Legislaţia în vigoare atrage o atenţie deosebită reglementă rii drepturilor şi obligaţiilor
pă rţilor contractului de locaţiune. Contractul de locaţiune este sinalagmatic, de aceea lui i
se aplică regula generală a contractelor juridico-civile - obligaţiei unei pă rţi îi corespunde
dreptul contragentului şi invers, cu unele excepţii prevă zute de lege.

Obligaţiile principale ale locatorului sunt urmă toarele:

- Locatorul este obligat să predea locatarului bunul. Această predare trebuie să fie reală , în
natură . În unele cazuri bunul închiriat nu se predă nemijlocit locatarului şi în acest caz
locatorul e obligat să admită la bun locatarul în locul şi termenii prevă zuţi în contract.
Predarea reală trebuie să fie urmată de întocmirea actului de primire–predare.

- Să predea un bun liber de orice viciu material. Bunul este considerat liber de orice vicii
materiale cînd are caracteristicile convenite sau, dacă nu s-a convenit asupra unor anumite
caracteristici, este liber de vicii în cazul în care poate fi folosit conform destinaţiei stabilite
în contract sau conform destinaţiei obişnuite a unor asemenea bunuri, dacă nu s-a convenit
asupra folosinţeiÎn baza contractului pot fi transmise şi bunuri cu vicii materiale, însă cu
condiţia că aceasta a fost specificat în contract.

- Să transmită toate documentele, regulile, instrucţiile ce autentifică dreptul de proprietate

asupra bunului închiriat şi care stabilesc modul de folosinţă a lui.

6
- Să transmită bunul liber de orice viciu juridic. Bunul este considerat liber de orice viciu
juridic dacă nici un terţ nu poate valorifica drepturi asupra acestui bun în perioada pentru
care a fost încheiat contractual.

- Să facă un control asupra corectitudinii folosinţei bunului închiriat, neimplicîndu-se în

activitatea economică a locatarului.

- Să efectueze reparaţia capitală a bunului închiriat dacă legea sau contractul nu prevede
altfel.

- Să achite costul îmbună tă ţirilor fă cute bunului închiriat cu acordul să u şi care nu pot fi
separate fă ră a se deteriora bunul. Această obligaţie apare numai atunci cînd prin contract
nu e prevă zut altceva.

- Să preia bunul închiriat la încetarea raporturilor contractuale.

§ 1.5. Drepturile şi obligaţiunile locatarului

Obligaţiunile locatarului, în comparaţie cu cele ale locatorului, sînt mai numeroase

şi anume:

- să preia bunul închiriat şi să participe la întocmirea actului de preluare-predare şi să -l

semneze:

- să folosească bunul închiriat în strictă corespundere cu destinaţia lui sau cu cea prevă zută
în contract;

- să pă streze bunul închiriat în stare normală ;

- să asigure integritatea bunului închiriat;

- să ia toate mă surile spre a nu admite deteriorarea sau pierderea bunului închiriat;

- la timp să achite chiria în locul şi modul prevă zut de contract;

- să efectueze reparaţia prevă zută de contract şi lege;

- să -i repare locatorului prejudiciile cauzate prin folosirea bunului închiriat;

- să -i repare locatorului costul bunului uzat înainte de termen;

- la încetarea raporturilor contractuale să -i întoarcă locatorului bunul închiriat, dacă el n-a

fost ră scumpă rat;

- să transmită locatorului bunul închiriat împreună cu îmbună tă ţirile fă cute, dacă acestea
sînt efectuate fă ră acordul lui şi nu pot fi separate;

- să demoleze toate clă dirile şi construcţiile construite pe terenul locatorului fă ră acordul

acestuia, dacă el o cere;
7
- să întoarcă locatorului toate documentele primite la încheiera contractului

§ 1.6. Contractul de sublocaţiune: esenţa şi natura juridica

Legea expres stipulează un drept foarte important al locatarului care constă în posibilitatea
de a da bunul închiriat în sublocaţiune (art.1270 CC).

Sublocaţiunea poate avea loc doar cu respectarea unor prevederi legale şi anume:

a) iniţial pentru a da bunul în sublocaţiune locatarului este obligat să -l informeze pe locator

despre intenţia sa şi să indice numele sau denumirea, adresa persoanei că reia
intenţionează să -i subînchirieze bunul;

b) numai cu consimţă mîntul locatorului. În contractul de arendă în agricultură

consimţă mîntul trabuie să fie expres dat în formă scrisă ;

c) dacă nu consimte la sublocaţiune, locatorul este obligat să comunice în, termen de 15

zile, locatarului motivele. În caz contrar se consideră că a consimţit. Dacă după încheierea
contractului de locaţiune pentru locatar se naşte un interes legitim de a da bunul, integral
sau parţial unui terţ locatorul nu este în drept să nu dea consimţă mîntul la subînchiriere.

Interesul legitim al locatarului se poate isca, să zicem, în caz de boală gravă , în caz de
necesitate de a pleca în deplasare etc. De la această regulă pot fi şi unele excepţii, cînd
locatorul poate să nu dea consimţă mîntul, bună oară , persoana terţului constituie un
impediment, spaţiul închiriat devine supraîncă rcat sau dacă există alte motive temeinice;

d) termenul contractului de sublocaţiune nu poate depă şi termenul contractului de

locaţiune;

e) sublocaţiunea ulterioară nu se admite;

Natura juridică a contractului de sublocaţiune, în principiu, este aceeaşi ca şi a contractului

de locaţiune.

Sublocaţiunea încheiată cu respectarea condiţiilor legale este valabilă şi produce efecte

între locatar şi sublocatar, ca orice contract de locaţiune

8
§ 1.7. Încetarea raporturilor de locaţiune
Legislaţia în vigoare stabileşte temeiuri generale şi speciale de încetare a raporturilor
contractului de locaţiune. Ca temeiuri generale servesc: expirarea termenului contractului,
lichidarea unită ţii economice, distrugerea bunului închiriat, deteriorarea sau
ră scumpă rarea lui de că tre locatar. Contractul de locaţiune îşi încetează efectele în cazul
exproprierii pentru cauză de utilitate publică a bunului închiriat, precum şi în cazul
decesului locatarului – persoană fizică . Conform regulei generale, desfacerea anticipată a
contractului are loc în baza înţelegerii dintre pă rţi. La cererea uneia dintre pă rţi contractul
poate fi reziliat în temeiul hotă rîrii instanţei judecă toreşti competente în cazul în care
cealaltă parte încalcă clauzele contractului. Temeiuri speciale de reziliere a contractului de
locaţiune de că tre locator pot apare în cazurile, cînd locatarul:

- posedă şi foloseşte bunurile arendate în necorespundere cu contractul sau cu destinaţia

bunurilor;

- înră ută ţeşte intenţionat sau din imprudenţă starea bunurilor închiriate;

- nu achită plata pe parcursul a trei luni din ziua expiră rii termenului de plată , dacă
contractul nu prevede altfel;

- nu îndeplineşte obligaţiile contractuale de restabilire integrală şi de reparare a bunurilor

închiriate;

- dă în subchirie fă ră consimţă mîntul proprietarului bunurile primite conform contractului;

- foloseşte neraţional bunurile închiriate sau prin mijloace care duc la înră ută ţirea
pă mîntului şi altor resurse naturale;

- nu ia mă suri de reproducere a resurselor naturale care are proprietatea de a se restabili;

- nu a folosit timp de un an terenul destinat producţiei agricole şi timp de doi ani terenul
destinat producţiei neagricole.

Locatarul, la râ ndul să u, are dreptul de a cere rezilierea contractului dacă :

- persoana care dă în chirie nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale privind restabilirea

integrală şi repararea bunurilor închiriate, asigurarea tehnicomaterială , reînzestrarea
tehnică a producţiei şi altele asemenea;

- bunurile închiriate, în virtutea unor circumstanţe pentru care locatarul nu poartă

ră spundere, ajung într-o stare inutilizabilă ;

- persoana care dă în chirie bunuri nu le-a transmis la timp locatarului.

9
Locatarul poate să ceară rezilierea contractului în cazul în care el a devenit invalid sau este
declarat incapabil, sau în cazul cînd execută o pedeapsă privativă de libertate pentru
să vîrşirea unei infracţiuni sau unei alte pedepse care exclude posibilitatea execută rii de
mai departe a contractului.

§ 2.1 Noţiunea şi caracterele juridice ale comodatului

Prin contract de comodat o parte (comodant) dă cu titlu gratuit un bun în folosinţă

celeilalte pă rţi (comodatar), iar aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea termenului
pentru care i-a fost dat. (art. 1234 Cod Civil al RM)

Caracterele juridice ale comodatului

a) unilateral deoarece naşte obligaţii numai în sarcina comodatarului. Este posibil ca pe

parcursul execută rii contractului, să se nască obligaţii şi în sarcina comodantului, obligaţii
care nu au, însă , ca temei acordul de voinţă al pă rţilor, ci derivă dintr-un fapt accidental şi
ulterior încheierii contractului.

b) cu titlu gratuit întrucît are drept cauză imediată intenţia comodantului de a procura
comodatarului un folos gratuit, fă ră a urmă ri obţinerea unei contraprestaţii.

c) real deoarece pentru formarea sa nu este suficientă simpla manifestare de voinţă a

pă rţilor, ci este necesar să aibă loc remiterea materială a bunului care formează obiectul
derivat al contractului; înţelegerea pă rţilor, prealabilă predă rii, valorează antecontract
(promisiune unilaterală sau bilaterală ). Dacă bunul se află deja în posesia/detenţia
comodatarului, contractul se încheie solo consensu, fiind suficientă manifestarea de voinţă
a pă rţilor contractante;

d) cu executare succesivă , prin urmare sancţiunea aplicabilă în cazul neexecută rii sau
execută rii necorespunză toare de că tre o parte a obligaţiei va fi rezilierea;

e) generator de drepturi de creanţă întrucît comodatarul dobîndeşte doar un drept de

folosinţă asupra lucrului. În consecinţă , proprietarul bunului, iar nu comodatarul, va avea
toate drepturile şi va suporta toate consecinţele ce decurg din calitatea de proprietar.

10
§ 2.2 Condiţiile de valabilitate ale comodatului

Condiţii ale contractului de comodat

1. capacitatea juridică necesară a părţilor contractante – întrucît încheierea
contractului de comodat are semnificaţia juridică a unui act de administrare, ambele pă rţi
contractante trebuie să îndeplinească condiţiile prevă zute de lege pentru efectuarea unui
asemenea act.

2. consimţămîntul părţilor – exprimarea unui consimţă mînt valabil presupune ca acesta

să provină de la o persoană cu discernă mînt, să fie dat cu intenţia de produce efecte
juridice, să fie exteriorizat şi să nu fie viciat (prin dol, eroare sau violenţă , nu şi leziune,
fiind vorba de un act esenţialmente gratuit).

3. obiectul contractului de comodat – poate forma obiect al contractului de comodat

orice bun, mobil sau imobil, corporal sau incorporal. Avînd în vedere obligaţia
comodatarului ca la încetarea contractului să restituie în natură bunul împrumutat,
contractul poate avea ca obiect doar bunuri nefungibile(nu pot fi înlociute unele cu altele)
şi neconsumptibile. Prin excepţie, bunurile consumptibile prin natura lor, dar apreciate
de pă rţi ca nefungibile vor putea constitui obiect al unui împrumut de folosinţă .
Comodatul nefiind un contract translativ de drepturi reale, condiţia ca bunul ce formează
obiectul (derivat) al contractului să fie proprietatea comodantului nu trebuie îndeplinită .
Deci, ar putea avea calitatea de comodant, spre exemplu, uzufructuarul, locatarul, chiriaşul
dacă legea sau convenţia pă rţilor nu interzice închirierea.

4. cauza contractului de comodat – scopul imediat urmă rit prin încheierea

contractului constă atît în prefigurarea remiterii bunului, cît şi în intenţia comodantului de
a procura comodatarului un folos gratuit. Aceasta trebuie să fie licită şi morală .

11
§ 2.3 Efectele comodatului

Obligaţiile comodatarului
1. obligaţia de conservare a lucrului – comodatarul este dator să se îngrijească , ca un
bun proprietar, de conservarea lucrului împrumutat.

2. obligaţia de folosire a lucrului potrivit destinaţiei – bunul care formează obiectul

contractului trebuie să fie folosit potrivit destinaţiei sale, determinată prin natura lui sau
prin convenţia pă rţilor. Nerespectarea acestei obligaţii este sancţionată prin obligarea
comodatarului la plata de daune-interese şi la suportarea riscului pieirii fortuite. De
asemenea, va putea constitui temei pentru admiterea unei acţiuni în rezilierea contractului.
Dacă deteriorarea bunului este consecinţa firească a folosirii lucrului, lipsind culpa,
comodatarul nu va ră spunde.

3. obligaţia de suportare a cheltuielilor de folosinţă – reprezentînd un accesoriu al

folosinţei bunului, cheltuielile necesare folosirii lucrului împrumutat vor fi suportate de
că tre comodatar. Spre exemplu, dacă s-a împrumutat un autoturism, atunci cheltuielile
necesare achiziţionă rii combustibilului nu vor putea fi imputate comodantului, ci ră mîn în
sarcina comodatarului.

4. obligaţia de restituire a lucrului – comodatarul are obligaţia de a înapoia bunul

împrumutat comodantului, neputîndu-se elibera de această obligaţie oferind în schimb
contravaloarea lucrului sau, eventual, un alt lucru în schimb. Bunul trebuie restituit
împreună cu accesoriile sale, iar fructele produse de bun se cuvin comodantului, în lipsă de
stipulaţie contrară . Comodatarul va fi îndreptă ţit să pretindă restituirea cheltuielilor ce le-a
fă cut cu producerea şi culegerea lor. În ceea ce priveşte scadenţa obligaţiei de restituire,
dacă pă rţile au stabilit un termen, atunci comodantul nu va putea pretinde înapoierea
bunului înainte de împlinirea acestuia. În absenţa unui termen al restituirii, bunul se va
reîntoarce în mîinile comodantului abia după satisfacerea scopului avut în vedere la
încheierea contractului.

În cazul în care comodantul nu execută obligaţia de a da bunul, comodatarul poate cere

doar repararea prejudiciului. Comodatarul nu poartă ră spundere pentru modificarea sau
înră ută ţirea stă rii bunului dacă aceasta survine în urma folosirii lui în conformitate cu
destinaţia stabilită în contract.

Comodatarul nu are dreptul de retenţie a bunului pentru creanţele faţă de comodant, cu

excepţia creanţelor privind cheltuielile extraordinare, necesare şi urgente fă cute pentru
conservarea bunului.

12
Obligaţiile comodantului
Împrumutul de folosinţă creează obligaţii numai în sarcina comodatarului, nu şi a
comodantului.

Cu toate acestea, este posibil ca executarea contractului să ocazioneze naşterea unor

obligaţii şi pentru comodant, care vor avea o natură extra-contractuală deoarece nu îşi au
temeiul în convenţia de comodat.

1. comodantul va trebui să înapoieze comodatarului cheltuielile pe care acesta le-a fă cut

pentru producerea şi conservarea fructelor restituite.

2. în cazul în care bunul era afectat de vicii ascunse ce au provocat pagube comodatarului,
comodantul va trebui să îl despă gubească , dacă le-a cunoscut şi nu le-a comunicat
comodatarului. Pînă la plata cheltuielilor sau a despă gubirilor, comodatarul beneficiază de
un drept de retenţie asupra lucrului, drept care, însă , nu îi mai permite să se folosească de
bunul împrumutat.

Comodantul poate rezilia contractul de comodat dacă :

a) în virtutea unor circumstanţe neprevă zute, comodantul însuşi are nevoie de bun;

b) comodatarul foloseşte bunul neconform destinaţiei stabilite în contract, dă bunul, fă ră

acordul comodantului, în folosinţă unui terţ sau supune bunul unui pericol mare, ca urmare
a nemanifestă rii prudenţei cuvenite;

c) comodatarul a decedat;

d) comodatarul persoană juridică şi-a încetat activitatea.

§ 2.4 Încetarea contractului de comodat

Împrumutul de folosinţă încetează prin executarea obligaţiilor de că tre comodatar, adică
restituirea bunului la scadenţă , această restituire putînd fi fă cută şi înainte de termen, dacă
nu există o dispoziţie contractuală contrară .

De asemenea, comodatul poate înceta prin confuziune sau prin dare în plată ori prin
remitere de datorie. În caz de neexecutare sau de executare necorespunză toare a
obligaţiilor ce îi revine comodatarului, comodantul are deschisă calea unei acţiuni în
rezilierea contractului.

Hotă rîrea prin care instanţa dispune desfiinţarea contractului va produce efecte numai
pentru viitor, comodatul fiind un contract cu executare succesivă . Contractul încetează în
caz de moarte a comodatarului numai dacă împrumutul a fost încheiat în considerarea
persoanei acestuia. În caz contrar, comodatul nu se stinge, obligaţiile contractuale trecînd
asupra moştenitorilor comodatarului.
13
Concluzii:

1. O importantă particularitate cercetă rii tematicii a contractului de locațiunii o

reprezintă rezultate pe care dorim să obținem ca gradul legitim a ră spunderii
locatarului faţă de locator nu numai pentru faptele sale, ci şi pentru faptele terţelor
persoane, care iau parte la executarea contractului. Se evidențiază această
particularitate în acele cazuri, câ nd locatarul s-a folosit de dreptul să u de a
transmite patrimoniul şi în sublocațiune. Totodată responsabil conform contractului
faţă de locator pentru acţiunile sale şi cele ale sublocatarului ră mâ ne locatarul. În
acelaş timp, locatarul se află în raporturi contractuale de sublocaţiune cu
sublocatarul şi este în drept să -l tragă pe ultimul la ră spundere pentru neexecutarea
sau executarea necorespunză toare a contractului de sublocaţiune. Aici e de
menţionat că natura juridică a contractului de sublocaţiune, inclusiv şi condiţiile
referitoare la responsabilitatea pă rţilor, este aceiaşi ca şi a contractului de locaţiune.
În aceeaşi ordinea de idei, vreau să evidențiez rolul contractului de locațiune în
circuitul național, menționez ca această activitatea trebuie îmbună tă țită juridic
pentru a proteja pă rțile la circuitul contractual şi a mă ri ca procent în economie
națională cum este practicată de ță rile din Europa şi SUA la care la râ ndul sau va
aduce contribuții însemnate la Bugetul de Stat.

2. Contractul de comodat oferă posibilitatea ca beneficiarul să folosească în mod

gratuit diferite bunuri, fie că e vorba de o mașină , locuință și nu numai, cu condiția
de a le înapoia odată cu încetarea contractului. Chiar dacă nu este necesar ca acest
tip de contract să fie înregistrat la notariat, ambele pă rți implicate trebuie să
își respecte obligațiile și să se asigure că nu sunt încă lcate condițiile din
contractul de comodat

14
 Bibliografie:

1. Constitutia Republicii Moldova(adoptata de Parlamentul Republicii

Moldova la 29.07.1994)//Monitorul Oficial al Republicii Moldova,nr.1,1994.
2. Codul Civil al Republicii Moldova
3. Drept Civil . Partea Speciala. Chisinau 2015
4. www.legis.md
5. www.drept.md
6. www.juridicemoldova.md
7.

15
 CONTRACTUL DE LOCAŢIUNE Nr. ____

(locul) (data)

Cet. _____BI seria ___ din____ eliberat de _____ IDNP ________ cu domiciliul _______/SRL „________"
situată pe adresa: ___________, c/f _____________, c/TVA _____, c/d _____________ deschis în BC
____________, c/b _________, în persoana Administratorului Dl. __________, numit în continuare
„Locator", pe de o parte, şi

Сet. _____BI seria ___ din____ eliberat de _____ IDNP ________ cu domiciliul _______/SRL „_______"
situată pe adresa: _______________, c/f __________, c/d ___________ deschis în BC ___________, c/b
_________, în persoana Administratorului Dl. ____________, numit în continuare „Locatar", pe de altă
parte, au încheiat prezentul contract cu privire la următoarele:

1. Obiectul Contractului

1.1. Obiectul prezentului Contract îl constituie transmiterea de către Locator şi luarea în posesiune şi
folosinţă temporară de către Locatar a încăperii cu destinaţie (ne)locativă cu suprafaţa de ___, amplasat
______, în continuare Bunul închiriat.

1.2. Obiectul prezentului Contract îl constituie (apartament/ casa/ o parte din casa/ din apartament
etc.), situat pe adresa: ___________________, numit în continuare Bunul închiriat.

2. Chiria şi alte plăţi

2.1. Chiria pentru folosirea Bunului închiriat se stabileşte în mărime de _________ lei/USD/Euro, care se
va achita lunar până la data de ____ a lunii curente/următoare în lei moldoveneşti (MDL) la cursul oficial
al BNM la data efectuării plăţii.

2.2. Chiria lunară se plăteşte de către Locatar Locatorului la contul de decontare indicat în prezentul
contract sau la altul, comunicat în prealabil de către Locator.

2.3. Costul serviciilor comunale folosite de către Locatar (energia electrică, apa, gaz, canalizare, telefon
şi a altor servicii folosite) nu se include în suma chiriei şi se achită de către Locatar, organizaţiilor
specializate conform indicaţiilor contoarelor interne şi a tarifelor organizaţiilor date.

2.4. Achitarea serviciilor comunale de către Locatar se va efectua în termen util, conform indicaţiilor
stabilite în factură.

3. Termenul Contractului

3.1. Contractul se încheie pe un termen de ______ şi acţionează din momentul semnării lui de către
părţi.
16
3.2. După expirarea termenului prezentului Contract părţile pot încheia un nou contract cu condiţia că
Locatarul va fi de acord cu condiţiile contractuale stabilite de către Locator.

4. Modul de transmitere a încăperii în locaţiune

4.1. Transmiterea în locaţiune a Bunului închiriat se efectuează prin intermediul Actului de predare -
primire a Bunului închiriat semnat de către ambele părţi.

4.2. În Actul de predare - primire a Bunului închiriat se va indica starea încăperii transmisă în locaţiune.
De asemenea, se vor indica bunurile mobile, ce se află în încăpere la momentul predării şi starea lor.

4.3. Bunul închiriat trebuie să fie transmis de către Locator şi primit de către Locatar în termen de ___
zile (lucrătoare/calendaristice) din momentul semnării prezentului Contract.

5. Obligaţiile Părţilor

5.1. Obligaţiile Locatarului:

5.1.1. Locatarul este obligat să folosească Bunul închiriat conform destinaţiei stabilite în pct.1.1. a
prezentului Contract.

5.1.2. Locatarul este obligat să achite chiria şi serviciile comunale în termenele şi condiţiile stabilite în
prezentul Contract.

5.1.3. Locatarul este obligat să asigure integritatea Bunul închiriat transmis.

5.1.4. Locatarul este obligat să asigure starea bună a bunurilor mobile aflate în Bunul închiriat în
momentul transmiterii, indicate în Actul de predare - primire a Bunului închiriat.

5.1.5. Locatarul este obligat să nu transmită bunurile închiriate în sublocaţiune fără acordul scris al
Locatorului.

5.1.6. Locatarul are dreptul să ceară reducerea chiriei în cazul în care condiţiile de folosire a Bunului
închiriat sau starea lui s-au înrăutăţit în virtutea unor circumstanţe independente de voinţa locatarului.

5.2. Obligaţiile Locatorului:

5.2.1. Locatorul este obligat să transmită Locatarului Bunul închiriat în baza Actului de predare - primire
nu mai târziu de ____ zile (lucrătoare/calendaristice) din momentul semnării prezentului Contract.

5.2.2. Locatorul declară că încăperea transmisă în locaţiune corespunde tuturor normelor sanitare şi
anti-incendiare în conformitate cu legislaţia în vigoare a RM şi garantează că Bunul închiriat nu este
afectat de vicii juridice.

5.2.3 Locatorul este obligat să asigure Locatarului accesul liber şi fără obstacole către Bunul închiriat pe
întreaga perioadă de valabilitate a prezentului Contract.

5.2.4 Locatorul este obligat să repare din cont propriu instalaţiile deteriorate ca urmare a exploatării
normale a acestora nu din vina Locatarului.

5.2.5 Locatorul este obligat să se abţină de la orice fapt personal, care ar avea drept consecinţă
tulburarea Locatarului în folosinţa bunului.

17
5.2.6 Locatorul are dreptul să ceară modificarea chiriei doar o dată pe an în cazul în care condiţiile
economice fac ca neajustarea să fie inechitabilă.

5.2.7 Locatorul este în drept să viziteze şi să verifice starea Bunului închiriat şi corespunderea acestuia
destinaţiei stabilite în prezentul Contract în prezenţa Locatarului.

6. Modul de restituire a încăperii

6.1. Restituirea încăperii date în locaţiune se efectuează în baza Actului de restituire a Bunul închiriat
semnat de ambele părţi, în care se va indica starea încăperii întoarse.

6.2. Locatarul este obligat să elibereze Bunul închiriat în termen de ______ zile
(lucrătoare/calendaristice) până la expirarea termenului prezentului Contract şi să predea încăperea
Locatorului.

6.3. Bunul închiriat va fi întors Locatorului în baza Actului de predare - primire în aceeaşi stare în care
Obiectul locaţiunii a fost transmis Locatarului, luând în consideraţie uzura normală a Bunului închiriat pe
perioada acţiunii prezentului Contract.
6.4. În caz de încetare a Contractului înainte de termen la iniţiativa uneia din părţi, Locatarul este obligat
să elibereze Bunul închiriat în baza Actului de restituire a Bunului închiriat în termen de _____ zile
(lucrătoare/calendaristice) din momentul încetării Contractului.

7. Forţa Majoră

7.1. Părţile sunt exonerate de răspundere pentru neexecutarea totală sau parţială a obligaţiilor
contractuale, dacă o astfel de neexecutare a survenit în urma unui eveniment excepţional, forţă majoră,
care se include dar nu se limitează la: incendiu, inundaţie, cutremure de pământ, războaie, actelor sau
acţiunilor organelor de conducere şi administrare a Republicii Moldova, altor evenimente excepţionale,
imprevizibile sau inevitabile.

7.2. În caz de survenire a evenimentelor de forţă majoră, indicate în pct.7.1. a prezentului Contract, ele
vor fi confirmate prin actul eliberat de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, potrivit
instrucţiunilor şi regulamentelor proprii.

7.3. În caz de survenire a evenimentelor de forţă majoră termenul de executare a obligaţiilor

contractuale, de către Partea supusă acţiunii evenimentelor indicate, se suspendă pe perioada de
acţiune a forţei majore şi a consecinţelor acestor evenimente numai în cazul în care a efectuat
notificarea în scris celeilalte Părţi despre survenirea forţei majore în termen de 3 zile din data producerii
evenimentului dat.

7.4. Dacă forţa majoră acţionează mai mult de două luni sau când devine evident că aceste evenimente
şi/sau consecinţele lor vor depăşi acest termen, Părţile vor negocia condiţiile de executare a prezentului
Contract. În caz de nerealizare a unei înţelegeri amiabile, oricare dintre Părţi este în drept să renunţe în
mod unilateral executarea obligaţiilor contractuale şi să rezilieze prezentul contract înainte de termen.

8. Răspunderea părţilor

8.1. Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor asumate prin prezentul
Contract, partea vinovată restituie în volum deplin prejudiciul cauzat, inclusiv venitul ratat, de asemenea
poartă răspundere conform prevederilor legislaţiei în vigoare a RM.

18
8.2. În cazul neachitării în termenul stabilit a chiriei indicate în pct. 2.1, Locatarul va achita Locatorului o
penalitate în mărime de ___ % din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere.

8.4. Locatorul este obligat să nu diminueze posesia şi/sau folosirea Bunului închiriat, în caz contrar
Locatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat Locatarului prin aceasta.

9. Rezilierea Contractului

9.1. Prezentul contract poate fi reziliat prin acordul ambelor părţi, iar partea care a iniţiat rezilierea este
obligată să înştiinţeze cealaltă parte, prin scrisoare cu aviz de recepţie, în conformitate cu legea sau
prevederile stabilite în prezentul contract.

9.2. Locatorul este în drept să rezilieze prezentul contract, în cazul în care Locatarul nu plăteşte chiria
lunară sau alte plăţi prevăzute de prezentul contract în cuantum de 100% pe parcursul a ___ zile
(lucrătoare/calendaristice) după expirarea termenului de plată.

9.3. În cazurile expuse în pct. 9.2. al prezentului contract, Locatorul va înştiinţa Locatarul cu _____ zile
(lucrătoare/calendaristice) înainte privind rezilierea prezentului contract. În lipsa situaţiilor expuse în
pct. 9.2. al prezentului contract, Locatorul este în drept să rezilieze prezentul contract cu condiţia
înştiinţării Locatarului cu _____ zile (lucrătoare/calendaristice) înainte privind rezilierea prezentului
contract.

9.4. Prezentul contract va fi reziliat după expirarea termenului de înştiinţare.

9.5. Locaţiunea încetează:

- la expirarea termenului indicat în pct. 3.1. al prezentului contract;

- prin acordul ambelor părţi conform pct. 9.1. al prezentului contract;

- în cazul în care Locatorul încetează să presteze servicii de locaţiune;

- în alte cazuri prevăzute de lege.

10. Soluţionarea conflictelor

10.1. Dacă conflictele ce vor apărea între părţi, în legătură cu neexecutarea obligaţiilor prevăzute de
prezentul Contract, nu se vor soluţiona în baza negocierilor, se vor soluţiona de părţi în ordinea
pretenţiilor. Termenul de a răspunde la pretenţia înaintată este de ___ zile (lucrătoare/calendaristice).

10.2. În caz că pretenţia a fost soluţionată doar parţial sau în cazul refuzului de a o soluţiona sau în caz
de nesoluţionare în termen, partea ce a înaintat pretenţia este în drept să se adreseze în instanţele
judecătoreşti competente ale RM.

11. Dispoziţii finale

11.1. Orice modificare sau completare la prezentul Contract este valabilă doar dacă a fost efectuată în
formă scrisă şi semnată de către persoanele împuternicite. Acordurile adiţionale sunt părţi integrante
ale prezentului Contract.

11.2. Referitor la toate condiţiile ce nu sunt prevăzute în prezentul Contract, părţile se vor ghida după
legislaţia civilă în vigoare a Republicii Moldova.

19
11.3. Toate înştiinţările trebuie să fie transmise în formă scrisă. Înştiinţările se vor considera îndeplinite
în modul corespunzător dacă sunt trimise prin scrisoare cu aviz de recepţie sau sunt depuse personal la
adresa juridică (poştală) indicată în preambulul Contractului părţii cărei i se adresează, fiind
contrasemnată de către persoana împuternicită a părţii ce i se adresează.11.4. Prezentul Contract este
întocmit în ___ exemplare originale, în limba/limbile ____, câte unul pentru fiecare Parte, cu aceeaşi
valoare juridică.

12. Rechizitele bancare, adresele juridice şi semnăturile Părţilor

Locator Locatar

„______” SRL „________” SRL

(locul) (locul)

str. _____, nr. __ ap._ str. _______, nr.___, ap._

c/f __________, c/TVA _________ c/f ____________

c/b ____________

BC „___________” c/d _________________

c/d ___________________ BC „___________”

c/b _____________

____semnătura /Nume Prenume/ ___semnătura_ / Nume Prenume /

20
 Anexa nr. 2

la Decizia nr. _____ din 25.02.2021

CONTRACT DE COMODAT
Nr. ____

Data ___________________ mun. Ungheni

I. PARŢILE CONTRACTANTE

1.1. Consiliul raional Ungheni, cu sediul în mun. Ungheni, str. Naţională Nr. 11, c/f

1007601003666, reprezentat de dl Mitriuc Ghenadi, preşedintele raionului Ungheni, în calitate de

Comodant, pe de o parte şi IMSP _____________________________________, cu sediul în

_____________________________________, c/f ___________________________, reprezentat de

_____________________________ , în calitate de Comodatar, pe de altă parte, în baza deciziei

Consiliului raional Ungheni ___________ din____________________, au încheiat prezentul

Contract de comodat.

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Comodantul remite spre folosinţă temporară şi gratuită Comodatarului bunurile imobile pe un

termen de 3 (trei) ani, în scopul funcţionării instituției și anume:

Nr. d/o Clădirea (terenul) Codul cadastral Suprafața, m2 (ha)

înregistrat la OCT

Bunurile imobile ce se transmit în comodat constituie proprietate publică a Consiliului raional Ungheni,
situată pe adresa: rl Ungheni, _______________________________________________.

2.2. Comodatarul se obligă să restituie bunul imobil la expirarea termenului pentru care a fost încheiat
prezentul Contract.

2.3. III. OBLIGAŢIILE COMODANTULUI

3.1. Comodantul se obligă sa transmită Comodatarului, la momentul încheierii prezentului Contract,

în posesie şi folosinţă imobilul specificat în punctul 2.1.

21
3.2. În cazul în care comodantul nu execută obligaţia de a da bunul, comodatarul poate cere repararea
prejudiciului cauzat.

3.3. Comodantul este obligat, pe perioada valabilităţii Contractului, să se abţină de la orice acţiune ce ar
tulbura utilizarea eficientă a bunului de către Comodatar.

IV. OBLIGAŢIILE COMODATARULUI

4.1. Comodatarul e obligat să folosească imobilul pentru activitatea IMSP

___________________________.

4.2. Comodatarul trebuie să păstreze şi să îngrijească bunul cu diligenţa unui bun proprietar şi să-l
folosească conform destinaţiei.

4.3. Comodatarul este ţinut să suporte cheltuielile necesare folosinţei bunului.

4.4. Comodatarul se obligă să restituie, la expirarea termenului prezentului Contract, bunul imobil primit
în folosinţă gratuită specificat la pct.2.1.

4.5. Comodatarul nu poate transmite bunul în folosinţă unor terţi decît cu acordul Comodantului.

V. TERMENUL CONTRACTULUI

5.1. Prezentul Contract este valabil din momentul semnării până la data de ___________________.

VI. ÎNCETAREA CONTRACTULUI

6.1. Prezentul Contract încetează de plin drept:

6.1.1. La expirarea termenului prevăzut la pct.5.1 din prezentul Contract;

6.1.2. La cererea comodantului, în virtutea unor circumstanţe neprevăzute, el are însuşi nevoie de

bunul imobil;

6.1.3. Comodatarul foloseşte bunul, prevăzut în prezentul Contract, neconform destinaţiei stabilite

în Contract, dă bunul, fără acordul comodantului, în folosinţă unui terţ sau supune bunul unui

pericol mare, ca urmare a nemanifestării prudenţei cuvenite.

6.1.4. Comodatarul persoană juridică şi-a încetat activitatea.

VII. LITIGII

7.1. În cazul în care rezolvarea neînţelegerilor apărute în perioada valabilităţii prezentului Contract nu
este posibilă pe cale amiabilă, acestea vor fi supuse spre soluţionare instanţelor judecătoreşti în ordinea
stabilită de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.

VIII. CLAUZE FINALE

8.1. Modificarea prezentului contract se face numai printr-un acord adiţional încheiat între părţile
contractante.

22
8.2. Prezentul Contract, reprezintă voinţa părţilor şi înlătură orice altă înţelegere verbală dintre acestea,
anterioară sau ulterioara încheierii lui.

8.3. În cazul în care părţile îşi încalcă obligaţiile lor, neexercitarea de partea care suferă vreun prejudiciu
al dreptului de a cere executarea întocmai sau prin echivalent bănesc a obligaţiei respective nu
înseamnă că ea a renunţat la acest drept al său.

8.4. Prezentul Contract a fost încheiat şi semnat astăzi, la _________________, în 3 exemplare originale.

Comodant Comodatar

Preşedintele raionului Ungheni Șef IMSP _________________________

MITRIUC Ghenadi

23
Părintele care nu exercită autoritatea părintească păstrează anumite drepturi şi obligaţii
în privinţa copilului, inclusiv cele prevăzute de art. 401 alin. 1, art. 402 din Codul civil (dreptul
de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, dreptul acestuia de a consimţi la
adopţia copilului). Drepturile părinteşti sunt restrânse, nu suprimate, astfel părintele păstrând
în continuare calitatea de reprezentant legal al copilului, având calitate procesuală în cadrul
acţiunii privind înlocuirea măsurii plasamentului.

Curtea de Apel Iași, Secția civilă, Decizia civilă nr. 268/2.07.2020

Prin sentinţa civilă nr. 263/4 martie 2020, Tribunalul Iaşi, Secţia I Civilă a admis excepţia
lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei X, excepţie invocată din oficiu de instanţă.
A respins cererea formulată de către reclamanta DGASPC - Iaşi în contradictoriu cu
pârâta X ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A admis cererea formulată de reclamanta DGASPC - Iaşi în contradictoriu cu pârâţii Y şi
Z, DGASPC - Caraş-Severin, cu sediul în Municipiul Reşiţa.
A înlocuit măsura plasamentului în regim de urgenţă luată prin Dispoziţia nr.
707/24.12.2019 emisă de directorul general al DGASPC - Iaşi cu măsura plasamentului minorei.
A dispus ca drepturile şi obligaţiile părinteşti cu privire la copilul minor să fie exercitate,
respectiv îndeplinite de directorul DGASPC - Caraş-Severin.
În considerarea prevederilor art. 67 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, a fost obligat pârâtul
Y ca, pe durata aplicării măsurii de protecție a minorei, să presteze lunar câte douăzeci de ore de
muncă, acțiuni sau lucrări de interes local pe raza administrativ teritorială în care își are
domiciliul sau reşedinţa.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele considerente de fapt şi
de drept:
Examinând prioritar, în raport cu exigenţele art. 248 alin. 1 din Codul de procedură
civilă, excepţia lipsei calității procesuale pasive a pârâtei X invocată, excepţie de fond, absolută
şi peremptorie, invocată din oficiu, Tribunalul a apreciat-o a fi întemeiată, admiţând-o pentru
considerentele ce succed.
Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între părţile din procesul civil şi
persoanele implicate în raportul juridic dedus judecăţii. Astfel, reclamanta trebuie să coincidă cu
titularul dreptului afirmat, iar pârâtul, cu cel care este subiect pasiv (obligat) în raportul juridic
respectiv. În cazul situaţiilor juridice pentru a căror realizare este obligatorie calea justiţiei,
calitatea procesuală activă aparţine celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea
pasivă este a celui faţă de care se poate realiza interesul respectiv. Sarcina justificării calităţii
procesuale active şi a celei pasive în procesul civil revine reclamantului, iar instanţa este datoare,
odată sesizată, să verifice ambele calităţi.
Conform art. 36 din Codul de procedură civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea
dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.
Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Art. 398 alin. 2 din Codul civil stabilește că, dacă există motive întemeiate, având în
vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie
exercitată numai de către unul dintre părinţi. Într-o asemenea ipoteză, celălalt părinte păstrează
dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la
adopţia acestuia (alin. 2).

Potrivit dispozițiilor art. 134 alin. 1 din Legea nr. 272/2004, republicată, cauzele privind
stabilirea măsurilor de protecţie specială prevăzute de Legea nr. 272/2004 se soluţionează în
regim de urgenţă, cu citarea reprezentantului legal al copilului, a DGASPC şi cu participarea
obligatorie a procurorului.
Sintagma „reprezentant legal al copilului” este definită în cuprinsul art. 4 lit. g) al Legii

24
nr. 272/2004, republicată, ca fiind părintele sau persoana desemnată, potrivit legii, să exercite
drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de copil.
În speță, prin sentința civilă nr. 4740/21.04.2016, Judecătoria Iași a stabilit ca autoritatea
părintească a minorei să fie exercitată de către pârâtul Y. Cum sentința civilă menționată a rămas
definitivă, Tribunalul constată că atribuirea către pârâtul Y a exercițiului exclusiv a autorității
părintești îl transformă pe acest părinte în unicul reprezentant legal al copilului, astfel încât
celălalt părinte al minorei – pârâta X – nu mai conservă această calitate. Astfel fiind, cât timp
legea prevede că acțiunea civilă ce formează obiectul prezentei judecăți se judecă în
contradictoriu cu reprezentantul legal al minorului, iar, ca urmare a faptului că prin sentința
civilă definitivă s-a decis ca autoritatea părintească asupra minorei să fie exercitată doar de către
pârât, înseamnă că pârâta, nefiind reprezentant legal al minorei, nu are calitate procesuală pasivă
în acțiunea civilă dedusă judecății.
În consecinţă, instanţa a respins acţiunea civilă formulată de reclamantă în contradictoriu
cu pârâta X ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel DGASPC - Iaşi, criticând-o pentru nelegalitate.
Apelanta solicită respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei X,
invocată din oficiu de către instanţă, arătând că prin precizările depuse în dosarul instanţei de
fond a menţionat că a înţeles să se judece în contradictoriu cu reprezentanţii legali ai copilului,
respectiv cu pârâţii Y şi X, raportându-se la dispoziţiile art. 134 alin. 1 din Legea nr. 272/2004
privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului care stipulează: „Cauzele prevăzute la art.
133 se soluţionează în regim de urgenţă, cu citarea reprezentantului legal al copilului, (…)”.
Apelanta susţine că a depus sentinţa civilă nr. 4740/2016 a Judecătoriei Iaşi, în al cărei
dispozitiv se stabileşte domiciliul minorilor ca fiind la bunica paternă, autoritatea părintească
urmând a fi exercitată de tatăl Y.
În ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă a pârâtei din prezenta cauză, apelanta
consideră că poate fi chemată în judecată în calitate da reprezentant legal al copilului, chiar dacă
prin hotărâre judecătorească instanţa a stabilit exercitarea autorităţii părinteşti de tatăl minorei.
Conform art. 389 alin. 1 şi 2 din Codul civil, articol pe care 1-a reţinut însăşi instanţa de
fond în considerentele hotărârii, instanţa poate hotărî ca autoritatea părinteasca să fie exercitată
numai de un părinte, dacă există motive întemeiate, celalalt părinte păstrându-şi dreptul de a
veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la
adopţie.

Totodată, instanţa de fond a făcut trimitere şi la dispoziţiile art. 4 lit. g) şi art. 134 alin. 1
din Legea nr. 272/2004, republicată, care reglementează sintagma reprezentant legal al copilului,
texte de lege care definesc ca fiind reprezentant legal al copilului părintele sau persoana
desemnată, potrivit legii să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de
copil. Raportat la motivarea instanţei de fond, apelanta înţelege să formuleze obiecţiuni.
După cum se poate observa în motivare, instanţa nu a avut în vedere şi celelalte prevederi
ale legii speciale, invocate în precizările depuse la dosarul cauzei, cu privire la excepţia lipsei
calităţii procesuale pasive a pârâtei. Astfel, s-a arătat că la baza reglementării raporturilor dintre părinţi
şi copii, pe lângă alte principii, stă principiul egalităţii în drepturi a părinţilor (art. 483 din Codul civil:
„Autoritatea părintească este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi
bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi”).
Pe lângă principiile desprinse din Codul civil, sunt aplicabile deopotrivă principiile
generale de protecţie a drepturilor copilului prevăzute de Legea nr. 272/2004 republicată, având
în vedere că autoritatea părintească este cea mai importantă, nucleul însuşi al protecţiei
drepturilor copilului, astfel încât toate principiile consacrate de Legea 272/2004 iradiază şi trec
prin prisma autorităţii părinteşti.

Codul civil nu a preluat şi principiile legii speciale, ci doar pe cele care ţin strict de
instituţia autorităţii părinteşti, ceea ce înseamnă că, într-o interpretare sistemică a normelor
juridice, acestea trebuie completate şi cu celelalte principii consacrate de legea specială.

25
Astfel, conform dispoziţiilor art. 36 alin 2, 5, 6 din Legea nr. 272/2004, ambii părinţi,
indiferent dacă exercită sau nu autoritatea părintească, au dreptul de a solicita şi primi informaţii
despre copil din partea unităţilor şcolare, unităţilor sanitare sau a oricăror alte instituţii ce intră în
contact cu copilul. Mai mult, legea specială prevede faptul că un părinte nu poate renunţa la
autoritatea părintească, dar se poate înţelege cu celălalt părinte cu privire la modalitatea de
exercitare a autorităţii părinteşti.
Dreptul părintelui, care nu exercită autoritatea părintească, de a veghea asupra modului
de creştere şi educare a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia, se
desprinde şi din dispoziţiile art. 398 alin. 2 din Codul civil.
Având în vedere motivarea sentinţei civile a Judecătoriei Iaşi, prin care s-a stabilit
exercitarea autorităţii părinteşti în temeiul art. 398 C.civ., instanţa trebuia să aibă în vedere şi
dispoziţiile alin. 7 al art. 36 din Legea nr. 272/2004, care specifică explicit motivele întemeiate
pentru care instanţa poate să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de un singur părinte,
cum sunt: alcoolismul, boala psihică, dependenţa de droguri a părintelui, violenţa faţă de copil,
condamnări pentru infracţiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracţiuni cu privire la
viaţa sexuală, infracţiuni de violenţă, motive care ar deriva din exercitarea de către părinte a
autorităţii părinteşti. Or, din cuprinsul sentinţei judecătoriei nu rezultă că mama s-ar fi aflat în
vreuna din situaţiile expuse mai sus.
De asemenea, din informaţiile existente, mama nu a fost decăzută din drepturile părinteşti
şi nici nu i-au fost interzise drepturile părinteşti, măsuri care să aibă ca efect lipsirea ei de calitate
procesuală pasivă în dosarul ce are ca obiect plasamentul copilului.
În susţinerea opiniei sale cu privire la calitatea procesuală pasivă a pârâtei, apelanta arată
că însăşi instituţia „Decăderii din exerciţiul drepturilor părinteşti” reglementată prin dispoziţiile
Cap. IV din Codul civil, stipulează clar situaţiile în care un părinte poate fi decăzut din drepturile
părinteşti şi care sunt drepturile din care este decăzut.
De asemenea, art. 507 din Codul civil prevede că: „Dacă unul dintre părinţi este decedat,
declarat mort prin hotărâre judecătorească, pus sub interdicţie, decăzut din exerciţiul drepturilor
părinteşti sau dacă, din orice motiv, se află în neputinţă de a-şi exprima voinţa, celălalt părinte
exercită singur autoritatea părintească”. Or, din considerentele sentinţei civile a Judecătoriei Iaşi
nu rezultă că mama s-ar fi aflat în vreuna din aceste situaţii.
Conform art. 510 din Codul civil: „Decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti nu
scuteşte părintele de obligaţia sa de a da întreţinere copilului”.

Din analizarea dispoziţiilor de mai sus, se poate observa că decăderea, care reprezintă de
fapt o sancţionare, pe cale civilă, a părintelui, nu exclude obligaţia acestuia la întreţinerea
copilului.
Cu atât mai mult, apelanta consideră că părintele care se află în situaţia în care o instanţă
nu i-a atribuit exerciţiul drepturilor părinteşti, din motive neimputabile (de natură a pune în
pericol viaţa copilului), are obligaţia la întreţinerea minorului.
Această obligaţie se desprinde şi din prevederile art. 499 din Codul civil: „Tatăl şi mama
sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor.”
Dacă instanţa de apel nu va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei
X, invocată din oficiu de instanţa de fond, atunci mama va fi absolvită de obligaţia de întreţinere
a minorei, obligaţie stipulată la art. 499 din Codul civil.
Totodată, raportat la obiectul cauzei, pârâta, fiindu-i înlăturată calitatea de reprezentant
legal al copilului, nu poate fi obligată la efectuarea de ore de muncă sau lucrări de interes local

pe raza sa de domiciliu (art. 67 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, republicată), pe toată durata
măsurii plasamentului copilului.
Având în vedere considerentele de mai sus şi faptul că soluţionarea prezentei cauze se
supune regulilor speciale de procedură prevăzute de Legea nr. 272/2004, apelanta solicită
respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei X, invocată din oficiu de instanţade fond.

Pe fond, în situaţia respingerii excepţiei invocată din oficiu de Tribunalul Iaşi, apelanta
26
solicită a se dispune obligarea pârâtei să presteze lunar douăzeci de ore de muncă, acţiuni sau
lucrări de interes local pe raza administrativ teritorială în care are domiciliul sau reşedinţa, pentru
motivele arătate în acţiunea introductivă.
Apelanta arată faptul că Tribunalul Iaşi, prin sentinţa atacată, a dispus doar obligarea
pârâtului la muncă, ca o consecinţă a faptului că a admis cererea direcţiei în contradictoriu cu
acesta din urmă.
Având în vedere cele arătate, apelanta solicită admiterea apelului.
Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi
lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale aplicabile, Curtea apreciază că apelul este fondat,
potrivit considerentelor ce urmează.
Prin sentinţa apelată tribunalul a reţinut, în principal, că raportat la prevederile art. 4 lit. g
şi art. 134 al. 1 din Legea nr. 272/2004, la cele dispuse prin sentinţa civilă nr. 4740 din 21 aprilie
2016, unicul reprezentant legal al copilului este Y, cel care exercită exclusiv autoritatea
părintească a copilului, pârâta X nefiind reprezentant legal al copilului minor.
Curtea consideră că prima instanţă a omis a observa dispoziţiile art. 398 al. 2 din Codul
civil potrivit cărora, în cazul exercitării în mod exclusiv a autorităţii părinteşti de către unul
dintre părinţi, celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare
a copilului, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia. Totodată, din definiţia de la art. 4
lit. g din Legea nr. 272/2004 rezultă că reprezentantul legal al copilului este părintele sau
persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile şi obligaţiile părinteşti faţă de copil.
Atât timp cât părintele care nu exercită autoritatea părintească păstrează anumite drepturi
şi obligaţii în privinţa copilului, inclusiv cele prevăzute de art. 401 al. 1, art. 402 din Codul Civil,
iar în mod expres se prevede dreptul acestuia de a consimţi la adopţia copilului, este indubitabil
că acesta păstrează în continuare calitatea de reprezentant legal al copilului, drepturile sale fiind
restrânse, iar nu suprimate în totalitate.
Potrivit raţionamentului reţinut de prima instanţă, pârâta X ar fi scutită de îndeplinirea
obligaţiilor ce îi revin în calitate de părinte a copilului, în condiţiile în care aceasta păstrează
totuşi obligaţiile şi drepturile părinteşti în conformitate cu dispoziţiile arătate anterior.
Ca atare, se impune respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei X,
urmând a fi admisă acţiunea formulată de către reclamanta DGASPC Iaşi în contradictoriu şi cu
această pârâtă, pentru aceleaşi considerente care au stat la baza admiterii cererii în contradictoriu
cu tatăl copilului.

În considerarea prevederilor art. 67 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, instanța dispune
obligarea pârâtei X ca, pe durata aplicării măsurii de protecţie a minorei, să presteze lunar câte
douăzeci de ore de muncă, acţiuni sau lucrări de interes local pe raza administrativ teritorială în
care îşi are domiciliul sau reşedinţa.

27