Ministerul Educatiei si Cercetarii al Republicii Moldova

Universitatea de Studii Europene din Moldova

Facultatea de Drept

Lucru individual
Disciplina: Drept vamal
Tema: ,,Regimurile vamale”

A elaborat: Praporscic Carolina

studenta an. III, grupa 302, Drept/Zi

Conducator stiintific: Tabirta Adrian

Doctor in drept

Chisinau 2022
Cuprins:

1. Notiune de regimuri vamale si tipurile lor.

2. Regimurile vamale suspensive
3. Conditiile plasării mărfurilor în zona economică
liberă.
4. Magazinul duty free.
5. Reexportul şi reimportul

I. Notiune de regimuri vamale si tipurile lor

Regimul vamal reprezintă un ansamblu de norme de drept şi procedee vamale aplicarea şi
efectuarea cărora au drept scop determinarea statutului juridic al mărfurilor şi unităţilor de
transport implicate direct în trecerea peste frontiera vamală a ţării.

Regimurile vamale

(1) Sînt stabilite următoarele regimuri vamale:

1) regimuri vamale definitive:

a) import;

b) export;

2) regimuri vamale suspensive:

a) tranzit;

b) antrepozit vamal;

c) perfecţionare activă (cu suspendare);

d) transformare sub control vamal;

e) admitere temporară;

f) perfecţionare pasivă.

(2) În cadrul regimurilor specificate la alin.(1) se definesc regimurile vamale cu

impact economic:

a) antrepozit vamal;

b) perfecţionare activă;

c) transformare sub control vamal;

d) admitere temporară;

e) perfecţionare pasivă.

II. Dispoziţii comune regimurilor vamale suspensive

(1) Regimurile vamale suspensive sînt operaţiuni cu titlu temporar, ce au drept
efect suspendarea totală sau parţială de drepturile de import sau de export.

(2) Organele vamale autorizează plasarea mărfurilor sub un regim vamal

suspensiv numai dacă pot asigura supravegherea şi controlul acestui regim.
Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea regimului vamal suspensiv vor
fi suportate de titularul operaţiunii.

(3) Prin autorizaţia emisă, organul vamal fixează termenul şi condiţiile de derulare
şi încheiere a regimului vamal suspensiv. Termenul de încheiere a regimului vamal
suspensiv poate fi prelungit de către organul vamal care a autorizat regimul sau,
în caz de refuz, de către organul vamal ierarhic superior, la cererea scrisă
argumentată a titularului operaţiunii, depusă în cadrul termenului acordat iniţial.

(4) În vederea acordării unui regim vamal suspensiv, organele vamale vor solicita
constituirea unei garanţii pentru a se asigura de achitarea oricărei obligaţii ce
poate apărea. În aplicarea unui anumit regim vamal suspensiv pot fi prevăzute
dispoziţii speciale privind depunerea garanţiei sau exonerarea de datoria
garantării obligaţiei vamale.

(5) Regimurile vamale suspensive, cu excepţia tranzitului încheiat conform art.45,

se încheie prin plasarea sub o altă destinaţie vamală fie a mărfurilor iniţiale, fie a
produselor compensatoare sau transformate.

(6) Organul vamal dispune, din oficiu, încheierea regimului vamal suspensiv în
cazul cînd titularul operaţiunii nu soluţionează situaţia mărfurilor în termenul
aprobat.

III. Conditiile plasării mărfurilor în zona economică liberă

Zona liberă este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt
introduse şi utilizate fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de
politică economică, potrivit procedurii stabilite de prezentul cod şi de alte acte
normative, în cazul cînd legislaţia nu prevede altfel, iar mărfurile autohtone sînt
introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul vamal de
export.

Înfiinţarea zonei libere

Zona liberă se înfiinţează în conformitate cu L E G EA cu privire la zonele

economice libere

Nr.440-XV din 27.07.2001 //Monitorul Oficial al R.Moldova nr.108-109/834 din

06.09.2001. Zona liberă este creată, la propunerea Guvernului, printr-o lege,
adoptată de Parlament în corespundere cu prezenta lege, care va delimita în acest
scop o parte sau cîteva părţi ale teritoriului Republicii Moldova. În lege vor fi strict
determinate hotarele şi configuraţia zonei respective.

(2) Guvernul va elabora concepţia generală de creare şi dezvoltare a zonei libere.

(3) Iniţiatori ai creării zonelor libere pot fi autorităţile administraţiei publice

centrale şi locale, agenţii economici şi diverse organizaţii care vor prezenta
propunerile corespunzătoare.

(4) Propunerile privind crearea zonelor libere vor cuprinde:

a) scopurile creării, genurile activităţii de întreprinzător şi orientarea funcţională a

zonei libere;

b) studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere;

c) proiectul planului de amplasare a zonei libere, coordonat cu autorităţile

corespunzătoare ale administraţiei publice centrale şi locale.

(5) Studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere va conţine:

a) delimitarea hotarelor zonei;

b) caracteristica complexă a potenţialului social-economic al teritoriului, inclusiv

al infrastructurilor de producţie, comercială şi socială, precum şi a relaţiilor
economice cu pieţele internaţionale;
c) argumentarea posibilităţii de realizare a genurilor de activitate permise;

d) indicarea gradului de asigurare cu specialişti;

e) proiectul mecanismului economic de funcţionare;

f) fundamentarea etapelor şi termenelor de creare a zonei libere;

g) volumul investiţiilor necesare, evaluarea surselor şi a eficienţei acestora;

h) calculul fluxului preconizat de încasări valutare în zona liberă.

(6) Zonele libere pot fi create pe teritoriile neocupate de imobile, precum şi pe

baza unor întreprinderi, instituţii, organizaţii.

(7) Zonele libere nu pot fi create pe baza întreprinderilor de importanţă strategică

sau care desfăşoară sau pot desfăşura o activitate economică eficientă şi fără
crearea de asemenea zone.

(8) Pînă la adoptarea deciziei asupra propunerii de creare a zonei libere se

efectuează expertiza oportunităţii creării unei asemenea zone care este asigurată
de Ministerul Economiei în comun cu Agenţia Naţională pentru Protecţia
Concurenţei.

(9) La efectuarea expertizei se iau în considerare următorii factori:

a) costul aproximativ al creării şi întreţinerii zonei libere

b) avantajul pentru economia naţională de pe urma funcţionării unei asemenea

zone;

c) situaţia social-economică şi gradul de utilizare a forţei de muncă în regiunea

unde se preconizează crearea zonei libere;

d) apropierea zonei în cauză de alte zone libere;

e) numărul zonelor libere deja existente în ţară.

(10) Propunerea privind crearea zonei libere poate fi aprobată numai în cazul în
care expertiza va stabili că crearea acesteia va îmbunătăţi substanţial situaţia în
economia naţională şi că ameliorarea respectivă poate fi obţinută numai pe
această cale.
(11) În cazul în care propunerea privind crearea zonei libere va fi acceptată,
Ministerul Economiei va prezenta spre aprobare Guvernului proiectul legii
corespunzătoare.

(12) Zona liberă se consideră creată după intrarea în vigoare a legii

corespunzătoare.

(1) Pe teritoriul zonelor libere regimul vamal este asigurat de către serviciul vamal
al Departamentului Vamal a cărui activitate este coordonată sub aspect
organizatoric cu Administraţia.

(2) În termen de o lună de la data intrării în vigoare a legii cu privire la crearea

unei zone libere Departamentul Vamal va elabora regulamentul serviciului vamal
din zona respectivă, mecanismul şi modul de asigurare tehnică a funcţionării
acestuia, va înainta propuneri Guvernului privind numărul de personal şi
finanţarea activităţii serviciului în cauză.

(3) Pe teritoriul zonelor libere se stabileşte regimul de declarare obligatorie în

vamă a mărfurilor (serviciilor) introduse pe şi scoase de pe acest teritoriu.

(4) Pe teritoriul zonelor libere nu se aplică regimul de contingentare şi licenţiere la

importul şi exportul mărfurilor (serviciilor).

Autoturismele importate pe teritoriul zonei libere pentru necesităţile

Administraţiei şi rezidenţilor se impun conform legislaţiei.

Se interzice introducerea pe teritoriul zonelor libere a mărfurilor şi altor obiecte

în cazul în care comercializarea lor este interzisă de legislaţia Republicii Moldova
sau de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi
în cazul în care acestea:

a) prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte din zona liberă;

b) pun în pericol morala şi securitatea publică;

c) nu corespund normelor şi regulilor ecologice şi sanitaro-igienice prevăzute de

legislaţie;

d) nu corespund cerinţelor de calitate stabilite de legislaţie.

Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp.

Magazinul duty-free
Magazinul Duty Free Magazinul duty free este un regim vamal care constă în
comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală în locuri special amenajate,
amplasate în aeroporturi internaţionale şi la bordurile navelor aeriene. În
magazinele duty free mărfurile se vând numai persoanelor care pleacă în
străinătate şi au fost supuse controlului vamal, controlul actelor de identitate şi a
biletelor de călătorie. Mărfurile din aceste magazine se comercializează contra
valută străină. Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub
supraveghere vamală, fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă
legislaţia nu prevede altfel, în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturile
internaţionale sau la bordul aeronavelor, precum şi în locurile specificate la art.97
alin. (1). Dacă este cazul să facem referire la standardele europene cu privire la
magazinele duty free, atunci putem afirma, că în legislaţia comunitară un magazin
duty-free este privit drept o categorie deosebită a antrepozitului vamal, cu unele
particularităţi specifice. Drept tangenţe comune pot fi arătat faptul că mărfurile
străine se introduc fără achitarea drepturilor de import şi fără aplicare măsurilor
de politică economică și pot fi introduse şi mărfuri autohtone, dar cu condiţia că
sunt destinate exportului și durata aflării mărfurilor în antrepozitul respectiv nu
este limitată în timp și pe întreaga durata de aflare în antrepozit, mărfurile nu pot
fi supuse operaţiunilor care le schimbă starea cu excepţia operaţiunilor simple,
care nu provoacă schimbarea codului din nomenclatura de mărfuri la care se
clasifică. Mărfurile aflate în antrepozit pot fi revîndute altor persoane, chiar pe
timpul sejurului lor. Totodată, particularitatea de bază, care deosebeşte un
magazin duty free de un antrepozit vamal, este scopul său comercial. Magazinele
duty free se creează nu pentru depozitarea mărfurilor, ci pentru comercializarea
acestora. Deci putem afirma cu siguranță că un magazin Duty Free este acel loc
special amenajat atît pe sensul de întrare în țară, în zona stabilita pană la locurile
unde se aplică viza de întrare, cît și pe sensul de ieșire din țară, dupa locurile
stabilite pentru efectuarea controlului vamal acesta mai pot fi amplasate atît în
aeroporturi internaţionale în locuri special amenajate, situate în punctele de
control pentru trecerea frontierei de stat, la bordul aeronavelor sau la punctele
internaţiona-le de trecere a frontierei de stat, în care se vînd mărfuri cu
amănuntul provenite din import precum şi mărfuri autohtone, persoanelor care
călătoresc înspre o destinaţie internaţională.
(1) Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere
vamală, fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede
altfel, în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturile internaţionale sau la
bordul aeronavelor, precum şi în locurile specificate la art.97 alin.(1).

(2) Plasarea mărfurilor în magazinul duty-free se efectuează fără perceperea

drepturilor de import, dacă legislaţia nu prevede altfel.

(3) În magazinele duty-free, mărfurile se comercializează contra lei moldoveneşti

şi contra valută străină (în numerar şi în cecuri de călătorie), precum şi cu
utilizarea cardurilor bancare, exclusiv persoanelor care pleacă în străinătate şi au
trecut controlul vamal, controlul actelor de identitate şi al biletelor de călătorie.

Condiţiile plasării mărfurilor în magazinul duty-free

(1) În magazinul duty-free pot fi plasate orice mărfuri, cu excepţia celor prohibite
de a fi introduse şi scoase de pe teritoriul vamal, de a fi comercializate în
Republica Moldova, precum şi a altor mărfuri stabilite de legislaţie. Mărfurile a
căror comercializare în Republica Moldova este limitată pot fi vîndute în
magazinul duty-free, cu respectarea legislaţiei.

(2) Mărfurile se comercializează în magazinele duty-free amplasate în

aeroporturile internaţionale, precum şi la bordul navelor aeriene antrenate în
curse internaţionale, exclusiv pasagerilor care au fost supuşi controlului vamal în
conformitate cu art.93.

(3) Mărfurile autohtone livrate la magazinele duty-free pentru comercializare sînt

plasate sub regimul vamal de export.

Autorizaţia de activitate a magazinului duty-free

(1) Magazinul duty-free poate fi înfiinţat de persoana juridică care deţine

autorizaţia eliberată de Ministerul Economiei şi Comerţului cu acordul Serviciului
Vamal, precum şi autorizaţia Băncii Naţionale a Moldovei pentru comercializarea
mărfurilor contra valută străină.

(2) Termenul de valabilitate al autorizaţiei de activitate a magazinului duty-free

amplasat în aeroportul internaţional sau la bordul navei aeriene este de 5 ani.

(3) Autorizaţia de activitate poate fi anulată, retrasă sau suspendată de Ministerul

Economiei şi Comerţului în baza materialelor referitoare la încălcarea prevederilor
prezentului cod, prezentate de către organul vamal, precum şi în alte cazuri
prevăzute de legislaţie.

(4) Costul autorizaţiei de activitate se stabileşte în conformitate cu legislaţia.

Responsabilitatea pentru plata drepturilor de import şi de export

Responsabilitatea pentru plata drepturilor de import şi de export o poartă

titularul autorizaţiei de activitate a magazinului duty-free.

Magazinul duty-free pentru deservirea corpului diplomatic

(1) În scopul deservirii unor categorii de persoane străine, specificate la cap.VI din
prezentul cod, poate fi înfiinţat, în municipiul Chişinău, un magazin duty-free
pentru deservirea corpului diplomatic. Comercializarea mărfurilor în acest
magazin se va face pe baza carnetelor de identitate CD (corp diplomatic) eliberate
de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în cantităţi obişnuite
pentru comerţul cu amănuntul, destinate uzului personal şi familial, fără a fi
utilizate în scopul vînzării. Reprezentanţele străine pot cumpăra mărfuri şi în
cantităţi solicitate, pe bază de comenzi întocmite prealabil, cu avizul Ministerului
Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Modul de înfiinţare şi funcţionare a
magazinului duty-free şi modul de comercializare în el a mărfurilor sînt stabilite
de Guvern.

(2) Autorizaţia de înfiinţare a magazinului duty-free pentru deservirea corpului

diplomatic este eliberată de Ministerul Economiei şi Comerţului cu acordul
Serviciului Vamal şi cu avizul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene
privind necesitatea şi locul de amplasare a magazinului.

Reexportul

(1) Reexportul este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor străine
de pe teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export şi fără aplicarea
măsurilor de politică economică, în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte
normative.

(2) Pot fi reexportate şi mărfurile nevămuite, introduse pe teritoriul vamal.

Particularităţile reexportului
Legislaţia naţională, precum şi acordurile internaţionale la care Republica
Moldova este parte pot introduce condiţii suplimentare privind reexportul
mărfurilor.

Distrugerea

(1) Distrugerea este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor

străine sub supraveghere vamală, fără perceperea drepturilor de import şi fără
aplicarea măsurilor de politică economică.

(2) Distrugerea mărfurilor se face cu autorizaţia organului vamal, conform

procedurii stabilite de Serviciul Vamal. Nu se acordă autorizaţie în cazul în care
distrugerea mărfurilor ar putea aduce daune mediului, precum şi în alte cazuri
stabilite de legislaţie.

Concluzie:
In conformitate cu legislatia vamala a RM, un regim vamal reprezintă o
totalitatea a reglementărilor ce stabilesc statutul mărfurilor şi al
mijloacelor de transport în dependență de scopul de folosire a acestora
și de destinația acestora. Apariția regimurilor vamale a fost
condiționată de necesitatea stabilirii caracterului juridic a obiectelor ce
sunt introduse sau scoase de pe teritoriul unui stat. Reglementarea
juridică a acestora în mai multe categorii de regimuri care îi pot fi
aplicate acestora a dus la fapt ca unele bunuri să fie scutite de achitarea
taxei de import dacă aceasta urmează a fi doar transportate pe
teritoriul țării, fără a fi posibilă punerea acestora în circuitul civil.
Diferențierea dintre acestea este foarte mare, acordînd o posibilitate
persoanei fizice/juridice să decidă singur forma regimului juridic de care
acesta o necesită pentru bunurile sale. Cele mai des întîlnite regimuri
sunt cel de import și export, adică cele cu titlu permanent, însă necesită
a nu fi omise și celelalte regimuri. Prezența unei liste vaste de regimuri
vamale a dus la dezvoltarea comer țului pe plan internațional pe o
dezvolatare mai puternică însăși a economiei interne a statului, dar și a
bugetului acestuia.

Bibliografie:

1. „Drept Vamal Comunitar” Ianuș Erhan și Teodor Cârnaț, Editura „USM”

2. „Drept Vamal Note de Curs” Inna Pascalu și Veronica Bujor, Editura
„Universitatea de Studii Europene din Moldova” Chișinău 2013
3. www.drept.md
4. www.legis.md