III.

PRINCIPII GENERALE DE TRECERE A MĂRFURILOR ŞI

MIJLOACELOR DE TRANSPORT PESTE FRONTIERA VAMALĂ

1.Dispoziţii generale.
2.Principiile operaţiunilor.

1. Dispoziţii generale
Înainte de a trece la analiza fiecărui principiu în parte, este necesar să vedem ce înţelege
legea prin mărfuri şi mijloace de transport. Deasemenea, este necesară definirea
principiilor generale de trecere.
În conformitate cu alin.1 art.1 Cod Vamal mărfurile sunt orice bun mobil: obiecte şi
alte valori, inclusiv valori valutare, gaze naturale, energie electrică, energie termică, alt fel
de energie, precum şi mijloace de transport.
Această noţiune, nu vrea să spună că tuturor acestor categorii de mărfuri li se aplică
aceleaşi reguli de trecere. Totuşi, această normă stabileşte implicit că toate categoriile de
bunuri ce se includ în noţiunea de mărfuri nu vor putea face abstracţie de o serie de norme
invariabile, cum ar fi, spre exemplu, regula ce stabileşte obligativitatea declarării mărfurilor
la trecerea frontierei vamale.
Conform alin.4 art.1 Cod Vamal, prin mijloace de transport se înţelege orice mijloc de
transport folosit pentru transportul internaţional de pasageri şi mărfuri, inclusiv containere
şi alte instalaţii de transport.
Deasemenea, nici în acest caz nu trebuie să ne grăbim a trage concluzia că mărfurilor le
sunt aplicate alte reguli de trecere decît cele aplicabile mijloacelor de transport.
Diferenţierea a fost făcută de legiuitor pentru a înlesni înţelegerea normelor de drept vamal
dar nu pentru a arăta existenţa unor norme de trecere a mărfurilor distincte de normele ce se
aplică la trecerea mijloacelor de transport. O asemenea stare de lucru este invederată de
secţiunea a 3-a a capitolului al II-lea care stabileşte, cu mici excepţii, aceleaşi reguli de
trecere pentru mărfuri şi mijloace de transport.
Reeşind atât din concluziile ştiinţei juridice, cât şi din cele transpuse mai sus, putem
afirma că principiile de trecere a mărfurilor şi mijloacelor transport sunt acele reguli
cu caracter general care se aplică la trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport
peste frontiera vamală.
Ştiind că obiectul de reglementare a dreptului vamal îl reprezintă acele relaţii sociale ce
apar în procesul de trecere al mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală
putem spune că principiile de trecere a mărfurilor şi mijloacelor de transport sunt şi
principiile generale ale dreptului vamal.

2. Principiile operaţiunilor
Principiile de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală şi implicit, principiile generale
ale dreptului vamal al Republicii Moldova, sunt următoarele: egalitatea în drepturi;
libertatea circulaţiei mărfurilor; libertatea de alegere a regimului vamal; obligativitatea
declarării, vămuiriii şi a controlului mărfurilor şi mijloacelor de transport.
A. Egalitatea în drepturi. Conform art. 19 alin.1 toate persoanele beneficiază de
drepturi egale pentru a introduce şi a scoate din Republica Moldova mărfuri şi mijloace de
transport.
Ceea ce vrea să spună această regulă este că ori de câte ori două persoane se vor afla în
situaţii similare în momentul introducerii sau scoaterii din ţară a mărfurilor şi mijloacelor
de transport, acestora li se vor aplica aceleaşi reguli de trecere. O regulă contrară nu poate
să fie decît reprobabilă din punct de vedere constituţional.
B. Libertatea circulaţiei mărfurilor şi mijloacelor de transport. Acest principiu este
consacrat prin alin.2 art.19 Cod Vamal. Astfel, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul de a
introduce şi de a scoate din Republica Moldova mărfuri şi mijloace de transport şi nici nu
poate fi limitat în acest drept.
Excepţiile de la acest principiu pot fi stabilite doar prin lege. Ceea ce înseamnă că orice
restricţii în acest sens nesusţinute de un act normativ sunt ilegale.
Şi totuşi, simpla existenţă a actului normativ nu legitimează întotdeauna aplicarea
restricţiilor sau prohibiţiilor la introducerea şi scoaterea mărfurilor din ţară.
Astfel, anumite mărfuri şi mijloace de transport sunt prohibite de legislaţie de a fi
introduse sau scoase din Republica Moldova din considerente de securitate a statului, de
asigurare a ordinii publice şi morale, de protecţie a mediului înconjurător, a obiectelor de
artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologcă, de apărare a dreptului de proprietate
intelectuală, de protecţie a pieţii interne, de apărare a altor interese vitale ale Republicii
Moldova.
Unele interdicţii sunt stabilite chiar de Codul Vamal (alin.4 şi 5 art.20).
Astfel, alin.4 art.20 prescrie că introducerea şi /sau plasarea sub regimurile vamale de
import, de antrepozit vamal, sub destinaţia vamală zona liberă a autoturismelor şi a altor
autovehicule clasificate la poziţia tarifară 8703, a motoarelor şi a caroseriilor cu termenul
de exploatare de peste 10 ani este interzisă, cu excepţia cazurilor cînd acestea se introduc şi
/sau se plasează sub regimul vamal de import:
- în legătură cu stabilirea la loc de trai permanent în Republica Moldova;
- în legătură cu obţinerea lor prin moştenire;
- de către membrii personalului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi
de către membrii familiilor acestora, la revenirea în Republica Moldova după încheierea
misiunii, dacă aceste bunuri au fost procurate pentru uz persoanal în perioada aflării în
misiune.
Deasemenea, conform alin.5 al aceluiaşi articol, introducerea şi plasarea sub regimul
vamal de admitere temporară a autoturismelor şi a altor autovehicole clasificate la poziţia
tarifară 8703, a motoarelor şi a caroseriilor cu termenul de exploatare de peste 10 ani este
interzisă, cu excepţia cazurilor cînd acestea se introduc şi se plasează sub regimul vamal de
admitere temporară:
- de către misiunile diplomatice, oficiile consulare, organizaţiile internaţionale cu
statutul diplomatic, precum şi de către membrii personalului acestora ( şi membrii
familiilor lor) acreditaţi în Republica Moldova;
- de către persoanele fizice nerezidente pentru neccesităţi de serviciu sau pentru uz
personal cu respectarea următoarelor condiţii:
- persoanele nerezidente să fie proprietari ai acestor mijloace de transport,
- persoanele nerezidente să aibă şedere temporară în Republica Moldova, confirmată
prin actele respective;
- mijloacele de transport să se afle la evidenţă permanentă în alte state.
Mărfurile şi mijloacele de transport pentru care sunt stabilite prohibiţii la introducerea
sau scoaterea în /din Republica Moldova trebuie să fie scoase imediat din Republica
Moldova sau returnate în ţară dacă nu sunt supuse confiscării. Dacă însă acestă cerinţă nu
poate fi respectată ele sunt păstrate în depozitele provizorii pentru cel mult 3 zile.
Art.21 al Codului Vamal stabileşte condiţiile în care poate opera cea de-a doua excepţie
de la principiul libertăţii circulaţiei mărurilor şi mijloacelor de transport.
Astfel pot fi stabilite restricţii la introducerea şi la scoaterea din ţară a mărfurilor şi
mijloacelor de transport pentru îndeplinirea obligaţiilor internaţionale faţă de alte state,
pentru promovarea politicii economice, apărarea suveranităţii statului, pieţii interne şi în
alte scopuri, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, în conformitate cu acordurile
internaţionale la care este parte.
Toate cheltuielile ce decurg din prohibiţiile şi restricţiile cu privire la introducerea sau
scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală sunt suportate de
persoanele ce trec aceste mărfuri şi mijloace de transport, în măsura în care prohibiţiile şi
restricţiile sunt justificate.
Alte reguli care limitează principiul libertăţii circulaţiei mărfurilor şi mijloacelor de
transport sunt următoarele:
# Trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală este permisă
numai în locurile stabilite de organul vamal şi în orele lui de program, cu excepţia cazurilor
în care acesta din urmă consimte la altceva;
# Dispunerea de mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală şi
utilizarea lor au loc în dependenţă de regimul vamal ales.
Astfel, spre exemplu, cu mărfurile plasate în regimul vamal de tranzit se vor putea face
doar operaţiunile necesare tranzitării teritoriului vamal al Republicii Moldova.
# Mărfurile şi mijloacele de transport puse condiţionat în circulaţie pentru care au fost
stabilite facilităţi vamale pot fi utilizate numai în scopul în care au fost stabilite facilităţile.
Spre exemplu, mărfurile care au fost introduse în ţară pentru a fi prezentate la expoziţie
şi pentru care nu au fost achitate drepturile de import nu vor putea face obiectul unui
contract de înstrăinare.
Utilizarea mărfurilor pentru care au fost stabilite facilităţi în alte scopuri poate fi pemisă
numai de organul vamal cu condiţia plăţii drepturilor de import şi a îndeplinirii altor cerinţe
legale.
 C. Libertatea alegerii regimului vamal. Conform acestui principiu, persoana are
dreptul să aleagă oricând regimul vamal sau să renunţe la el indiferent de cantitatea, felul,
originea şi destinaţia mărfurilor şi mijloacelor de transport.
Atunci când analizăm acest principiu trebuie să ţinem cont de următoarele reguli:
- persoana poate alege doar între regimurile vamale recunoscute de legislaţia Republicii
Moldova;
- persoana este obligată să aleagă un regim vamal sub care vor fi plasate mărfurile şi
mijloacele de transport;
- persoana va putea alege şi renunţa oricănd la un regim vamal cu condiţia ca aceste
fapte să nu ducă la fraudarea legii.
Astfel, spre exemplu, nu se va putea renunţa la regimul vamal de import după ce s-a
dispus de mărfurile plasate sub acest regim.
IV. TARIFUL VAMAL.

1. Poziţii generale
2. Clasificarea tarifelor vamale.
3. Taxele vamale şi tipurile lor.
4. Impunerea - instrument al politicii vamale

Practica comerţului internaţional a consacrat tariful vamal ca principal instrument

pentru reglementare a schimburilor comerciale externe, potrivit intereselor economice
naţionale ale statelor. (11)
Dezideratul Republicii Moldova de a-şi integra economia în economia mondială a
impus adoptarea anumitor măsuri de ordin economic, precum şi crearea unei baze legale
necesare integrării.
Unul din paşii importanţi în această direcţie a fost adoptarea Legii cu privire la tariful
vamal.
Această lege stabileşte modul de formare şi de aplicare a tarifului vamal la mărfurile
introduse pe sau scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, regulile de supunere a acestora
taxelor vamale, precum şi metodele de determinare a valorii în vamă şi a ţării de origine a
mărfurilor.
 Conform alin.1 p.1 art.2 al legii, tariful vamal este un catalog care cuprinde
nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi
cuantumul taxei vamale la aceste mărfuri.
11..Carmen Mladen, op.cit., p.25.
Uneori în catalog sunt cuprinse în mod expres şi mărfurile scutite de impunere vamală la
importul lor pe teritoriul vamal al ţării respective.(12)
Pe lângă varianta legală, există numeroase definiţii doctrinare care, însă, nu diferă
esenţial una de alta. Astfel, într-una din definiţii (13) tariful vamal este privit ca un
ansamblu al taxelor de import şi export al fiecărui stat.
Într-o altă concepţie tariful vamal, reprezintă o listă a produselor care fac obiectul
importurilor, cu indicarea taxelor vamale pe produse.
Conform alin.2 art. al Legii cu privire la tariful vamal scopurile aplicării tarifului vamal
sunt:
- optimizarea structurii importului de mărfuri;
- echilibrarea importului şi exportului de mărfuri, protecţia producătorilor de
mărfuri autohtoni;
- crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei Republicii Moldova în
economia mondială.
Evident, aceasta nu este o prezentare exhaustivă a „impactelor” tarifului vamal asupra
economiei ţării, la acestea putînd fi atribuite şi majorarea veniturilor bugetare,
îmbunătăţirea climatului concurenţial etc.

2. Clasificarea tarifelor vamale

Tarifele vamale se pot clasifica (14) în:
- Tarif vamal cu o coloană, care cuprinde o singură listă de taxe vamale care se
aplică importurilor provenind din toate ţările. Acesta este foarte puţin răspândit (Mexic,
Bolivia, Panama etc.).
- Tarif vamal cu mai multe coloane, care prevede mai multe categorii de taxe, care
se aplică diferit faţă de ţara de unde provine marfa.
Tipul de tarif compus (cu mai multe coloane) conţine mai multe coloane:
 a) coloana taxelor generale, - se aplică ţărilor cărora nu li se acordă clauza naţiunii
celei mai favorizate;
b) coloana taxelor convenţionale, - se aplică produselor din ţările cărora li se acordă
cauza naţiunii celei mai favorizate.
În forma sa devenită clasică, clauza naţiunii celei mai favorizate se prezintă astfel:
„Orice avantaje, privilegii şi imunităţii acordate de către o parte contractantă pentru un
produs original din ţară sau având ca destinaţie teritoriul tuturor celorlalte părţi
contractante, vor fi extinse imediat şi necondiţionat asupra oricărui produs similar
originar din/sau având ca destinaţie teritoriul tuturor celorlalte părţi contractante.”
12. Ibedem.
13. Gh. Caraiani, op.cit., p.37-38.
14. Gh. Caraiani, Cornel Cazacu, Vămuirea mărfurilor de export-import, Ed.
Economică, Bucureşti, 1996, p. 34.
Această dispoziţie priveşte toate taxele vamale şi impunerile de orice natură percepute la import
sau export, sau cu ocazia importului sau exportului precum şi pe acelea care afectează
transferurile internaţionale de fonduri, efectuate cu prilejul plăţii importurilor sau exporturilor,
modul de percepere a acestor taxe şi impuneri, ansamblul reglementărilor şi al formalităţilor
aferente la importuri sau exporturi.
c) coloana taxelor preferenţiale – se aplică ţărilor în curs de dezvoltare ce se bucură de
un regim comercial mai favorabil decât cel aplicat ţărilor care beneficiază de clauza
naţiunii calei mai favorizate.
La instituirea acestor taxe preferenţiale s-a avut în vedere potenţialul economic mai
scăzut al ţărilor în curs de dezvoltare şi gradul lor redus de competitivitate.

3. Taxele vamale şi tipurile lor

Apariţia taxei vamale se împleteşte organic cu formarea şi conturarea statelor în
perioada de început a orânduirii sclavagiste. Apariţia taxelor vamale alături de un complex
sistem de impozite se justifica, iniţial, printr-un scop pur fiscal, ca sursă de venituri ale
aparatului de stat derivând din dreptul suveran al statului, fiind menite să aducă la
suportarea cheltuielilor bugetare determinate de exerciţiul funcţiilor statului. (15)1

1
15. Lucrarea citată în p.29.
 Ulterior datorită necesităţilor economice, taxa vamală se dezvoltă atât ca instrument de
protejare a peţii interne cât şi ca mijloc de stimulare a creşterii economice.
Astăzi, taxele vamale fac parte din cea mai răspândită şi cunoscută categorie de venituri
bugetare,(16)2 iar pentru Republica Moldova ele s-au dovedit a fi chiar cea mai importantă
sursă de venituri bugetare.
Din punctul de vedere al Legii cu privire la tariful vamal, taxa vamală reprezintă o plată
obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau scoaterea mărfurilor de
pe teritoriul vamal. (art.2 alin. 1 p.8)
Din cauza caracterului echivoc al taxei vamale, în literatura de specialitate nu există un
punct de vedere unanim în ceea ce priveşte natura juridică a acesteia.
Astfel, în una din opiniile exprimate în literatura de specialitate(17) 3, taxa vamală
reprezintă un impozit indirect perceput de către stat asupra mărfurilor în momentul trecerii
graniţelor vamale ale ţării respective.
Într-o altă difiniţie(18)4, aproape identică, taxa vamală este considerată un impozit
direct.
Lăsând soluţionarea aceste probleme pe seama „Dreptului Fiscal” vom menţiona că
Codul Vamal foloseşte pe lângă noţiunea de taxă vamală şi pe cele de drept de import şi
drept de export.
Spre deosebire de taxa vamală, drepturile de import şi export pot fi privite ca pe un
ansamblu de plăţi obligatorii, percepute de organele abilitate, necesare trecerii mărfurilor
peste frontiera vamală.
Deci, drepturile de import şi de export reprezintă suma impozitelor, achitarea căror
acordă dreptul de a introduce sau scoate mărfuri în/din teritoriul vamal al Republicii
Moldova (drepturi de trecere).
Conform prevederilor art. 117 Cod Vamal, drepturile de import şi respectiv de export
sunt:
a) taxa vamală; b) taxa pe valoarea adăugată; c) accizele; d) taxa pentru proceduri
vamale; e) taxa pentru eliberarea licenţei şi taxa pentru actualizarea valabilităţii licenţei; f)
taxa pentru participare la licitaţie vamală; g) alte sume prevăzute de legislaţie.

2
16.Ibedem, p. 36.
3
17.Carmen Mladen, op. cit., p.31.
4
18.Gh. Caraiani, Cornel Cazacu, op. cit., p. 36.
 Taxa vamală constituie un instrument important al politicii vamale care acţionează
asupra preţului mărfurilor importante în vederea reducerii importurilor şi eliminării, sau,
cel puţin reducerii, deficitului balanţei comerciale.(19)5
Obligaţia de a plăti taxele vamale este o obligaţie juridică prevăzută de normele juridice
în vigoare şi neîndeplinirea acestei obligaţiuni atrage executarea silită a plăţii taxelor
neachitate integral sau la termen legal.(20)6
Astfel, taxa vamală afectează în primul rând pe importator - care trebuie să verse la
autorităţile fiscale o sumă de bani corespunzătoare nivelului taxelor vamale, evidenţiată în
tariful vamal.
Importatorul trece însă taxa vamală asupra preţului de vânzare a produsului, astfel încât
ultimul care suportă taxa vamală este consumatorul.
Taxa vamală în vigoare într-o ţară nu este în toate cazurile trecută pe deplin asupra
produsului de import. Este posibil ca în practică impunerea fiscală să o suporte parţial
importatorul, sau să fie pe deplin suportată de exportator în funcţie de raportul dintre cerere
şi ofertă pe piaţă.(21) 7
În Republica Moldova se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:
- ad valorem, calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii;
- specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă.
- combinată (mixtă), care îmbină tipurile de taxe vamale,ad valorem şi specifică.
În scopul protejării peţii interne se poate aplica şi o taxă excepţională, care poate fi:
a) specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine la introducerea pe
teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau
pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
b) antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la
preţuri mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sunt
lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor
autohtoni de mărfuri identice sau similare;
c) compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la
producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect au fost utilizate subvenţii, dacă sunt

5
19. Ioan Condor, Silvia Cristea Condor, Drept vamal şi fiscal, Lumina Lex,Bucureşt . 2002, p.31
6
20. Carmen Mladen, op.cit., p.31.
7
21. Gh. Caraiani, Cornel Cazacu, op. cit., p. 37.
 lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor
autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea
în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare. (art. 4, Legea „Cu privire la tariful
vamal”).
În afară de această calificare, literatura de specialitate (22)8 cunoaşte şi alte clasificări:
În funcţie de obiectul impunerii:
 taxe vamale de import – sunt impozitele percepute de stat asupra mărfurilor
străine la intrarea lor într-o anumită ţară;
 taxe vamale de export – se percep asupra mărfurilor indigene la exportul lor în
străinătate;
 taxele vamale de tranzit – se percep asupra mărfurilor străine care trec pe teritoriul
vamal al ţării respective.
După scopul lor, taxele vamale sunt:
 fiscale – sunt taxele care se percep cu scopul de a aduce venituri statului;
 protecţioniste – care au ca principal scop crearea unei bariere pentru mărfurile
străine, bariere prin intermediul cărora se urmăreşte eliminarea concurenţei străine pe piaţa
ţării respective în înfăptuirea expansiunii pe pieţile externe;
 preferenţiale – care acordă preferinţă comerţului cu anumite ţări sau cu anumite
mărfuri;
 de retorsiune – care reprezintă răspunsul dat unui alt stat, care impune restricţiile
la importul de mărfuri dintr-un alt stat.
În funcţie de modul de stabilire:
 taxe vamale autonome – opozabile în mod general faţă de orice alt stat străin,
fixate prin hotărârea autonomă a statului respectiv.
 taxe vamale convenţionale – valabile numai faţă de statul cu al cărui
consimţământ au fost fixate.

4. Impunerea - instrument al politicii vamale

8
22. A se vedea: Carmen Mladen, op. cit., p. 33-35; Ioan Condor, Silvia Cristea Condor, op. cit., p. 10-11;
Gh. Caraiani, Cornel Cazacu, op. cit., p. 41-43; Gh. Caraiani, Manual pentru experţi şi declaraţii vamali,
Lumina Lex, Bucureşti, 2001, p.16.
 La nivel de dezvoltare a legislaţiei actuale în domeniul vamal, raportul juridic de drept
vamal este integrat în cadrul general al taxelor şi impozitelor, (32) 2222 adică al raportului
de impunere.
Prin impunere se înţelege ansamblul actelor şi operaţiunilor prin care se stabilesc
impozitele.
Impunerea vamală în cadrul întregii activităţi vamale, presupune adoptarea de către stat,
prin intermediul organelor sale, a unor măsuri fiscale prin care se doreşte a obţine venituri
bugetare, protecţia anumitor ramuri sau subramuri a economiei naţionale, precum şi
extinderea relaţiilor economice internaţionale.
Prin adoptarea de către stat a unei politici vamale adecvate, politică a cărei eficacitate
depinde în mare parte de expunere, statul poate:
Să influenţeze creşterea treptată a economiei naţionale;
Să protejeze piaţa internă prin intermediul unor aşa măsuri ca ridicarea nivelului
taxelor vamale pentru unele grupuri de măsuri şi prin micşorarea altora. Prin protejarea
pieţii interne trebuie să înţelegen nu numai protejarea producătorului autohton, dar şi
protejarea consumatorului, care uneori poate fi în detrimentul celor dintîi.
Să limiteze activitatea monopolitică a unor comercianţi, prin intermediul unor tarife
micşorate la produsele sau materia primă care face obiectul de activitate al acestora.
Să influenţeze asupra cererii şi ofertei.
Să stabilească un climat concurenţial sănătos.
În legătură cu cele menţionate anterior, s-a recunoscut unanim că impunerea vamală
îndeplineşte următoarele funcţii de bază:
- funcţia fiscală – prin intermediul căreea se acumulează venituri pentru bugetul de
stat;
- funcţia economică, care este un mecanism eficient de control asupra circulaţiei
mărfurilor şi serviciilor;
- funcţia protecţionistă, prin intermediul căreia se ocroteşte producătorul intern şi
consumatorii. Aici, ar mai fi de menţionat că foarte multe state, inclusiv Republica
Moldova practică o politică vamală preferenţială cu caracter tarifar, aceasta constînd în

22
23. Carmen Madlen, Dr. Vamal, Ed. Economică, Bucureşti 2000, p. 31.
 reducerea sau eliminarea taxelor vamale la unele mărfuri de import, această politică
bazându-se de regulă pe principiul reciprocităţii.
Trebuie remarcat că o asemenea politică are atât adepţi cât şi adversari.În acest sens
vom menţiona doar că această politică nu are un efect absolut. Astfel încât mărirea
veniturilor bugetare prin intermediul măririi volumului de importuri poate stîrni valuri de
protest din partea producătorilor interni.
În acelaşi timp preţul produselor finite se va micşora, ceea ce avantajează, evident,
consumatorii, însă, totodată poate avea impact asupra calităţii acestor produse.
O particularitate a obligaţiei fiscale vamale este aceea că obiectivul acestui tip de
impunere îl formează doar mărfurile trecute peste frontiera vamală de către persoanele
fizice şi juridice. Stabilirea acestui obiect se face prin intermediul declaraţiei vamale în
detaliu, care este actul juridic prin care sunt furnizate informaţiile necesare realizării
obligaţiilor fiscale.
Subiecţii impunerii vamale sunt persoanele fizice şi juridice care introduc sau scot
mărfuri în şi din Republica Moldova.

Regulamentul privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera

vamală
a Republicii Moldova de către persoane fizice
             I. Controlul vamal

            1.Bunurile trecute de către persoane fizice peste frontiera vamală a Republicii Moldova
sînt supuse controlului vamal. Excepţiile de la această regulă sînt stabilite de legislaţia în
vigoare.

            2. În timpul efectuării controlului vamal se interzice pricinuirea daunelor persoanei,

precum şi bunurilor acesteia trecute peste frontiera vamală. Pentru efectuarea controlului vamal
pot fi folosite mijloace tehnice de control, care nu prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea
oamenilor, animalelor, plantelor şi care nu deteriorează obiectele supuse controlului.

            3. Controlul vamal al bunurilor trecute de către persoane fizice peste frontiera vamală se
efectuează de către colaboratorul vamal în atribuţia căruia intră exercitarea acestui control.
            4. Controlul vamal al bunurilor trecute de către persoane fizice peste frontiera vamală
începe cu stabilirea scopului trecerii acestor bunuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova,
luîndu-se ca bază paşapoartele, vizele şi alte documente de identitate ale persoanelor,
documentele asupra bunurilor trecute peste frontiera vamală, precum şi lămuririle persoanelor.

            5. Despre cazurile apariţiei situaţiilor de conflict în timpul efectuării controlului vamal al
bunurilor trecute de către persoane fizice peste frontiera vamală a Republicii Moldova se
întocmeşte un raport către şeful biroului vamal.

            6. În timpul efectuării controlului vamal deschiderea şi împachetarea bagajelor care

conţin bunuri se efectuează la indicaţia colaboratorului vamal de către persoanele ce traversează
frontiera vamală a Republicii Moldova.

            7. Controlul vamal al bunurilor trecute de către persoane fizice peste frontiera vamală, al
bunurilor introduse/scoase în/din Republica Moldova prin poşta internaţională sau drept bagaj
neînsoţit se bazează pe principiul de selectivitate şi se limitează doar la acele forme de control
vamal care sunt suficiente pentru a asigura respectarea legislaţiei vamale.

            Controlul vamal se efectuează în baza sistemului de administrare a riscurilor.

            Nivelul controlului vamal bazat pe analiza riscurilor se determină prin sistemul
coridorului ales, care poate fi,,verde” sau ,,roşu”.

            Bunurile selectate pe coridorul verde se supun controlului vamal selectiv.

            Bunurile selectate pe coridorul roşu sunt supuse controlului vamal în mod obligatoriu.

            În baza administrării riscurilor, bunurile selectate pe coridorul verde pot fi supuse tuturor
formele de control vamal permise de legislaţie.

            În procesul efectuării controlului vamal trebuie să se excludă accesul persoanelor

neautorizate la bunurile respective.

            În timpul efectuării controlului vamal se folosesc forme de control suficiente pentru
asigurarea respectării legislaţiei Republicii Moldova şi a acordurilor internaţionale la care
aceasta este parte”;
            8. Controlul corporal, ca forma exclusivă a controlului vamal, se efectuează în strictă
conformitate cu prevederile Codului vamal şi altor acte normative.

            9. Instituţia vamală este în drept de a efectua controlul vamal repetat al bunurilor trecute
peste frontiera vamală şi după punerea acestora în circulaţie liberă.

            10. Persoanele fizice care trec bunuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova sînt
obligate:

            1) să se oprească în locurile de control vamal, să intre şi să părăsească locul de control

vamal numai cu autorizarea colaboratorului vamal;

            2) să prezinte la cererea organului vamal bunurile transportate;

            3) să prezinte organului vamal documentele şi informaţiile suplimentare necesare

vămuirii;

            4) să plătească obligaţiile vamale, în cazurile prevăzute de legislaţie;

            5) să efectueze alte cerinţe legale ale autorităţilor vamale.

            2. În timpul efectuării controlului vamal se interzice pricinuirea daunelor persoanei,

precum şi bunurilor acesteia trecute peste frontiera vamală. Pentru efectuarea controlului vamal
pot fi folosite mijloace tehnice de control, care nu prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea
oamenilor, animalelor, plantelor şi care nu deteriorează obiectele supuse controlului.

            II. Declararea verbală

            11. Persoanele fizice care trec bunuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova au
dreptul de a declara verbal organului vamal următoarele bunuri:

            1) obiecte de uz personal, precum şi mărfuri indicate în anexa la Legea nr. 1569-XV din
20 decembrie 2002 "Cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova de către persoane fizice" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002,
nr. 185-189, art.1416), în continuare - Legea;

            2) bunuri, introduse în ţară, altele decît cele prevăzute la alineatul 1), a căror valoare nu 
depăşeşte suma de 300 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;
            3) mărfurile ce se scot din ţară a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 1000 euro şi
care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;

            4) bijuteriile din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de
valoarea lor) cu condiţia că bijuteriile menţionate nu sînt omogene.

            12. Pentru bunurile declarate verbal nu se cere prezentarea documentelor justificative, cu
excepţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

            13. La cerinţa colaboratorului vamal persoana care trece bunuri în cantităţi mai mari decît
cele prevăzute în cazurile nominalizate în punctele 11, 12 este obligată să depună declaraţie în
scris.

            III. Declararea scrisă

            14. La cerinţa colaboratorului vamal sau la decizia persoanei, care trece bunuri peste
frontiera vamală, acestea sînt declarate organului vamal în scris.

            Sînt supuse obligatoriu declarării în scris:

            1) valorile valutare specificate în art. 31 alin. (2) al Legii;

            2) armele, cartuşele, materialele explozive sau derivatele lor;

            3) substanţele narcotice şi psihotrope;

            4) obiectele de artă şi anticariat;

            5) substanţele radioactive;

            6) substanţele otrăvitoare, cu efect puternic;

            7) obiecte ale florei şi faunei, părţile/derivatele lor sau produsele obţinute din ele;

            8) mărfurile admise /scoase temporar;

            9) mijloacele de transport (plasate în regimurile vamale de import, de admitere temporară

sau de tranzit).

            Bunurile introduse/scoase în/din Republica Moldova prin poşta internaţională sau drept
bagaj neînsoţit se declară în scris conform modului stabilit.
            15. Alegerea coridorului "roşu" de trecere înseamnă intenţia persoanei care trece bunuri
peste frontiera vamală de a le declara în scris.

            16. Declaraţia vamală se completează de către persoane fizice rezidente sau nerezidente,
care au atins vîrsta de 16 ani. Depunerea declaraţiei vamale pentru bunurile persoanelor, care nu
au atins această vîrstă, se efectuează de către persoanele care le însoţesc.

            17. Declaraţia vamală trebuie să fie întocmită în limba de stat sau într-o altă limbă de
circulaţie internaţională. Declaraţia vamală se întocmeşte într-un singur exemplar pe un formular
tipizat DV-6 (anexa nr.2).

            Declaraţia vamală se completează cu respectarea normelor de completare a declaraţiei

vamale DV-6 (anexa nr.3).    

            18. La introducerea bunurilor (inclusiv prin intermediul bagajelor neînsoţite) în teritoriul
vamal al Republicii Moldova declaraţia vamală se depune organului vamal de frontieră.

             La scoaterea bunurilor (inclusiv prin intermediul bagajelor neînsoţite) din teritoriul
vamal al Republicii Moldova persoanele fizice pot depune declaraţia vamală atît organului vamal
din interiorul ţării (în orele de program), cît şi la organele vamale de frontieră.

            19. Pentru ca o declaraţie vamală să fie acceptată aceasta trebuie să corespundă
următoarelor cerinţe:

            1) să fie întocmită conform cerinţelor indicate în p. 17;

            2) bunurile trebuie să fie prezentate pentru control organului vamal respectiv. Se
consideră ca prezentate bunurile

            aflate în locul stabilit de organele vamale;

            3) concomitent cu depunerea declaraţiei vamale sînt prezentate documentele necesare;

            4) organul vamal trebuie să fie abilitat pentru efectuarea operaţiunii solicitate.

            20. Acceptarea declaraţiei vamale se efectuează prin aplicarea ştampilei personale a
colaboratorului vamal împuternicit.
             21. La transportarea peste frontiera vamală a bunurilor sub destinaţiile vamale: admitere
temporară, export temporar sau tranzit declaraţia validată de către colaboratorul vamal se
eliberează persoanei fizice pentru trecerea liberă a acestora conform legislaţiei în vigoare.

            22. Datele şi informaţiile, indicate în declaraţia vamală a persoanei fizice cu autorizarea
organului vamal competent, pot fi rectificate şi completate.

            Rectificările şi completările informaţiei ce se conţine în declaraţia vamală pot fi efectuate

numai pînă la:

            1) acceptarea declaraţiei vamale;

            2) începutul controlului vamal al bunurilor şi persoanei fizice;

            3) stabilirea de către autorităţile vamale a contravenţiei vamale sau altor încălcări ale
regulilor vamale.

            Rectificările se efectuează de declarant prin tăierea cu o linie a datelor greşite şi

înscrierea datelor corecte. Completările se efectuează prin adăugirea informaţiilor necesare în
declaraţia vamală. Orice rectificări, completări sau schimbări în declaraţia vamală sînt validate
de către colaboratorul vamal prin aplicarea ştampilei personale în locul efectuării modificării sau
completării.

            IV. Calculul şi plata obligaţiilor vamale

            23. În cazul în care persoanele fizice declară bunuri pentru trecerea cărora legislaţia în
vigoare prevede plata obligaţiilor vamale, organul vamal efectuează calculul şi verifică plata
acestora.

            Persoanele fizice care nu practică activitatea de întreprinzător plătesc obligaţiile vamale
la momentul traversării frontierei vamale.

            24. Calcularea obligaţiilor vamale, cu aplicarea codurilor adiţionale ale facilităţilor

acordate după caz şi perfectarea formularulu i tipizat TV- 14 (anexa nr .4). se efectue a ză
conform modului stabilit (anexa nr.5).

            25. Persoanele fizice au dreptul să treacă peste frontiera vamală bunurile limitate spre
introducere/scoatere în/din teritoriul Republicii Moldova numai în modul şi condiţiile prevăzute
de legislaţia în vigoare. În cazul în care persoana fizică care trece frontiera vamală are asupra sa
bunuri limitate spre trecere, acestea se predau spre păstrare organului vamal.

            Pentru bunurile predate în aceste condiţii se eliberează formularul tipizat TV-20 conform
modului stabilit (anexa

            nr. 7).

            Bunurile predate spre păstrare organului vamal nu se plasează sub nici o destinaţie
vamală. Modul şi termenul de păstrare a acestor bunuri este stabilit de legislaţia în vigoare.

            26. Controlul vamal al bagajelor neînsoţite se efectuează numai în prezenţa unui
reprezentat împuternicit legal al posesorului bagajului. Trecerea acestora peste frontiera vamală
fără reprezentatul legal al posesorului nu se admite.

            Reprezentantul posesorului bagajului neînsoţit poate fi oricare persoană fizică cu

capacitatea juridică deplină şi care dispune de actul, ce confirmă dreptul său de a reprezenta acest
bagaj.

            27.Pentru valută străină, precum şi pentru hîrtiile de valoare, metalele preţioase, pietrele
scumpe şi articolele de bijuterie din metale preţioase şi din pietre scumpe, introduse cu depăşirea
normelor stabilite de legislaţia în vigoare şi declarate în scris, persoanei fizice i se eliberează
formularul tipizat TV-28 (anexa nr. 6).

            28.Introducerea/scoaterea mijloacelor de transport în/din Republica Moldova este

reglementată de prevederile art. 20, 1841 ale Codului vamal nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000
(republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediţie specială); art. 6 (4), art. 10
ale Legii, punctele 12,13,14,15 ale " Regulamentului cu privire la modul de introducere şi
scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de persoane fizice" (Hotărîrea Guvernului nr. 1185
din 30 septembrie 2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

            2003, nr. 211-214, art. 1234) şi altor acte normative.

            Pentru mijloacele de transport importate se eliberează adeverinţa TV-25, pentru cele
admise temporar - autorizaţia TV-26 (anexa nr.8, 9).
            29.Transportarea sicrielor cu corpurile sau osemintele persoanelor decedate peste
frontiera vamală se realizează în conformitate cu prevederile "Acordului cu privire la transferul
corpurilor persoanelor decedate", încheiat la Strasbourg la 26 octombrie 1973 şi ratificat de
Republica Moldova prin Legea 1451 - XV din 8 noiembrie 2002 (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2002, nr. 161, art.1258). Transportarea peste frontiera vamală a urnelor cu cenuşa
corpurilor persoanelor decedate se va efectua în condiţii similare cu cele ale transportării
sicrielor.

            În cazul scoaterii din Republica Moldova a sicrielor cu corpurile sau osemintele
persoanelor decedate este necesar de prezentat "Permisul mortuar", eliberat de către Ministerul
Sănătăţii.

            În cazul introducerii în Republica Moldova a sicrielor cu corpurile sau osemintele

persoanelor decedate este necesar de prezentat organului vamal "Permisul mortuar" sau
certificatul care confirmă decesul şi lipsa în sicrie (urne) a altor obiecte.

             Corpurile persoanelor decedate trebuie să se afle în sicrie metalice ermetic închise,
împachetate în cutii de lemn. Sicriele cu corpurile sau osemintele persoanelor decedate, a urnelor
cu cenuşa persoanelor decedate trebuie să fie sigilate de

            instituţiile emitente ale actelor corespunzătoare.

            30. În cazul transportării peste frontiera vamală a animalelor vii, produselor în stare
proaspătă, a plantelor şi materialului săditor, care sînt supuse controlului obligatoriu veterinar
sau fitosanitar se prezintă organului vamal autorizaţiile corespunzătoare.

            La introducerea/scoaterea sau tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova a plantelor şi/sau

animalelor din flora şi fauna sălbatică, a părţilor/derivatelor acestora sau produselor din ele se
prezintă Acordul de mediu pentru import/export sau alt document, eliberat de către organele
responsabile din statul importator/exportator, care confirmă legalitatea operaţiunii iar pentru
speciile de plante sau animale, reglementate de Convenţia privind comerţul internaţional cu
specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES), Washington, 3 martie 1973, la
care Republica Moldova este parte (Legea nr. 1246-XIV din 28 septembrie 2000 (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 133-136 art.949), se prezintă Permisul/Certificatul
CITES, eliberat de către organul de gestiune CITES al statului exportator/importator. În
conformitate cu art.2 al Legii nr.1246-XIV din 28 septembrie 2000, în calitate de organ de
gestiune CITES în Republica Moldova este desemnat Ministerul Ecologiei şi Resurselor
Naturale.

            31.Introducerea/scoaterea armelor de foc şi muniţiilor aferente este reglementată de

prevederile legislaţiei în vigoare.

       32.La revenirea în Republica Moldova, în legătură cu încheierea misiunii a membrilor

personalului misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, precum şi a membrilor familiilor lor,
introducerea în ţară, cu scutire de plata drepturilor de import şi altor plăţi stabilite la import de
legislaţia fiscală şi vamală, a bunurilor procurate pentru uz personal în perioada aflării lor în
misiune, va fi efectuată cu prezentarea organului vamal a următoarelor documente:

a) copiile ordinelor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene de transfer/angajare în

misiune diplomatică/consulară şi rechemare/eliberare din misiune diplomatică/consulară,
autentificate cu ştampila umedă a instituţiei vizate;

b) lista bunurilor personale destinate introducerii în ţară, semnată de membrul personalului

misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare respectiv.”

33. În legătură cu stabilirea la loc de trai permanent în Republica Moldova la importul bunurilor
care fac obiectul scutirii de la plata drepturilor de import, urmează să fie prezentate organului
vamal următoarele documente:

a) confirmare de repatriere, sau permis de şedere permanentă eliberată de Biroul Migraţie şi Azil
al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova;

b)  lista bunurilor personale destinate introducerii în ţară, semnată de persoana fizică respectivă”.