MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA

DEPARTAMENTUL DREPT

Referat
Tema: ,,Condițiile actului juridic,,

A efectuat : studentul grupei DP-1905, Moraru Nicolae

A verificat: Cristian Mocanu

Chișinău 2020

CUPRINS:
1. Capacitatea de a incheia actul juridic civil
2. Consimtamantul
3. Obiectul actului juridic
4. Cauza
Conditiile actului juridic

Conditiile actului juridic sunt elementele care alcatuiesc acest act. În functie de aspectul la care
se refera distingem:

- Conditii de fond - cele care privesc continutul actului juridic civil.

- Conditii de forma - cele care se refera la exteriorizarea vointei.

In functie de obligativitatea sau neobligativitatea lor, aceste conditii se impart in :

- esentiale - cele cerute pentru valabilitatea actului

- neesentiale - intamplatoare, cele care pot fi prezente ori pot lipsi fara sa puna in discutie
valabilitatea actului.

Conditiile de font, esentiale ale actului juridic sunt prevazute  de Codul civil, care dispune:

1) capacitatea de a contracta

2) consimtamantul valabil al partii ce se obligă

3) un obiect determinat

4) o cauza licita.

1. Capacitatea de a incheia actul juridic civil

Definitie :

Capacitatea de a incheia actul juridic civil “reprezinta acea conditie de fond si esentiala care

consta in aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile
prin incheierea actelor de drept civil.”.

 Aceasta reprezinta o parte a capacitatii de folosinta a persoanei fizice.

- In legatura cu aceasta conditie de fond este de retinut - ca principiul sau regula este capacitatea
de a face actul juridic civil, exceptia fiind incapacitatea.

Acest principiu presupune ca “Nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta si nici lipsit
in tot sau in parte, de capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si in conditiile stabilite de lege”.

 Capacitatea este o stare de drept - de jure (asa cum o vede legea (Belein), iar discernamantul
este o stare de fapt.
2. Consimtamantul

Stim ca actul juridic civil este manifestarea de vointa cu intentia de a produce efecte juridice.

Sub aspect juridic, vointa este complexa, in structura sa intrand: consimtamantul si cauza sau
scopul.

Principiile vointei juridice in dreptul civil

Codul civil consacra doua principii care carmuiesc vointa juridica:

- principiul libertatii actelor juridice civile numit si principiul autonomiei de vointa;

- principiul vointei reale (principiul vointei interne).

Principiul libertatii actelor juridice - poate fi exprimat astfel (Belein)

- subiectele de drept civil sunt libere sa incheie ori nu un act juridic civil

- partile sunt libere sa stabileasca, continutul (clauzele) actului juridic civil;

- partile sunt libere, prin acordul lor, sa modifice, ori sa puna capat actului juridic civil pe care l-
au incheiat.

Limitele principiului libertatii actelor juridice civile sunt:

a) ordinea publica (norme care reglementeazaordinea economica, sociala si politica de stat)

b) morala (bunele moravuri)

c) normele imperative (de lacare nu se poate deroga).

Principiul vointei reale (interne)

In solutionarea acestei probleme exista doua conceptii:

- conceptia subiectiva - care da prioritate vointei interne, reale

- conceptie obiectiva - prefera vointa declarata exteriorizata.

 Definitia consimtamantului

Consimtamantul reprezinta hotararea de a incheia un act juridic civil manifestata in exterior.

Conditiile de valabilitate a consimtamantului

1. Sa provina de la o persoana cu discernamant

2. sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice

3. sa fie exteriorizat

4. sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant.

1. Consimtamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant

Aceasta conditie decurge din caracterul constient al actului juridic civil .Persoana fizica cu
deplinatate capacitate cu exercitiu este prezumata ca are discernamant juridic necesar pentru a
incheia acte juridice civile. Persoana lipsita de capacitate de exercitiu (minorul sub 14 ani su cel
pus sub interdictie judecatoreasca, este prezumata a nu avea discernamant. Minorul intre 14 su
18 ani are discernamantul juridic in curs de formare. Pentru persoana juridica nu se pune
probleme deoarece reprezentantul ei este, o persoana fizica cu deplina capacitate de exercitiu. In
afara de incapacitatile legale - cazuri in care legea prezuma persoana ca lipsita de discernamant
exista si cazuri de incapacitati naturale - in care se gasesc persoane capabile dupa lege, in drept
capabile cudiscernamant), iar in fapt persoana lipsita temporar de discernamant, exemplu: betie,
hipnoza, somnambulism, manie puternica.

2. Consimtamantul trebuie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice- aceasta decurge

din esenta actului juridic civil.

Aceasta conditie nu este indeplinita cand:

- manifestarea de vointa a fost facuta in gluma, prietenie, curtoazie;

- cand s-a facut sub conditie pur potestativa “din partea celui care se obliga” “ma oblig daca
vreau”;

 - cand manifestarea de vointa este prea vaga

-cand manifestarea de vointa s-a facut cu o rezerva mintala.

3. Consimtamantul trebuie sa fie exteriorizat

Principiul aplicabil exteriorizarii consimtamantului este acela al consensualismului, care

inseamna ca partile sant libere sa aleaga forma de exteriorizare al vointei lor. Manifestarea de
vointa poate fi exteriorizata intr-o forma expresa sau tacita.

 Modalitatile de exteriorizare a consimtamantului sunt : in scris, verbal prin gesturi ori fapte
concludente, neechivoce.I n principiu in dreptul civil tacerea nu valoreaza consimtamant
exteriorizat. Prin exceptie, tacerea valoreaza consimtamant:

a. cand legea prevede expres aceasta

b. cand, prin vointa expresa a partilor, se atribuie o anumita semnificatie juridica tacerii
c. cind tacerea are valore de consimtamant potrivit obiceiului.

4. Consimtamantul trebuie sa nu fie alterat printr-un viciu de consimtamant

Sunt vicii de consimtamant : eroarea, dolul (viclenia), violenta si leziunea.

- Eroarea

Definitie:

Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civil

Clasificare

- Dupa criteriul consecintelor care intervin, eroarea este de trei feluri:

1. eroarea obstacol (distructiva de vointa) este cea mai grava forma a erorii - fiind si ea de
doua feluri:

a) asupra naturii actului juridic (o parte crede ca incheie un anumit act juridic, iar cealalta parte,
aregresita credinta ca incheie alt act juridic)

b) asupra identitatii obiectului -; (o parte crede ca trateaza cu privire la un anumit bun pe cand
cealalta parte are in vedere alt bun) .

2 - eroarea viciu de consimtamant - este falsa reprezentare a realitatii ce cade- fie asupra
calitatilor substantiale ale obiectului actului

- fie asupra persoanei contractante

3 - eroarea indiferenta - este falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante care nu
afecteaza valabilitatea actului. In cazul erorii obstacol - sanctiunea ce intervine este nulitatea
absoluta pentru ca nu s-a format acordul de vointa. In cazul erorii viciu de consimtamant (in
ambele forme) - sanctiunea este nulitate relativa. Pentru cazul de eroare indiferenta - sanctiunea
este diminuarea valorica a prestatiei, fara nici o consecinta juridica.

Dupa criteriul naturii realitatii fals reprezentata, intalnim:

- eroare de fapt - este valoarea de o reprezentare falsa a unei situatii faptice la incheierea actului
juridic(obiectul actului, valoarea etc);

- eroarea de drept - pentru care se formuleaza opinia atat a neadmiterii cat si a admiterii acesteia
ca viciu de consimtamant. Eroarea de drept este reprezentarea falsa a existentei ori
consimtamantului unei normede drept civil.
Conditiile cerute pentru ca eroarea sa fie viciu de consimtamant se cer intrunite doua conditii
cumulative:

1. elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fost hotarator, determinant pentru

incheierea actului, astfel incat, daca ar fi fost cunoscuta realitatea, actul nu s-ar fi incheiat.

2. in cazul actelor bilaterale, cu titlu oneros, este necesar ca si contractantul sa fi stiut sau sa fi
trebuit sa stie ca elementul asupra caruia cade falsa reprezentare a realitatii este determinant. In
actele bilaterale, nu e necesar ca fiecare parte sa se gaseasca in eroare

- Dolul sau viclenia- Def.

- Este viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persone, prin mijloace
viclene sau dolosive, pentru a o determina sa incheie un act juridic

- Dolul este o eroare provocata. Dupa consecintele pe care le are, ori nu, asupra valabilitatii
actului juridic, distingem:

- dolul principal - care este dolul ce cade asupra unor elemente importante la incheierea actului
si careatrage anularea actului.

 - dolul incident (sau secundar), cade asupra unor imprejurari nedeterminante pentru

incheierea actului juridic, si care nu atrage nevalabilitatea actului.

Elementele dolului

1. un element material, obiectiv - ce consta in utilizarea de mijloace viclene pentru a induce in

eroare,siretenii, manopere dolosive)

2. un element subiectiv , intentional, ce consta in intentia de a induce in eroare o persoana, pentru

adetermina sa incheie un act juridic.

Conditii

Dolul trebuie sa indeplineasca, conditiile:

- sa fie determinant pentru incheierea actului juridic

- sa provina de la cealalta parte.

De retinut, insa, ca aria elementelor determinante, pentru dol, este mai intinsa decat la eroare
unde trebuie sa fie vorba ori de calitatile substantiale ale obiectului ori de “calitatile persoanei”
contractante.
 In doctrina se admite in legatura cu conditile si urmatoarele doua situatii:

1. dolul sa provina de la un tert, iar cocontractantul are cunostinta de aceasta imprejurare (un fel
decomplicitate la dol)

2. dolul sa provina de la reprezentantul (exemplu mandatarul acestuia) cocontractantului.

Dovada dolului

Potrivit Codul civil “Dolul nu se presupune” ceea ce inseamna ca persoana care-l invoca trebuie
sa-l dovedeasca. Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba inclusiv
martori sau prezumtii simple

-.Violenta

Este un viciu de consimtamant ce consta in amenintarea unei persoane cu un rau care ii produce
o temerece o determina sa incheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.

Clasificare:

Dupa natura raului cu care se ameninta, distingem intre

 Violenta fizica – vis- cand amenintarea priveste integritatea fizica sau bunurile persoanei:
 Violenta morala – metus – cand amenintarea se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele
persoanei.

Dupa caracterul amenintarii, deosebim intre;

- Amenintarea legitima, justa, care nu este viciu de consimtamant (creditorul il ameninta

pe debitor cudarea in judecata in cazul in care nu-si indeplineste indatorirea pe care o
are).
- amenintarea nelegitima, injusta, cu un rau care are semnificatia juridica a viciului de
consimtamant.
Elementele violentei
Violenta este alcatuita din doua elemente:
- un element obiectiv exterior - ce consta in amenintarea cu un rau
- un element subiectiv - consta in insuflarea unei bunuri persoanei amenintate.
Conditiile violentei
Pentru a fi viciu de consimtamant, violenta trebuie sa intruneasca cumulativ, doua
conditii:
- sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic civil
- sa fie injusta (nelegitima, ilicita)
- Leziunea

Def.

Leziunea este acel viciu de consimtamant care consta in disproporția vadita de valoare intre
doua prestatii.

Exista doua conceptii care sta la baza reglementarii leziunii:

- conceptia subiectiva - leziunea presupune doua elemente:

 unul obiectiv constand in disproportia de valoare intre contraprestatii;

 unul subiectiv - constand in profitarea de stare de nevoie in care se gaseste cealalta
parte.- conceptia obiectiva - leziunea are un singur element - paguba egala cu
disproporția de valoare intre contraprestatii.

Conditiile leziunii.
1. leziunea sa fie o consecinta directa a actului respective
2. leziunea sa existe in raport cu momentul incheierii actului
3. disproportia de valoare intre contraprestatii trebuie sa fie vadita.

Domeniu de aplicare

Leziunea este un domeniu de aplicare mai restrans atat din punctul de vedere al
persoanelor care o pot invoca drept cauza de anulare, cat si din punctul de vedere al
actelor susceptibile de anulare pentru leziune. Leziunea priveste minorii intre 14 si 18
ani - adica minorii cu capacitate de exercitiu restransa. In legatura cu al doilea aspect,
sunt anulate pentru leziune numai actele juridice civile care, in acelasi timp:

- sunt acte administrative

- au fost incheiate de minorul intre 14 si 18 ani, singur, fara incuviintarea ocrotitorului
legal

- sunt lezionare pentru minor

- sunt commutative

3. Obiectul actului juridic

 Definitie - Prin obiect al actului juridic se intelege conduita partilor stabilita prin acel act
juridic civil,respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care
sunt tinute.

 Iar ca obiect derivat al actului juridic consideram, obiectele, lucrurile, bunurile.

 Cand conduita partilor priveste “lucrurile” ori “bunurile” , acestea sunt privite ca “obiect
derivat” alactului juridic civil. Dupa cum vom arata unele “conditii de modalitate” ale obiectului
actului juridic civilse refera tocmai la “bunuri” .

 Conditii de valabilitate

Pentru a fi valabil, obiectul juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- Conditii generale:

- sa existe

- sa fie in circuitul civil

- sa fie determinat sau determinabil

-sa fie posibil

- sa fie licil si moral

4.CAUZA

Conditiile de valabilitate a cauzei actului juridic civil

a) sa existe

b) sa fie reala

c) sa fie licita si moralaa)

Sa existe;

b) Sa fie reala; “Obligatia....fondata pe o cauza falsa...nu poate avea nici un efect”. Cauza este
falsa cand exista eroare asupra motivului determinant care este tocmai scopul mediat. Falsitatea
cauzei atrage nulitatea relativa a actului juridic civil.

c) Sa fie licita si morala prevazuta expres; “Obligatia nelicita, nu poate avea nici un efect”.