Migalas Artiom

1805

Sub.1 Dreptul vamal - ramura de drept si disciplina de studiu.

Dreptul vamal poate fi definit ca o ramură complexă (înglobează aspecte ale altor ramuri) de
drept formată din instituţii şi norme juridice care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale ce
se nasc, se modifică şi se sting în legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de
transport peste frontiera vamală a statului.
Concepția strategica a cursului de Drept Vamal presupune cunoasterea principiilor generale de
organizare a sistemului vamal, a reglementarii tarifare a activitatii economice externe, taxa
vamala, originea marfii, evaluarea vamala, masurile netarifare de reglementare a activitatii
economice externe, procedura de vamuire si perfectarea actelor vamale, regimurile vamale si
colaborarea internationala in domeniul vamal.
Obiectul de reglementare juridica al dreptului vamal il constituie relatiile sociale din domeniul
activităţii vamale. Aceste relaţii poartă un caracter complex şi sunt condiţionate de însăşi
structura şi conţinutul activităţii vamale. În literatura de specialitate sunt evidenţiate următoarele
categorii de relatiile sociale vamale: sfera politicii vamale; relaţii şi principii axate pe
trecereamărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală; ce vizează statutul
regimuriljr vamale; ce ţin de reglamentarea tarifară şi perceperea plăţilor vamale; vămuirea şi
întocmirea documentaţiei vamale; organizarea şi efectuarea controlului vamal; legate de
infracţiuni şi încălcările legislaţiei vamale şi răspunderea pentru comiterea lor;
Cînd vorbim de metodele dreptului vamal, urmează să facem distincţia dintre cele de cercetare –
specifice aspectului ştiinţific, şi cele de reglementare juridică. Din categoria metodelor de
cercetare fac parte metodele cu aplicaţie ştiinţifică generală, cunoscute în mare parte din cadrul
altor discipline: logică, istorică(evolutivă), comparativă, tipologică, sistemică, funcţională, etc.
Dar ne interesează în primul rănd cele care sunt aplicate în reglementarea juridică a relatiilor
sociale. Metodele administrative – permisivă, interdictivă şi obligatoare.
Raportul juridic de drept vamal este unul complex, este definit ca o relaţie socială reglementată
de o normă juridică vamală. Ca şi alte raporturi de administrare, raporturile juridice vamale au
următoarea structură:
•Subiect - participanţii la raporturile juridice vamale;
•Obiect - marfa, bunul care este motivul raportului, sau poate fi însăşi situaţia în legătură cu care
a apărut raportul dat;
•Conţinutul - drepturile şi obligaţiile părţilor.
Subiecţi ai dreptului vamal sunt, pe de o parte, toate persoanele fizice sau juridice care în
procesul activităţii sunt antrenate în trecereaproprie sau a mărfurilor şi mijloacelor de transport
peste frontiera vamală a statului.
În concluzie Dreptul vamal, fiind o ramura a dreptului Republicii Moldova, este studiat in
calitate de disciplina juridica in cadrul Facultatii de Drept. Aceasta disciplina juridica are ca
sarcina familiarizarea studenților Facultatii de Drept cu modul de organizare si funcționare a
sistemului vamal al Republicii Moldova si a realizarii activitatii vamale.
Sub.2 Conceptul Frontierei de Stat a R.M
Frontiera de stat a Republicii Moldova reprezintă linia naturală sau convenţională care
marchează limitele externe ale teritoriului asupra căruia Republica Moldova îşi exercită
suveranitatea exclusivă pe uscat, pe sectoarele acvatice, subterane, aeriene şi care trece, în linie
dreaptă, de la un semn de frontieră la altul ori, acolo unde frontiera de stat nu este marcată în
teren cu semne de frontieră, de la un punct de coordonate la altul. Pe fluvii şi pe celelalte ape
curgătoare frontiera de stat este cea stabilită prin tratatele încheiate de Republica Moldova cu
statele vecine, respectîndu-se principiul dreptului internaţional, conform căruia frontiera de stat
trece pe mijlocul şenalului navigabil principal, iar pe apele curgătoare nenavigabile, pe la
mijlocul pînzei de арă. Frontiera naționale ale Republicii Moldova reprezintă Frontiere naturale
sau convenite, marcând limitele exterioare ale teritoriului că Republica Moldova exercită
suveranitate exclusivă pe uscat, apă, subteran și aerian și trec linii drepte de la un punct de hotar
la alt moment , unde starea Limita nu este marcată în câmp cu semnalizatoare de limită, de la un
punct de coordonare la alt punct de coordonată. În râuri și alte ape curgătoare, granița națională
este definită de tratatul încheiat între Republica Moldova și țările vecine, cu respectarea
principiilor dreptului internațional, iar granița națională trece în mijlocul principalelor rute
navigabile. Canal, mijlocul pânzei. Frontiera de stat este inviolabilă. Stabilirea frontierei de stat
Frontiera de stat se stabileşte de către Parlament, respectându-se principiile şi normele dreptului
internaţional, şi nu poate fi modificată decît prin lege. Trasarea şi marcarea frontierei de stat pe
teren .Frontiera de stat se stabileşte în tratatele încheiate de Republica Moldova cu statele vecine
pe baza totalurilor activităţii comisiilor bilaterale de delimitare şi demarcare şi se marcează pe
teren cu semne de frontieră clar vizibile. Tratatul privind trasarea şi marcarea frontierei de stat pe
teren urmează a fi ratificat de către Parlament. Regimul frontierei de stat cuprinde totalitatea
normelor juridice reglementate de prezenta lege şi de alte acte normative, de tratatele (acordurile)
încheiate de Republica Moldova cu statele vecine. El se instituie exclusiv în interesul asigurării
ordinii la frontiera de stat şi menţinerii bunelor relaţii cu statele vecine şi include regulele de: a)
întreţinere a frontierei de stat; b) trecere a frontierei de stat de către persoane şi mijloace de
transport; c) autorizare a trecerii frontierei de stat de către persoane, mijloace de transport,
mărfuri şi alte bunuri; d) folosire a apei, pescuit, recoltare a produselor lemnoase şi accesorii ale
pădurii şi desfăşurare a activităţii economice, de cercetare şi de altă natură la frontiera de stat; e)
soluţionare a incidentelor legate de încălcarea regimului frontierei de stat. Poliţia de Frontieră
este organul administraţei publice din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care îşi exercită
atribuţiile şi implementează politica statului în domeniul managementului integrat al frontierei de
stat, prevenirea şi combaterea criminalităţii transfrontaliere.A tribuţiile Poliţiei de Frontieră sunt
reglementate în Capitolul III, articolul 6 al Legii Nr. 283 din 28.12.2011 cu privire la Poliţia de
Frontieră:
(1) În domeniul supravegherii şi controlului trecerii frontierei de stat, Poliţia de Frontieră:
a) asigură neadmiterea schimbării ilegale a frontierei de stat în teren, precum şi asigură
securitatea frontalieră;
b) asigură menţinerea regimului frontierei de stat, regimului zonei de frontieră, precum şi a
regimului şi ordinii publice în punctele de trecere a frontierei de stat, asigură securitatea publică,
securitatea aeronautică, controlul de securitate al pasagerilor, al bagajelor, al încărcăturilor, al
personalului aeronautic, al personalului naval şi al personalului de protecţie a zonelor de
securitate cu acces limitat în cadrul aeroporturilor şi porturilor Republicii Moldova;
c) efectuează, în colaborare cu alte autorităţi ale administraţiei publice, în modul stabilit de
legislaţie, controlul frontierei şi autorizează trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova de
către persoane şi mijloace de transport;
d) asigură evidenţa, inclusiv automatizată, a persoanelor şi mijloacelor de transport care au
traversat frontiera de stat;
e) nu permite intrarea în şi ieşirea din Republica Moldova a persoanelor şi a mijloacelor de
transport cărora, conform legislaţiei, le este interzisă intrarea în Republica Moldova, care nu
întrunesc condiţiile de intrare în Republica Moldova sau care temporar sînt limitate în dreptul de
a ieşi din Republica Moldova;
f) participă, în modul stabilit, la asigurarea ordinii de drept internaţionale la frontieră, la
încheierea tratatelor în probleme de frontieră, precum şi la activitatea reprezentativă de frontieră;
g) participă, în limitele competenţei, la implementarea Regulamentului sanitar internaţional;
h) eliberează vize, în cazuri de excepţie, la punctele de trecere a frontierei de stat în conformitate
cu legislaţia.

Articolul 5. Trasarea şi marcarea frontierei de stat

(1) Frontiera de stat se stabileşte în tratatele încheiate de Republica Moldova cu statele
vecine în baza totalurilor activităţii comisiei mixte de demarcare a frontierei de stat şi se
marchează în teren cu semne de frontieră clar vizibile. Tratatul privind trasarea şi marcarea
frontierei de stat în teren se ratifică de către Parlament.
(2) Frontiera de stat se trasează:
a) pe uscat – pe liniile distinctive de  relief;
b) pe sectoarele acvatice – pe linie dreaptă, frîntă sau curbă, de la un semn de frontieră la
altul, precum urmează:
- pe sectoarele navigabile – pe mijlocul rîului ori pe mijlocul braţului său, pe mijlocul
şenalului navigabil principal sau pe talvegul rîului;
- pe sectoarele nenavigabile – de regulă, pe axa care uneşte punctele de ieşire a frontierei de
stat la malurile bazinului de apă sau pe mijlocul pînzei de apă a bazinului.
(3) Frontiera de stat care trece pe apele de frontieră nu se modifică nici la schimbarea
conturului malurilor lor sau a nivelului apei, nici la devierea albiei acestora într-o parte ori alta,
dacă Republica Moldova şi statele vecine nu vor conveni altfel.
(4) Pe podurile, construcţiile hidrotehnice care trec peste apele de  frontieră, frontiera de
stat se trasează prin mijlocul acestor construcţii sau pe axa lor tehnologică, indiferent de trecerea
frontierei de stat pe apă.
Articolul 6. Semnele de frontieră şi fîşia de protecţie a frontierei 
(1) Forma, dimensiunile, coloritul semnelor de frontieră şi modul de instalare a acestora se
stabilesc de către Guvern în baza documentelor de demarcare.
 (2) Pentru stabilirea semnelor de frontieră se instituie culoarul de frontieră. Terenurile
culoarului de frontieră fac parte din domeniul public al statului. Culoarul de frontieră şi lăţimea
acestuia se convin prin tratate încheiate de către Republica Moldova cu statele vecine.
(3) Fîşia de protecţie a frontierei de stat se stabileşte de la frontiera de stat în interior şi are
o lăţime de 15 metri. În apele de frontieră sau în locurile din imediata apropiere a acestora, în
zonele forestiere, precum şi acolo unde terenurile sînt mlăştinoase sau supuse erodărilor şi
alunecărilor de teren, fîşia de protecţie a frontierei de stat poate fi stabilită de o lăţime mai mare.
Fîşia de protecţie a frontierei de stat este proprietate a statului şi se acordă în folosinţă Poliţiei de
Frontieră, pe un termen nelimitat, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Fîşia de protecţie a
frontierei de stat se determină şi se marchează de către Poliţia de Frontieră. Pe fîşia de protecţie a
frontierei de stat, Poliţia de Frontieră are dreptul să instaleze mijloace tehnice de supraveghere a
frontierei.