Facultatea de drept
Referat
Disciplina: Dreptul vamal
Tema: “ Dreptul vamal in contextual
European”
Chisinau 2019
Cuprins
Politica vamala...........................................................................................................................................3
Cooperarea vamala intre Republica Moldova si Romania.....................................................................5
Cooperarea vamală între Republica Moldova şi Ucraina......................................................................6
Bibliografie.................................................................................................................................................9
Politica vamala
Politica vamală este parte integrantă a politicii externe şi interne a statului.
Politica vamală urmăreşte asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale,
reglementării schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova,
contribuţia la rezolvarea problemelor politice şi comerciale privind protecţia
pieţei interne şi stimularea dezvoltării economiei naţionale, alte obiective
stabilite de legislaţie.
Politica in domeniul vamal
Procesul creşterii nivelului economic al ţării este influenţat şi de activitatea
organelor vamale, de aceea activitatea vamală trebuie să se caracterizeze prin
integritate, transparenţă şi profesionalism.
Mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală, sau ale căror
regim vamal se modifică, sînt supuse operaţiunilor vamale, şi anume:
– vămuirea;
– perfectarea declaraţiilor vamale;
– controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport;
– controlul corporal;
– controlul evidenţei contabile;
– perceperea drepturilor de import şi de export;
– alte acţiuni efectuate în domeniul vamal de către organul vamal
Vămuirea este procedeul de plasare a mărfurilor şi mijloacelor de transport
întru-un anumit regim vamal şi încheierea acestui regim, în conformitate cu
prevederile legislaţiei. Vămuirea se efectuează de organele vamale interne şi
cele de frontieră, în locurile stabilite din zonele de activitate ale organului vamal
în care se găseşte expeditorul sau destinatarul mărfurilor. În scopul vămuirii,
organul vamal este în drept să extraga probe şi mostre de mărfuri, supunîndu-le
cercetării. În dependenţă de poziţia tarifară a mărfii se încasează şi drepturile de
import şi de export corespunzătoare unei anumite poziţiei tarifare. Conform
Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului Republicii Moldova nr.54 din 26.01.2004, fiecare marfă are o
anumită poziţie tarifară.
Pentru a simplifica determinarea poziţiei tarifare a mărfii şi pentru a asigura
compatibilitatea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene apare
necesitatea aderării Republicii Moldova la Convenţia Internaţională privind
Sistemul armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, adoptată la Bruxelles
la 14 iunie 1983. La această convenţie au aderat circa 140 de ţări, iar criteriul de
clasificare a mărfurilor este gradul de prelucrare combinat cu originea
mărfurilor. O altă modalitate de eliminare a posibilităţii de determinare incorectă
a poziţiei tarifare a mărfii este crearea de laboratoare vamale pentru expertiza şi
examinarea mărfurilor. Originea mărfii este importantă în cadrul aplicării
măsurilor tarifare, deoarece mărfurile ce se importă din ţările cu care Republica
Moldova are încheiat acord privind crearea zonei de comerţ liber (statele-
membre ale CSI şi România) şi care sînt însoţite de certificate de origine, sînt
scutite de la achitarea taxei vamale (mărimea acesteia variind între 0%-15% din
valoarea în vamă a mărfii).
In cadrul efectuării operaţiunilor vamale mărfurile sînt supuse declarării prin
întocmirea declaraţiei vamale, care este actul unilateral cu caracter public, prin
care o persoană manifestă, în formele şi modalităţile prevăzute de legislaţia
vamală, voinţa de a plasa mărfurile într-un regim vamal determinat. Declaraţia
vamală, de regulă, se depune în termen de 72 de ore din momentul trecerii
frontierei vamale. Declaraţia vamală în detaliu este actul juridic prin care
declarantul:
a) solicită un regim vamal pentru marfa prezentată (import, export, reexport,
reimport, etc.);
b) se angajează să-şi îndeplinească obligaţiile ce îi revin prin regimul vamal
declarat;
c) furnizează informaţiile necesare pentru luarea măsurilor şi aplicarea
dispoziţiilor pentru realizarea obligaţiilor fiscale, a controlului comerţului
exterior şi al statisticii.
La vămuirea mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe, organele
vamale acceptă spre perfectare declaraţiile vamale, cu condiţia prezentării de
către agenţii economici a unui şir de documente.
O altă etapă a operaţiunilor vamale constă în efectuarea controlului vamal.
Controlul vamal constă în îndeplinirea de către organul vamal a operaţiunilor de
verificare a mărfurilor, a existenţei şi autenticităţii documentelor; examinarea
evidenţelor financiar-contabile; controlul mijloacelor de transport; controlul
bagajelor şi al altor mărfuri transportate; efectuarea de anchete şi alte acţiuni
similare pentru a se asigura respectarea reglementărilor vamale şi altor norme
aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală. Controlul vamal se
efectuează în zonele de control vamal create atît la frontieră, cît şi în interiorul
republicii.
O altă problemă o reprezintă termenul de verificare a declaraţiei vamale destul
de mare, mai ales dacă se compară fluxurile de mărfuri ale Moldovei şi, de
exemplu, cele din ţările Uniunii Europene. Deseori se înregistrează staţionări
îndelungate a mărfurilor şi mijloacelor de transport. Aceste staţionări au loc atît
la frontiera republicii, cît şi în interiorul ţării (la terminalele vamale). În acest
sens, este necesară stabilirea timpului limită (sau timpului recomandat) la o
unitate de transport pentru efectuarea operaţiunilor vamale la frontiera
republicii. Utilizarea acestor limite de timp ar contribui la accelerarea
operaţiunilor de vămuire şi la facilitarea traficului de mărfuri la frontiera
Republicii Moldova.