MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
CATEDRA DE DREPT PUBLIC

STUDIU DE CAZ
la discipina:

DREPTUL VAMAL

Tema: „Tarifele și taxele vamale.”

A elaborat: BOCLINCĂ Cornelia

Studentă anului III, grupa 302
Conducător Științific: TĂBÎRȚĂ Adrian
Doctor în drept, Lector Universitar

Chișinău 2022
Cuprins:
1. Noţiuni de tarife şi taxe vamale şi funcţiile acestora.
2. Clasificarea plăţilor vamale. Tipurile taxelor vamale.
3. Valoarea în vamă a mărfii.
4. Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii şi modul de
aplicare a lor.
5. Calculularea drepturilor de import şi export.
6. Procedurile de plată şi percepere a taxelor vamale.
7. Concluzie
8. Bibliografie
 1.Noţiuni de tarife şi taxe vamale şi funcţiile acestora.
Tarif vamal – catalog care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe
teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale la aceste mărfuri;
Nomenclator de mărfuri – listă care cuprinde codurile, denumirile şi descrierea mărfurilor
corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica internaţională;
Valoarea în vamă a mărfii – valoarea mărfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal,
stabilită în scopul perceperii taxelor vamale şi a altor impozite;
Taxă vamală – plată obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea pe sau scoaterea
mărfurilor de pe teritoriul vamal;
Declarant – persoană fizică sau juridică care îşi declară mărfurile autorităţii vamale;
Mărfuri identice – mărfuri care se aseamănă sub toate aspectele cu marfa de evaluat, inclusiv sub
aspectul caracteristicilor fizice, calităţii şi reputaţiei ei pe piaţă. Deosebirile neesenţiale de aspect
exterior nu pot constitui o piedică pentru a considera identice mărfurile care corespund celorlalte
caracteristici ale definiţiei;
Mărfuri similare – mărfuri care, deşi nu se aseamănă sub toate aspectele, au caracteristici
asemănătoare şi sînt produse din materiale asemănătoare, ceea ce le permite să îndeplinească
aceleaşi funcţii şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial. Calitatea mărfurilor,
reputaţia lor şi existenţa unei mărci de producţie sau de comerţ sînt factori care urmează a fi luaţi
în considerare la determinarea similitudinii mărfii;
Mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip – mărfuri încadrate, conform Nomenclatorului de
mărfuri al Republicii Moldova, aprobat de către Guvern, într-o grupă sau într-o categorie de
mărfuri produse de o anumită ramură de producţie sau de un anumit sector de producţie,
cuprinzînd mărfuri identice sau similare;
Redevenţe – plăţi efectuate pentru brevete, mărci de fabrică sau de comerţ şi drepturi de autor.

2.Clasificarea plăţilor vamale. Tipurile taxelor vamale.

În cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, se
percep, ca drepturi de import şi, respectiv, drepturi de export, următoarele:
a) taxa vamală;
Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu privire la tariful
vamal.
b) taxa pe valoarea adăugată;
Aplicarea taxei pe valoarea adăugată mărfurilor introduse pe teritoriul vamal se efectuează în
conformitate cu legislaţia.
c) accizele;
Aplicarea accizelor la mărfurile supuse accizelor se efectuează în conformitate cu legislaţia.
d) taxa pentru proceduri vamale;
(1) Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera
activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în
conformitate cu legislaţia.
(2) Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia
abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(3) Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de stat şi se
utilizează în volum deplin la finanţarea activităţii vamale.
e) taxa pentru eliberarea autorizaţiei şi taxa pentru actualizarea valabilităţii autorizaţiei;
f) taxa pentru participare la licitaţie vamală;
g) alte sume prevăzute de legislaţie.

Tipurile de taxe vamale

Se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:
1) ad valorem, calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii;
2) specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă;
3) combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale specificate la punctele 1) şi 2);
4) excepţională, care, la rîndul ei, se divizează în:
a) taxă specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la introducerea pe
teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot
cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
b) taxă antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri
mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sînt lezate
interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de
mărfuri identice sau similare;
c) taxă compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la
producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sînt lezate
interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de
mărfuri identice sau similare.

Modul de stabilire şi de aplicare a taxei vamale

(1) Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament.
(2) Cotele taxei vamale se aplică în conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale la
care Republica Moldova este parte.
(3) Cotele taxei vamale sînt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de
legislaţie şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(4) Taxele vamale se aplică conform anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.
Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mostrele şi exponatele aduse de
către agenţii economici autohtoni pentru tîrgurile şi expoziţiile internaţionale, organizate în
teritoriul zonelor economice libere.
(5) Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep conform anexei nr.2, care face parte
integrantă din prezenta lege.
(6) Taxa pentru efectuarea controlului electronic al mărfurilor (încărcăturilor) plasate în regim
vamal de tranzit şi transportate cu mijloace de transport auto, cu excepţia celor transportate sub
acoperirea Carnetului TIR, se stabileşte conform anexei nr.3, care face parte integrantă din
prezenta lege.

3.Valoarea în vamă a mărfii

Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor
(1) Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile
introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal.
(2) Modul de aplicare a sistemului de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se stabileşte de
către Guvern în baza prevederilor prezentei legi şi ale acordurilor internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
Declararea valorii în vamă a mărfii
(1) La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea în vamă a acesteia
autorităţii vamale.
(2) Modul şi condiţiile de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe şi scoase de pe
teritoriul vamal, precum şi forma declaraţiei se stabilesc de către Guvern în conformitate cu
legislaţia şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Drepturile şi obligaţiile declarantului
(1) Valoarea în vamă a mărfii anunţată de declarant şi datele suplimentare referitoare la ea
trebuie să fie veridice şi confirmate prin acte.
(2) În cazul în care este necesar de a confirma valoarea în vamă a mărfii anunţată, declarantul, la
cererea autorităţii vamale, este obligat să prezinte datele respective. Dacă autoritatea vamală
pune la îndoială autenticitatea acestor date, declarantul este în drept să determine valoarea în
vamă a mărfii prin metodele prevăzute de prezenta lege.
(3) În cazul în care apare necesitatea de a preciza valoarea în vamă a mărfii anunţată, declarantul
este în drept să ceară autorităţii vamale să i se elibereze marfa declarată, cu gajarea anumitor
bunuri ori cu garanţia unei bănci, sau să plătească taxa vamală stabilită de către autoritatea
vamală.
(4) În cazul în care nu este de acord cu decizia autorităţii vamale referitoare la valoarea în vamă a
mărfii, declarantul poate ataca această decizie în modul stabilit de legislaţie atît în faţa autorităţii
vamale, cît şi în faţa instanţei de judecată, fără penalizare.

(5) Cheltuielile suplimentare aferente precizării valorii în vamă a mărfii sau prezentării unor
informaţii suplimentare referitoare la ea sînt acoperite de declarant, în cazul cînd autorităţile
vamale depistează neautenticitatea datelor anunţate în declaraţie. Cheltuielile ce ţin de
efectuarea, la insistenţa autorităţii vamale, a controlului suplimentar, în cazul cînd rezultatele
acestuia confirmă informaţia iniţială prezentată de declarant, sînt acoperite de către autoritatea
vamală.
Drepturile şi obligaţiile autorităţii vamale
(1) Autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a
mărfii.
(2) Autoritatea vamală este în drept să ia decizii în privinţa corectitudinii ori incorectitudinii
valorii în vamă a mărfii anunţate de declarant.
(3) În cazul în care nu sînt date ce ar proba corectitudinea valorii în vamă a mărfii anunţate sau
există temei de a considera că datele prezentate de declarant nu sînt veridice şi/sau suficiente,
autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicînd
consecutiv metodele prevăzute de prezenta lege.
(4) Informaţia prezentată de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii constituie secret
comercial, poate fi utilizată de autoritatea vamală exclusiv în scopuri vamale şi nu poate fi
transmisă terţelor, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Pentru divulgarea informaţiei ce
constituie secret comercial, autoritatea vamală poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
(5) În cazul în care persoana cu funcţii de răspundere a autorităţii vamale adoptă decizia privind
imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă a mărfii anunţate de declarant, autoritatea vamală,
la cererea declarantului, îl înştiinţează în scris despre motivele neacceptării valorii date,
oferindu-i acestuia sau oricărei alte persoane responsabile de plata taxelor vamale şi altor
impozite posibilitatea de a declara recurs fără penalizare.
(6) După adoptarea deciziei definitive privind imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă a
mărfii anunţate de declarant, autoritatea vamală, la cererea în scris a declarantului, este obligată,
în termen de o lună, să-i expună în scris motivele neacceptării valorii în vamă a mărfii anunţate
de el drept bază la calcularea taxei vamale.
(7) În sensul articolelor 7 şi 8 din prezenta lege, expresia „fără penalizare” înseamnă că
declarantul nu va fi pasibil de amendă sau de o altă formă de penalitate pentru acţiunile de
contestaţie.

4.Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii şi modul de

aplicare a lor.
Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii
(1) Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele
metode:
a) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;
b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
d) în baza costului unitar al mărfii;
e) în baza valorii calculate a mărfii;
f) prin metoda de rezervă.
(2) Principala metodă dintre cele specificate la alin.(1) este metoda determinării valorii în vamă a
mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate
fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care
valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă. Metodele prevăzute la
lit.d) şi e) pot fi aplicate în orice consecutivitate, la dorinţa declarantului.

5.Calculularea drepturilor de import şi export

Calcularea drepturilor de import şi drepturilor de export, plata lor
(1) Baza de calcul a taxei vamale o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor,
determinată în conformitate cu legislaţia.
(2) Baza de calcul al accizului o constituie volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor
importate, determinată conform legislaţiei vamale, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi
achitate la data importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A.
(3) Valoarea impozabilă cu T.V.A. a mărfurilor importate o constituie valoarea lor în vamă,
determinată în conformitate cu legislaţia, şi drepturile de import (cu excepţia T.V.A).
(4) Baza de calcul a taxei pentru proceduri vamale o constituie valoarea în vamă a mărfurilor sau
taxele fixe, stabilite de legislaţie.

Plătitorii drepturilor de import şi drepturilor de export

Drepturile de import şi drepturile de export sînt plătite nemijlocit de către declarant sau de o altă
persoană prevăzută de legislaţie.

Termenele de plată a drepturilor de import şi drepturilor de export

(1) Drepturile de import şi drepturile de export se plătesc în prealabil, pînă la depunerea
declaraţiei vamale. La momentul vămuirii, se acceptă plata doar a diferenţei dintre suma
calculată şi suma plătită în prealabil.
(2) Organul vamal este abilitat să interzică importul de mărfuri pentru care nu au fost plătite
drepturile de import, în modul stabilit de prezentul cod.
(3) Persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător plătesc drepturile de
import sau de export în momentul trecerii frontierei vamale.
(4) De la persoanele fizice care sînt în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova avînd un volum
de mărfuri ce depăşeşte norma stabilită se încasează o sumă de garanţie echivalentă drepturilor
de import pentru mărfurile în plus. Modul de percepere şi de restituire a sumei de garanţie se
stabileşte de către Serviciul Vamal.

Modul de plată a drepturilor de import şi de export

(1) Persoanele juridice şi persoanele fizice plătesc drepturile de import şi de export în numerar
sau prin virament (inclusiv prin carduri) la conturile respective ale Trezoreriei Centrale a
Ministerului Finanţelor.
(2) Calcularea drepturilor de import şi de export se efectuează în funcţie de tarifele şi cotele,
stabilite de legislaţie, existente la momentul depunerii declaraţiei. Acest mod de calculare nu se
aplică în cazurile specificate la art.65 şi 73.
(3) Prin derogare de la prevederile alin.(2), drepturile de import, în cazul punerii în liberă
circulaţie a unui obiect al leasingului, se calculează în funcţie de tarifele şi cotele existente la
data expirării contractului de leasing şi achitării integrale a plăţilor de leasing.
(4) Dată a achitării drepturilor de import şi de export, cu excepţia achitării acestora prin
intermediul cardurilor bancare, se consideră data depunerii de către importator (declarant),
exportator (declarant) sau de către un terţ a mijloacelor băneşti la conturile respective ale
Trezoreriei centrale a Ministerului Finanţelor, fapt confirmat printr-un extras trezorerial.
(5) Plata drepturilor de import şi de export prin intermediul cardurilor bancare se consideră
efectuată la momentul debitării cu suma plăţii respective a contului de card din care a fost emis
cardul utilizat la plată. Debitarea contului de card respectiv se confirmă prin bonul (chitanţa) de
plată cu card bancar perfectat la terminal POS sau la alt dispozitiv de utilizare a cardurilor
bancare, bon (chitanţă) ce se eliberează deţinătorului de card. Plata drepturilor de import sau de
export efectuată prin intermediul cardurilor bancare nu poate fi anulată decît cu acceptul
serviciului respectiv al Serviciului Vamal.

6.Procedurile de plată şi percepere a taxelor vamale.

Dispoziţii generale aplicabile obligaţiei vamale
(1) Cuantumul drepturilor de import sau de export se stabileşte pe baza elementelor de taxare
stabilite la data apariţiei obligaţiei vamale. Amenzile şi penalităţile sînt aferente drepturilor de
import sau de export şi pot apărea ulterior procedurii de vămuire.
(2) În cazul în care nu este posibilă stabilirea cu exactitate a datei apariţiei obligaţiei vamale, data
luată în considerare pentru stabilirea elementelor de taxare proprii mărfurilor în cauză este acea
în care organul vamal constată că mărfurile se află într-o situaţie care face să apară o obligaţie
vamală. Dacă, la data constatării, organele vamale dispun de informaţii din care rezultă că
obligaţia vamală a apărut anterior, cuantumul drepturilor de import sau de export se determină pe
baza elementelor de taxare existente la data cea mai îndepărtată ce poate fi stabilită pe baza
acelor informaţii.
(3) Determinarea unei obligaţii vamale se face în monedă naţională. În cazul în care pentru
stabilirea acesteia este necesară conversia dintr-o valută străină, cursul de schimb pentru moneda
naţională este cel stabilit de Banca Naţională a Moldovei, în vigoare la data apariţiei obligaţiei
vamale.
(4) Pentru regimul vamal suspensiv care nu se încheie în termen, obligaţia vamală devine
exigibilă şi se stinge prin executarea de către organul vamal a garanţiei constituite.
(5) Plătitorul vamal ia cunoştinţă de cuantumul obligaţiei vamale prin declaraţia vamală
acceptată şi înregistrată de organul vamal.
(6) În cazul unor diferenţe ulterioare sau în situaţia încheierii din oficiu, fără declaraţie vamală, a
unui regim vamal suspensiv, plătitorul vamal ia cunoştinţă de noua obligaţie vamală pe baza
actului constatator întocmit de organul vamal.
(7) Declaraţia vamală şi actul constatator sînt titluri executorii ce se onorează de către bancă fără
accept, poprire şi validare la simpla solicitare a organului vamal. În cazul în care banca nu dă
curs solicitării organului vamal în cel mai scurt termen posibil, acesta este în drept să nu accepte
pe viitor instrumentele de plată sau de garantare emise de această bancă.
(8) În cazul mărfurilor reţinute de organul vamal, achitarea obligaţiei vamale se suspendă pînă la
stabilirea definitivă a regimului juridic al acestor mărfuri.
(9) Prin reprezentare indirectă, în sensul prezentei secţiuni, se înţelege situaţia în care
importatorul sau exportatorul acţionează în numele, din însărcinarea şi pe contul altei persoane,
dar operaţiunea comercială se realizează ca şi cum ar fi fost efectuată în nume propriu

Apariţia obligaţiei vamale la introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal

(1) La introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal, obligaţia vamală apare în cazurile cînd:
a) mărfurile pasibile de drepturi de import sînt puse în liberă circulaţie;
b) mărfurile sînt plasate sub regimul de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile
de import.
(2) În cazul specificat la alin.(1) lit.a), obligaţia vamală apare la data înregistrării declaraţiei
vamale de import, iar în cazul specificat la alin.(1) lit.b), obligaţia vamală apare la data
înregistrării declaraţiei vamale de reexport.
(3) Plătitor vamal este titularul declaraţiei vamale. În cazul unei reprezentări indirecte, persoana
în numele căreia s-a făcut declaraţia vamală este de asemenea plătitor vamal. Totodată, devin
plătitori vamali, solidar cu titularul declaraţiei vamale, orice persoane care au oferit informaţiile
necesare la întocmirea declaraţiei vamale sau care au redactat declaraţia vamală, dacă acestea
ştiau sau ar fi trebuit să ştie că informaţiile în cauză erau false sau incorecte.
Stingerea obligaţiei vamale
(1) Obligaţia vamală se stinge prin:
a) plata acesteia;
b) renunţarea la încasare, în cazul cînd se constată că este nedatorată;
c) anulare, ca o consecinţă a anulării declaraţiei vamale;
d) expirarea termenului de prescripţie extinctivă;
e) insolvabilitatea plătitorului vamal, constatată pe cale judecătorească;
f) confiscarea definitivă a mărfurilor;
g) distrugerea mărfurilor din dispoziţia organului vamal sau abandonarea acestora în favoarea
statului;
h) distrugerea sau pierderea mărfurilor cauzată de o forţă majoră;
i) scăderea cantitativă a mărfurilor, ca urmare a unor factori naturali, pentru partea
corespunzătoare procentului de scădere.
(2) Stingerea obligaţiei vamale în cazurile specificate la alin.(1) lit.g)-i) se operează numai atunci
cînd situaţiile s-au produs înainte de acordarea liberului de vamă.
(3) Stingerea obligaţiei vamale prin compensare se efectuează din iniţiativa organului vamal
(fără acordul plătitorului vamal), prin trecerea în contul obligaţiei a sumelor plătite în plus,
înregistrate la dreptul de import respectiv sau la alte plăţi.

Perceperea drepturilor de import şi de export

(1) Drepturile de import şi de export neplătite în modul stabilit la art. 124 se percep în mod
incontestabil de către organul vamal din contul plătitorului în baza documentelor executorii sau a
documentelor echivalente acestora, în conformitate cu legislaţia.
(2) Pentru fiecare zi de întîrziere a plăţii drepturilor de import şi de export se încasează o
penalitate în mărimea stabilită de legea bugetului pentru anul curent.
(3) Penalităţile se calculează din prima zi după expirarea termenului prelungit sau eşalonat.
(4) Dacă plătitorul nu are la cont mijloace băneşti, organul vamal este în drept să sechestreze
averea acestuia, în conformitate cu legislaţia.
(5) În cazul în care persoana se eschivează de la onorarea drepturilor de import şi de export,
organul vamal este în drept să emită şi să înainteze băncii respective dispoziţia de suspendare a
operaţiunilor bancare în partea de cheltuieli din contul plătitorului restanţier pînă la achitarea
deplină. Banca, la data apariţiei mijloacelor băneşti pe cont, este obligată să informeze imediat
organul vamal emitent al dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor la conturile bancare ale
plătitorului vamal.
(6) Neplata în termen legal a obligaţiei vamale atrage, în mod suplimentar, suspendarea dreptului
de efectuare a altor operaţiuni vamale de către plătitorul vamal respectiv pînă la stingerea
obligaţiei vamale, în condiţiile stabilite prin reglementările vamale. În caz de litigiu, contestarea
obligaţiei vamale suplimentare ori atacarea în instanţa judecătorească a deciziei organului vamal
nu suspendă încasarea obligaţiei vamale şi aplicarea de măsuri suplimentare potrivit prevederilor
prezentului cod, cu excepţia cazului în care reglementările unor legi speciale prevăd în mod
expres acest lucru.
(7) Organul vamal este obligat să ia toate măsurile pentru încasarea obligaţiei vamale de la
plătitorul vamal şi numai în măsura în care acest lucru nu este posibil, obligaţia vamală se
încasează de la persoanele care răspund solidar cu acesta pentru onorarea obligaţiei vamale.
Restituirea excedentului din drepturile de import sau de export plătite sau percepute
(1) Restituirea excedentului din drepturile de import sau de export plătite sau percepute se
efectuează la cererea scrisă a plătitorului în termenul stabilit de legislaţie.
(2) Taxa încasată pentru efectuarea de proceduri vamale nu se restituie.

7.Concluzie
In concluzie pot spune ca toate mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei
vamale conform Legii cu privire la tariful vamal. Pentru serviciile acordate de lucrătorii vamali
(oformarea documentelor, păstrarea mărfurilor în depozitele vamale, etc) se percep taxe pentru
efectuarea procedurilor vamale. Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de
organele vamale în sfera activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele
sînt aprobate în conformitate cu legislaţia. Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea
oricărei destinaţii vamale, cu excepţia abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu
prevede altfel. Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de
stat şi se utilizează în volum deplin la finanţarea activităţii vamale.

8.Bibliografie
1.Codul Vamal al Republicii Moldova. Nr. 1149-XIV din 20.07.2000. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, ediţie specială din 01.01.2007
2.Drept.md https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-vamal/tarifele-si-taxele-
vamale/
3.Note de curs Drept vamal(Ciclul I) USEM.MD, autori Inna Pascalu, Veronica Bujor, Chisinau 2013