GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE ADMINISTRARE PUBLICĂ

DEPARTAMENTUL STUDIILOR SUPERIOARE DE MASTER

Curs: Finanțe publice și buget

REFERAT

Rolul taxelor vamale la formarea

veniturilor bugetare în Republica Moldova

Elaborat:
Masterand anul 1, grupa 122
Învățămînt cu frecvență redusă: Locoman Lucia
Verificat: Dragomir Lilia dr.în științe economice, conf. Univ.

Chișinău - 2021
CUPRINS

Introducere................................................................................

I. Tipurile de taxe

vamale.....................................................

II. Funcțiile taxei vamale și rolul ei în politica

comercială..

III. Termenele și modul de plată a taxei

vamale....................

Concluzii....................................................................................

Bibliografie................................................................................
INTRODUCERE
In organizarea statului, vama este o instituție complexă care, pe lângă
rolul ei primordial, fiscal, îndeplinește funcția de instrument de protecție a
economiei naționale și, indirect, un rol social și de apărare a națiunii.

Instituția vamală din Republica Moldova, chiar dacă sub forme diferite de-a
lungul secolelor, a avut un rol important în structura generală a statului, fie în
cazul formațiunilor statale antice, fie in cadrul statului medieval, modern sau în
epoca noastră. Atribuțiile instituției vamale decurg din scopurile pe care vama
este chemată să le îndeplinească, economice și financiare, administrative, dar și
de protecție a patrimoniului național sau cu importante funcții în sistemul
național de apărare.

Din punct de vedere economic, vama este regulatorul schimbului de mărfuri și

produse ale unui stat cu terțe puteri, fiind organismul de reglementare a
comerțului exterior.

Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are în atribuțiile ei
administrarea tuturor serviciilor de vămuire, control și încasare a impozitelor și
taxelor de import și export, precum și autoritatea care reprezintă puterea
executiva în chestiuni vamale. De asemenea, prin organele sale de control,
funcționarii vamali și poliția vamală, instituția amintită participă la efortul de
apărare a teritoriului și a populației din Republica Moldova.

Din punct de vedere juridic, dreptul vamal este o ramură a dreptului public, care
cuprinde normele și regulile după care se reglementează și se stabilesc
raporturile juridice intre persoane și stat sau între state diferite, privind circulația
mărfurilor la intrarea și ieșirea lor din teritoriul suveranității unui stat; este
sancționatorul conflictelor izvorâte din exercitarea dreptului de a impune și
încasa drepturile vamale, fie sub forma impozitelor directe, fie indirecte.
În condițiile în care, în ultimii ani, Republica Moldova se îndreaptă tot mai mult
spre integrarea în structurile euro-atlantice, iar problema integrării economice
este de prim ordin, vama va juca un rol important în transferul spre structurile
europene și, nu în ultimul rând, va avea rolul de a contribui la protejarea graniței
răsăritene a Europei unite.

I. TIPURILE DE TAXE VAMALE

Măsurile de politică comercială sunt stabilite prin acte normative la nivel
naţional şi se aplică la importul şi exportul anumitor categorii de mărfuri,
precum și asupra tranzitului de mărfuri. Politica comercială include şi restricţiile
cantitative şi interdicţiile comerciale în probleme de politică externă
(embargouri şi sancţiuni). Unele dintre acestea acoperă toate aspectele relaţiilor
comerciale, altele vizează numai anumite produse sau grupe de produse.
Taxa vamală este plătită nemijlocit de către declarant, brocher vamal sau de o
altă persoană prevăzută de legislație. Baza de calcul a taxei vamale o constituie
volumul natural sau valoarea în vamă a mărfurilor, determinată în condițiile
legii.
Taxele vamale de import se percep asupra mărfurilor importate când trec
granițele vamale ale țării importatoare, fiind achitate de firmele importatoare și
sunt incluse în prețurile de desfacere pe piața internă importatoare, fiind în cea
mai mare parte suportate de consumatorii finali.
Taxele vamale de export se percep asupra mărfurilor indigene la exportul
acestora și au răspundere limitată, fiind percepute pentru un număr redus de
mărfuri și pe timp limitat în scopul obținerii unor venituri bugetare suplimentare
sau pentru limitarea exportului unor produse de baza în vederea prelucrării la
intern.
Taxele vamale de tranzit se percep asupra mărfurilor străine în trecere pe
teritoriul vamal al țării respective și sunt de importanță foarte mica întru-cât
tranzitul aduce alte avantaje pentru țara de tranzit.
După modul de percepere, se disting:
a) taxe vamale specifice - se calculează pe unitatea de măsură fizică (masa,
volum) a mărfurilor, iar aplicarea acestor taxe presupune existența unui tarif
vamal foarte detaliat care presupune o descriere amănunțită. Reprezintă o suma
fixa prelevata asupra unității fizice de marfă.
b) taxe vamale ad valorem - se prelevă sub forma unui procent determinant
asupra mărfii importate și prezintă avantajul că aceste taxe nu cer un tarif vamal
prea detaliat, iar din punct de vedere al veniturilor bugetare acestea se aliniază
prețurilor fiind calculate sub formă de procent.
Dacă taxarea se face conform declarației importatorului, acesta are interesul să
declare un preț cât mai redus pentru a plăti o taxă cât mai mică.
c) taxe vamale mixte - se percep în special ca adaos la cele specificate.
d) excepțională, care, la rândul ei, se divizează în:
a) taxă specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă
la introducerea pe teritoriul vamal al mărfurilor de producție străină în
cantități și în condiții care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale
considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
b) taxă antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a
unor mărfuri la prețuri mai mici decât valoarea lor în țara exportatoare la
momentul importului, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării
prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau
similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei
de mărfuri identice sau similare;
c) taxă compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal al
mărfurilor, la producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost
utilizate subvenții, dacă sunt lezate interesele sau apare pericolul cauzării
prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau
similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei
de mărfuri identice sau similare.
După modul de fixare, se împart în:
a) taxele vamale autonome - sunt stabilite de stat în mod independent, fără nici o
înțelegere prealabilă cu alte state și se percep asupra mărfurilor care provin din
țările cu care statul importator nu are încheiate convenții și nu se aplică clauza
națiunii celei mai favorizate.
b) taxe vamale convenționale - nivelul este convenit de stat prin înțelegere cu
alte state conform celor stipulate în acordurile comerciale încheiate. Pe întreaga
valabilitate a acordului comercial, statul stabilește pentru anumite mărfuri taxe
vamale mai reduse în comparație cu cele autonome. Se percep asupra mărfurilor
care vin din țările care beneficiază de clauza națiunii celei mai favorizate.
c) taxe vamale preferențiale - sunt aplicate de un stat în cazul importurilor în
state care se bucura de un regim comercial preferențial mai favorabil decât cel
aplicat țărilor care beneficiază de clauza națiunii celei mai favorizate. Taxele
vamale preferențiale pot fi unilaterale sau reciproce.
După criteriul în care statele implicate beneficiază de taxe vamale preferențiale
se disting:
a) taxe vamale bilaterale - între doua țări în mod reciproc sau unilateral;
b) taxe vamale multilaterale - vizează mai multe țări într-un cadru regional sau
în cadrul unei instituții internaționale, indiferent de principiul reciprocității.
În funcție de plătitorii taxelor vamale pot exista: taxe vamale percepute de la
persoana fizica sau juridica.
După scopul impunerii:
a) taxe vamale fiscale - sunt taxe vamale, de obicei, mai scăzute care se percep
cu scopul de a aduce un anumit venit statului.
b) taxe vamale protecționiste - sunt acele taxe care au ca scop principal crearea
unei bariere pentru mărfurile străine, bariera care urmărește eliminarea
concurenței străine pe piața țării respective și înfăptuirea expansiunii pe piețele
externe.
Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate
mărfurile introduse sau scoase de pe teritoriul vamal. Valoarea în vamă a
mărfurilor este determinată în conformitate cu prezenta lege, cu tratatele
internaționale ratificate de Republica Moldova, precum şi cu actele normative
ale Guvernului, adoptate în scopul executării acestora. Astfel, valoarea în vamă
a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:
a) în baza valorii tranzacției, respective, în baza prețului efectiv plătit sau de
plătit;
b) în baza valorii tranzacției cu marfă identică;
c) în baza valorii tranzacției cu marfă similară;
d) în baza costului unitar al mărfii;
 e) în baza valorii calculate a mărfii;
f) prin metoda de rezervă.

II. FUNCȚIILE TAXEI VAMALE ȘI ROLUL EI ÎN POLITICA

COMERCIALĂ
Taxele vamale ca instrument de realizare a politicii vamale au anumite
scopuri, pentru a căror realizare ele îndeplinesc următoarele funcții de bază:
― Funcția fiscală, presupune că unicul obiectiv al taxei vamale este acumularea
de venituri în bugetul de stat. Nu optăm pentru ideea de unic obiectiv, deoarece,
de cele mai dese ori, taxa vamală întrunește două sau chiar mai multe funcții
cumulativ. Dar concretizăm că funcția respectivă este una care predomină.
― Funcția regulatoare, constă în sistematizarea structurii mărfurilor de import;
menținerea coraportului rațional a importului și exportului de mărfuri,
veniturilor și cheltuielilor valutare; crearea condițiilor pentru schimbări
progresive în structura producerii și consumului de mărfuri; crearea de condiții
pentru integrarea în economia mondială.
― Funcția de stabilizare, are drept scop echilibrarea condițiilor de concurență ce
apar între mărfurile naționale și cele de import, neacordând privilegii nici pentru
unele din ele.
― Funcția de protejare, are drept scop protecția producătorului autohton și a
mărfurilor interne de importul mărfurilor din alte state. În acest caz, cota taxei
vamale este mai mare decât diferența de prețuri la nivel mondial și național.
― Funcția de stimulare, are ca scop stimularea importului unor anumite
categorii de mărfuri, care, de obicei, nu se produc pe teritoriul național sau se
produc în cantități mici ce nu pot asigura cerințele pieței interne. În acest caz,
cota taxei vamale este mai mică decât diferența de prețuri la nivel mondial și
comunitar.
Împărtășim opinia savantul D.D. Şaguna care menţionează că taxele vamale mai
deţin o funcţie importantă pe lângă cele deja menţionate, şi anume, funcţia de
„coordonare statală a activităţii de comerţ exterior”. Specificăm că în unele
cazuri aceasta poate fi considerată cea mai importantă funcție, deoarece prin
intermediul resorturilor de politică vamală pot fi încurajate anumite importuri, se
favorizează exportul, se pot promova relaţii comerciale cu anumite pieţe, pot fi
protejate anumite activităţi ale agenţilor economici interni împotriva concurenţei
partenerilor din exterior.
Totodată, atragem atenția că taxele vamale pot reprezenta și un instrument de
negociere politică în relaţiile internaţionale. Astfel, se obţin avantaje de ordin
politic din partea unui stat în schimbul unor măsuri de liberalizare a comerţului
cu statul respectiv prin intermediul tarifului vamal. Taxa vamală constituie un
instrument important al politicii vamale care acționează asupra prețului
mărfurilor importate, în vederea reducerii importurilor și eliminării sau, cel
puțin, a reducerii deficitului balanței comerciale. Pentru producătorii interni,
taxele vamale exercită o influență pozitivă sau negativă, după caz.
Astfel, când taxele vamale sunt mari, producătorii interni sunt protejați în raport
cu concurența străină, taxele mari stimulează sectoarele economice din sfera
respectivă de activitate. Taxele vamale scăzute favorizează producătorii străini
care pot înlătura astfel de pe piață producătorii autohtoni. Prin urmare, susținem
părerea că rolul taxei în contextul economic este:
― crearea unei bariere de cost, care crește prețul mărfurilor, indiferent de
utilizarea taxelor de export, import sau de tranzit;
― apariția noilor locuri de muncă. Cheltuielile totale într-o economie deschisă
sunt formate din cheltuielile de consum, de investiții, cheltuielile
guvernamentale, exporturile nete. Creșterea costurilor totale, ca urmare a
reducerii importurilor, stimulează dezvoltarea economică internă, deoarece cresc
veniturile și apar locuri de muncă;
― promovarea dezvoltării anumitor sectoare individuale ale economiei sau
întreprinderi. În primul rând, este vorba de protejarea industriilor incipiente.
Protecția temporară a firmelor tinere pe piața internă de concurența aspră a
societăților străine permite ramurilor care se formează să devină mai puternice și
mai eficiente;
― acumularea de venituri în bugetul de stat;
 ― protecția împotriva practicilor de dumping. Taxele vamale sunt necesare
pentru a proteja companiile locale de concurenții străini care își vând produsele
la prețuri mai mici decât de producție costul lor.
În același timp, taxa vamală are un rol comercial-politic:
― pentru a proteja anumite domenii de concurența străină( nu este obligatoriu
ca acestea să fie slabe din punct de vedere economic, de cele mai dese ori, de
protecție se bucură cele mai dezvoltate și monopoliste domenii. Scopul acestui
tip de politică este crearea de condiții pentru producătorii interni ca să obțină
venituri monopoliste, ca o pârghie pentru a putea ieși pe piața externă);
― necesitatea de a asigura apărarea țării (aspect militar-politic). Taxele de
protecție sunt necesare pentru a păstra și consolida rolul industriei specializate în
producția de bunuri strategice și materiale necesare pentru prelucrarea lor;
― diversificarea de dragul stabilității. Veniturile în economie sunt direct
dependente de piețele internaționale. Protecția prin taxe vamale are obligația de
a stimula diversificarea industrială și reducerea dependenței de procese
internaționale;
― să fie un instrument de presiune asupra concurenților pentru a obține anumite
concesii.
Evidențiem principalele caracteristici funcționale ale taxei: reglementarea
comerțului exterior cu statele; sursă de completare a bugetului de stat; protecția
producătorilor autohtoni.
Așadar, constatăm că prin intermediul realizării funcțiilor taxelor vamale are loc
realizarea politicii vamale la rang de stat. Astfel, prin intermediul funcțiilor
taxelor vamale se produce reglarea relaţiilor economice stabilite între agenţii
economici dintre diferite ţări în cazul existenţei relaţiilor contractuale.
În concluzie, menționăm că pe parcursul evoluţiei sale, taxa vamală devine
dintr-un instrument fiscal un mijloc complex de politică comercială, unul din
cele mai utilizate mijloace pentru protejarea economiei naţionale. În ciuda
faptului că taxa după natura acțiunii sale este o categorie economică, aplicarea
sa poate avea atât caracter economic, cât și politic. Constatăm că introducerea de
taxe ar putea fi un mijloc de presiune economică asupra unor state sau poate crea
anumite clauze favorabile pentru altele din motive politice.
 III. TERMENELE ȘI MODUL DE PLATĂ A TAXEI VAMALE
Taxa vamală se plăteşte în prealabil, până la depunerea declaraţiei vamale.
La momentul vămuirii, se acceptă plata doar a diferenţei dintre suma calculată şi
suma plătită în prealabil. Diferenţa dintre taxa vamală calculată în baza valorii în
vamă determinate de organul vamal şi taxa vamală calculată în baza valorii în
vamă anunţate de declarant se plăteşte ca urmare a verificării diferenţei date de
organul vamal. Organul vamal este abilitat să interzică importul de mărfuri
pentru care nu au fost plătite drepturile de import. Persoanele fizice care nu sunt
subiecţi ai activităţii de întreprinzător plătesc drepturile de import sau de export
în momentul trecerii frontierei vamale, cu excepţia drepturilor de import sau de
export, care urmează a fi achitate la vămuirea bagajului neînsoţit şi a mijloacelor
de transport. De la persoanele fizice care sunt în tranzit prin teritoriul Republicii
Moldova având un volum de mărfuri ce depăşeşte norma stabilită se încasează o
sumă de garanţie echivalentă drepturilor de import pentru mărfurile în plus.
Modul de percepere şi de restituire a sumei de garanţie se stabileşte de către
Serviciul Vamal.
Persoanele juridice şi persoanele fizice plătesc drepturile de import şi de export
în numerar sau prin virament (inclusiv prin carduri) la conturile respective ale
Ministerului Finanţelor. Persoanelor juridice li se permite achitarea în numerar
doar a diferenţei de plată determinate la momentul vămuirii. Calcularea taxei
vamale se efectuează în funcţie de tarifele şi cotele existente la momentul
depunerii declaraţiei. Dată a achitării drepturilor de import şi de export, cu
excepţia achitării acestora prin intermediul cardurilor bancare, se consideră data
depunerii de către importator (declarant), exportator (declarant) sau de către un
terț al mijloacelor băneşti la conturile respective ale Ministerului Finanţelor, fapt
confirmat printr-un extras trezorerial. Cuantumul drepturilor de import sau de
export se stabileşte pe baza cotelor stabilite la data apariţiei obligaţiei vamale.
Amenzile şi penalităţile sunt aferente drepturilor de import sau de export şi pot
apărea ulterior procedurii de vămuire. Determinarea unei obligaţii vamale se
face în monedă naţională. În cazul în care pentru stabilirea acesteia este necesară
conversia dintr-o valută străină, se aplică cursul oficial al leului moldovenesc
valabil la data apariţiei obligaţiei vamale.
În această ordine de idei conchidem, ca sistemul vamal să răspundă cât mai bine
cerinţelor dezvoltării economico-sociale, se elaborează o seamă de lucrări
teoretice şi proiecte guvernamentale în care se configurează viitoarea structură a
sistemului vamal. Scopul acestor abordări teoretice este de a proiecta structuri
vamale care să asigure: dispersia mai echitabilă a sarcinii vamale în societate,
reducerea disfuncționalităților sistemului vamal, eliminarea riscului de opoziţie
la plata impozitelor, în condiţiile asigurării necesarului de resurse financiare
publice ale statului.

CONCLUZII
Armonizarea legislației fiscale și vamale constituie o prioritate ce derivă
din angajamentele asumate conform Acordului de asociere RM-UE. Pe partea
legislației fiscale, provocarea majoră o constituie reglementările ce țin de TVA
și accize, în speță, revizuirea cotelor și scutirilor. Este important, în acest caz, ca
procesul de armonizare să fie realizat în maniera în care să nu afecteze populația
și economia per ansamblu. Pe partea de legislație vamală urmează să fie adoptat
noul Cod vamal armonizat cu legislația Uniunii Europene. Un obiectiv
primordial al Guvernului, în condițiile actuale este consolidarea veniturilor
bugetare printr-o administrare fiscală și vamală eficientă și nu prin majorarea
poverii fiscale. În viziunea Ministerului Finanțelor, creșterea încasărilor ca
urmare a eficientizării administrări fiscale și vamale denotă o extindere a bazei
fiscale prin reducerea economiei tenebre. Astfel, pe lângă faptul că se asigură o
majorare a surselor bugetare, aceasta contribuie substanțial la dezvoltarea unui
mediu concurențial loial – o condiție indispensabilă pentru dezvoltare
economică sustenabilă. Un aspect important în creșterea eficienței administrării
fiscale și vamale îl constituie dezvoltarea și aplicarea pe larg a sistemelor
informaționale cu scop de:
(1) reducere a costurilor de administrare a impozitelor și taxelor, atât pentru
organul de administrare, cât și pentru contribuabil,
(2) reducerea la minimum a contactului dintre contribuabil și funcționarul fiscal
și vamal,
(3) crearea unor instrumente de control care să asigure intervenții administrative
doar în cazurile de evaziune fiscală, contrabandă sau alte infracțiuni prevăzute
de legislație.
Astfel, taxele vamale se percep de organele vamale și se varsă la bugetul de stat.
Ele au rolul unui impozit de egalizare, deoarece conduc la apropierea nivelului
prețului mărfii importate de nivelul prețului mărfii similare indigene.

BIBLIOGRAFIE:

1. Codul Fiscal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 1163- din 24.04.1997.
2. Codul Vamal al Republicii Moldova nr.95 din 24.08.2021.
3. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire
la modul de aplicare a facilităţilor fiscale şi vamale stabilite de Acordul “Compoct””, nr.
949 din 12.10.2010.
4. Legea Republicii Moldova cu privire la tariful vamal, nr. 1380-XIII din 20.11.1997. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. ediţie specială.
5. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Tariful Vamal Integrat, nr. 501 din
14.08.2009. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 127-130, art. nr:562.
6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului
de monitorizare în timp real a evenimentelor, autoturismelor şi persoanelor la posturile
vamale, nr. 1049 din 21.09.2007.
7. Legea Republicii Moldova cu privire la zonele economice libere, nr. 440 din 27.07.2001.
8. Legea Republicii Moldova cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative,
nr. 138 din 17.06.2016.
9. Legea Republicii Moldova cu privre la zonele economice libere, nr. 440-XV din
27.07.2001. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 108-109, art. nr: 834.
10. Legea Republicii Moldova bugetului de stat pe anul 2015, nr. 72 din 12.04.2015. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr. 102-104, art. nr: 172.
11. Lilia Gulca, Elementele șimodalitățile de aplicare a taxei vamale asupra mărfurilor și
serviciilor, Revista Legea și viața.
12. Măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021 – Ministerul Finanțelor al RM.