Libera eireulatie a marfurilor - as peete generale: - interzicerea, intre state Ie membre, a taxelor cu efect echivalent taxelor vamale; - exceptii

de la principiulliberei circulatii a marfurilor; - clauze de salvgardare. Libera circulatie a marfurilor = regim in cadrul caruia bunurile nu intampina, la frontiere, nici un obstacol stabilit de stat, indiferent daca acestea sunt importante sau exportate. Libera circulatie a marfurilor este realizata atat prin interzicerea intre state Ie membre a taxelor vamale de import ~i de export, cat ~i prin impiedicarea tarilor din Uniune de a institui taxe cu efect echivalent acestor taxe vamale. 1. Interzicerea intre state Ie membre a taxelor vamale de import si de export . Uniunea vamala Uniunea vamala = ansamblul schimburilor de marfuri, care implica interzicerea, intre statele membre, a taxelor vamale de import ~i de export ~i a oricaror taxe cu efect echivalent, precum ~i adoptarea unui tarif vamal comun in relatiile lor cu tarile terte. Piata unica = presupune realizarea unei uniuni vamale + interzicerea intre statele membre a restrictiilor cantitative ~i a masurilor cu efect echivalent. Uniunea vamala: - a condus la realizarea unei politici comerciale comune la nivelul Uniunii Europene; - a determinat elaborarea unei legislatii vamale proprii (Codul vamal comunitar, intrat in vigoare la 1 ianuarie 1994).

de~eurile care nu au valoare comerciala, gene rand anumite costuri pentru intreprinderi; - materialele ~i suporturile de sunet care sunt folosite in domeniul audiovizualului. Emisiunile, compozitiile muzicale, mesajele publicitare sunt incluse in categoria prestarilor de servicii; piesele din metal pretios devin marfuri in momentul in care nu mai au curs legal in statui membru. in caz contrar, ele sunt supuse regulilor privitoare la libera circulatie a capitalurilor. Principiul Iiberei circulatii a marfurilor se aplica marfurilor originare din statele membre (art. 28 alin. (2) TFUE), ~i anume: - marfurile obtinute in intregime in cadrul teritoriului vamal al Uniunii, fara sa fie folosite marfuri importate din tari sau teritorii care nu sunt incluse in teritoriul vamal al UE: a. b. c. { d. produsele produsele animalele produsele minerale extrase din acea tara; vegetale care sunt recoltate in statui respectiv; nascute ~i crescute in tara in cauza; provenite din animalele crescute in acel stat etc.

- marfurile importate din tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al UE ~i care se afla in libera practica, adica marfurile care provin din tari terte pentru care au fost indeplinite formalitatile de import ~i au fost percepute taxele vamale ~i taxele cu efect echivalent exigibile in acel stat membru, daca nu au beneficiat de rambursarea tatala sau partiala a respective lor taxe; - marfurile obtinute in cadrul teritoriului vamal al UE prin prelucrarea unor bunuri care sunt in Iibera practica sau din bunuri fabricate in intregime in Uniune ~i din produse care se afla in libera practica.

Libera circulatie a marfurilor se desfa~oara in interiorul limitelor geografice in care statele membre i~i exercita suveranitatea = teritoriu vamal (art. 3 din Codul vamal comunitar). Nu apartin teritoriului vamal: insulele Feroe; insula Hegoland; teritoriul BOsingen; comunele Livigno ~i Campione d'italia, Ceuta ~i Melilla; teritoriile statelor membre cu care Comunitatea (in prezent, Uniunea) a incheiat acorduri comerciale sau de asociere pentru ca, intre aceste parti continua sa existe obstacole tarifare ~i netarifare. Teritoriul principatului Monaco ~i cel al Republicii San-Marino sunt integrate in teritoiul vamal, de~i aceste state nu apartin U.E. (art. 3 pct 2 din Codul vamal comunitar).

Realizarea Uniunii vamale s-a realizat la 1 iulie 1968, cu 18 luni inainte de termenul de 1 ianuarie 1970, stipulat in tratat.

Libertatea schimburilor intracomunitare prive~te toate sectoarele economiei (potrivit art. 28 TFUE, uniunea vamala cuprinde ansamblul schimburilor de marfuri). Art. 28 se aplica deopotriva: - marfurilar din UE; - marfurilor care se aM in libera practica. Marfa = ariee bun transportat peste 0 frontiera, in scopul unor tranzactii comerciale. Astfel, sunt considerate marfuri: bunurile destinate consumului; medica mente Ie; electricitatea;

Sediul materiei: art. 28 alin. (1), art. 30 ~i art. 110 TFUE. Art. 30 = taxele vamale de import ~i de export sau taxele cu efect echivalent sunt interzise intre statele membre. Aeeasta interdiC\ie se aplica ~i taxelor vamale cu caracter fiscal. Taxele cu caracter fiscal = sunt instituite cu privire la marfurile importante, in absenta existentei unor bunuri indigene similare ori comparabile, pentru a procura venituri autoritatilor publice. Taxa cu efect echivalent = orice taxa pecuniara, indiferent de marimea, denumirea sau modul lor de aplicare, care sunt impuse unilateral asupra marfurilor nationale ori straine pentru ca ele trec 0 frontiera ~i care nu sunt taxe vamale in sens strict. Caracteristicile taxelor cu efect echivalent: sunt taxe pecuniare; nu are insemnatate marimea, denumirea sau modul de aplicare a taxei; sunt taxe impuse in mod unilateral de catre un stat membru, de 0 autoritate publica sau ca efect al unei conventii incheiate intre particulari. Nu sunt considerate taxe cu efect echivalent eele percepute cu ocazia controalelor

sanitare stabilite de Uniune sau printr-un tratat internalional care indepline~te funclii similare ~i este aplicat de catre toate statele membre, in situalia in care marimea taxelor nu depa~e~te costul real al controalelor efectuate; sunt cerute pentru ca marfurile tree 0 frontiera; nu prezinta insemnatate cine este beneficiarul taxei (statui sau 0 alta persoana juridical, nici scopul in care taxa a fost constituita (de ex.: in vederea asigurarii protecliei patrimoniului cultural nalional).

Pe plan normativ = statui va renunla, in intregime ori pat1ial, la masura instituita. 0 alta posibilitate este ca statui sa extinda avantajele fiscale acordate produselor ind igene la marfurile importate. Pe plan fiscal = statui trebuie sa restituie sumele incasate. Recuperarea taxelor vamale ~i a taxelor cu efect echivalent se justifica prin prevederile legale ale UE care interzic autoritalilor nalionale competente aplicarea unor dispozilii contrare stipulaliilor Tratatului instituind C.E .. Procedura recuperarii taxelor percepute in mod i1icit este stabilita de statele membre. Fiecare stat din Uniune desemneaza organele de jurisdiclie competente ~i adopta normele procedurale aplicabile. Statele membre sunt abilitate sa limiteze restituirea taxelor incasate, daca ele au fost incluse de eatre agenlii economici in prelurile platite de catre cumparatori. 4. Reglementari ale UE in domeniul vamal in scopul apliearii taxelor vamale, marfurile susceptibile sa fie importate sunt clasificate in cadrul nomenclaturii tarifare. Nomenclatura tarifara = codificare numerica care permite impat1irea marfurilor pe pozilii ~i subpozilii tarifare. Marfurile ajung in: - Iibera practica dupa ce a fost parcursa procedura administrativa a vamuirii: situarea marfii in nomenclatura tarifara; identificarea originii marfii; calcularea valorii in vama; determinarea drepturilor de vama datorate; verificarea respectarii de catre importator a obligaliilor pe care Ie subsumeaza etapele precedente. zona Iibera; depozitate intrun antrepozit

interzicerea taxelor cu efect echivalent prive~te, potrivit dispoziliilor UE, numai produsele similare = produsele care prezinta, fala de consumatori, proprietali apropiate sau care raspund acelora~i necesitali; nu trebuie sa fie identice (de ex., bauturile alcoolice prezinta suficiente proprietali comune pentru a fi considerate prod use similare; whisky-ul nu este un prod us similar vinurilor de fructe ~i lichiorurilor oblinute din vin). - prevederile UE nu interzic statelor membre sa impoziteze mai sever marfurile indigene decat bunurile importate, deoarece aceste deosebiri se explica prin specificul legislaliilor nalionale, in materii care nu sunt armonizate la nivelul Uniunii, ci au ramas in continuare in sfera de competenla a statelor membre.

Pentru ca 0 taxa sa fie astfel calificata trebuie indeplinite mai multe condilii: serviciul prestat sa procure un avantaj real agentului economic; avantajul procurat agentului economic sa beneficieze numai acestuia, ~i nu tuturor persoanelor care desfa~oara acela~i gen de activitali; cuantumul taxei sa fie propot1ional cu serviciul presta\. Exemplu: Taxa solicitata pentru depozitarea marfurilor, daca agentul economic are posibilitatea sa ia decizie. Nu este 0 astfel de taxa: taxa impusa la depozitarea obligatorie a marfurilor, pe durata indeplinirii formalitalilor vamale = taxa cu efect echivalen\. ~ Taxele solicitate in temeiul unor prevederi legale ale UE

liber.

in situalia in care taxele percepute sunt aferente unor controale care trebuie efectuate pentru indeplinirea anumitor obligalii stabilite prin dispoziliile legale ale UE = taxe cu caracter licit. Marimea acestor taxe nu poate sa depa~easca, insa, costul real al controalelor efectuate. Exemplu: taxele solicitate cu prilejul controalelor fitosanitare la export ori a controalelor veterinare in lara de import. 3. Recuperarea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent in situ alia in care au fost percepute taxe vamale sau taxe cu efect echivalent prin incalcarea prevederilor legale ale UE, consecinlele se produc atat pe plan normativ, cat ~i pe plan fiscal.

pat1i din teritoriul vamal al Uniunii sau = locuri aflate pe teritoriul aratat unde marfurile ce nu sunt din UE sunt considerate, d.p.d.v. al aplicarii drepturilor de import ~i al masurilor de politica comerciala la import, ca marfuri ce nu se gasesc pe teritoriul vamal al Uniunii, daca nu sunt puse in libera practica, nici nu sunt supuse altui regim vamal sau utilizate ori consumate in condilii diferite de cele prevazute in cadrul reglementarilor legale vamale. antrepozit varnal = locul aprobat de autoritalile vamale ~i aflat sub controlul acestora in care marfurile pot sa fie depozitate. Regimuri aplicate marfurilor introduse pe teritoriul vamal: - admitere temporara = permite utilizarea marfurilor in UE cu exonerarea totala sau pat1iala a drepturilor de import ~i fara aplicarea masurilor de politica comerciala; - perfectionare activa = permite intreprinderilor din UE sa exporte marfuri in statele tet1e, in condilii similare celor de care beneficiaza concurenlii lor din aceste lari; - perfectionare pasiva = intreprinderile din UE sunt indrituite sa exporte temporar marfuri din Uniune in afara teritoriului vamal al UE, in scopul supunerii acestora unor operalii

de perfeclionare, urmand ca produsele rezultate sa fie puse apoi in libera practica, cu exonerarea totala sau partiala a drepturilor de import.; - transformarea sub control vamal = permite folosirea, pe teritoriul vamal al Uniunii, fara plata drepturilor de import i fara aplicarea masurilor de politica comerciala, a marfurilor ce nu sunt din UE, pentru a fi supuse unor operaliuni care Ie modifica felul sau starea iniliala, fiind supuse ulterior in libera practica produsele care rezulta din aceste operaliuni; - tranzit extern = posibilitatea ca marfurile care nu sunt din Uniune sa circula dintr-un punct in altul al UE, fara plata drepturilor de import i fara aplicarea masurilor de politica comerciala; - tranzit intern = permite circulalia marfurilor din UE dintr-un punct in altul al Uniunii fara modificarea statutului lor vamal, cu folosirea teritoriului unei Ian terte.

sa nu se instituie 0 discriminare intre bunurile importate sau exportate i, respectiv, bunurile indigene care sunt comercializate pe piala nalionala a unui stat membru; masura adoptata sa fie necesara pentru indeplinirea obiectivului urmarit; masura luata sa fie proportionala in raport cu obiectivul avut in vedere.

= permit, in situ alii deosebite, derogari de la prevederile TFUE. A. in cazul in care, dupa ce Consiliul sau Comisia a adoptat 0 masura de armonizare, un stat membru considera necesar sa menlina dispozilii nalionale justificate prin exigenle importante sau referitoare la proteclia mediului inconjurator ori a mediului de lucru, Ie va notifica Comisiei, indicand motivele menlinerii dispoziliilor respective; B. daca dupa adoptarea de catre Comisie sau de Consiliu a unei masuri de armonizare, un stat membru apreciaza necesar sa introduca dispozilii nalionale bazate pe noi probe tiinlifice privitoare la proteclia mediului inconjurator sau a mediului de lucru. datorita unei probleme specifice a acelui stat, aparuta ulterior adoptarii masurii de armonizare, va notifica Comisiei masurile avute in vedere, precum i motivele luarii lor; C. niei un stat membru nu este obligat sa transmita informalii a caror dezvaluire 0 considera contrara intereselor esenliale ale securitalii sale; D. orice stat membru poate sa ia masurile pe care Ie considera necesare pentru proteclia intereselor sale esenliale de securitate i care sunt in legatura cu produclia sau cu comertul cu arme, cu munilii i cu materiale de razboi; E. statele membre se consulta pentru a adopta in comun dispoziliile necesare in vederea evitarii ca funclionarea pielei comune sa fie afectata de masurile pe care un stat membru poate sa fie nevoit sa Ie ia in situalia unor tulburari interne grave care aduc atingere ordinii publice, in caz de razboi sau de tensiune internalionala grava care constituie un. pericol de razboi, ori pentru a-i indeplini angajamentele asumate in scopul menlinerii paeii i securitalii internalionale.

Potrivit art. 36 TFUE nu sunt impiedicate interdicliile sau restricliile la import, export ori tranzit justificate pe urmatoarele motive: de morala publica; ordine publica; securitate publica; proteclia sanatalii i a vielii persoanelor i a animalelor; ocrotirea vegetalelor; proteclia tezaurelor nalionale cu valoare artistica, istorica sau arheologica; proteclia proprietalii industriale i comereiale

Obstacolele la libera eirculalie intra-unionala, care rezulta din deosebirileexistente intre legislaliile nalionale privind comercializarea prod use lor luate in considerare, trebuie sa fie acceptate, in rnasura in care ele pot sa fie apreciate ca fiind necesare, in scopul satisfacerii exigenlelor imperative care lin, in special, de: eficacitatea controalelor fiscale, proteclia sanatalii publice, corectitudinea tranzacliilor cornereiale i proteclia consumatorilor. Au fost formulate i alte exceplii, precum: proteclia industriei cinematografice; proteclia crealiei i diversitalii culturale in domeniul cartii; proteclia mediului inconjurator; proteclia relelei publice de telecomunicalii; - proteclia libertalii de expresie i a pluralismului in domeniul presei

sa nu existe 0 directiva de armonizare a legislaliilor state lor membre, care sa aiba acelai scop cu masura care a fost adoptata;