Curs 1

FAMI LI A - este un grup social realizat prin casatorie alcatuit din persoane care traiesc
impreuna, au o gospodarie casnica comuna, sunt legati prin anumite relatii natural biologice,
psihologice, morale, juridice si care raspund unul fata de altul in fata societatii. In sens restrans
familia cuprinde sotii si copii necasatoriti, in sens larg familia cuprinde si alte persone rude cu
sotii si descendentii lor fiind o familie extinsa. Exista situatii cand familia poate fi incompleta:
sotii nu au copii, exista doar un parinte si un copil, exista mai multi frati fara parinti.
Din punct de vedere juridic familia este un grup de persoane intre care exista drepturi si
obligatii ce rezulta din casatorie, rudenie, infiere si din alte raporturi asimilate celor din familie.
Potrivit noului Cod Civil familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe
egalitatea acestora precum si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea si educarea
copiilor lor. Familia are dreptul la ocrotirea din partea societatii si a statului. Statul este obligat sa
sprijine prin masuri economice si sociale incheierea casatoriei precum si dezvoltarea si
consolidarea familiei.
DREPTUL FAMI LI EI este acea ramura a dreptului care reglementeaza relatii ce rezulta din
casatorie, din rudenie si adoptie, din ocrotirea parinteasca, alte relatii asimilate celor de familie
(obligatia de intretinere dintre fosti soti, obligatia de intretinere dintre copil vitreg, parinte vitreg)

LOGODNA, CONCUBI NAJ UL SI CONTRACTUL DE CURTAJ MARI TAL
LOGODNA este reglementata de Codul Civil. Potrivit art. 266, logodna este definita ca fiind
promisiunea reciproca de a incheia casatoria putandu-se incheia doar intre barbat si femeie.
Logodna se incheie respectand conditiile de fond pentru incheierea casatoriei cu exceptia
avizului medical si autorizarii instantei de tutela . Spre deosebire de incheierea casatoriei,
incheierea logodnei nu este supusa nici unei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de
proba. Incheierea casatoriei nu este conditionata de incheierea logodnei.
- Ruperea logodnei
Codul Civil prevede ca logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrans sa incheie casatoria.
Ruperea logodnei nu este supusa nici unei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de
proba. In cazul ruperii logodnei, logodnicii trebuie sa restituie darurile pe care le-au primit in
considerarea logodnei pe durata acesteia in vederea casatoriei. Darurile se restituie in natura sau
daca acest lucru nu este cu putinta in masura imbogatirii. Obligatia de restituire nu exista daca
logodna a incetat prin moartea unuia dintre logodnici. Partea care rupe logodna in mod abuziv
poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei in
masura in care au fost potrivite cu imprejurarile precum si pentru orice alte prejudicii cauzate.
Partea in care in mod culpabil l-a determinat pe celalalt sa rupa logodna poate fi obligata la
despagubiri asa cum am mentionat anterior. Actiunea in cazul ruperii logodnei si restituirii
darurilor se prescrie intr-un an de la ruperea logodnei

CONCUBI NAJ UL - este o uniune libera, o uniune de fapt dintre barbat si femeie care
presupune convietuirea acestora si o anumita continuitate si comunitate de viata materiala si
spirituala. Concubinajul mai este numit si casatorie nelegitima. Bunurile dobandite in timpul
concubinajului sunt bunuri propri sau bunuri pe cote parti.

CONTRACTUL DE CURTAJ MATERIAL -este contractul pe care o persoana il incheie cu
un agent matrimonial care se obliga sa faca oficiul de a media cunoasterea reciproca a viitorilor
soti, in schimbul acestui serviciu solicitantul se obliga sa plateasca agentului matrimonial o
anumita suma de bani fie sub forma unei sume fixe fie sub forma unui procent din dota viitoarei
sotii.


Curs 2. Casatoria

Casatoria esteun act juridic prin care un barbat si o femeie consimt public sa devina soti si sa li
se aplice statutul legal de persoana casatorita.
Caractere:
1. casatoria are un caracter bilateral- se incheie prin acordul de vointa al sotilor ;
2. are o cauza limitata- este act juridic conditie care are un singur efect si anume face aplicabil
un anumit statut legal ;
3. are caracter civil- in sensul ca are caracter laic (in opozitie cu caracterul religios) ;
4. casatoria este un act solemn, solemnitatea constand in prezenta personala si impreuna a
viitorilor soti in fata delegatului de stare civila, in exprimarea personala a consimtamantului in
fata acestuia , in constatarea consimtamantului de catre delegatul de stare civila si declararea de
catre acesta a celor doi ca soti si sotie ;
5. este act public aceasta insemnand ca este permis accesul publicului la incheierea casatoriei dar
casatoria este valabila numai daca s-a incheiat in prezenta delegatului de stare civila si a doi
martori ;

Scopul casatoriei il constituie intemeierea unei familii (scop juridic) , ca scop social , vorbim
despre comunitatea de viata dintre barbat si femeie care asigura procreerea , cresterea si educarea
copiilor .
Uneori scopul social al casatoriei este realizat doar in parte , si vorbim despre soti fara copii sau
casatoria incheiata in extremis vitae momentis (pe patul de moarte) .
In literatura franceza si in legislatia franceza de fapt se prevede ca Presedintele Republicii
poate pentru motive temeinice sa autorizeze celebrarea casatoriei daca unul dintre viitori
soti decedeaza inainte de indeplinirea formalitatiilor oficiale care marcheaza fara echivoc
consimtamantul sau. Efectele casatoriei se produc de la data zilei precedente aceleia a
mortii unuia dintre soti, aceasta casatorie nu antreneaza nici un drept de succesiune in
beneficiul sotului supravietuitor si se considera ca nu exista nici un regim matrimonial
intre soti.



Capitolul II . CERI NTE DE FOND LA CASATORI E

Potrivit legislatiei in vigoare putem vorbi despre conditii de fond si impedimente la casatorie .
Prin conditii se desemneaza imprejurarile ce trebuie sa existe pentru a se incheia casatoria iar
prin impedimente intelegem acele imprejurari ce trebuie sa lipseasca pentru a se putea incheia
casatoria .
Conditiile de fond se clasifica in dirimante (adica nerespectarea lor atrage nulitatea absoluta a
casatoriei ) si prohibitive (acestea atrag doar sanctiuni pentru ofiterul de stare civila care nu a
observat neindeplinirea lor.
Conditiile de fond dirimante sunt:
1. diferenta de sex
2. varsta matrimoniala
3. consimtamantul la casatorie
Conditiile de fond prohibitive: comunicarea reciproca a starii de sanatate .

Conditiile de fond dirimante:
1. Diferenta de sex
Potrivit Art. 277 din Codul Civil este interzisa casatoria dintre persoane de acelasi sex .
Casatoriile dintre persoane de acelasi sex , incheiate sau contractate in strainatate fie de cetatenii
romani, fie de cetatenii straini, nu sunt recunoscute in Romania . Parteneriatele civile dintre
persoane de sex opus sau de acelasi sex incheiate sau contractate in strainatate fie de cetateni
romani fie de cetateni straini nu sunt recunoscute in Romania . In Romania sunt recunsocute
numai casatoriile intre persoane de sex opus. Practica judecatoreasca a mai evidentiat o serie de
probleme legate de lipsa de diferentiere sexuala, care a fost retinuta in urmatoarele cazuri :
- cand sexul unuia dintre viitori soti nu era precizat ( hermafroditism- cand unul dintre soti
suferea de o malformatie a organelor genitale de natura a putea fi calificata ca lipsa de
diferentiere sexuala)
- transsexualismul ( cand o persoana este convinsa ca apartine sexului opus, cere medicilor sa
inervina iar daca acestia refuza se automutileaza sau se sinucide) .

2.Varsta matrimoniala
Se pot casatori cei care au implinit varsta de 18 ani . Pentru motive temeinice, minorul care a
implinit varsta de 16 ani, se poate casatori in temeiul unui aviz medical, cu incuvintarea
parintilor sai , sau dupa caz al tutorelui si cu autorizarea instantei de tutela in a carui
circumscriptie , minorul isi are domiciliul. In cazul in care unul dintre parinti refuza sa
incuvinteze casatoria, instanta de tutela hotaraste si asupra aceste divergente , avand in vedere
interesul superior al copilului. Daca unul dintre parinti este decedat sau se afla in imposibilitate
de a-si manifesta vointa, incuviintarea celuilalt parinte este suficienta . Daca nu exista nici
parinti, nici tutore, care sa poata incuvinta casatoria, este necesara incuvintarea persoanei sau a
autoritatii care a fost abilitata sa exercite drepturile parintesti .
3. Consimtamantul
Trebuie sa indeplineasca doua cerinte:
1. sa existe lipsa consimtamantului s-ar putea manifesta in doua feluri:
a) in situatia in care unul dintre viitori soti spune NU la intrebarea daca doreste sa se
casatoreasca ;
b) cand pur si simplu nu raspunde , tacerea nu este consimtamant;
lipsa consimtamantului poate lua si forma lipesi psihice care se poate constata cand persoana la
data incheierii casatoriei era lipsita de discernamant
2.sa fie valabil consimtamantul trebuie sa fie :
- neviciat
-actual
-exprimat personal
-concomitent
- constatat de ofiterul de stare civila

Conditia de fond prohibitiva:
1. Comunicarea reciproca a starii de sanatate
Potrivit Art. 278 din Codul Civil casatoria nu se incheie daca viitori soti nu declara ca si-au
comunicat reiproc starea sanatatii. Exista maladii sau boli care interzic casatoria sub sanctiunea
nulitatii absolute ( debilitatea si alienatia mintala ; maladii sau boli care influenteaza valabilitatea
casatoriei , au o anumita gravitate si daca sunt cunoscute si necomunicate atrag sanciunea
nulitatii relative ) ; mai sunt boli sau maladii care nu influenteaza valabilitatea casatoriei, sunt
cunoscute de viitori soti si sunt tratabile cu usurinta.

Impedimente la casatorie

Dupa intensitatea dupa care se cer a fi respectate precum dupa si consecintele pe care le
antreneaza avem:
- dirimante : care atrag nevalabilitatea casatoriei;
- prohibitive : care atrag sanctiuni pentru delegatul de stare civila.
Potrivit Codului Civil, avem urmatoarele impedimente:
1. Starea de persoana casatorita
2. Rudenia
3. Adoptia
4. Tutela
5. Alienatia sau debiliatatea mintala
1. Starea de persoana casatorita este un impediment care se impune in virtutea principiului
monogamiei. In consecinta se pot casatorii: celibatarul(a), vaduvul(a), si divortatul(a). Astfel o
persoana poate incheia succesiv mai multe casatorii dar nu concomitent .
2. Rudenia: Art. 274- este interzisa incheierea casatoriei intre rudele in linie dreapta sau
colaterala pana la gradul 4 inclusiv (verisorii primari iar in linie dreapta nepoata-bunic), desi
legea nu stipuleaza expres casatoria intre rudele in linie dreapta este oprita la infinit. Pentru
motive temeinice casatoria pt rudele in linie colaterala de gradul 4 poate fi autorizata de instanta
de tutela in a carei circumscriptie isi are domiciliul cel care cere incuvintarea, instanta se va
putea pronunta pe baza unui aviz medical special dat in acest sens.
3. Adoptia: este oprita casatoria intre cel care infiaza /sau ascendentii lui si cel infiat/sau
descendentii lui. Intre copii celui care infiaza si cel infiat sau copii lui, intre cei infiati de aceeasi
persoana. Pentru motive temeinice casatoria intre celui care infiaza si celui infiat sau copii lui si
casatoria intre cei infiati de aceeasi persoana se poate incuviinta in aceleasi conditii ca si rudenia
fireasca.
4. Tutela: este interzisa casatoria intre tutore si persoana minora aflata sub tutela sa, justificarea
ar fi pentru a proteja persoana aflata sub tutela, de o casatorie facuta de tutore dintr-un interes
material, pentru a evita influentarea sau deformarea consimtamantului persoanei ce se afla sub
tutela.
5. Alienatia sau debilitatea mintala si lipsa vremelnica a facultatilor mintale: se face
distinctie intre persoanele care sufera de alienatie sau debilitate mintala, pentru care interdictia de
a se casatori este permanenta si aceasta deoarece consta intr-o stare psihologica grava a acestor
persoane, stare care este transmisibila ereditar. In cazul persoanelor lipsite vremelnic de
facultatile mintale impedimentul este temporar deoarece interdictia de a se casatori subzista atata
timp cat viitorul sot e lipsit de discernamantul faptelor sale si isi are justificarea in neputinta
persoanelor de a exprima un consimtamant valabil la casatorie. In privinta dovezii indeplinirii
cerintelor legale la casatorie se face distinctie intre conditie si impedimente, conditiile se
dovedesc prin actele ce se depun la dosar iar impedimentele se declara doar de catre viitori soti
sau se invoca de catre terti prin opozitie la casatorie sau se invoca de catre delegatul de stare
civila care are si obligatia de a verifica datele declarate de catre soti.

Conditiile de forma la casatorie
Exista 3 tipuri de conditii: prealabile celebrarii casatoriei, conditii referitoare la incheierea
casatoriei si conditii ulterioare.
Prealabile: Declaratia de casatorie: se va face in scris, personal la primaria la care urmeaza sa se
incheie casatoria. Daca unul dintre viitorii soti nu se afla in localitatea in care urmeaza a se
incheia casatoria ei pot face declaratia de casatorie la primaria in a care raza teritoriala isi au
domiciliul sau resedinta, care o transmite in termen de 48 h la primaria la urmeaza sa se incheie
casatoria.
Continutul declaratiei cuprinde: manifestarea de vointa a declarantilor de a se casatori
impreuna, declararea faptului ca au luat la cunostiinta reciproc de starea sanatatii lor, declararea
ca intre ei nu exista nici un impediment legal, indicarea numelui pe care urmeaza sa-l poarte in
timpul casatoriei, deci viitori soti pot conveni sa-si pastreze numele de dinaintea casatoriei, sa ia
numele oricareia dintre ei sau numele lor reunite, deasemenea un sot poate sa-si pastreze numele
initial iar celalalt sa poarta numele lor reunite. Mai trebuie sa cuprinda regimul matrimonial ales,
data si semnatura declarantilor si datele din cartile de indentitate ale declarantilor, la declaratie se
anexeaza certificatele de nastere, medicale, dovada privind incetarea sau desfacerea unei
casatorii anterioare, avizul instantei de tutela, avizul medical, dovada incuvintarii parintilor sau
al tutorelui, declaratia pe proprie raspundere ca nu se cunosc impedimentele care sa stea in calea
incheierii casatoriei si o declaratie privind regimul matrimonial ales. Dupa aceasta delegatul de
stare civila constata ca declaratia a fost data in fata lui, de asemenea semnata in fata lui de catre
cei doi si ca el a confruntat datele inscrise cu cele din documente si ca acestea corespund
intocmai. Declaratia se face personal de fiecare din viitori soti si nu poate fi facuta prin
reprezentare, declaratia se face la primaria unde urmeaza a se incheia casatoria, dar prin exceptie
declaratia se poate face si in afara sediului primariei atunci cand viitorul sot este minor, parintii
sau dupa caz tutorele vor face personal o declaratie prin care se incuviinteaza incheierea
casatoriei si daca viitori soti, parintii sau tutorele nu se afla in localitatea in care urmeaza a se
incheia casatoria, pot face declaratia la primaria in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau
resedinta, care o transmite in termen de 48 h la primaria unde urmeaza a se incheia casatoria. In
aceeasi zi, cu primirea declaratiei de casatorie, ofiterul de stare civila dispune publicarea acesteia
prin afisarea in extras intr-un loc special amenajat la sediul primariei si pe pagina de internet a
acesteia unde urmeaza sa se incheie casatoria si dupa caz la sediul primariei unde celalalt sot isi
are domiciliul sau resedinta . In cazul in care casatoria nu s-a incheiat in termen de 30 zile de la
data afisarii declaratiei de casatorie, sau daca viitorii soti doresc sa modifice declaratia initiala
trebuie sa se faca o noua declaratie de casatorie si sa se dispuna publicarea acesteia, important
de retinut este ca declaratia de casatorie este prima cerinta de forma la casatorie care nu obliga la
incheierea casatoriei deoarece consimtamantul se exprima in mod valabil numai cu ocazia
celebrarii casatoriei.
Intre data depunerii declaratie de casatoriei si data celebrarii casatoriei curge un termen de 10
zile, pentru motive temeinice incheierea casatoriei se poate face si inainte de implinirea
termenului. Justificarea termenului: tertii pot face opozitie la casatorie, ofiterul de stare civila
verifica indeplinirea cerintelor legale si temeinicia eventualelor opozitii sau reclamatii facute si
declaranti mai pot reflecta asupra incheierii casatoriei.
Opozitia la casatorie: este actul prin care o persoana atrage atentia ofiterului de stare civila
asupra existentei unor piedici sau neindeplinirii unor conditii la casatorie. Orice persoana are
dreptul sa faca opozitie la casatorie daca exista un impediment legal sau daca alte cerinte ale legii
nu sunt indeplinite. Opozitia trebuie sa fie facuta in forma scrisa, sa prezinte dovezile pe care se
intemeiaza, sa fie semnata si sa fie inregistrata la ofiterul de stare civila unde se va incheia
casatoria. Daca ofiterul de stare civila gaseste ca intemeiata opozitia va refuza sa constate
incheierea casatoriei, daca opozitiile nu sunt intemeiate ofiterul de stare civila va decide motivat
prin proces verbal incheierea casatoriei.
Cerintele concomitente: viitori soti sunt obligati sa se prezinte impreuna la sediul primariei
pentru a-si da consimtamantul la casatorie in mod public, in prezenta a doi martori in fata
ofiterului de stare civila. Celebrarea casatoriei se face in limba romana dar persoanele care
apartin minoritatilor nationale pot solicita incheierea casatoriei in limba lor materna cu conditia
ca ofiterul de stare civila sau cel care oficiaza sa cunoasca aceasta limba. Daca una dintre
persoane nu cunoaste limba respectiva sau in cazul in care ambii soti sau numai unul dintre ei
sunt surdo-muti se va folosi un interpret autorizat incheindu-se in acest sens un proces verbal.
Viitori soti vor fi prezenti in fata ofiterului de stare civila care ii va intreba succesiv pe barbat si
pe femeie daca se casatoresc impreuna de buna voie si nesiliti de nimeni, daca raspunsurile lor
sunt afrimative constata ca au fost indeplinite cerintele legale, apoi rosteste fraza finala "in urma
consimtamantului dv. liber exprimat va declar casatoriti". Aceasta fraza este esentiala din punct
de vedere juridic deoarece acesta este momentul incheierii casatoriei.
Conditiile ulterioare: ofiterul de stare civila intocmeste in registrul actelor de stare civila actul
de casatorie care se semneaza de catre soti cu numele stabilit in declaratia de casatorie de cei doi
martori si de ofiterul de stare civila, ofiterul face mentiune pe actul de casatorie despre regimul
matrimonial ales de catre soti, urmat de indata de a transmite la registrul national notarial al
regimurilor matrimoniale o copie a actului de casatorie precum si notarului public care au
autentificat conventia matrimoniala o copie de pe actul de casatorie. Casatoria se dovedeste cu
actul de casatorie si prin certificatul de casatorie elberat pe baza acestuia, cu toate acestea in
situatii prevazute de lege casatoria se poate dovedi cu orice mijloc de proba.

Desfiintarea casatorie

In terminologia utilizata de Codul Civil si de literatura de specialitate, nulitatea absoluta a
casatoriei este desemnata prin exprimarea "casatorie nula", iar nulitatea relativa prin termenul
"casatorie anulabila".

Principalele cazuri de nulitate absoluta:

1. Lipsa de diferentiere sexuala: este un caz virtual de nulitate absoluta dar in unanimitate admis
deoarece lipsa de diferentiere sexuala este o cerinta care tine de esenta casatoriei. In acest caz s-
ar putea ivi doua ipoteze:
- ipoteza teoretica in care viitori soti ar avea acelasi sex;
- ipoteza practica in care au existat defecte de conformatie care au facut imposibila consumarea
casatoriei ;
2. I mpubertatea: se refera la neimplinirea varstei legale la casatorie. Casatoria incheiata de
minorul care nu a implinit varsta de 16 ani este lovita de nulitate absoluta, cu toate acestea
nulitatea casatoriei se acopera daca pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti ambii
soti au implinit varsta de 18 ani, sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata.
3.Lipsa de consimtamant: o lipsa materiala care consta in faptul ca unul dintre viitori soti nu este
prezent la incheierea casatoriei ori desi este prezent nu isi exprima expres consimtamantul, cu
toate acestea ofiterul de stare civila ii declara pe cei doi casatoriti.
4. Bigamia: termenul desemneaza atat situatia de poligamie cat si situatia de poliandrie (o femeie
cu mai multi barbati). Pentru a fi retinuta situatia de bigamie sunt necesare urmatoarele conditii:
a). Casatoria anterioara trebuie sa fie valabila, adica sa nu fie nula;
b). Prima casatorie trebuie sa fie in fiinta, sa nu fi fost desfacuta prin divort sau sa fi incetat prin
moartea unui sot; c).
A doua casatorie trebuie sa fie efectiv incheiata: in cazul in care sotul unei persoane declarata
moarta s-a recasatorit si dupa aceasta hotararea declarativa de moarte este anulata, casatoria cea
noua ramane valabila.
Prima casatorie este desfacuta pe data incheierii noii casatorii, deci daca sotul recasatorit este de
buna credinta este considerata valabila cea de a doua casatorie, dar daca unul dintre soti sau
amandoi din casatoria noua sunt de rea credinta va fi cosiderata valabila prima casatorie si va fi
declarata nula noua casatorie.
5. I ncestul: casatoria incheiata intre rude in linie dreapta la infinit sau in linie colaterala pana la
gradul 4 inclusiv este nula, doar prin exceptie legea accepta cu autorizarea instantei de tutela
casatoria intre rudele de gradul 4.
6. Adoptia
7. Alienatia si debilitatea mintala: orice casatorie incheiata de un alienat sau debil mintal este
nula.
8. Lipsa totala de solemnitate: nerespectarea conditiilor privind celebrarea casatoriei (lipsa
martorilor, lipsa unuia dintre soti, nedeclararea ofiterului de stare civila a celor doi ca si
casatoriti).
9. Casatoria fictiva: casatoria incheiata in alte scopuri decat acela de a intemeia o familie.
Nulitatea casatoriei se acopera daca pana la ramanerea definitiva a casatoriei judecatoresti a
intervenit convetuirea sotilor, sotia a nascut sau a ramas insarcinata, ori au trecut doi ani de la
incheierea casatoriei.

Nulitatea relativa a casatoriei

1. Viciile de consimtamant: eroarea, dolul si violenta.
In ceea ce priveste eroarea, sfera aplicarii acesteia in dreptul familiei este restransa la eroarea
asupra indentitatii fizice a celuilalt sot. In
ceea ce priveste dolul acesta poate duce la desfiintarea casatoriei ori de cate ori comisiv sau
omisiv unii dintre viitori soti l-a determinat pe celalalt sa incheie casatoria prin mijloace
frauduloase.
Violenta poate sa fie si fizica si psihica.
2. Lipsa discernamantului: este anulabila casatoria incheiata de persoana lipsita vremelnic de
discernamant.
3. Existenta tutelei: casatoria incheiata intre tutore si persoana minora aflata sub tutela sa este
anulabila.
4. Lipsa incuviintarilor cerute de lege.

Regimul juridic si efectele nulitatilor (tabel)
1. Nulitate absoluta

poate fi invocata de catre orice
persoana interesata (sot, terti care
justifica un interes)

cu toate acestea procurorul nu poate
introduce actiunea dupa incetarea sau
desfacerea casatoriei cu exceptia
cazului in care ar actiona pentru
apararea drepturilor minorilor sau a
persoanelor puse sub interdictie


actiunea in nulitate a casatoriei este
imprescriptibila
casatoria nula poate fi confirmata
doar in situatia prevazuta de lege
(ambii soti au implinit 18 ani, sau
sotia a nascut ori a ramas insarcinata)


2. Nulitate relativa

anularea casatoriei poate fi invocata
numai de catre sotul al carui
consimtamant la casatorie a fost viciat
si in toate celelalte cazuri deoarece
este o nulitate de protectie.

dreptul la actiunea in anulare nu se
transmite mostenitorilor,cu toate
acestea daca actiunea a fost pornita de
catre unii dintre soti ea poate fi
continuata de catre oricare dintre
mostenitorii sai.


anularea casatoriei poate fi ceruta in
termen de 6 luni. In cazul incuv cerute
de lege termenul curge de la data la
care cei a caror autorizare era
necesara pentru incheierea casatoriei.
in cazul viciilor de consimt sau pt
lipsa discer. termenul curge de la data
incetarii violentei sau dupa caz de la
data la care cel interesat a cunoscut
dolul, eroarea sau lipsa vremelnica a
discernamantului.

anulabilitatea casatoriei se acopera
daca pana la ramanerea definitiva a
hotararilor judecatoresti s-au obtinut
incuviintarile si autorizarea ceruta de
lege casatoria nu poate fi anulata daca
sotii au convietuit timp de 6 luni de la
data incetarii violentei sau de la data
descoperiri dolului, erorii sau a lipsei
vremelnice a facultatilor mintale.




Efectele nulitatii casatoriei
Intre cele doua categorii de nulitati nu exista deosebiri in privinta efectelor, ceea ce inseamna ca
si intr-un caz si in celalalt constatarea nulitatii casatoriei desfiinteaza retroactiv starea juridica de
casatorit. Ca atare fostii soti sunt considerati ca nu au avut niciodata aceasta considerare intre ei
disparand pentru viitor si in masura in care este posibil si pentru trecut orice efect matrimonial
sau nematrimonial specific casatoriei. De la regula retroactivitatii consecintelor nulitatii codul
familiei consacra o derogare si o exceptie.
Derogare: nulitatea casatoriei nu produce niciun efect asupra copiilor care pastreaza situatia de
copii din casatorie. In ceea ce priveste drepturile si obligatiile dintre parinti si copii se aplica prin
asemanare prevederile de la divort.
Exceptia: este casatoria putativa (sotul de buna credinta la incheierea unei casatorii nule sau
anulate pastreaza pana la data cand hotararea judecatoreasca ramane definitiva situatia unui sot
dintr-o casatorie valabila, cu alte cuvinte este vorba de mentinerea pentru trecut a efectelor
produse de casatorie, a nu lasa anulata in favoarea sotului de buna credinta la incheierea
casatoriei). In aceasta situatie raporturile patrimoniale dintre soti supuse prin asemanare
dispozitiilor referitoare la divort, astfel: in cazul in care sotul sau sotii au fost de buna credinta
avem ca efecte: -
minorul de buna credinta isi pastreaza calitatea de exercitiu dobandita ca urmare a casatoriei;
- pana la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti sotii au vocatie succesorala reciproca;
- obligatia de intretinere intre fostii soti dintr-o casatorie putativa in aceleasi conditii in care ea
exista intre sotii divortati;
- sotii nu pot sa-si pastreze numele dobandit prin casatorie.
Efectele casatoriei putative: in care unul dintre soti a fost de buna credinte iar celalalt a fost de
rea credinta. Numai minorul de buna credinta isi pastreaza capacitatea de exercitiu de buna
credinta, sotul supravetuitor de rea credinta nu este chemat la succesiunea consortului decedat,
daca sotul de rea credinta pretinde ca a contribuit la dobandirea bunurilor celuilalt sot el trebuie
sa faca dovada dreptului sau, drept care va fi dupa imprejurari o proprietate comuna pe cote parti
sau o creanta impotriva celuilalt sot in masura in care cu mijloacele sale a sporit patrimoniul
acestuia.

Efectele casatoriei

Incheierea casatoriei da nastere pentru cei care o incheie unor raporturi multiple, complexe, de
naturi diferite, unele dintre ele facand obiectul unor regelementari juridice. Relatiile ce se nasc
intre soti in urma incheierii casatoriei au la baza principiul egalitatii intre sexe, Codul Civil
stabilind ca familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora,
precum si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea si educarea copiilor. Codul
Civil reglementeaza atat drepturile personale ale sotilor cat si drepturile si obligatiile
patrimoniale ale acestora.

Drepturile si obligatiile personale ale sotilor:
1). Obligatia de nume
Potrivit Art.311 Cod Civil, sotii sunt obligati sa poarte numele declarat la incheierea casatoriei.
Numele sotilor se declara o data cu depunerea declaratiei de casatorie fiind una dintre
urmatoarele variante:
fie sa isi pastreze numele avut pana la data incheierii casatoriei;
fie sa aleaga un nume comun, numele unuia dintre soti sau numele reunite;
unul isi poate pastra numele avut inainte de casatorie iar celalalt sot sa poarte numele
reunite ;
Sotii fiind obligati sa poarte numele declarat la incheierea casatoriei si in situatia in care au
ales sa poarte un nume comun, unul dintre soti nu poate cere schimbarea acestui numei pe
cale administrativa decat cu consimtamantul celuilalt sot. Trebuie sa mentionam faptul ca
aceasta reglementare este aplicabila doar celor care au ales un nume comun pentru ca in
varianta in care unul dintre soti si-a pastrat numele avut inaintea casatoriei,el va putea sa isi
schimbe numele pe cale adminsitrativa fara consimtamantul celuilalt sot deoarece schimbarea
nu produce asupra numelui celuilalt sot nici un efect. Sotii vor putea cere si impreuna
schimbarea numelui comun dar din aceasta varianta fiecare v-a trebui sa faca solicitarea de
schimbare a numelui printr-o cerere separata.
In legatura cu numele viitorilor soti, in literatura de specialitate se vorbeste despre situatii de
exceptie.
Se pune intrebarea daca sotul supravietuitor care are ca nume de familie numele sotului
predecedat incheind o noua casatorie va putea sa convina sau nu ca acest nume sa devina
comun cu al noului sot . Raspunsul este da din doua considerente : dreptul la nume nu poate
fi ingradit decat in mod expres ori o asemenea dispozitie legala nu exista si legiuitorul nu
face distinctie asupra modului in care viitorul sot au dobandit numele ca efect al filiatiei,
adoptiei, sau casatoriei. Aceeasi solutie s-a preconizat si in situatia in care unul dintre soti a
mai fost casatorit si a pastrat in urma divortului numele sotului din prima casatorie.


2). Obligatia de sprijin moral
Legea vizeaza toate indatoririle reciproce de asistenta afectiva si spirituala pe care sotii sunt
obligati sa le indeplineasca pentru a convietui in conditii normale si pentru a putea depasi
momentele de nevoie , suferinta fizica, si psihica. Neindeplinirea acestei obligatii poate
constitui motiv de divort.

3.) Obligatia de fidelitate
Sotii sunt datori dupa incheierea casatoriei sa intretina impreuna relatii sexuale si in acelasi
timp sa nu intretina astfel de relatii in afara familiei. Considerand ca aceasta obligatie rezulta
din principiul monogamiei, si tine de moralitatea relatiilor de familie iar indeplinirea acestei
obligatii de catre femeie si realizarea obligatiei de coabitare (de a locui impreuna) de catre
barbat consituie temeiul prezumtiilor de paternitate.

Un drept al sotilor este independenta sotilor: potrivit Codului Codului un sot nu are dreptul
sa cenzureze corespondenta , relatiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt sot.
4). Sotii au indatorirea de a locui impreuna , avand in vedere ca obligatia sotilor de a
coabita este de esenta casatoriei. Numai pentru motive temeinice sotii pot hotari sa louiasca
separat.
5.) Sotii sunt obligati sa isi acorde respect reciproc.


Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor

Despre regimul matrimonial
Viitorii soti pot alege ca regim matrimonial:
comunitatea legala,
separatia de bunuri
comunitatea conventionala.

Intre soti , regimul matrimonial produce efecte numai din ziua incheierii casatoriei. Fata de
terti, regimul matrimonial este opozabil de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate afara
de cazul in care acestia l-au cunoscut pe alta cale (mentiune in Registrul National al Regimurilor
Matrimoniale.)
Neindeplinirea formalitatilor de publicitate face ca sotii sa fie considerati in raport cu tertii de
buna credinta ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale.

Un sot poate sa dea mandate celuilalt sot, sa-l reprezinte regimului matrimonial. In cazul in
care unul dintre soti se afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa celalalt sot poate cere
instantei de tutela, incuviintarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are
potrivit regimului matrimonial. Prin hotararea pronuntata se stabilesc conditiile, limitele si
perioada de valabililitate ale acestui mandat. Mandatul inceteaza atunci cand sotul reprezentat nu
se mai afla in situatia mentionata anterior sau cand este numit un tutore sau un curator.

Daca unul dinte soti incheie acte juridice prin care pune in pericol grav interesele familiei,
celalalt sot poate cere instantei de tutela ca pentru o durata determinate, dreptul de a dispune
pentru anumite bunuri sa poata fi exercitat numai cu consimtamantul sau expres.
Durata acestei masuri poate fi prelungita fara insa a se depasi in total 2 ani. Hotararea de
incuviintare a masurii se comunica in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate imobiliara
sau mobiliara dupa caz. Actele incheiate cu nerespectarea hotararii juridice sunt anulabile.
Dreptul la actiune se prescrie in termen de un an care incepe sa curga de la data cand sotul
vatamat a luat cunostinta de existenta actului.
Fiecare sot poate sa incheie acte jurice cu celalalt sot sau cu terte persoane. Fiecare sot poate
sa faca singur fara consimtamantul celuilalt depozite bancare precum si alte operatiuni in
legatatura cu acestea. In raport cu institutia de credit, sotul titular al contului are chiar si dupa
desfacerea sau incetarea casatoriei dreptul de a dispune de fondurile depuse daca prin hotararea
juridical executorie nu s-a decis altfel. Fiecare sot poate sa ii ceara celuilalt sa il informeze cu
privire la bunurile, veniturile si datoriile sale iar in caz de refuz nejustificat se poate adresa
instantei de tutela.
Instanta poate sa il oblige pe sotul celei care a sesizat-o, sau pe orice tert sa furnizeze
informatiile cerute si sa depuna probele necesare in acest sens.
Tertii pot sa refuze furnizarea informatiilor cerute , atunci cand potrivit legii refuzul este
justificat de pastrarea secretului profesional.
Cand informatiile solicitate de un sot, pot fi obtinute numai la cererea celuilalt sot, refuzul
acestuia de a le solicita naste prezumtia relativa ca sustinerile fostului sot sunt adevarate.
Regimul matrimonial inceteaza prin constatarea nulitatii, anularea, desfacerea sau incetarea
casatoriei. In timpul casatoriei, regimul matrimonial poate fi modificat in conditiile legii. (in mod
normal dupa cel putin un an.)
In caz de incetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichideaza. Potrivit legii prin
buna invoiala sau in caz de neintelegere pe cale judiciara. Hotararea juridica definitiva sau
inscrisul notarial intocmit in forma autentica constituie act de lichidare.



Curs 7, 23.11.2011

Locuinta familiei

Este locuinta comuna a sotilor sau in lipsa locuinta sotului la care se afla copii. Oricare dintre
soti poate cere notarea in cartea funciara a unui imobil ca locuinta a familiei chiar daca nu este
proprietarul locuintei. In aceste conditii, fara consimtamantul scris al celuilalt sot niciunul dintre
soti chiar daca este proprietar exclusiv nu poate dispune de drepturile asupra locuintei familiei si
nici nu poate incheia acte prin care sa fie afectata folosinta acesteia.
Totodata un sot nu poate deplasa din locuinta bunurile ce mobileaza sau decoreaza locuinta
familiei si nu poate dispune de acestea fara consimtamantul scris al celuilalt sot . In cazul in care
consimtamantul este refuzat fara un motiv legitim, celalt sot poate sa sesizeze instanta de tutela
pentru ca aceasta sa autorizeze incheierea actului.
Sotul care nu si-a dat consimtamantul la incheierea actului poate cere anularea lui in termen de
un an de la data la care a luat cunostinta despre acesta dar nu mai tarziu de un an de la data
incetarii regimului matrimonial.
In lipsa notarii locuintei familiei in cartea funciara, sotul care nu si-a dat consimtamantul nu
poate cere anularea actului ci numai daune interese de la celalt sot cu exceptia cazului in care
tertul dobanditor a cunoscut pe alta cale calitatea de locuinta a familiei.
In cazul in care locuinta este detinuta in temeiul unui contract de inchiriere fiecare sot are un
drept locativ propriu chiar daca numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este
incheiat inainte de casatorie.
La desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti si acestia
nu se inteleg , beneficiul contractului de inchiriere poate fi atribuit unuia dintre soti tinand seama
in ordine de interesul superior al copiilor minori, de culpa in desfacerea casatoriei si de
posibilitatile locative proprii ale fostilor soti.
Sotul caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere , este dator sa plateasca celuilalt
sot o indemnizatie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare pentru o alta locuinta, cu exceptia
cazului in care divortul a fost pronuntat din culpa exclusiva a acestuia din urma.
Daca exista bunuri comune, indemnizatia se poate imputa la partaj asupra cotei cuvenite sotului
caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere. Atribuirea beneficiului contractului de
inchiriere se face cu citarea locatorului si produce efecte fata de acesta de la data cand hotararea
judecatoreasca a ramas definitiva.


Cheltuielile casatoriei
Sotii sunt obligati sa isi acorde sprijin material reciproc, ei sunt obligati sa contribuie in raport
cu mijloacele fiecaruia la cheltuielile casatoriei daca prin conventie matrimoniala nu s-a prevazut
altfel , insa orice conventie care prevede ca suportarea cheltuielilor casatoriei revine doar unuia
dintre soti este considerata nescrisa .
Cheltuielile casatoriei au in vedere cheltuielile legate de asigurarea hranei, cheltuielile legate de
consum, energie electrica, gaz, si toate cheltuielile legate de achizitionarea , inclusiv a
mobilierului si a obiectului de uz casnic.
Munca oricaruia dintre soti in gospodarie si pentru cresterea copiilor constituie contributie la
cheltuielile casatoriei . Fiecare sot este liber sa exercite o profesie si sa dispuna in conditiile legii
de veniturile incasate cu respectarea obligatiilor ce ii revin privind cheltuielile casatoriei. Sotul
care a participat efectiv la activitatea profesionala a celuilalt sot poate obtine o compensatie in
masura imbogatirii acestuia din urma daca participarea sa a depasit limitele obligatiei de sprijin
material si ale obligatiei de a contribui la cheltuielile casatoriei.


Alegerea regimului matrimonial

Alegerea unui regim matrimonial, altul decat cel al comunitatii legale, se face prin incheierea
unei conventii matrimoniale. Sub sanctiunea nulitatii absolute, conventia matrimoniala se incheie
prin inscris autentificat de notarul public cu consimtamantul tuturor partilor exprimat personal
sau prin mandatar cu procura autentica speciala avand continut predeterminat.
Conventia matrimoniala incheiata inainte de casatorie, produce efecte numai de la data
incheierii casatoriei, iar conventia incheiata in timpul casatoriei produce efecte de la data
prevazuta de parti sau in lipsa de la data incheierii ei.
Conventia matrimoniala nu poate aduce atingere egalitatii dintre soti, autoritatii parintesti sau
devolutiunii succesorale legale. Prin conventie matrimoniala se poate stipula ca sotul
supravietuitor sa preia fara plata inainte de partajul mostenirii unul sau mai multe dintre bunurile
comune detinute in devalmasie sau in coproprietate (aceasta este cauza de preciput).
Cauza de preciput poate fi stipulata in beneficiul fiecaruia dintre soti sau numai in favoarea
unuia dintre ei, nu aduce nici o atingere dreptului creditorilor comuni de a urmari chiar inainte de
incetarea comunitatii bunurile ce fac obiectul clauzei devine ca duca atunci cand comunitatea
inceteaza in timpul vietii sotilor cand sotul beneficiar a decedat inaintea sotului dispunator sau
cand acestia au decedat in acelasi timp sau cand bunurile care au facut obiectul ei au fost vandute
la cerera creditorilor comuni .
Exectutarea cauzei de preciput se face in natura sau daca acest lucru nu este posibil prin
echivalent.
Pentru a fi opozabile tertilor conventiile matrimoniale se inscriu in Registrul National Notarial
al regimurilor matrimoniale. Dupa autentificarea conventiei matrimoniale in timpul casatoriei
sau dupa primirea copiei de pe actul de casatorie, notarul public expediaza din oficiu un
exemplar al conventiei la serviciul de stare civila unde a avut loc celebrarea casatoriei pentru a se
face mentiune pe actul de casatorie si in registre.
Si sotii au dreptul de a solicita indeplinirea formelor de publicitate tinand seama de natura
bunurilor , conventiile matrimoniale se vor nota in cartea funciara, se vor inscrie in registrul
comertului precum si in alte registre de publicitate prevazute de lege. Orice persoana fara a fi
tinuta sa justifice un interes poate cerceta Registrul National Notarial al regimurilor matrimoniale
si poate solicita in conditiile legii extrase , certificate .
Minorul care a implinit varsta matrimoniala poate incheia sau modifica o conventie
matrimoniala numai cu incuvintarea ocrotitorului legal si cu autorizarea instantei de tutela. In
lipsa autorizarii sau incuvintarii mentionate, conventia incheiata de minor poate fi anulata.
Actiunea in anulare nu poate fi formulata daca a trecut un an de la incheierea casatoriei .
In cazul in care conventia matrimoniala este nula sau anulata , intre soti se aplica regimul
comunitatii legale fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna credinta .



Regimul comunitatii legale

Bunurile comune:
Sunt bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale, de catre oricare dintre soti.
De la data dobandirii lor acestea sunt bunuri comune in devalmasie. Veniturile din munca,
sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie, in cadrul asigurarilor sociale si altele asemenea,
precum si veniturile cuvenite in temeiul unui drept de proprietate intelectuala sunt bunuri
comune indiferent de data dobandirii lor insa numai in cazul in care creanta privind incasarea lor
devine scadenta in timpul comunitatii.
Calitatea de bun comun nu trebuie dovedita. Oricare dintre soti poate cere sa se faca mentiune in
Cartea Funciara sau dupa caz in alte registre de publicitate prevazute de lege, despre apartenenta
unui bun la comunitate .

Bunurile proprii:
Sunt bunuri proprii :
a) Bunurile dobandite prin mostenire legala, legat sau donatie cu exceptia cazului in care
dispunatorul a prevazut in mod expres ca ele vor fi comune.
b) Bunurile de uz personal.
c) Bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti daca nu sunt elemente ale unui fond de
comert care face parte din comunitatea de bunuri.
d) Drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor sale si asupra semnelor
distinctive pe care le-a inregistrat.
e) Bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa , manuscrisele stiintifice sau literare,
schitele si proiectele artisitice, proiectele de inventii si alte asemenea bunuri.
f) Indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus
unuia dintre soti .
g) Bunurile, sumele de bani, sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu precum si bunul
dobandit in schimbul acestora.
h) Fructele bunurilor proprii.

Bunurile proprii pot fi dovedite prin orice mijloc de proba cu exceptia cazurilor in care dovada se
face in conditiile legii .
Pentru bunurile mobile dobandite anterior casatoriei , inainte de incheierea acesteia , se
intocmeste un inventar de catre notarul public sau sub semnatura privata daca partile convin
astfel. In lipsa inventarului se prezuma pana la proba contrara ca bunurile sunt comune .
Fiecare sot are dreptul de a folosi bunul comun fara consimtamantul expres al celuilalt sot . Cu
toate acestea schimbarea destinatiei bunului comun nu se poate face decat cu acordul celuilalt
sot. Totodata fiecare sot poate incheia singur acte de conservare , acte de administrare, cu privire
la fiecare dintre bunurile comune, precum si acte de dobandire a bunurilor comune.
Daca interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic,
sotul care nu a participat la incheierea actului nu poate pretinde decat daune interese de la celalalt
sot , fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna credinta. Actele de instrainare sau de
grevare cu drepturi reale avand ca obiect bunurile comune , nu pot fi incheiate decat cu acordul
ambilor soti.
Cu toate acestea oricare dintre soti poate dispune singur cu titlu oneros de bunurile mobile
comune a caror instrainare nu este supusa potrivit legii anumitor formalitati de publicitate. Actul
incheiat fara consimtamantul expres al celuilalt sot atunci cand el este necesar potrivit legii este
anulabil (nulitate relativa).

Bunurile comune pot face obiectul uni acord la societati, asociatii sau fundatii.
Fiecare sot poate dispune prin legat de partea ce li s-ar cuveni la incetarea casatoriei din
comunitatea de bunuri.


Datoriile comune ale sotiilor

Sotii raspund cu bunurile comune pentru:
a) Obligatiile nascute in legatura cu conservarea, administrarea sau dobandirea bunurilor comune
b) Obligatiile pe care le-au contractat impreuna.
c) Obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielior obisnuite ale
casatoriei.
d) Repararea prejudiciului cauzat prin insusirea unuia dintre soti a bunurilor apartinand unui tert,
in masura in care prin aceasta au sporit bunurile comune ale sotilor. Daca obligatiile comune nu
au fost acoperite prin urmarirea bunurilor comune , sotii raspund solidar cu bunurile proprii. In
acest caz cel care a platit datoria comuna se subroga drepturilor creditorului pentru ceea ce a
suportat peste cota parte ce i-ar reveni din comunitate daca lichidarea s-ar face la data platii
datoriei.
Sotul care a platit datoria comuna are un drept de retentie aupra bunurilor celuilalt sot pana la
acoperirea integrala a creantelor pe care acesta i le datoreaza. Bunurile comune nu pot fi urmarite
de creditorii personali ai unuia dintre soti.
Cu toate acestea dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor creditorul sau personal
poate cere partajul bunurilor comune, insa numai in masura necesara pentru acoperirea creantei
sale. Bunurile astfel impartite devin bunuri proprii.





1. Lichidarea regimului comunitatii

La incetarea comunitatii aceasta se lichideaza prin Hotarare Judecatoreasca sau Act autentic
notarial .
Daca regimul comunitatii de bunuri inceteaza prin desfacerea casatoriei, fostii soti raman co-
proprietari in devalmasie asupra bunurilor comune pana la stabilirea cotei parti ce ii revine
fiecaruia. In cadrul lichidarii comunitatii fiecare dintre soti preia bunurile sale proprii dupa care
se va proceda la partajul bunurilor comune si la regularizarea datoriilor.
In acest scop se determina mai intai cota parte ce revine fiecarui sot pe baza contributiei sale atat
la dobandirea bunurilor comune cat si la indeplinirea obligatiilor comune. Pana la proba contrara
se prezuma ca sotii au o contrbutie egala.
In timpul regimului comunitatii, bunurile comune pot fi impartite in tot sau in parte prin act
incheiat in forma autentica notariala in caz de buna invoiala ori pe cale judecatoreasca, in caz de
neintelegere.

2. Regimul separatiei de bunuri

Fiecare intre soti este proprietar exclusiv, in privinta bunurilor dobandite inainte de incheierea
casatoriei precum si a celor pe care le dobandeste in nume propriu dupa aceasta data .
Prin conventie matrimoniala, partile pot stipula clauze privind lichidarea acestui regim in
functie de masa de bunuri achizitionate de fiecare dintre soti in timpul casatoriei in baza careia se
va calcula creanta de participare. La adoptarea acestui regim , notarul public intocmeste un
inventar al bunurilor mobile proprii indiferent de modul de dobandire. Se poate intocmi un
inventar si pentru bunurile mobile dobandite in timpul speratiei de bunuri. In lipsa inventarului
se prezuma pana la proba contrara ca dreptul de proprietate exclusiva apartine sotului posesor.
Daca bunul a fost dobandit printr-un act juridic supus unei conditii de forma pentru validitate
sau unor cerinte de publicitate , dreptul de proprietate exclusiva nu se poate dovedi decat prin
inscrisul care indeplineste formele cerute de lege.
Inventarul se anexeaza la conventia matrimoniala supunandu-se acelorasi formalitati de
publicitate ca si conventia matrimoniala. Bunurile dobandite impreuna de soti apartin acestora in
proprietate comuna pe cote-parti . Dovada co-proprietatii se face tot printr-un inventar .
Sotul care se foloseste de bunurile celuilalt sot fara impotrivirea acestuia din urma are
obligatiile unui UZUFRUCTUAR. El este dator sa restituie numai fructele existente la data
solicitarii lor de catre celalalt sot sau dupa caz la data incetarii sau schimbarii regimului
matrimonial.
Daca unul dintre soti incheie singur un act prin care dobandeste un bun , folosindu-se in tot sau
in parte de bunuri apartinand celuilalt sot acesta din urma poate alege in proportia bunurilor
folosite fara acordul sau intre a reclama pentru sine proprietatea bunului achizitionat si a pretinde
daune interese de la sotul dobanditor. Proprietatea nu poate fi insa reclamata decat inainte ca
sotul dobanditor sa dispuna de bunul dobandit cu exceptia cazului in care tertul dobanditor a
cunoscut ca bunul a fost achizitionat de catre sotul vanzator prin valorificarea bunurilor celuilalt
sot .
Nici unul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din acte savarsite de celalat sot , cu
toate acestea sotii raspund solidar pentru obligatiile asumate de oricare dintre ei pentru
acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor.
La incetarea regimului separatiei de bunuri fiecare dintre soti are un drept de retentie asupra
bunurilor celuilalt pana la acoperirea integrala a datoriilor pe care le au unul fata de celalalt .


3. Regimul comunitatii conventionale

Regimul comunitatii conventionale se aplica atunci cand se deroga de la dispozitiile privind
regimul comunitatii legale . In cazul in care se adopta comunitatea conventionala , conventia se
poate referi :
Includerea in comunitate in tot sau in parte a bunurilor dobandite sau a datoriilor
innascute inainte sau dupa incheierea casatoriei cu exceptia bunurilor de uz personal si a
celor destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti daca nu sunt elemente ale unui fond
de comert care face parte din comunitatea de bunuri ;

Restrangerea comunitatii la bunurile sau datoriile anume determinate in conventia
matrimoniala indiferent daca sunt dobandite sau dupa caz nascute inainte sau in timpul
casatoriei cu exceptia obligatiilor prevazute la Art. 351 lit.c) ( este vorba despre
obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale
casatoriei) ;

Obligativitatea acordului ambilor soti pentru incheierea anumitor acte de administrare, in
acest caz daca unul dintre soti se afla in imposibilitate de a-si exprima vointa sau se
opune in mod abuziv celalat sot poate sa incheie singur actul insa numai cu incuviintarea
prealabila a instantei de tutela ;

Includerea clauzei de preciput . Executarea clauzei de preciput se face in natura sau daca
acest lucru nu este posibil, prin echivalent din valoarea activului net al comunitatii;



Modalitati privind lichidarea comunitatii conventionale:

- In regimul juridic al comunitatii conventionale , in masura in care prin conventie
matrimoniala nu se prevde altfel se completeaza cu dispozitiile legale privind regimul
comunitatii legale.


Modificarea regimului matrimonial
Dupa cel putin un an de la incheirea casatoriei , sotii pot ori de cate ori doresc sa inlocuiasca
regimul matrimonial existent ori sa il modifice . Modificarea se poate face prin acordul partilor
sau se poate face pe cale judiciara . Daca regimul matrimonial al sotilor este cel al comunitatii
legale sau conventionale , instanta la cererea unuia dintre soti poate pronunta separatia de bunuri
atunci cand celalat sot incheie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei . Intre
soti, efectele separatiei se produc de la data formularii cererii cu exceptia cazului in care instanta
la cererea oricaruia dintre ei dispune ca aceste efecte sa li se aplice de la data despartirii in fapt .
Creditorii prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula actiune
revocatorie in termen de un an de la data la care au fost indeplinite formalitatiile de publicitate
sau dupa caz de cand au luat cunostiinta mai inainte de aceste imprejurari de alta cale .