Universitatea Petre Andrei din Iai

Facultatea de Drept

REFERAT
la disciplina Dreptul

familiei

Titlul referatului: TGADA DE PATERNITATE

Autor: DANIEL MIHAILUC

Anul de studiu III , Grupa II

Tagada de paternitate desemneaza actiunea prin care se urmareste

rasturnarea in justitie a prezumtiei de paternitate care opereaza
impotriva sotului femeii casatorite care a nascut un copil.
Actiunea in tagada paternitatii se deosebeste de contestarea
paternitatii, intrucat, in cazul cel dintai, prezumtia a fost bine aplicata,
copilul fiind nascut sau conceput in timpul casatoriei, dar fiind o
prezumtie relativa se permite dovada contrara, pe cand, in cazul celei
de-a doua, prezumtia a fost gresit aplicata, urmarindu-se nu
rasturnarea ci inlaturarea ei. Desi o prezumtie relativa, prezumtia de
paternitate nu poate fi raturnata in orice conditii, pentru aceasta fiind
necesara, potrivit legii, actiunea in justitie. Nu este deci eficienta
simpla declaratie a sotului de tagaduire a paternitatii, admisa in unele
legislatii, si nici conventia sotilor in acest sens.
Legea nr. 288/2007 a largit cercul persoanelor care pot introduce
acesta actiune, ingaduind exercitarea ei si de catre mama sau de catre
tatal biologic, nu doar de sotul mamei sau de copil. In literatura juridica
s-au semnalat situatii cand sotul mamei, in pofida evidentei ca date
fiind anumite imprejurari, nu poate fi tatal copilului nascut de sotia sa,
nu intelegea sau nu avea posibilitatea sa intenteze actiunea in tagada
paternitatii.
Dispozitiile art. 54 alin. (2) C.fam., in forma anterioara modificarii, au
fost declarate neconstitutionale prin decizia nr. 349/2001 a Curtii
Constitutionale, care a statuat neconstitutionalitatea textului, in
masura in care acesta nu recunoaste decat tatalui, iar nu si mamei si
copiluilui nascut in timpul casatoriei dreptul de a porni actiunea in
tagada paternitatii. Decizia a fost luata cu majoritatea voturilor
judecatorilor Curtii Constitutionale, doi dintre acestia opinand pentru
respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, cu motivarea, in esenta,
ca nu se poate ingadui mamei sa deschida, in numele copilului minor,
o asemenea actiune, pentru ca aceasta isi invoca propria culpa. Din
perspectiva intereselor minorului, nu se poate accepta o actiune in
tagada paternitatii decat daca este introdusa de tata, pentru ca, in
orice alta ipostaza, se arata in opinia separata, ea loveste in interesele
minorului, tinzand a-l lipsi de protectia paterna in schimbul, eventual,
al unui iluzoriu success in stabilirea ulterioara a unei alte paternitati.
Actiunea in tagada paternitatii se introduce impotriva copilului care,
fiind de regula minor, este reprezentat de mama sa. Daca mama a
decedat sau nu are capacitate de exercitiu, copilul va fi reprezentat de
un tutore. Intre 14-18 ani, copilul va participa singur la proces,
actiunea avand caracter strict personal. Mama copilului participa
asadar la proces in dubla calitate: de reprezentant al copilului si in
nume propriu, caci potrivit art. 436 Cod Civil, ea trebuie citata in toate
situatiile in proces, deci si atunci cand nu are calitatea de a-l
reprezenta pe copil. Daca actiunea este introdusa de catre copil sau de
mama acestuia, calitatea de parat o va avea sotul mamei sau
mostenitorii acestuia. Acesta dispozitie care asigura participarea

mamei in process, in toate cazurile este in masura sa contribuie la

apararea

intereselor copilului, dar si la descoperirea adevarului, mama fiind cea

care cunoaste imprejurari esentiale in acest sens.
Termenul de introducere a actiunii
Potrivit Noului Cod Civil, termenul de introducere a actiunii este
diferit, dupa cum actiunea apartine sotilor, tatalui biologic, copilului
sau mostenitorilor acestora. Desi principiul enuntat in literatura juridica
este acela conform caruia actiunile avand ca obiect drepturi personale
nepatrimoniale sunt, ca de regula, imprescriptibile, legea a prevazut in
cazul actiunii in tagada paternitatii un termen de prescriptie relativ
scurt, datorita necesitatii sociale de a clarifica statutul civil al
persoanelor, statut care trebuie sa reflecte realitatea. Numai pentru
copil si pentru tatal biologic actiunea este imprescriptibila.
Curgerea termenului este determinata de cunoasterea de catre sot a
faptului nasterii sau de cand a luat la cunostinta ca prezumtia nu
corespunde realitatii.
Sotul mamei poate introduce asadar actiunea in tagada paternitatii in
termen de 3 ani, care curge fie de la data la care sotul a cunoscut ca
este prezumat tata al copilului, fie de la o data ulterioara, cand a aflat
ca prezumtia nu corespunde realitatii. Daca sotul a murit inainte de
implinirea termenului fara a porni actiunea, aceasta poate fi pornita de
catre mostenitori in termen de un an de la data decesului.
In literatura juridica s-au adus anumite precizari cu privire la momentul
la care incepe sa curga termenul: In situatia in care sotul mamei a fost
declarat mort, iar nulitatea hotararii de declarare a mortii se pronunta
dupa trecerea termenului stabilit de lege pentru intentarea actiunii in
tagada paternitatii, momentul curgerii termenului nu este cel al
ramanerii definitive a hotararii declarative de moarte, ci acela cand
sotul mamei, dupa reintoarcere, a aflat despre nasterea copilului sau
ca prezumtia nu corespunde realitatii;
Daca sotul mamei s-ar afla, cu privire la nasterea copilului, in eroare
determinata prin viclenie din partea sotiei, termenul va incepe sa curga
din momentul in care si-a dat seama de eroare;
In cazul stabilirii filiatiei fata de mama prin recunoastere sau prin
hotarare judecatoreasca, termenul va curge nu de la data la care sotul
mamei a cunoscut nasterea, ci de la data la care a aflat ca acel copil a
stabilit filiatia fata de sotia sa.
Daca tatal declarat disparut prin hotarare judecatoreasca se intoarce,
termenul de 3 ani curge de la data cand acesta, intors, a aflat despre
nasterea copilului, dar nu mai inainte de data aparitiei sale;
Daca sotul mamei a fost pus sub interdictie, termenul va incepe sa
curga din momenul in care reprezentantul legal al acestuia a aflat de
nasterea copilului;
In cazul ridicarii interdictiei, daca reprezentantul legal nu a intentat
actiunea pana la ridicarea interdictiei, sotul mamei va putea tagadui

paternitatea intr-un nou termen de 3 ani, care va curge din momentul

in care, dupa ridicarea interdictiei, el a aflat de nasterea copilului;
Cand sotul mamei este bolnav mintal, dar nu a fost pus sub
interdictie, termenul de 3 ani pentru intentarea actiunii va curge de la
data cand el a fost in masura sa receptioneze constient nasterea
copilului, adica in momente de luciditate;
Pentru fostul sot al mamei, daca femeia naste un copil dupa
recasatorie, dar la mai putin de 300 de zile de la data desfiintarii sau
desfacerii casatoriei anterioare, termenul de 3 ani va curge de la data
la care el a aflat de hotararea definitiva prin care s-a admis actiunea in
tagada paternitatii, introdusa de al doilea sot al mamei.
In ceea ce priveste termenul de introducere a actiunii in tagada
paternitatii, Codul Civil prevede ca actiunea se introduce de catre sotul
mamei impotriva copilului; cand acesta este decedat, actiunea se
porneste impotriva mamei sale si, daca este cazul, a altor mostenitori
ai sai.
Mama sau copilul poate introduce actiunea impotriva sotului. Daca
acesta este decedat, actiunea se porneste impotriva mostenitorilor sai.
Termenul in care mama poate sa introduca actiunea este de 3 ani de la
nasterea copilului. In cazul decesului mostenitorii ei pot introduce
actiunea in tagada paternitatii in termen de un an de la deces.
Tatal biologic poate introduce actiunea impotriva sotului mamei si a
copilului. Daca acestia sunt decedati, actiunea se porneste impotriva
mostenitorilor.
Actiunea in tagada paternitatii de cel care se pretinde tata biologic
poate fi admisa numai daca acesta face dovada paternitatii sale fata
de copil. Dreptul la actiune nu se prescrie in timpul vietii tatalui
biologic. Daca acesta a decedat, actiunea poate fi 4ormulate de catre
mostenitorii acestuia in termen de cel mult un an de la data decesului.
Actiunea in tagada paternitatii se porneste de copil, in timpul
minoritatii, de reprezentantul sau legal. Dreptul la actiune nu se
prescrie in timpul vietii copilului.
Dovada nepaternitatii
Spre deosebire de legislatia anterioara care reglementa restrictiv
regimul juridic al actiunii in tagada paternitatii, Noul Cod Civil nu
impune nicio restrictie, astfel ca dovada se poate face cu orice mijloc
de proba.
Imposibilitatea ca sotul mamei sa fie tatal copilului poate fi
determinata fie de neputinta fizica, respectiv impotenta barbatului sau
departarea dintre soti, determinata de imprejurari care au impiedicat
pe soti sa se intalneasca(exemplu starea de detentie), fie de neputinta
morala, care exista in situatia unor neintelegeri grave, a unor relatii
atat de mult deteriorate incat, moralmente, au facut imposibile relatiile

intime intre soti. Simpla despartire in fapt a sotilor nu este prin ea

insasi, in masura sa duca la concluzia ca sotul mamei nu este tatal
copilului, mai ales daca se dovedeste ca intre soti relatiile intime au
continuat si in aceasta perioada.
De asemenea nu este suficienta pentru admiterea actiunii in tagada
paternitatii simpla marturisire a mamei ca sotul ei nu este tatal
copilului, aceasta trebuind sa fie coroborata cu alte probe care sa faca
dovada imposibilitatii ca sotul mamei sa fie sotul copilului.

Faptul ca, in timpul legal al conceptiei, sotia a avut relatii sexuale cu

alti barbate, din nou nu este suficient pentru excluderea paternitatii
sotului. Dovada relatiilor extraconjugale este totusi un indiciu care
obliga instanta sa administreze si alte probe, ca expertizele stiintifice,
pentru a verifica temeinicia actiunii.
Tribunalul Suprem a statuat, aratand ca imposibilitatea ca sotului
mamei sa fie tatal copilului trebuie sa rezulte din imprejurari
neechivoce, stabilite pe baza de probe convingatoare. Uneori se
impune ca acestea sa fie completate cu probe stiintifice, judecatorul
neputandu-le inlocui cu propria apreciere.
Expertizele medico-judiciare se folosesc ca mijloace de proba atat in
cazul actiunilor in tagada paternitatii, cat si in acela al actiunilor in
stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei. Ele au la baza
analiza pe cale stiintifica a transmiterii caracterelor ereditare de la
parinti la copii.
In stadiul actual de dezvoltare a stiintelor biologice si medicale,
expertizele medico-legale clasice(serologica, antropologica si
dermatoglifica) pot stabili cu certitudine nepaternitatea in cazul in care
exista o incompatibilitate intre grupa sanguina a copilului si cea a
parintilor sai, respectiv combinatia grupei sanguine a mamei cu acea a
tatalui, dar nu pot stabili cu certitudine paternitatea. Ele ofera numai
indicii, care, coroborate cu alte probe,pot ajuta instantele in stabilirea
paternitatii.
Experitizele genetice efectuate in sistemul HLA, care se bazeaza pe
baza transmiterii genetice a caracterelor, pot stabili cu o probabilitate
de 99% paternitatea unui copil.
Daca doua expertize medico-legale, efectuate intr-o cauza, au concluzii
contradictorii, instantele au obligatia sa le supuna avizarii Comisiei
Superioare Medico-Legale in conformitate cu dispozitiile art. 24 alin (1)
din Ordonanta Guvernului nr.1/2000 privind organizarea activitatii si
functionarea institutiilor de medicina legala, republicata.
Ca metode indirecte pentru dovedirea paternitatii se utilizeaza si
cercetarea duratei sarcinii. Prin aceasta se poate preciza stiintific
timpul dintre raportul fecundatiei si data nasterii, gradul de dezvoltare
a copilului si particularitatile sale la nastere sau ulterior acestei date,
greutatea placentei, dimensiunile copilului pe luni de sarcina,
tulburarile sarcinii etc.
Efectele admiterii actiunii in tagada paternitatii
Daca actiunea in tagada paternitatii s-a admis, copilul devine,
retroactiv, copil din afara casatoriei, modificandu-i-se in acest sens
statutul civil. In cazul existentei asa-numitului conflict de paternitate,
daca sotul mamei din cea de-a doua casatorie, in cursul careia copilul
s-a nascut, tagaduieste cu success paternitatea, copilul nu dobandeste
statutul juridic al copilului din afara casatoriei, intrucat functioneaza

prezumtia de paternitate fata de fostul sot al mamei. Numai daca si

acesta din urma ar obtine o hotarare judecatoreasca, prin care s-ar
admite actiunea sa in tagaduirea paternitatii, copilul devine retroactiv
din afara casatoriei.