UNIVERSITATEA �?

TEFAN CEL MARE � SUCEAVA

Facultatea de Drept ?i ?tiin?e Administrative

ESEU

ADMINISTRA?IA PUBLIC? �NTRE NORMELE LEGALE ?I REGULILE ETICE

Prof. univ. dr. hab.

ANTONIO SANDU

MASTERAND,
specializarea M.A.E, anul I,
CHIRIUC V. DANIELA

INTRODUCERE

Activitatea din cadrul administra?iei publice a f?cut ?i face obiectul de

studiu ?i cercetare pentru speciali?tii �n domeniu. Chestiunile-cheie, care au fost
?i sunt ?inute �n obiectivul acestora, privesc diverse aspecte ale administra?iei
publice. �n prezenta lucrare, doresc s? detaliez c�teva aspecte referitoare la leg?
tura care exist? �ntre normele juridice, care reglementeaz? domeniul administra?iei
publice, ?i cele de natur? moral?, deoarece, a?a cum vom vedea �n continuare, o
leg?tur? intrinsec? �ntre cele dou? categorii de norme exist?. De asemenea, vor fi
avute �n vedere, �n prezenta lucrare, no?iunile ?i principiile referitoare la
cultura etic? a func?ionarilor din administra?ia public?.

? Considera?ii generale
Pentru a discuta despre tr?s?turile specifice activit??ii din administra?ia
public? ?i pentru a detalia cele mai importante elemente ?i principii ale acestei
activit??i, vom face o scurt? referire la cadrul legal �n materie administrativ?,
precum ?i la drepturile ?i �ndatoririle, pe care func?ionarii publici le au �n
cadrul discutat anterior.Cele mai ample aspecte legate de domeniul administra?iei
publice, sunt date de Legea privind statutul func?ionarilor publici. Aceasta
reglementeaz? normele juridice referitoare la func?ia public? ?i la serviciul
public, precum ?i la categoriile de func?ionari publici. Statutul func?ionarilor
publici este legea special?, care r?spunde nevoilor acestui domeniu al vie?ii
sociale - administra?ia public?.

? Corelarea normelor juridice cu regulile etice

Normele juridice sunt �n deplin? concordan?? cu teoria �ndatoririlor ?i cu
structura moralei, precum ?i cu rela?ia moralit??ii �n raport cu valoarea datoriei.
Din punct de vedere teoretic, termenul ,,a trebui� are o sfer? larg? de aplicare,
delimit�ndu-se de clasicul vie?ii sociale, a diverselor activit??i socio-economice
sau culturale.
�n acest context, raporturile interumane, care se stabilesc la nivelul
administra?iei publice, apar ca indisolubil legate de normele morale, f?r? de care
nu pot fi posibile. Totodat?, normele juridice care reglementeaz? activitatea din
administra?ia public?, nu pot fi concepute f?r? existen?a unei diversit??i de
norme.
�Ansamblul normelor care reglementeaz? aceast? activitate, este alc?tuit
din mai multe subsisteme, dintre care, cele ce intereseaz? studiul de fa?? sunt
normele juridice ?i regulile etice. Chiar dac? exist? unele deosebiri �ntre cele
dou? categorii, deosebiri esen?iale, de altfel, acestea prezint? totu?i anumite
propriet??i ?i corela?ii comune.
�n literatura de specialitate s-a apreciat, c? eviden?ierea deosebirilor
dintre cele dou? categorii de norme constituie sarcina unei metateorii a sistemelor
de norme �.[C. Popa, 1969, p. 70].
Existen?a formelor variate de reglementare a activit??ii din administra?ia
public? impune, �n egal? m?sur?, delimitarea tr?s?turilor lor determinante,
fundamentale.
�Ceea ce ne intereseaz? mai mult, sunt leg?turile dintre normele dreptului ?i
regulile etice, a?a cum am precizat mai sus.Dreptul ?i morala, reprezint? dou? p?r?
i importante ale desf??ur?rii activit??ii din administra?ia public?. Ele se afl?
�ntr-o str�ns? leg?tur?, a?a cum vom eviden?ia �n cele ce urmeaz?. Din punct de
vedere istoric, normele dreptului s-au desprins din normele de conduit? moral?.
Interesul studiului nostru, �n ceea ce prive?te analiza leg?turilor dintre drept ?i
moral?, este determinat de faptul c? normele juridice, care reglementeaz?
activitatea administra?iei publice, nu pot fi cunoscute numai prin sublinierea
dimensiunilor sale pozitive, ci ?i prin fundamentarea statutului s?u moral.Dac?
morala, are ca obiect de reglementare faptele interne ?i inten?ia func?ionarilor
publici, dreptul, are ca obiect reglementarea faptelor materiale externe ale func?
ionarilor publici, �n lumina inten?iilor l?untrice. C�nd regula etic? comand? func?
ionarilor publici s? fiec orec?i, �i comand? o atitudine sufleteasc?, o inten?ie
cinstit?.
�ndat? ce aceast? interac?iune s-a manifestat la exterior, printr-un act
comportamental �nleg?tur? cu cet??enii, apare, drept consecin??, fenomenul juridic
�. [M. Djuvara, p. 576].
Societatea ofer? terenul, pe care coresponden?a �ntre normele dreptului ?i
regulile etice, se poate exprima din plin. Pe acest teren, propice pentru o
continu? dezvoltare a fizionomiei spiritual-ideologice, cap?t? semnifica?ii noi
raporturile dintre drept ?i etic?.
Caracteristica fundamental?, dintre normele dreptului ?i ale eticii, �n sfera
activit??ii administra?iei publice, o constituie universalitatea ei. �ntreaga
activitate pe care func?ionarii publici o desf??oar?, trebuie s? sincronizeze
normele dreptului cu concep?iile morale. Mai mult, numeroase reguli etice ?i-au g?
sit consacrare juridic?, iar cele mai multe dintre prescrip?iile normelor de drept
sunt cuprinse ?i �n regulile eticii.

? 2. Departajarea normelor juridice de regulile eticii

Fundamentul moral al reglement?rilor juridice ?i legitimitatea lor moral? se l?
rgesc, urmare a eforturilor de a a?eza rela?iile sociale, c�t mai temeinic, pe
bazele principiilor eticii ?i echit??ii.Re?inem c�teva aspecte principiale, pe care
le consider?m concludente, �n �ncercarea de a departajacele dou? categorii de norme
- normele dreptului ?i regulile eticii.
a. Ca norm? social?, norma juridic? este expresia voin?ei legiuitorului de
a reglementa activitatea desf??urat? de func?ionarii publici.
b. Analiza structurii normelor de drept este important?, pentru fixarea
locului acestor norme �n raport cu normele morale.
c. Deosebiri �ntre normele de drept ?i regulile eticii, se pot stabili �n
leg?tur? cu modul �n care iau na?tere, astfel c?, spre deosebire de regulile
eticii, intrarea �n vigoare a normelor de drept este legat? de o anumit? procedur?.
� Spre deosebire de regulile eticii, care r?m�n �n toate cazurile exterioare
normelor de drept, dar cu care dreptul statornice?te anumite leg?turi, f?r? �ns? ca
acestea s? intre �n sfera izvoarelor formale ale dreptului [D. Magherescu, 2005,
p. 122-123], se dezvolt? �n cadrul unei simbioze cu acesta, simbioz? care, �n
anumite etape, ia aspecte specifice�.
 �ntre regulile etice ?i normele de drept exist? urm?toarea deosebire: pentru
respectarea regulilor de moral? nu se poate �ntrebuin?a constr�ngerea la nevoie, pe
c�nd pentru respectarea regulilor de drept se poate exercita for?a coercitiv? a
statului.
Dac? func?ionarul public ar respecta regulile etice, ?i nu le-ar �nc?lca
pentru c? ar fi constr�ns la aceasta, atunci o astfel de purtare nu ar mai avea
nicio valoare moral?, deoarece func?ionarul respectiv nu ar fi f?cut binele
determinat numai de voin?a sa. Dar, dac? un func?ionar public ar respecta ?i nu ar
�nc?lca normele de drept, fiindc? ar fi constr�ns la aceasta, atunci o astfel de
purtare nu ar pierde nimic din valoarea sa, c?ci func?ionarul public s-a conformat
acelor norme, ceea ce este de dorit. De aceea, comportamentul func?ionarului public
poate fi conform normelor de drept, dar poate s? nu fie �n conformitate cu regulile
etice. Se mai spune, c? nu tot ceea ce este permis este cinstit, conform adagiului
�n limba latin?, care specific? faptul c? �non omne quod licet honestum est!�
�n context cu cele expuse mai sus, trebuie s? re?inem, c? nu numai normele de
drept trebuie s? c?l?uzeasc? func?ionarul public �n activitatea pe care o desf??
oar?, ci ?i celelalte reguli, regulile etice.
�Altfel spus, cele dou? categorii de norme se deosebesc prin aceea, c?
regulile etice nu au la �ndem�n? mijloace a?a de puternice de constr�ngere din
partea statului, ci unele mult mai slabe. De?i regulile de drept se deosebesc de
regulile etice, totu?i raportul dintre acestea este unul de independen??, iar nu
unul de opozi?ie. Dac? totu?i, un astfel de raport ar fi de opozi?ie, ceea ce este
contrar normelor de drept, ar putea fi permis de regulile etice, ?i invers, ceea ce
este contrar regulilor etice ar putea fi permis de normele de drept.
Dar, pentru c? a?a cum am afirmat, acel raport este unul de independen??,
atunci ceea ce este contrar normelor de drept nu poate s? fie permis de regulile
morale.
De?i raportul dintre aceste dou? norme este un raport de independen??, totu?
i, aceste dou? categorii de norme trebuie s? se ajute reciproc. A?a cum frecvent se
�nt�mpl?, faptele func?ionarilor publici care aduc atingere piet??ii, vazei,
pudoarei, �n general sunt contrare bunelor moravuri, ele nu trebuie s?v�r?ite.
Principiul provine din dreptul roman ?i a fost introdus de marele jurisconsult
Papinian ,,quae facta laedunt pietatem, existimationem verecudiam nostram et ut
generaliter dixerim, contra bonom mores fiunt, nec facere nos posse credentum est�
�. [S. G. Longinescu �n D. Magherescu, 2005, p. 123].
Grani?a dintre regulile etice ?i normele de drept sunt �ntotdeauna fluide,
ceea ce �nseamn?, c? acestea pot s? se schimbe. De aceea, se poate �nt�mpla ca,
ceea ce era o regul? etic? s? fie reglementat? juridic ?i, pe cale de consecin??,
s? devin? norm? de drept, ?i invers, ceea ce este o norm? de drept s? devin? o
norm? moral?.
Se observ?, c? normele morale se deosebesc de normele de drept �n mod substan?
ial. Dar, fiindc? dreptul este o parte din �ntreaga ordine moral? a vie?ii sociale,
ar trebui, ca ceea ce nu este moral s? nu fac? niciodat? con?inutul unei norme de
drept. Rela?iile �ntre etic? ?i drept sunt a?a de str�nse ?i necesare, �nc�t
ambele categorii au acela?i grad de adev?r, aceea?i valoare. At�t moralei, c�t ?i
dreptului, trebuie, �n mod logic, s? li se atribuie acela?i caracter de absolutism
sau relativitate, de naturalitate sau arbitrar. Apreciez, c? o contradic?ie sau
nepotrivire sub acest aspect nu este posibil?, fiindc? �n ambele situa?ii este
vorba de norme ale ac?iunii, care se presupun ?i se �ntregesc reciproc ?i, �n
consecin??, au un fundament unic.

? 3. Conceptul culturii etice �n administra?ia public?

Normele juridice sunt considerate a fi baza legal? a regulilor etice �n
administra?ia public?. Aceasta, deoarece ele reglementeaz? activitatea din acest
domeniu din punct de vedere legal. Faptele sociale, s?v�r?ite de c?tre func?ionarii
publici �n exercitarea atribu?iilor de serviciu, sunt sanc?ionate de prevederile
legale, adoptate de c?tre legiuitor. �n acest sens, un rol deosebit de important �l
ocup?, la aceast? etap? a societ??ii contemporane, normele legale care
reglementeaz? faptele de corup?ie, ?tiindu-se faptul c? faptele de corup?ie sunt
destul de frecvent �nt�lnite �n practica func?ionarilor publici. Este, de altfel, o
�practic?� gre?it �n?eleas? de c?tre acei func?ionari, care aleg s? s?v�r?easc?
fapte antisociale din aceast? categorie.
��n literatura juridic? s-a apreciat, c? �Statul rom�nesc poate ajunge
puternic, func?ional, armonios ?i echilibrat, numai dac? institu?iile sale sunt
reformate, modernizate ?i �mbun?t??ite, astfel �nc�t s? se refac? �ncrederea cet??
enilor �n acestea ?i �n angaja?ii lor� [N. Ni??, 2012, p. 222].
�De aceea este gre?it? ideea de a considera democra?ia ca fiind t?r�mul �n
care fiecare individ poate s? ac?ioneze independent de normele de convie?uire
social?, adoptate de autorit??ile statului, chiar dac? statul de drept conduce la
libertatea de a ac?iona. Totu?i, aceast? libertate nu trebuie s? fie una nelimita?,
ci, �n toate cazurile, ea trebuie s? fie subordonat? con?tiin?ei juridice a func?
ionarului public. Pentru acest motiv s-a apreciat, c? ��n mod normal, cei care
respect? legea trebuie ap?ra?i �mpotriva celor care nu o respect � [N.Ni??, 2012,
p. 222-223]�.
Am f?cut aceast? precizare, pentru a vedea c�t este de important? cunoa?
terea ?i respectarea normelor juridice, �n contextul juxtapunerii acestora normelor
eticii ?i morale. Aceasta, deoarece cultura etic? a func?ionarului public
presupune, a?a cum am studiat �n cadrul sec?iunii anterioare, o combina?ie de
impar?ialitate, onestitate intelectual? ?i lips? a conflictelor de interese.
Vizavi de aceste considera?ii, apreciez, c? recunosc�nd responsabilit??ile
func?ionarilor publici ?i consider�nd c? rolul lor este acela de a realiza
interesele generale ale cet??enilor, este deosebit de important codul privind
conduita etic? ?i profesional? a func?ionarilor publici, care constituie baza pe
care sunt fundamentate norme ale eticii (reguli detaliate, �ndrum?ri, standarde de
desf??urare a activit??ii) pentru func?ionarii publici.
At�t obiectivele, c�t ?i principiile fundamentale ale func?ionarilor publici,
care sunt cuprinse �n codul privind conduita etic?, sunt de natur? general? ?i nu
sunt desemnate a fi utilizate pentru a solu?iona problemele de etic? ale unui func?
ionar public �ntr-un anumit caz.
Acest cod elaboreaz? standarde de desf??urare a activit??ii pentru func?
ionarii publici ?i stabile?te principiile fundamentale care trebuie respectate de
c?tre func?ionarii publici.
�Totodat?, este bine de ?tiut, c? factorul politic joac? un rol esen?ial �n
definirea ?i conturarea ideii de democra?ie, pe de-o parte, ?i de stat de drept, pe
de alt? parte. A?adar, fa?? de aceste puncte de vedere, s-a apreciat, c? �clasa
politic? poate fi f?cut? responsabil?, de lipsa real? a unui stat de drept, oamenii
politici trebuie s? aduc? ?i s? consolideze diferite �mbun?t??iri, �n domeniul
conduitei politice, care ar putea fi considerate elemente cruciale ale unei
democra?ii pe delin func?ionale��. [Ni??, N., 2013, p. 59].
�Normele ?i regulile unui comportament civilizat, care s? fac? parte dintr-o
?tiin?? a purt?rii, se afl? �ntr-o permanent? evolu?ie, merg�nd de fapt �n pas cu
progresul societ??ii. Acesta este un lucru c�t se poate de firesc, cunoscut fiind
c? normele etice ?i estetice reprezint? o oglindire a existen?ei sociale. �n mod
gre?it s-a apreciat, c? regulile de comportare s-ar putea �nv??a de la sine.
�nainte de a devein reflex - ?i polite?ea trebuie s? fie omniprezent?, f?cut? cu u?
urin??, ca un reflex condi?ionat � comportarea civilizat? �n administra?ia public?
este, din acest punct de vedere, obligatorie. Este, de altfel, un rezultat al
principiului implic?rii angaja?ilor, �n scopul declarat al atingerii obiectivelor
�n cadrul organiza?iei unde
ace?tia activeaz?� [N. Ni??, 2013, p. 141-144].
Izvor�nd dintr-un cod etic cu valoare universal?, regulile de comportare
nu implic? �nsu?irea unor atitudini artificiale. Din acest considerent, este ?tiut
faptul c? atitudinea civilizat? nu poate comporta varia?ii �n raport de dispozi?ia
de moment a noastr? sau a oamenilor cu care avem de-a face. Cu toate acestea,
criteriul sigur, dup? care un func?ionar public �?i poate forma un ,,cod� propriu
de comportare, �l constituie concep?ia obiectiv-dialectic?, �n lumina c?reia
trebuie s?-?i cristalizeze fiecare individ idealul de via??, atitudinea fa?? de
cerin?ele ?i interesele superioare ale societ??ii.
 A?adar, normele de comportare fac parte dintr-o disciplin? practic?, care
implic? un autocontrol sever ?i riguros. ?i �n plan interna?ional, func?ionarii
publici trebuie s? aib? o atitudine demn? de a nu aduce atingere imaginii ?i
prestigiului institu?iei pe care o reprezint? �n afara grani?elor ??rii. [A.
Bogdan, A. M. Bogdan, 2009, p. 15-21].
�n acest sens au fost adoptate o serie de standarde interna?ionale,
aplicabile �n unele institu?ii care au ca principal obiect de activitate ordinea ?i
siguran?a public? [A. Bogdan, 2009, A. M. Bogdan, p. 15-43].
De aceea, se consider? c? se tinde c?tre o standardizare european? �n
aceast? materie �[N. Ni??, 2013, p.157]. Mai mult dec�t at�t, se �nt?re?te
convingerea, c? viitorul este cel al �dezvolt?rii standardiz?rii tuturor
serviciilor� [N. Ni??, 2013, p. 157].
� Potrivit codului de conduit? a func?ionarilor publici, persoanele
�nvestite �ntr-o func?ie public?, care reprezint? autoritatea sau institu?ia
public? �n cadrul unor organiza?ii interna?ionale, institu?ii de �nv???m�nt,
conferin?e, seminarii ?i alte activit??i cu caracter interna?ional, au obliga?ia s?
promoveze o imagine favorabil? ??rii ?i autorit??ii sau institu?iei publice pe care
o reprezint?. Acela?i comportament trebuie s?-l aib? �n rela?iile cu reprezentan?ii
altor state, fa?? de care nu au dreptul s? exprime opinii personale privind aspecte
na?ionale. �n deplas?rile externe, func?ionarii publici sunt obliga?i, potrivit
aceluia?i cod, s? aib? o conduit corespunz?toare regulilor de protocol ?i le este
interzis? �nc?lcarea legilor ?i obiceiurilor ??rii gazd? �.[A.Bogdan, 2009, p. 21-
23].

Concluzii :

Vizavi de toate aceste puncte de vedere exprimate �n prezenta lucrare,

consider c? a fost atins scopul pentru care activitatea din cadrul administra?iei
publice a avut ?i are �n obiectiv unul dintre cele mai puternice obiective, anume
acela de a organiza executarea, ?i a executa �n concret legile ?i celelalte acte
normative adoptate de c?tre legiuitor. Se observ?, a?adar, cum puterea executiv?
este �ntr-o str�ns? leg?tur? de colaborare interinstitu?ional? cu cealalt? putere,
cea legislativ?, potrivit principiului separa?iei puterilor �n stat. [A. Bogdan,
2009, p. 112].
De remarcat, faptul c?, �n toate aspectele vie?ii sociale ?i profesionale, func?
ionarul este ?inut de un statut aparte, care impune reguli stricte de urmat ?i
totodat? cere de la acesta s? aib? un comportament care s?-l fac? demn pentru
institu?ia public? �n care acesta func?ioneaz?.
Nu �n ultimul r�nd, s?v�r?irea unui num?r mare de fapte de corup?ie, �n
special de c?tre �nal?ii demnitari, av�nd func?ii de mini?tri, de exemplu, fac din
func?iile publice un c�mp foarte vulnerabil, ?i acest lucru a dus la sc?derea
�ncrederii cet??enilor �n exercitarea actului administrativ.
BIBLIOGRAFIE :

1. Bogdan, A., Bogdan, A. M., Institu?ii ?i rela?ii interna?ionale, Editura

Universitaria, Craiova, 2009.
2. Bogdan, A., Diplomacy and Human Rights, �n Revue des Sciences Politiques, nr.
23/2009.
3. Djuvara, M., Teoria general? a dreptului, Vol. II, Bucure?ti, 1930.
4. Magherescu, D., Deontologia func?iei publice, Craiova, Editura Sitech, 2005.
5. Ni??, N., Corup?ia endemic? - cauz? principal? a submin?rii democra?iei �n
Rom�nia, �n vol.: �Marea criminalitate �n contextul globaliz?rii�, Editura
Universul Juridic, Bucure?ti, 2012.
6. Ni??, N., Managementul excelen?ei �n institu?iile de ordine ?i siguran??
public?, Editura Tehnopress, Ia?i, 2013.
7. Popa, C., Teoria ac?iunii ?i logica deontic?, Forum, ?tiin?e sociale, nr.
1/1969.
8. Vedina?, V., Statutul func?ionarului public, Bucure?ti, Editura Nemira, 1998.
9. Hot?r�rea nr. 215/2012 privind aprobarea strategiei na?ionale anticorup?ie pe
perioada 2012-2015, a Inventarului m?surilor preventive anticorup?ie ?i a
indicatorilor de evaluare, precum ?i a Planului na?ional de ac?iune pentru
implementarea Strategiei na?ionale anticorup?ie 2012-2015, publicat? �n Monitorul
Oficial al Rom�niei nr. 202 din 27 martie 2012.
10. Hot?r�rea nr. 1000/2006 privind organizarea ?i func?ionarea Agen?iei Na?ionale
a Func?ionarilor Publici,republicat? �n Monitorul Oficial al Rom�niei nr. 620 din 2
septembrie 2010.
11. Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduit? al func?ionarilor publici,
republicat? �n Monitorul Oficial al Rom�niei nr. 525 din 2 august 2007.
12. Legea nr. 188/1999 privind Statutul func?ionarilor publici, republicat? �n
Monitorul Oficial al Rom�niei nr. 365 din 29 mai 2007.
13. Ordinul nr. 3753/2015 privind monitorizarea respect?rii normelor de conduit? de
c?tre func?ionarii publici ?i a implement?rii procedurilor disciplinare, publicat
�n Monitorul Oficial al Rom�niei nr. 844 din 12 noiembrie
2015.