Dreptul Familiei Dreptul familiei: - este o ramura de drept care reglementeaza relatiile sociale personal nepatrimoniale sau patrimoniale.

Specificul acestei ramuri este raportul de familie. S-a conturat incepand cu constitutia din 1848. Are un obiect de reglementare propriu care este dat de raportul de familie. Metode de reglementare: norme imperative (nu se poate deroga de la ele) si dispozitive (supletive). Relatiile de ocrotire sunt subordonate interesului persoanei ocrotite. In anumite situatii este reglementata doar generic conduita partilor. Are o serie de principii: - Principiul egalitatii dintre barbati si femei - Principiul monogamiei Calitatea subiectilor de drept: persoane fizice sau persoane juridice. Izvoarele dreptului familiei: in sens formal forma de expresie a normelor acelei ramuri de drept. Izvoare: interne: codul civil, legea 272/2004, 273/2004 Internationale: cedo Familia: inseamna doua sau mai multe persoane legate prin relatii de familie; este o entitate care a aparut intr-o anumita etapa a dezvoltarii vietii umane. Familia ia nastere prin casatorie, dar si prin efect al filiatiei, sau prin adoptie. Functii: - biologica sau demografica este o uniune dintre un barbat si o femeie - economica - educativa Uniunea libera sau concubinajul: este convietuirea de fapt sau menajul in comun dintre un barbat si o femeie pe o perioada relativ indelungata fara ca acestia sa fie casatoriti intre ei sau cu alte persoane. Doua elemente: stabilitatea relatiei dintre acele persoane si continuitatea relatiei dintre cele doua persoane. Conditii: - liber consimtamant - nu trebuie sa incalce ordinea publica sau drepturile altei persoane - nu trebuie sa fie fondat pe o cauza ilicita Efecte: - copiii nu beneficiaza de prezumtie de paternintate - concubinii nu pot fi obligati la intretinere unul pe celalalt - concubinii nu pot adopta impreuna un copil - daca concubinii dobandesc impreuna bunuri, acele bunuri sunt socotite dobandite pe cote-parti, adica sunt co-proprietari. Logodna Logodna: un legamant solemn sau o promisiune a persoanei de a incheia in viitor o casatorie. Prin logodna intelegem: - actul juridic al persoanei care se logodesc - starea juridica care se naste intre acele persoane

La logodna desi intelegerea este intre 2 parti nu este un constract. Incheierea casatoriei nu este conditionata de incheierea logodnei. Logodna nu obliga la incheierea casatoriei. Logodna este o stare juridica facultativa premergatoare casatoriei izvorata din promisiunea reciproca intervenita intre un barbat si o femeie cu scopul de a incheia casatoria. Caractele juridice ale logodnei: reprezinta o uniune intre 2 persoane. La fel ca si casatoria, logodna se poate incheia numai intre un barbat si o femeie. Logodna este liber consimtita, este consensuala (legea nu impune vreo cerinta speciala de forma). Logodna se incheie pana la casatorie; se intemeiaza pe egalitatea in drepturi intre persoanele logodite. Logodna se incheie in scopul incheierii casatoriei. Conditii de fond: pozitive si negative - vointa necesara pentru casatorie, 18 ani sau sa fi dobandit capacitatea deplina de exercitiu ca efect al emanciparii minorului. - Se poate logodi si minorul de 16 ani, dar este nevoie de incuviintarea parintilor sau a tutorelui pentru motive temeinice (incuviintarea este un act juridic unilateral, deci poate fi revocat oricand). - Diferenta de sex - Consimtamantul la logodna este o manifestare de vointa cu scopul de a produce efecte juridice - Consimtamantul actual trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant, sa fie exprimat personal, sa fie liber (sa nu existe vicii de consimtamant), sa fie deplin adica neafectat de modalitati. - Inexistenttarudeniei firesti - Inexistenta rudeniei civile - Inexistenta tutelei - Inexistenta alienatiei mintale sau a debilitatii mintale Dovada logodnei: prin orice mijloc de proba admis de lege. Efectele logodnei: obligatia de fidelitate. obligatii reciproce: respect, sprjin moral, fidelitate copii nascuti sunt dinafara casatoriei, insa dupa casatorie dobandesc situatia logodnicii pot alege regimul matrimonial bunurile dobandite sunt supuse regulilor de dr comun (pe cote parti) logodnicii pot sa isi faca daruri prin donatie, dar manual, si pot sa primeasca donatii si succesiuni

Nulitatea logodnei Nulitatea este sanctiunea care intervine atunci cand nu sunt respectate conditiile logodnei. Cazuri de nulitate absoluta: - Incalcarea conditiilor legale privitoare la varsta legala pentru incheierea logodnei - Logodna incheiata intre persoanele de acelasi sex - Nerespectarea dispozitiilor legate de consimtamant - Persoana logodita era casatorita - Nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la rudenie - Persoana logodita era alienat sau debil mintal Actiunea este imprescriptibila, nulitatea poate fi invocata de orice persoana interesata, de regula nu se acopera nulitatea. In mod exceptional daca pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de constatare a nulitatii, persoana respectiva a implinit varsta corespunzatoare, nulitatea se acopera. Cazuri de nulitate relativa: - Lipsa incuviintarii prevazute de lege pentru minorul care are 16 ani - Vicierea consimtamantului prin eroare, dol sau violenta

- Lipsa discernamantului - Logodna incheiata cu tutorele Actiunea are un caracter personal, poate fi invocata numai de persoana in cauza, actiunea in anulare poate fi intentata la date diferite in raport de cauza de nulitate, dreptul la actiune nu se transmite mostenitorilor insa acestia pot continua actiunea deja exercitata. Hotararea poate fi atacata. Incetarea logodnei: 1) In sens restrans: cand se castoresc se inceteaza logodna, cand decedeaza unul dintre logodnici (legea prevede dispensa de la restituirea darurilor pe care logodnicii le-au primit). 2) In sens larg: ruperea logodnei (poate interveni prin act bilateral sau prin act unilateral); ruperea logodnei din pur capriciu. Efectele ruperii logodnei: - Inceteaza drepturile si obligatiile logodnicilor - Persoana care a oprit logodna nu este obligata la incheierea casatoriei - Restituirea darurilor (exceptie: daruri obisnuite) - Obligarea la despagubiri - Actiunea in restituire a darurilor se prescrie in termen de 1 an care curge de la data ruperii logodnei. Restituirea se poate face si pe cale voluntara - Angajarea raspunderii intervine in urmatoarele situatii: 1) Daca o parte rupe logodna in mod abuziv 2) Daca in mod culpabil a determinat pe cealalta sa rupa logodna - Partea in culpa poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuielile facute in vederea casatoriei precum si pentru orice alte prejudicii cauzate. - Termenul in care poate fi prescrisa este de 1 an de la ruperea logodnei. - Clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei este considerata nescrisa. Casatoria Casa=bordei, torus=pat conjugal Casatoria este un act juridic care intervine intre 2 persoane. Institutia juridica a casatoriei alcatuita din norme ce reglementeaza casatoria. Este actul juridic sui generis de dreptul familiei, bilateral, solemn si irevocabil. Caracterele juridice ale casatoriei: - Uniune dintre barbat si femeie - Liber consimtita intre soti - Este monogama - Este solemna - Este laica - Se incheie pe viata - Se intemeiaza cu egalitatea in drept dintre soti - Se incheie in scopul intemeierii unei familii Conditii de fond: negative si pozitive. 1) Varsta matrimoniala sau nubila (varsta de la care te poti casatori). Regula 18 ani, exceptie 16 ani cu dispensa de varsta. Aviz medical care sa ateste aptitudinea persoanei de a se casatori. Incuviintarea

parintilor tutorelui, in forma scrisa, la primaria competenta sa incheie casatoria; reprezinta un act juridic unilateral care poate fi revocat pana la casatorie, act personal. Acordarea dispensei este de competenta instantei de tutela. Nu exista varsta maxima pentru casatorie. In legea noastra nu exista limita de varsta in incheierea casatoriei, dar daca diferenta este prea mare se poate vorbi despre o casatorie fictiva care atrage nulitatea absoluta. 2) Diferenta de sex. Este consacrat dreptul transexualului de a se casatori. Nu este consacrata casatoria intre persoanele de acelasi sex. 3) Consimtamantul. Este manifestarea de vointa in vederea incheierii casatoriei, trebuie exprimat personal si impreuna de catre viitorii soti, fiind exclusa incheierea prin reprezentare. Trebuie exprimat expres prin raspunsuri succesive si afirmative la intrebarea ofiterului de stare civila daca vor sa se casatoreasca. Trebuie exprimat in mod public in prezenta a doi martori. Trebuie sa fie constatat in mod direct de ofiterul de stare civila. Lipsa consimtamantului poate fi materiala sau psihica: materiala: cand ofiterul de stare civila se afla in eroare cu privire la consimtamant psihica: persoana raspunde afirmativ la intrebarea ofiterului insa e lipsit de facultatile mintale. Viciile casatoriei: a) eroarea: camp de aplicare restrans in sensul ca vizeaza doar identitatea fizica a celuilalt sot b) dolul (viclenia) eroare provocata prin element obiectiv: manoperele dolosive, element subiectiv: viclenia camp mai larg decat eroarea trebuie sa vizeze elemente care sunt necesare pt incheierea unei casatorii poate imbraca si forma reticentei (se poate omite) c) violenta: forma de violenta fizica si psihica. Simpla temere reverentiala nu constituie viciu de consimtamant d) inexistenta bigamiei: este interzisa casatoria unei persoane cu o persoana deja casatorita e) inexistenta rudeniei firesti: este interzisa casatoria intre rudele in linie dreapta, in linie colaterala pana la rudele de grad 4 inclusiv f) inexistenta rudeniei civile g) inexistenta tutelei h) inexistenta alienatiei sau debilitatii mintale i) aprobarea prealabila a conducatorului in care este angajat preotul militar lg 195/2000 care prevede la casatoria preotului militar cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetatenia romana.

Formalitatile pentru incheierea casatoriei 1) formalitati premergatoare - obligatia pt ambii soti de a-si comunica reciproc starea de sanatate: pulmonar, serologic, veneric si neuropsihic - declaratia de casatorie este actul prin care viitorii soti isi manifesta vointa in vederea incheierii casatoriei, se semneaza de catre declaranti in fata ofiterului de stare civila. - publicarea declaratiei de casatorie declaratia de casatorie va fi afisata in extras la sediul primariei competente si publicata pe pagina de internet a acesteia; se afiseaza si la sediul primariei de la domiciliul/resedinta celuilalt sot. declaratia de vointa, incredintarea parintelui/tutorelui, instiintarea ca orice persoana poate face opozitie la casatorie in termen de 10 zile de la afisare, data afisarii. Reinnoirea declaratiei de casatorie este necesara in urmatoarele situatii: cand viitorii soti doresc

sa modifice declaratia initiala; cand acea casatorie nu a fost incheiata in 30 de zile de la afisarea declaratiei. opozitia la casatorie actul prin care o persoana aduce la cunostinta ofiterului de stare civila existenta unei imprejurari de fapt sau de drept care impiedica incheierea casatoriei conditii: facuta in scris, sa arate imprejurarea care se opune la incheierea casatorie, sa arate dovezile pe care se sprijina, semnatura persoanei respective. Daca opozitia nu indeplineste una din conditii nu constituie opozitie ci o informare pt ofiterul de stare civila care se poate sesiza din oficiu

2) formalitati privind incheierea casatoriei sunt guvernate de solemnitate si publicitate. Solemnitatea: casatoria se incheie in fata unei autoritati, in prezenta a 2 martori, intr-un anume loc, in prezenta efectiva si concomitenta a viitorilor soti, viitorii soti trebuie sa isi exprime personal consimtamantul. Publicitatea casatoriei rezulta din faptul ca este permis accesul publicului la incheierea casatoriei. locul si timpul incheierii casatoriei: localitatea: domiciliul sau resedinta oricaruia dintre cei doi soti la alegere; locul: la sediul primariei, la serviciul de stare civila (exceptie: primarul poate aproba incheierea casatoriei intr-un alt loc). Este posibila incheierea casatoriei pe o nava sub pavilion romanesc daca viitori soti sunt cetateni romani, iar nava se afla intr-o calatorie inafara apelor teritoriale romane. Comandantul navei indeplineste functia de ofiter de stare civila, dar nu incheie actele, ci inainteaza actele primariei sectorului 1, care intemeiaza actele si ofera certificatul de casatorie. Timpul: data se stabileste de ofiterul de stare civila la expirarea celor 10 zile de la afisarea declaratiei de casatorie. Pt motive intemeiate poate aproba incheierea casatoriei si inainte de termenul de 10 zile. Momentul incheierii casatoriei este acela in care ofiterul de stare civila ia consimtamantul viitorilor soti si ii declara casatoriti persoana care incheie casatoria: ofiterul de stare civila (primarul, sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare, comandantii de nave) Competenta ofiterului de stare civila: Materiala: determinata de calitatea persoanei respective si de atributiile conferite. Casatoria incheiata de o persoana care nu avea abilitare legala este in principiu lovita de nulitate. Ca efect al principiului error comunis facit ius, casatoria este considerata valabila daca persoana respectiva a exercitat in mod public atributiile cu respectarea tuturor prevederilor legale, iar beneficiarii actului nu cunosteau in momentul intocmirii lui lipsa acestei calitati. Teritoriala: este determinata de limitele unitatii administrativ teritoriale respective martorii la casatorie: 2 care atesta ca sotii si-au exprimat consimtamantul in mod public nu pot fii martori: minorii care nu au implinit 14 ani, persoanele puse sub interdictie judecatoreasca, persoanele care datorita unei deficiente fizice/ psihice nu au aptitudinea de a atesta exprimarea consimtamantului. Celebrarea casatoriei: Verifica identitatea viitorilor soti, verifica prezenta a doi martori, constata ca sunt indeplinite conditiile legale pt incheierea casatoriei, ia consimtamantul viitorilor soti, declara incheiata casatoria, citeste sotilor dispozitiile legale privind drepturile si obligatiile acestora, intocmeste actul de casatorie. 3) Formalitati ulterioare incheierii casatoriei Dupa incheierea casatoriei ofiterul starii civile intocmeste actul de casatorie in 2 exemplare originale care vor fi semnate de soti, de catre cei doi martori si de catre ofiterul de stare civila. Pe actul de casatorie ofiterul de stare civila va mentiona regimul matrimonial ales de catre soti. Ofiterul de stare civila trebuie sa comunice din

oficiu si de indata la registrul national notarial al regimurilor matrimoniale si la notarul public care a autentificat convenita matrimoniala o copie dupa actul de casatorie. Dupa intocmirea actului de casatorie se elibereaza sotilor certificatul de casatorie si livretul de familie. Ofiterul de stare civila anuleaza actul de identitate a sotului care si-a schimbat schimbat numele prin casatorie. Dovada casatoriei: cu certificatul de casatorie, iar in situatii prevazute de lege (reconsituire sau intocmirea ulterioara a actelor) se poate admite orice mijloc de proba stabilit de lege. Celebrarea religioasa a casatoriei se face dupa incheierea casatoriei la starea civila. Efectele casatoriei: nasterea unei familii, egalitatea dintre soti. Drepturile si indatoririle personale ale sotilor: respect reciproc fidelitate (credinta) sprijin moral reciproc coabitare/convietuire conjugala indatorirea sotilor privitoare la nume (sa isi pastreze ambii numele, unul dintre soti ia numele celuilalt, sa aleaga ca nume comun, numele lor reunite, in aceeasi ordine, unul dintre soti isi pastreaza numele dinaintea casatoriei, iar celalalt sot poarta numele lor reunit). Efectele casatoriei cu privire la relatia patrimoniala dintre soti: 3 regimuri matrimoniale: comunitatea legala, separatia de bunuri, comunitate conventionala. Dispozitiile care se aplica in orice casatorie: regimul primar + regimul matrimonial ales = carta patrimoniala a casatoriei. Dispozitiile aplicabile in perioade normale ale casatoriei. Sotii isi pot da unul altuia un mandat. Locuinta familiei locuinta comuna a sotilor, sau in lipsa locuintei sotului la care se afla copiii. Poate fi bun comun aflat in devalmasie sau in co-proprietate sau bun proprietate exclusiva a unuia dintre soti sau un bun inchiriat de unul dintre soti sau ambii soti. Poate fi notata in cartea funciara. Normele prin care aceasta locuinta este protejata: 1) niciunul dintre soti nu poate dispune de drepturile privind locuinta familiei si nici nu poate incheia acte de afectare a folosintei acesteia fara consimtamantul celuilalt sot chiar daca este proprietarul exclusiv al acelui imobil. 2) Niciunul dintre soti nu poate dispune de bunurile care mobileaza sau decoreaza locuinta familiei si nici nu le poate deplasa din loc fara acordul scris al celuilalt sot chiar daca este proprietarul lor exclusiv. Incalcarea acestor dispozitii atrage anularea actului, daca a fost realizata notarea in cartea funciaral in caz contrar sotul care nu si-a dat acordul poate cere doar daune-interese (daca actul l-a prejudiciat). Daca locuinta se afla intr-un imobil inchiriat, se asigura drepturi locative ambilor soti, chiar daca numai unul este titularul contractului sau acel contract a fost inchiriat inainte de casatorie. 3) Cheltuielile casatoriei. Ambii soti au obligatia sa suporte cheltuielile casniciei. Sotii au libertatea de a conveni prin conventie matrimoniala asupra cuantumului contributiei la cheltuielile casniciei. Contributia la cheltuielile casniciei poate fi in bani sau in natura fiind considerata o asemenea contributie inclusiv munca in gospodarie sau pentru cresterea si educarea copiilor. In lipsa unei prevederi in sens contrar, contributia trebuie sa fie in functie de mijloacele fiecarui sot. Situatia unor acte juridice intre soti: vanzare, donatie, sotii pot incheia intre ei orice fel de acte juridice.

Operatiunile bancare: oricare dintre soti poate face singur depozite bancare si realiza operatiuni in legatura cu acestea fara a avea nevoie de consimtamantul celuilalt. Exercitarea unei profesii de ex. Sotii au libertatea alegerii profesiei fara a fi nevoie de consimtamantul celuilalt. In aceleasi conditii pot schimba profesia prin demisie. Sotii au libertatea de a dispune de veniturile incasate prin exercitarea profesiei cu respectarea obligatiei de a contribui la cheltuielile casatoriei. Latura juridica a acestor venituri depinde de regimul matrimonial ales de soti. Dreptul la compensatie Participarea efectiva a unuia dintre soti la activitatea profesionala a celuilalt in masura ce depaseste obligatia de a contribui la cheltuielile casniciei si obligatia de sprijin material recipric genereaza dreptul la compensatie al sotului responsabil in masura imbogatirii sotului beneficiar. Dreptul la informare Codul civil prevede dreptul fiecarui sot de a cere celuilalt sa-l infreneze in legatura cu bunurile, veniturile si datoriile sale, iar in cazul unui refuz nejustificat se poate adresa instantei de tutela. Extinderea judiciara a puterilor unuia dintre soti Codul civil instituie mandatul judiciar care reprezinta solutia aflata la indemana unuia dintre soti in situatia in care celalalt este in imposibilitate de a-si manifesta vointa. In aceste situatii sotul celui aflat in imposibilitatea mentionata poate cere instantei de tutela incuviintarea de a-l reprezenta pe acesta pentru exercitarea dreptului potrivit regimului matrimonial. Limitarea judiciara a puterilor unuia dintre soti In cazul in care interesele familiei sunt puse in pericol grav prin incheierea unor acte juridice de catre unul dintre soti, celalalt sot poate cere instantei de tutela ca pentru o perioada determinata care nu poate depasi 2 ani. Dreptul de a dispune de anumite bunuri sa se faca numai in baza consimtamantului sau expres. Incalcarea acestor dispozitii este sanctionata cu nulitatea relativa. Regimurile matrimoniale reglementate de codul civil Sotii au 3 variante: - Comunitatea legala - Separatia de bunuri - Comunitate conventionala Principiul mutabilitatii regimului matrimonial Sotii pot in timpul casatoriei sa schimbe regimul matrimonial de cate ori vor. Alegerea regimului matr se face prin incheierea unei conventii matrimonial (constituie actul juridic prin care viitorii soti sau sotii, dupa caz, isi stabilesc regimul matrimonial aplicabil sau modifica acest regim). Aceasta conventie matrimoniala are o cauza juridica specifica (afectiv conjugalis). Caracteristicile juridice de conventie matrimoniala - Este un act juridic bilateral (partile pot fi viitorii soti sau sotii) - Este un act solemn - Este un act complex (poate include mai multe acte juridice, isi pastreaza fiecare individualitatea). Poate reglementa donatii intre soti. - Este un act sinalagmatic - Este un act accesoriu casatoriei - Este un act public fiind supus unor formalitati menite sa asigure opozabilitatea fata de terti. - Nu este susceptibila in principiu, de afectare de modalitati

Conditii de validitate ale conventiei matrimoniale Conditii de fond Capacitatea doar persoanele care au capacitate de a se casatori pot face conventii matrimoniale. Minorul de 16 ani poate incheia conventii matrimoniale numai cu incuviintarea ocrotitorului legal si cu autorizarea instantei de tutela. Nerespectarea acestor dispozitii atrage nulitatea. Consimtamantul este supus regulii generale in materie de acte juridice. Liber exprimat, serios, dat in cunostinta de cauza, sa produca efecte juridice, sa aiba discernamantul, trebuie dat in fata notarului public, de ambii soti personal sau prin mandatar cu procura speciala si autentica si cu un continut predeterminat. Poate fi viciat prin eroare, dol sau violenta, iar spre deosebire de incheierea casatoriei, eroarea nu este limitata doar la identitatea fizica a celuilalt. Obiectul supus atat unor conditii generale constand in dispozitii imperative ale legii si unele moraburi cat si unor limite speciale si anume: 1) Interzicerea derogarii de la registrul matrimonial ales 2) Interzicerea derogarii care aduce atingere egalitatii dintre soti autoritatii parintesti si devolutiunii succesorale legale. Clauze de preciput reprezinta acordul de vointa al viitorilor soti sau dupa caz, al sotilor curpins in conventia matrimoniala in virtutea careia sotul supravietuitor este indrituit sa preia fara plata inainte de partajul mostenirii unul sau mai multe bunuri comune aflate in devalmasie sau in co-proprietate. Clauza poate fi stipulatia in beneficiul ambilor soti sau doar a unuia dintre ei. Cauza care presupune ca partile intentioneaza sa se casatoreasca sau, dupa caz, doresc sa-si modeleze viata de familie in raport de regimul matrimonial ales. Conventia matrimoniala devine caduca atunci cand institutia de tutela a dispus modificarea judiciara a regimului matrimonial. Publicitatea este asigurarea de opozabilitate fata de terti.inscrierea in regimul notarial al registrurilor matrimoniale. Actul secret este valabil numai intre parti. Modificarile conventiei matrimoniale: a) Inainte de incheierea casatoriei. Au loc oricand, in totalitate sau in parte, cu respectarea cerintelor prevazute de lege b) Dupa incheierea casatoriei. Pot interveni dupa cel putin un an de la incheierea casatoriei. Pot invoca inopozabilitatea sau au la dispozitie actiunea pauliana.

Nulitatea conventiei matrimoniale 1) Absoluta intervine in urmatoarele situatii: - Cand liseste consimtamantul - Cand se adopta clauze prin care se deroga de la dispozitiile imperative - Cand se aduce atingere egalitatii dintre soti, autoritatii parintesti si devolutiunii succesorale legale - Cand nu s-a respectat forma impusa de lege - And conventia a fost incheiata de minorul sub 16 ani 2) Relativa - intervine in urmatoarele situatii: - Vicierea consimtamantului prin eroare, dol sau violenta. - Lipsa incuviintarii sau autorizarii prevazute de lege. Incetarea regimului matrimonial:

Regimul matrimonial se aplica pe toata durata casatoriei, el putand fi schimbat prin conventia partilor daca a trecut cel putin 1 an de la incheierea casatoriei. In cazul desfacerii casatoriei regimul matrimonial inceteaza la data introducerii cererii de divort. La cererea partilor institutul de tutela poate hotari incetarea regimului matrimonial la separarea in fapt a partilor. Lichidarea este operatiunea juridica prin care sotii isi separa patrimoniile presupune: preluarea bunurilor proprii de fiecare dintre soti; impartirea bunurilor comune, daca exista; regularizarea datoriilor. Regimul comunitatii legale Este aplicabil ori de cate ori sotii nu au incheiat conventie matrimoniala. Identificam 3 mase de bunuri: - Bunuri proprii ale sotiei - Bunurile proprii ale sotului - Masa succesorala a bunurilor comune Nu se poate deroga de la: - Masa bunurilor comune ale sotilor. Aceasta se compune din: 1) Bunurile din munca. Bunuri cuvenite din pensii in cazul asigurarilor sociale si alte asemenea venituri precum si veniturile in temeiul unui drept de proprietate intelectuala curenta privind incasarea lor este scadenta in timpul comunitatii. 2) Bunurile mobile dobandite inainte de casatorie pentru care nu s-a intocmit un inventar 3) Toate celelalte bunuri care nu fac parte din categorii de bunuri proprii expres prevazute de lege. Dpdv al naturii juridice o comunitate patrimoniala in devalmasie. Categoriile de bunuri proprii sunt urmatoarele: 1) Bunurile dobandite prin mostenire legala, legat sau donatie cu exceptia cazului in care dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune. 2) Bunurile de uz personal 3) Bunurile destinate exercitarii profesiei unui sot, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri. 4) Drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creantelor sale si asupra semnelor distincte pe care le-a inregistrat. 5) Bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de investitii si alte asemenea bunuri. 6) Indemnizatia de asigurare si despagubirile pt orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soti. 7) Bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu precum si bunul dobandit in schimbul acestora. 8) Bunurile dobandite anterior incheierii casatoriei sau aplicarii comunitatii legale pt care s-a intocmit inventarul prevazut de lege. Dovada bunurilor Capacitatea de bun comun nu trebuie dovedita, iar pentru bunurile proprii, dovada se face prin orice mijloc de proba prevazut de lege. Datoriile sotilor In cadrul registrului comunitatii legale, datoriile comune ale sotilor sunt expres si limitativ prevazute de lege.

1) 2) 3) 4)

Sunt datorii comune: Cheltuielile facute in legatura cu administrarea, conservarea sau dobandirea bunurilor comune. Obligatii contractate de soti impreuna. Obligatii asumate de oricare dintre soti pt acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei. Repararea prejudiciului cauzat prin insusirea de catre unul dintre soti a bunurilor unui tert daca prin aceasta a sporit valoarea bunurilor comune.

Sotii au 2 categorii de creditori: proprii si comuni. Datoria comuna este acoperita prin urmarirea bunurilor comune. In subsidiar, pentru completarea creantei, sotii raspund solidar cu bunurile proprii. Datoria proprie este achitata cu bunuri proprii. Daca acestea sunt insuficiente se poate cere partajul bunurilor comune in limita necesara acoperirii creantei. Gestiunea bunurilor sotilor Are la baza legalitatea acestora si se realizeaza prin urmatoarele sisteme: 1) gestiunea paralela (concurenta) 2) gestiunea comuna (co-gestiunea) 3) gestiunea exclusiva Regula este ca gestiunea paralela, in virtutea careia fiecare dintre soti are in principiu puterea de a gestiona singur comunitatea de bunuri, incheind acte de conservare, de administrare, de folosinta, de dobandire a bunurilor comune, acte de instrainare cu titlu oneros sau de grevare a bunurilor mobile a caror instrainare nu este supusa unor forme de publicitate precum si daruri obisnuite. Toate aceste acte le realizeaza singur in virtutea legii. Gestiunea comuna impune ca incheierea unor acte de dispozitie cu privire la anumite bunuri comune sa aiba loc doar in baza consimtamantului expres a ambilor soti. Sunt vizate urmatoarele acte: 1) acte de instrainare si de grevare a imobilelor 2) acte de dispozitie cu titlu oneros cu privire la bunurile imobile supuse unor forme de publicitate 3) acte cu titlu gratuit intre vii privind bunurile mobile cu exceptia darurilor obisnuite 4) schimbarea destinatiei bunului comun 5) acte de dispozitie cu privire la bunurile comune constituite ca aport la o societate comerciala Gestiunea exclusiva presupune ca pentru incheierea anumitor acte intervine doar unul dintre soti: bunurile comune exercitate profesiei, depozitele bancare, etc. Regimul matrimonial al separatiei de bunuri: - nu exista bunuri comune - bunuri proprii ale sotului - bunuri proprii ale sotiei Inventarul constituie o anexa a separatiei de bunuri. Datorii proprii creditori personali. Incetarea si lichidarea Incetarea intervine in urmatoarele situatii: la schimbarea conventionala la incetarea, nulitatea sau desfacerea casatoriei Lichidarea implica urmatoarele operatiuni:

identificarea bunurilor proprii a fiecaruia dintre soti partajul eventualelor bunuri dobandite in co-proprietate plata reciproca a eventualelor creante intre soti precum si plata creditorilor

Regimul matrimonial al participarii la achizitii: - este o varianta a registrului separarii de bunuri la care se aplica regulile mentionate anterior. - anumite particularitati Lichidarea acestui regim presupune urmatoarele operatiuni: 1) determinarea patrimoniului initial al fiecaruia dintre soti 2) determina patrimoniul final al fiecaruia dintre soti 3) stabileste valori maselor de achizitii nete a fiecaruia dintre soti 4) stabileste creante de participare 5) plata creantei de participare Regimul matrimonial al comunitatii conventionale - prin derogare, de la dispozitiile comunitatii legale. - Presupune 2 categorii de bunuri comune si bunuri proprii. - Prin conventia matrimoniala sotii pot mari sau restrange sfera bunurilor comune si pot conveni in acelasi mod cu privire la cheltuielile comune. - Pot stabili reguli derogatorii cu privire la gestiunea comuna. - In situatia lichidarii regimului matrimonial, partile pot sa convina asupra unor clauze inegale de partaj, asupra atribuirii cu preferinta a unor bunuri sau asupra unei clauze de preciput. Efectele casatoriei cu privire la capacitatea de exercitiu a sotului minor Casatoria conduce la dobandirea capacitatii depline de exercitiu a minorului

Nulitatea casatoriei O casatorie poate lua sfarsit prin 3 modalitati: nulitate, incetare, desfacere. Nulitatea va fi sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii conditiilor prevaute de lege la incheierea casatoriei. Dupa caracterul nulitatatii: absoluta si relativa. Dupa modul de stabilire prevazut de lege: nulitate expresa si nulitate virtuala. Nulitate absoluta: 1) Casatoria incheiata in caul lipsei varstei matrimoniale In aceasta situatie nulitatea poate fi acoperita daca pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti apar urmatoarele situatii: - Persoana respectiva a implinit varsta prevazuta de lege - Sotia a ramas insarcinata sau a dat nastere unui copil 2) Casatoria incheiata de catre o persoana care era deja casatorita 3) Casatoria incheiata intre rude in grad prohibit de lege 4) Casatoria incheiata intre persoane de acelasi sex 5) Lipsa diferentierii sexuale 6) Lipsa consimtamantului expres personal si liber

7) 8) 9) 10)

Casatoria incheiata de alienatul mintal sau de debilul mintal Lipsa celebrarii solemnitatii casatoriei Lipsa de publicitate la incheierea casatoriei Necompetenta ofiterului de stare civila. Teritoriala: nu atrage nulitatea casatoriei. Materiala: atrage nulitatea casatoriei cu o exceptie: acea persoana sa fii respectat conditiile prevazute de lege 11) Frauda la lege: sotii urmaresc un alt scop deca acela de a intemeia o familie 12) Casatoria fictiva: presupune 2 conditi: consimtamant expres de 1 sau de ambii soti sa nu reflecte vointa reala, sa fie nesincer. Scopul urmarit de unul sau de ambii soti sa fie de a obtine unele efecte secundare casatoriei sau de a eluda unele dispozitii imperative ale legii. Daca pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti apar urmatoarele cauze: 1. Sotia a nascut sau a ramas insarcinata 2. A intervenit convietuirea sotilor 3. Au trecut 2 ani de la incheierea casatoriei 13) Casatoria de convenienta o versiune a casatoriei fictive incheiata doar pentru anumite interese, de regula materiale. 14) Lipsa aprobarii prealabile a conducatorului institutiei in care este angajat preotul militar. Nulitatea relativa; Lipsa incuviintarilor sau a autorizarii in cazul casatoriei minorului Vicierea consimtamantului (eroare, dol, violenta) Lipsa discernamantului Casatoria incheiata intre tutore si persoana aflata sub tutela

1) 2) 3) 4)

Regimul nulitatii casatoriei Nulitatea trebuie constatata prin hotarare judecatoreasca. In cazul nulitatii absolute actiunea pentru constatarea nulitatii poate fi intentata de orice persoana interesata inclusiv de catre procuror. Actiunea in anulare are un caracter personal, putand fi pornita, in principiu, doar de catre cel protejat de norma incalcata. La actiunea in anulare, cu titlu de exceptie, mostenitorii reclamantului pot continua exercitarea actiunii. Actiunea este imprescriptibila. Nulitatea relativa actiunea este prescriptibila in termen de 6 luni Nulitatea absoluta in principiu nu poate fi acoperita. Nulitatea relativa ca regula, poate fi acoperita. In cazul vicierii consimtamantului sau lisei discernamantului. Casatoria nu poate fi anulata daca sotii au convietuit 6 luni de la incetarea violentei sau dupa caz, descoperirea erorii, a dolului sau a lipsei vremelnice a facultatilor mintale. Efectele nulitatii casatoriei Indiferent ca nulitatea este absoluta sau relativa, efectele sunt aceleasi. Se produc retroactiv cu 2 exceptii: in cazul copiilor, in cazul casatoriei putative. Efectele nulitatii in cazuri obisnuite Cu privire la relatia dintre soti se prezuma ca acestia nu au fost niciodata casatoriti. Cu titlu de efect matrimonial - acel regim se considera ca nu a existat Cu privire la relatia parinti-copii copiii nu suporta nicio consecinta, sunt copii din casatorie si in drepturi.

Efectele nulitatii in cazul casatoriei putative Casatoria putativa- este acea casatorie, care desi a fost considerata nula, sau dupa caz, anulata, produce efecte fata de sotul care a fost de buna credinta la incheierea ei. Efecte: a) Cand ambii soti au fost de buna credinta: hotararea produce efecte numai pentru viitor. Au existat intre soti obligatii patrimoniale, cu privire la capacitatea de exercitiu, sotul minor care s-a casatorit pastreaza capacitatea deplina de exercitiu. b) Cand numai unul dintre soti a fost de buna credinta: hotararea produce efecte atat pentru trecut cat si pentru viitor, fiind considerata ca a avut calitatea de sot doar cel de buna-credinta. Regimul matrimonial se considera pentru ambii soti ca a existat regim matrimonial; in cazul comunitatii de bunuri acesta fiind aplicabil si sotului de rea-credinta. Incetarea casatoriei intervine in urmatoarele situatii: 1. Decesul unuia dintre soti 2. Declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti. Cu titlu de exceptie de la regula incetarii casatoriei prin moartea unuia dintre soti, codul civil prevede o excepie in cazul divortului din culpa, pentru motive temeinice, potrivit careia, daca reclamantul moare in timoul procesului mostenitorii sau pot continua actiunea de divort care va fi admisa numai daca se constata culpa exclusiva a paratului. In aceasta situatie casatoria se socoteste desfacuta si nu incetata la data decesului. Efectele incetarii casatoriei se produc pentru viitor. Acestea sunt urmatoarele: 1. Numele sotilor sotul supravietuitor poate purta in continuare numele dobandit la incheierea casatoriei. 2. Daca sotul supravietuitor nu implinise 18 ani la incetarea casatoriei mentine capacitatea deplina de exercitiu dobandita ca efecte al incheierii casatoriei. 3. Inceteaza regimul matrimonial 4. Autoritatea parinteasca va fi exercitata de parintele ramas in viata 5. Inceteaza obligatia de intretinere intre soti. 6. Se naste dreptul la mostenire al sotului supravietuitor Desfacerea casatoriei Este masura de separare definitiva a sotilor pronuntata in conditiile legii. Sunt 2 state care nu admit divortul: Filipine, Vatican. Pentru tarile care admit divortul exista 3 sisteme: - Sistemul divortului sanctiune se aplica o sanctiune - Sistemul divortului remediu - Sistemul divortului mixt Formele divortului potrivit codului civil 4 categorii: Divortul pe cale judiciara Divortul pe cale administrativa Divortul pe cale notariala Desfacerea de drept a casatoriei

1) 2) 3) 4)

Divortul pe cale judiciara imbraca urmatoarele forme:

a. Divortul prin acordul sotilor. Presupune urmatoarele conditii: casatoria este valabil incheiata, capacitatea deplina de exercitiu a sotilor, existenta consimtamantului liber si neviciat al sotilor cu privire la divort. b. Divortul din culpa unuia sau a ambilor soti. Poate fi impartit in: - Divort ptr cauze nedeterminate. Necesita urmatoarele conditii: existenta unor motive temeinice; vatamarea grava a relatiei dintre soti datorita acestor motive; imposibilitatea continuarii casatoriei; existenta culpei uneia sau a ambilor soti in destramarea casatoriei - Divort ptr separare in fapt. Presupune urmatoarele conditii: exista o separare in fapt a sotilor de cel putin 2 ani; exista culpa unuia sau ambilor soti pentru separarea in fapt c. Divortul din cauza starii sanatatii unui sot. Presupune o singura conditie si anume ca starea de sanatate a sotului care solicita divortul sa faca imposibila continuarea casatoriei. Procedura divortului pe cale judiciara Competenta instantei: - Instanta de tutela (judecatoria) sub aspectul competentei materiale - Normele de competenta teritoriala sunt imperative la judecatoria de la ultimul domiciliu comun al sotilor. Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau niciunul numai locuieste in acel domiciliu, competenta se face la domiciliul paratului. Daca paratul nu domiciliaza in Romania, competenta apartine de domiciliul reclamantului. Calitatea procesuala: Activa actiunea de divort are un caracter personal (o poate introduce doar sotul). Cu titlu de exceptie, in cazul divortului pentru motive temeinice daca reclamantul decedeaza in timpul procesului, mostenitorii sai pot continua actiuneam iar casatoria va fi desfacuta numai daca se constata culpa exclusiva a paratului. Pasiva o are sotul impotriva caruia se introduce actiunea de divort. La divortul de comun acord procedura este necontencioasa. Alti participanti la divort Procurorul poate pune concluzii intr-un proces de divort daca este necesar pentru apararea ordinii de drept. Intervenientii Cererea de divort: are continutul obisnuit a unei cereri de chemare in judecata la care se adauga mentiunea cu privire la copii minori ai sotilor. Partile, domiciliu acestora, obiectul cererii, valoarea obiectului cererii, mijloacele de proba si semnatura. Capete accesorii: unele se refera la copiii minori: modul de exercitare a autoritatii parintesti, numele dupa divort, locuinta copiilor minori. Contributia parintilor la cresterea copiilor minori, partajul bunurilor comune, folosinta locuintei.. Instanta este obligata sa se pronunte din oficiu (cu privire la minori, cu privire la fostii soti). La cererea de divort se anexeaza cu inscrisurile doveditoare, originalul certificatului de casatorie, actele cu privire la bunurile sotilor, acte cu privire la intretinere a minorilor etc. regula este ca cererea de divort o primeste presedintele sau judecatorul de serviciu si are obligatia de a da sfaturi de impacare reclamantului. De regula cererea este depusa de ambii soti. Apoi se stabileste nr dosarului si completul de judecata, prin repartizare aleatorie. Paratul poate face cerere reconventionala sau poate depune o cerere de intampinare (in dreptul comun este obligatoriu). Cerere reconventionala = o cerere de chemare in judecata cu autonomie proprie. Intampinare = pozitia paratului la actiunea intentata de reclamant. Prezenta sotilor la procesul de divort. La judecatorie prezenta este personala. Exceptii: domiciliu in strainatate, privat de libertate, bolnavpoate fi reprezentat prin mandatar La recurs pot fi reprezentati prin mandatar sau avocat. Daca lipseste reclamantul si se prezinta paratul cererea se respinge ca nesustinuta.

Sentinta de judecata in sedinta publica este insa posibila judecarea divortului si in camera de consiliu (fie biroul judecatorului fie sala de sedinta in care nu e permis accesul publiculi) divortul prin acord. Hotararea se pronunta intotdeauna in sedinta publica. Masuri provizorii pe timpul procesului de divort Poate dura si cativa ani unul clasic. Pe cale de ordonanta prezidentiala se pot lua in timpul procesului de divort masuri provizorii cu privire la stabilirea locuintei minorului, folosirea locuintei familiei, obligatia de intretinere a minorului si alocatia de stat ptr minor. Regimul probelor in procesul de divort Proba cu martori pot fi audiate rudele si afinii pana la gradul 3 cu exceptia descendentilor. Instanta este obligata sa audieze minorii care au implinit 10 ani, pentru cei care nu au implinit 10 ani poate cere audierea daca considera ca este necesar. Actele Este prevazuta posibilitatea reclamantului de a renunta judecarea cererii in fata instantei de fond chiar daca paratul se opune. Actiunea de divort se stinge prin impacarea partilor chiar in fata instantei de apel sau recurs inclusiv in cazul netimbrarii. Decesul sotilor in timpul procesului de divort Atrage ca regula incetarea casatoriei si inchiderea dosarului. Ca exceptie la divortul pentru motive temeinice mostenitorii reclamantului pot continua actiunea de divort. Institutia medierii o posibilitate de a se incheia procesul de divort. Instanta poate admite sau respinge cererea de divort. In hotararea de divort se arata, de regula culpa sotilor, nu se indica culpa sotilor la divortul prin acord. Hotararea de divort are un efect constitutiv si produce efecte erga omnes. Dupa ce s-a pronuntat aceasta hotarare exista posibilitatea atacarii hotararii cu apel si mai departe cu recurs. La ddivort hotararea de divor poate fi atacata in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii. Caile de atac de retractare (de revizuire si contestatia in anulare). Data desfacerii casatoriei este ziua in care hotararea a ramas definitiva. Apoi se indeplinesc o serie de formalitati. Se comunica la primarie si la oficiul registrului com. Divortul pe cale administrativa Conditii: 1. Casatorie valabil incheiata 2. Sotii au capacitate deplina de exercitiu 3. Existenta consimtamantului liber si neviciat al sotilor cu privire la divort 4. Inexistenta copiilor minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati 5. Exista invoiala sotilor cu privire la numele de familie dupa divort. Competenta apartine ofiterului de stare civila de la locul incheierii casatoriei sau de la ultima locuinta comuna a sotilor. Sub aspect procedural cererea se face in scris, se depunde si se semneaza personal de catre ambii soti in fata ofiterului de stare civila competent. Nu este permisa depunerea cererii prin reprezentant. Dupa primirea si inregistrarea cererii ofiterului de stare civila fixeaza un termen de 30 de zile calendaristice pentru eventuala retragere a acesteia. Dupa ce a expirat acest termen, ofiterul de stare civila trebuie sa verifice daca isi mentin cererea si consimtamantul este exprimat. Daca sotii s-au prezentat, ofiterul de stare civila poate adopta, dupa caz, urmatoarele solutii:

1. Clasarea cererii. Cand cand nu se prezinta sua renunta la cerere 2. Admiterea cererii. Ofiterul de stare civila elibereaza certificatul de divort si este socotita data desfacerii casatoriei, data eliberarii acestui certificat. 3. Respingerea cererii. Nu exista cale de atac, insa sotii se pot adresa instantei de judecata cu o noua cerere de divort. Se poate actiona in judecata ofiterul de starecivila daca se considera ca au fost prejudiciati. Divortul prin acord pe cale notariala Conditii: 1. Casatoria valabil incheiata 2. Capacitatea deplina de exercitiu a sotilor 3. Sonsimtamant liber si neviciat cu privire la divort 4. Exista invoiala partilor cu privire la rmatoarele cereri accesorii: - Numele dupa divort - Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti - Stabilirea locuintei copilului - Modalitatea de exercitare a legaturii dintre parinte si copilul separat de el - Pensia de intretinere fata de copil Sub aspectul competentei notarul public de la locul inchierii casatoriei sau notarul public de la ultima locuinta comuna a sotilor. Sub aspectul procedural cererea se face de catre soti sau de un mandatar. Notarul fixeaza 30 de zile calendaristice pentru eventualitatea retragerii cererii de divort. Dupa expirare consimtamant + staruinte in divort. Este obligatorie ascultarea de catre notar a minorilor. Minorul de 10 ani ascultarea obligatorie. Minorul sub 10 ani ascultarea facultativa. Notarul se pronunta printr-o incheiere admitere (eliberarea certificatului de divort) sau respingere(nu exista cai de atac). Pot introduce actiune notarului daca considera ca au fost prejudiciati. Efectele desfacerii casatoriei - Produce efecte numai pentru viitor - Dpdv al relatiei dintre soti si dpdv al relatiei dintre parinti si copii Efecte cu privire la relatia dintre soti Relatia persoanelor: dispare calitatea de sot. Cu ocazia divortului intelegerea parintilor cu pastrarea numelui dobanditor prin casatorie, instanta poate da acest lucru prin motive temeinice in cazul in care sotii nu sau inteles. Cetatenii diferite nu produc efecte asupra desfacerii casatoriei. Sotii isi iau numele dinainte de casatorie nu invoiala, nu insistenta. Relatia patrimoniala incetarea regimului matrimonial (regula ete ca acest regim in raportul dintre soti inceteaza la data introducerii cererii de divort. Ca exceptie la cererea unuia sau ambilor soti institutul care solutioneaza divortul poate stabili ca data incetarii regimului matrimonial, data separarii in fapt). In raporturile cu tertii este necesara indeplinirea formalitatilor de publicitate prevazute pentru regimul matrimonial. Lichidarea regimului matrimonial fiecare isi ia bunurile proprii, partajul bunurilor comune. Locuinta familiei bun propriu daca este bun comun se poate atribui exclusiv unuia dintre soti pana la partaj (interesul copiilor minori, culpa in desfasurarea casatoriei, pozitia materiala). Obligatia de a suporta cheltuielile desfacerii casatoriei si obligatia de sprijin material inceteaza la momentul desfasurarii casatoriei.

Dreptul la despagubiri- daca divortul se pronunta din culpa exclusiva a unui sot, iar sotul nevinovat a fost prejudiciat prin desfacerea casatoriei, acesta poate cere instantei sa il oblige pe celalalt la plata de despagubiri. Prejudiciul poate fi de natura materiala sau morala. Aceste despagubiri pot fi acordate numai prin hotarare de divort. Prestatia compensatorie in situatii in care divortul a produs dezechilibre patrimoniale in ce priveste nivelul de viata al fostilor soti, legea prevede dreptul la prestatii compensatorii daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: 1. Divortul a fost pronuntat din culpa exclusiva a sotului parat 2. Casatoria a durat cel putin 20 de ani 3. aceasta prestatie compensatorie se poate acorda prin hotarare de divort si nu poate fi cumulata cu pensia de intretinere intre fostii soti. Ea poate fi stabilita in bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere sau in natura. Efectele patrimoniale Obligatii de intretinere dintre fostii soti distincta fata de efectele dintre soti fiind reglementat de lege in favoarea fostului sot care se afla in nevoie din cauza incapacitatii de a munci intervenite inainte sau in timpul casatoriei sau in termen de 1 an de la desfacerea casatoriei, daca a fost cauzata de o imprejurare in legatura cu casatoria. Disparitia dreptului de mostenire al sotilor. Efectele divortului cu privire la relatia dintre parinti si copii Relatiile personale: exercitarea autoritatii parintesti: dispare institutia incredintarii minorului (ncc), drepturile si inadtoririle parintilor fata de copii. Cu titlu de exceptie instanta de tutela poate dispune exercitarea autoritatii parintesti doar de catre un singur parinte sau de catre alte persoane persoane daca exista motive intemeiate in acest sens. Stabilirea locuintei copilului permite parintilor sa se inteleaga cu locuinta copilului numai daca instanta de tutela valideaza respectiva invoiala, daca este in interesul copilului. Daca nu exista o invoiala instituita de tutela hotararea ca locuinta minorului sa fie cea la care locuieste in mod statornic (aspect, varsta, sex, atasamentul fata de parinti, conditiile materiale, etc). parintele la care nu locuieste copilul are dreptul de a veghea la cresterea si vegherea copilului si de a consimti adoptia acestuia. In privinta relatiilor patrimoniale dintre parinti si copii, la divort: - obligatii de intretinere asupra careia institutia de tutela trebuie sa se pronunte prin chiar hotararea de divort, aceasta obligatie le revine ambilor parinti. Pensia alimentara poate fi in natura de ex: o locuinta sau in bani si in functie de numarul copiilor dar nu trebuie sa depaseasca din salariul parintelui. - Alocatia de stat ptr copii beneficiaza toti copii pana la varsta de 18 ani. Exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti cu privire la bunurile copilului. Ambii se ocupa de administrarea bunurilor copilului. - Capacitatea de exercitiu a sotului minor daca la desfacerea casatoriei unul dintre soti era minor. Acesta isi pastreaza capacitatea deplina obtinuta in urma casatoriei Rudenia Este legatura juridica dintre persoanele care prin faptul nasterii sau al adoptiei descind una din alta ori dintr-un autor comun. Clasificari: 1. Dupa izvorul ei rudenie fireasca (din sange). Rudenie civila (din adoptie).

2. Dupa linia de rudenie (sirul persoanelor intre care exista rudenia) rudenie in linie dreapta (directa), rudenie in linie colaterala. Rudenia in linie dreapta se bazeaza pe descendenta unei persoane din alta persoana fie in mod direct in sensul ca o persoana este copilul celeilalte fie in mod indirect in sensul ca persoanele respective nu descind din alta dar intr eele exista un sir neintrerupt de nastere. Rudenia in linie colaterala are drept fundament faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun. Dupa natura relatiei dintre parinti, rudeniea fireasca poate fi din casatorie sau din afara casatoriei. Gradul de rudenie reprezinta distanta dintre 2 rude masurata pe linia legaturilor de rudenie. Acestea se stabilesc diferit in ra port de felul rudeniei, astfel in cazul rudeniei in linie dreapta; gradul de rudenie se stabileste dupa nr nasterilor pri care se determina legaturile de sange intre 2 persoane. La rudenia in linie colaterala se determina in raport de nr nasterilor intervenite plecand de la una dintre rude pana la autorul comun si apoi de la acesta in linie descendenta pana la cealalta ruda. Legatura dintre copil si parinte. Ruda de gr 1 in linie ascendenta. La rudenie in linie colaterala nu avem rude de gr 1. Stabilirea gradelor de rudenie are relevanta in privinta efectelor juridice ale acesteia. In anumite situatii, rudenia produce efecte numai pana la un anumit grad. In alte situatii rudemia roduce efecte indiferent de grad. Durata rudeniei Rudenie fireasca este permanenta, in principiu (in situatia in care copilul a fost adoptat inceteaza rudenia fireasca si se nste rudenia civila in urma adoptiei, dar se mentine impiedimentul la casatorie cu rudele lui firesti). Dovada rudeniei Se face in mod diferit in functie de efectele urmarite. Daca se urmaresc efecte de stare civila, dovada se face, de regula, cu actele de stare civila. Daca se urmaresc alte efecte, dovada se face prin orice mijloc de proba admis de lege. Afinitatea (alianta) Legatura juridica dintre un sot si rudele celuilalt sot. Parintii sotilor nu sunt afini. Nasii si finii nu sunt afini, este o legatura spirituala. Gradul de afinitate reprezinta distanta dintre un sot si rudele celuilalt sot masurata pe linia legaturii de afinitate. Acest grad se determina dupa aceleasi reguli ca si gradul de rudenie. In consecinta, rudele sotului sunt in aceeasi linie si in acelasi grad, afinii celuilalt sot. Nu are relevanta daca mama este din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptie. Efectele adinitatii In dr fam afinitatea genereaza obligatii de intretinere intre un sot si copilul celuilalt sot. In alte ramuri de drept, afinitatea produce efecte in privinta recuzarii, a stramutarii procesului, a probei testimoniale, a societatii comerciale, etc Dovada afinitatii se face prin dovada rudeniei si a casatoriei respective. Filiatia Reprezinta raportul de descendenta dintre copil si fiecare dintre parintii sai. Clasificare: in raport de parintele fata de care se stabileste (fata de mama, fata de tata); dupa natura relatiei dintre parinti (din casatorie-legitima, din afara casatoriei nelegitima); dupa izvorul sau (naturala, artificiala, adoptiva) Filiatia fata de mama se stabileste de regula, prin nasterea copilului, iar in cazuri determinate de lege se stabileste prin recunoasterea mamei sau prin hotarare judecatoreasca.

Stabilirea filiatiei fata de mama prin faptul nasterii trebuie dovedite urmatoarele elemente: 1. Faptul nasterii copilului 2. Identitatea copilului nascut cu cel de a carui filiatie este vorba 3. Dovada casatoriei in cazul filiatiei din casatorie. Filiatia fata de mama => din actul de nastere si respectiv certificatul de nastere. Forta probanta a acestora este consolidata prin folosirea starii civile conforma acestor acte. Folosirea starii civile (posesie de stat) - este starea de fapt care indica legea de filiatie si d rudenie dintre copil si familia din care se pretinde ca face parte. Aceasta stare de fapt rezulta in principal din oricare din urmatoarele imprejurari: 1. Persoana respeciva se comporta fata de acel copil ca fiind al sau iar copilul se comporta fata de acea persoana ca fiind parintele sau. 2. Copilul este recunoscut de catre familie in societate si de catre autoritatile publice ca fiind al persoanei respective 3. Copilul poarta numele persoanei respective Conditiile poseseiei de stat: 1. Sa fie continua, adica sa nu inregistreze intreruperi nejustificate 2. Sa fie pasnica, adica lipsita de violente 3. Sa fie publica, adica sa nu fie exercitata pe ascuns 4. Sa fie neechivoca Concordanta dintre actul de nastere si posesia de stat genereaza o prezumtie ca starea civila astfel stabilita corespunde realitatii, in mod exceptional ca de ex in cazul substituirii de copii este posibila combaterea acestei prezumtii in justitie, urmarindu-se stabilirea adevaratei maternitati. Stabilirea fata de mama prin recunoastere Recunoasterea maternitatii este actul juridic unilateral prin care o femeie marturiseste legatura de filiatie dintre ea si un copil. Caractere juridice: 1. Irevocabil 2. Un act declarativ si nu atributiv de filiatie 3. Este opozabila erga omnes (impotriva tuturor) 4. Este un act personal al mamei putand sa fie facuta si prin mandatar cu procura speciala si autentica. 5. Este facutltativa vointa de a recunoaste trebuie sa fie libera 6. Este un act juridic pur si simplu neafectat de modalitati 7. Este un act juridic solemn trebuie sa immbrace formele prevazute de lege. Formele recunoasterii: 1. Declaratie la serviciul de stare civila 2. Inscris autentic 3. Testament Cazurile de recunoastere Recunoasterea poate interveni limitativ doar in urmatoarele situatii: - Nasterea nu a fost trecuta in registrul starii civile - Copilul a fost inregistrat ca fiind din parinti necunoscuti

Copiii care pot fi recunoscuti. Poate fi recunoscut atat minorul cat si majorul. Nu numai copilul nascut ci si cel doar conceput sub conditia ca la nastere sa se afle intruna din cele 2 situatii. Cand poate fi recunoscut. Copilul decedat poate fi recunoscut numai daca a lasat descendenti firesti. Efectele recunoasterii: principalul efect este acela de stabilire in mod retroactiv a maternitatii acelui copil. Recunoasterea se inscrie prin mentiune pe marginea actului de nastere al copilului. Daca nasterea nu a fost inregistrata pe baza recunoasteri se intocmeste actul de nastere. Contestarea recunoasterii: poate fi facuta de orice persoana interesata pe calea unei actiuni in justitie care este imprescriptibila. Nulitatea recunoasterii: intervine cand nu au fost respectate prevederile de lege. Sanctiunea este diferita in raport de dispozitia incalcata. Nulitatea absoluta intervine in urmatoarele situatii: 1. cand a fost recunoscut un copil cu filiatia legal stabilita. 2. Cand a fost facuta in alte forme decat cele prevazute de lege. 3. Cand a fost facuta dupa decesul acestuia iar acesta nu a lasat descendenti firesti. 4. Cand nu a fost facuta de mama persoanei sau mandatar cu procura speciala si autentica. Nulitatea relativa intervine in situatia lipsei disceranamantului sau a vicierii consimtamantului prin eroare, dol sau violenta. La nulitatea absoluta actiunea este imprescriptibila, iar la nulitatea relativa termenul de prescriptie este de 3 ani. Ca efect al admiterii actiunii, dispare retroactiv legatura de filiatie stabilita prin recunoastere. Stabilirea filiatiei fata de mama prin hotarare judecatoreasca Este rezultatul unei actiuni in justitie, este o actiune in reclamatie de stare civila si se promoveaza in urmatoarele cazuri: 1. Cand din orice motive dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii. 2. Cand se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul costatator al nasterii. Sub aspect procedural aceasta actiune se judeca in prima instanta- judecatoria competenta teritorial la domiciliul paratului. Aceasta actiune este o actiune cu caracter personal. Dpdv al paratului actiunea se introduce impotriva pretinsei mame, iar dupa moartea acesteia mostenitorilor. Termen actiunea este imprescriptibila. Daca actiunea nu a fost exercitata de copil, mostenitorii au un an la dispozitie dupa decesul acestuia. Obiectul actiunii vizeaza 2 elemente: 1. Nasterea de catre femeie impotriva careia se exercita actiunea 2. Identificarea copilului nascut cu cel care exercita actiunea. Sub aspect probator, este permis orice mijloc de proba prevazut de lege.nota definitiva de admitere a actiunii are caracter declarativ constatand raportul de filiatie care se stabileste retroactiv(de la momentul nasterii) intre mama si copil. Aceasta hotarare definitiva se comunica la ofiterul de stare civila unde a fost inregistrata nasterea. Stabilirea filiatiei fata de tata Este legatura juridica bazata pe conceptia care exista intre tata si copil. Filiatie din casatorie, din afara casatoriei. Copil din casatorie avem in vedere copilul care a fost nascut si conceput in timpul casatoriei, conceput inaintea casatoriei, si nascut in timpul casatoriei sau conceput in timpul si nascut dupa ce s-a incheiat casatoria. Filiatia se stabileste in mod diferit dupa cum este din casatorie sau din afara casatoriei.

In primul caz: filiatia se determina prin aplicarea prezumtiei de paternitate. In al2lea caz: filiatia se stabileste prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca. In ambele situatiei se aplica prezumtia timpului legal al conceptiei. Prezumtia timpului legal al conceptiei cuprinse in certificatul constatator al nasterii. Sub aspect procedural aceasta actiune se judeca in prima instanta la judecatoria competenta teritoriala la domiciliul paratului. Aceasta actiune este o actiune cu caracter personal. Dpdv al paratului actiunea se introduce impotriva pretinsei mame, iar dupa moartea acesteia mostenitorilor. Termen actiunea este imprescriptibila. Daca actiunea nu a fost exercitata de copil, mostenitorii au un an la dispozitie dupa decesul acestuia. Obiectul actiunii vizeaza 2 elemente: 1. Nasterea de catre femeie impotriva careia se exercita actiunea 2. Identitatea copilului nascut cu cel care exercita actiunea. Sub aspect probatoriu este permis orice mijloc de proba prevazut de lege. Hotararea definitiva de admitere a actiunii are caracter declarativ constatand raportul de filiatie care se stabileste retroactiv intre mama si copil. Stabilirea ca intervalul de timp cuprins intre a 300a si a 180a zi inaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiei. Acesta se calculeaza pe zile si nu pe ore si are o durata de 121 de zile. Daca cel putin o zi din aceasta perioada se situeaza in timpul casatoriei inseamna ca acel copil este conceput in timpul casatoriei fiind copil din casatorie. Stabilirea paternitatii din casatorie Prin aplicarea prezumtiei de paternitate. Aplicarea acestei prezumtii are ca premisa maternitatea stabilita in conditiile legii. Prezumtia prevede urmatoarelele: copilul nascut sau conceput in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei. Sunt vizate urmatoarele ipoteze: 1. Copilul a fost nascut si conceput in timpul casatoriei. 2. Copilul a fost conceput inainte de casatorie si nascut in timpul casatoriei. 3. Copilul a fost conceput in timpul casatoriei si nascut dupa incetarea, desfacerea si constatarea nulitatii sau anularea casatoriei. In aceasta ultima varianta sunt necesare urmatoarele conditii: 1. Nasterea sa fi avut loc inainte de implinirea a 300 de zile de la disparitia casatoriei 2. Mama sa nu se fi recasatorit. Aceasta prezumtie poate fi rasturnata doar pe calea actiunii in fagaduirea paternitatii fiind o prezumtie mixta. Conflictul de paternitate sau dubla paternitate Desemneaza situatia in care unui copil i se atribuie 2 paternitati datorita faptului ca a fost conceput in timpul primei casatorii si nascut in timpul celei de-a doua casatorii. Poate exista in urmatoarele situatii: 1. La mai putin de 300 de zile de la incetarea, desfacerea, constatarea nulitatii sau anularea primei casatorii, femeia se recasatoreste si naste un copil 2. Sotul este declarat mort prin hotarare judecatoreasca, sotia se recasatoreste si la mai putin de 300 de zile de la incheierea celei de-a doua casatorii naste un copil iar sotul declarat mort, reapare, si anuleaza hotararea declarativa de moarte. 3. Sotia se afla in acelasi timp in 2 casatorii.

Codul civil instituie o ordine de preferinta in privinta rezolvarii conflictelor de paternitate in sensul ca acorda intaietate copilului nascut in timpul casatoriei a2a, fata de cel conceput in timpul primei casatorii. Prin urmare in toate situatiile de mai sus este socotit tata al copilului sotul mamei din cea de-a doua casatorie. Tagada paternitatii negarea acesteia pe calea unei actiuni in justitie urmarind inlaturarea filiatiei stabilite prin aplicarea prezumtiei de paternitate. Codul civil paternitatea poate fi fagaduita daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului. Institutia competenta este judecatoria de la domiciliul paratului. Potrivit codului civil actiunea in tagada paternitatii poate fi: 1. De sotul mamei 2. Mama 3. Tatal biologic 4. Copil Calitatea procesuala pasiva: Prima situatie cand actiunea este intentata de sotul mamei copilului, parat este copilul. Daca acesta moare in timpul procesului, actiunea va fi continuata impotriva mostenitorilor sai. Actiunea poate fi introdusa si dupa ce copilul a decedat, exercitandu-se impotriva mamei, sau dupa caz, a mostenitorilor. Nu poate fi introdusa actiunea daca copilul s-a nascut mort. A2a situatie cand actiunea este intentata de mama copilului, parat este sotul mamei. Daca aesta este decedat, actiunea se introduce impotriva mostenitorilor lui. A3a situatie cand actiunea este introdusa de pretinsul tata biologic sau de copil, calitatea de parat o are sotul mamei sau, dupa caz, mostenitorii acestuia. Termenul de exercitare a actiunii: Situatia I. sotul mamei poate introduce actiunea in termen, de 3 ani socotind de la data cand a cunoscut ca este prezumat tata al copilului, sau de la o data ulterioara cand a aflat ca prezumtia de paternitate nu corespunde realitatii. Daca sotul mamei a murit inainte de expirarea acestui termen si nu a introdus actiunea, aceasta poate fi pornita de mostenitorii sai in termen de 1 an de la data decesului. Termenul nu curge impotriva sotului, pus sub interdictie, acesta avand la dispozitie 3 ani de la ridicarea interdictiei pentru a porni actiunea. Situatia II. mama copilului poate introduce actiunea in termen de 3 ani de la data nasterii copilului. Daca este pus sub interdictie are la dispozitie 3 ani de la ridicarea interdictiei. Daca a murit inainte de a introduce actiunea, mostenitorii sai pot porni actiunea in termen de 1 an de la data decesului. Situatia III. in privinta pretinsului tata biologic si a copilului actiunea nu se prescrie in timpul vietii acestora. In cazul decesului acestor persoane, mostenitorii lor au la dispozitie un an de la data decesului pentru a introduce actiunea. Sub aspect probator pot fi folosite orice mijloace de proba: inscrisuri, interogatorii, martori si in mod deosebit expertiza medico-legala: expertiza serologica a gruelor sangvine, expertiza antropologica- transmiterea anumitor caractere de la parinti la copii, expertiza dermatografica compararea amprentelor papilare, expertiza genetica ADN-ul. Hotararea judecatoreasca ramasa definitiva de admitere a actiunii are ca efect disparitia filiatiei fata de respectivul barbat, astfel ca acel copil devine retroactiv din afara casatoriei fara filiatie stabilita. Filiatia fata de tatal din casatorie poate fi contestata pe calea unei actiuni in justitia care urmareste inlaturarea aplicarii gresite a prezumtiei de paternitate. Stabilirea paternitatii din afara casatoriei

Se face in 2 modalitati: prin recunoastere si prin hotarare judecatoreasca. In cazul infractiunilor a caror calificare presupune existenta unui raport de filiatie care nu este legal stabilit; hotararea penala nu poate fi pronuntata inainte de ramanerea definitiva a hotararii civile privitoare la raportul de filiatie. Stabilirea filiatiei fata de tata prin recunoastere Recunoasterea este actul juridic unilateral prin care un barbat marturiseste ca un copil este al sau. Caracterele juridice: - Irevocabila chiar daca a fost facuta prin testament - Este opozabila erga omnes - Este declarativa producand efecte in mod retroactiv - Este un act personal al tatalui - Este facultativa in sensul ca vointa de a recunoaste trebuie sa fie libera - Este un act juridic pur si simplu - Este un act solemn Capacitatea juridica: - Ca persoana responsabila sa aiba discernamant Formele recunoasterii: - Declaratia la serviciul de stare civila - Testament in oricare dintre formele sale - Inscris autentic Copiii care pot fi recunoscuti: - Atat minorul cat si majorul sub conditia sa fie copil din afara casatoriei - Copilul doar conceput sub conditia suspensiva ca la nastere sa fie copil din afara casatoriei. - Si copilul decedat daca a lasat descendenti firesti Efectele recunoasterii: - Se stabileste paternitatea acelui copil fata de barbatul care l-a recunoscut Intocmirea recunoasterii ......................se inscriu acele date in actul de nastere al copilului. Daca este dupa. Contestarea recunoasterii filiatiei fata de tata Pe calea unei actiuni in justitie si are ca obiect inlaturarea paternitatii stabilite in acest mod. Competenta apartine judecatoriei de la domiciliul paratului. Actiunea poate fi exercitata de orice persoana interesata. Are calitatea de parat, dupa caz, au recunoasterii sau copilul recunoscut. Actiunea este imprescriptibila si se poate folosi orice mijloc de proba admis de lege. Daca recunoasterea este contestata de celalalt parinte, de copil sau de descendentii acestuia, dovada filiatiei este in sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilor sai. Efectele admiterii actiunii in constatarea recunoasterii. Se inlatura in mod retroactiv paternitatea stabilita prin recunoastere Nulitatea recunoasterii: intervine in situatia incalcarii dispozitiilor prevazute de lege pentru recunoastere. Nulitatea absoluta intervine in urmatoarele cazuri: - Cand a fost recunoscut un copil al carui filiatiei stabilita potrivit legii nu a fost inlaturata - Cand a fost facuta dupa decesul copilului care nu a lasat descendenti firesti. - Cand nu a fost facuta de tata personal sau prin mandatar cu procura speciala si autentica - Cand nu a fost facuta in formele prevazute de lege Nulitatea relativa intervine in situatiile: - Vicierea consimtamantului prin eroare, dol sau violenta

Lipsa discernamantului autorului recunoasterii. Nulitatea se dispune pe cale judecatoreasca fiind competenta in prima instanta judecatoria de la domiciliul paratului. Nulitatea absoluta poate fi invocata de lroce persoana interesata, iar nulitatea relativa doar de autorul recunoasterii. In cazul nulitatii absolute, actiunea este imprescriptibila, iar la nulitatea relativa termenul de prescriptie este de 3 ani care curge de la date diferite in raport de cauza de nulitate. In proces se poate folosi orice mijloc de proba permis de lege. Hotararea definitiva de admitere a actiunii inlatura retroactiv paternitatea stabilita prin recunoastere. Stabilirea paternitatii prin hotarare judecatoreasca Se face pe calea unei actiuni in justitie (in reclamaie de stare civila) in cazurile in care este vorba de un copil din afara casatoriei care nu a fost recunoscut. Competenta apartine judecatoriei de la domiciliul copilului, iar actiunea apartine copilului si se porneste in numele lui de catre mama daca copilul are sub 14 ani, sau de catre alt reprezentant legal. Dreptul la actiune in stabilirea paternitatii nu se prescrie in timpul vietii copilului. Daca a decedat copilul mai inainte de introducerea actiunii, mostenitorii sai au la dispozitie un an de la data decesului pentru a exercita aceasta actiune. In procesul de stabilire a paternitatii nu se poate renunta la drept si nici la judecarea actiunii de asemenea partile nu pot stinge litigiul prin incheierea unei tranzactii. Pentru stabilirea paternitatii trebuie sa se stabileasca urmatoarele: 1. Nasterea copilului 2. Legaturile intime dintre pretinsul tata si mama copilului in timpul legal al conceptiei 3. Faptul ca din aceste relatii a rezultat copilul Este admisibil orice mijloc de proba permis de lege. Pot fi audiate ca martori inclusiv rudele si afinii partilor de orice grad cu exceptia descendentilor. Codul civil instituie o prezumtie relativa de paternitate in situatia in care se dovedeste ca pretinsul tata a convietuit cu mama copilului in perioada timpului legal al conceptiei. Convietuirea cu pretinsul tata presupune traiul in comun in aceeasi locuinta, sau existenta unor legaturi statornice cu caracter de continuitate. Hotararea definitiva de administrare a actiunii are ca efect principal stabilirea in mod retroactiv a paternitatii copilului. Despagubiri pentru cheltuielile facute in timpul sarcinii, nasterii, lehuziei Mama copilului poate cere de la pretinsul tata pe calea actiunii in justitie din cheltuielile nasterii si lehuziei precum si din cheltuielile facute cu intretinerea ei in timpul sarcinii si in perioada lehuziei. Aceasta actiune poate fi admisa numai daca s-a formulat si actiunea pentru stabilirea paternitatii chiar daca aceasta din urma nu a fost inca solutionata. Actiunea in despagubire se poate exercita in termen de 3 ani de la nasterea copilului. Reproducerea umana asistata medical cu terti donatori Este o modalitate de procreere umana realizata prin tehnici medicale specifice cu material genetic de la un tert donator. Este aplicabil atat in situatia cuplurilor casatorite cat si in cazul femeilor necasatorite. Conditiile reproducerii Pentru a se recurge la acest procedeu medical, sotul si sotia sau dupa caz, femeia singura, care doresc sa aiba un copil trebuie sa isi exprime consimtamantul in fata unui notar public. Acest consimtamant poate fi revocat oricand in forma scrisa inclusiv in fata medicului care ii asigura asistenta. Consimtamantul ramane fara efect daca anterior momentului conceptiunii apare vreuna din urmatoarele situatii: 1. Persoana respectiva a decedat 2. S-a formulat o cerere de divort 3. S-a produs separarea in fapt a cuplului respectiv Regimul filiatiei in cazul reproducerii

Intre tertul donator si copilul astfel conceput nu exista nicio legatura de filiatie. Filiatia fata de mama a respectivului copil se stabileste prin faptul nasterii. Filiatia fata de tata se stabileste diferit in raport de starea civila a mamei copilului. In cazul femeii casatorite, sotul mamei va fi tatal copilului prin aplicarea prezumtiei de paternitate. In cazul unui cuplu necasatorit filiatia fata de tata se stabileste prin recunoastere sau daca partenerul mamei care a consimtit la acest procedeu refuza sa recunoasca filiatia copilului se introduce o actiune in justitie pt stabilirea paternitatii. Contestarea Filiatia stabilita potrivit regulilor de mai sus nu poate fi contestata de nimeni nici chiar de copilul astfel nascut pentru motive ce tin de reproducerea asistata medical. Actiunea in tagaduirea paternitatii poate fi introdusa daca sotul mamei nu a consimtit la acest procedeu daca si-a revocat consimtamantul sau au intervenit situatiile mentionate mai sus. Barbatul care a consimtit la reproducerea umana asistata medical cu terti donatori, avand calitatea de tata are fata de copil aceleasi drepturi si obligatii ca si in cazul conceptiei naturale. Informatiile privind aceasta procedura sunt, de regula, confidentiale. In mod exceptional, instanta poate autoriza transmiterea acestor informatii medicului sau autoritatii competente daca exista riscul unui prejudiciu grav pentru sanatatea persoanei concepute sau a descendentilor sai. Situatia legala a copilului Desemneaza ansamblul normelor juridice privind drepturile copillui, a carui filiatie a fost legal stabilita. Cod civil; legea nr 272/2004. Drepturile copilului 4 categorii: 1. Drepturi si libertati civile (dreptul la identitate, de a pastra relatia de familie, la intretinere, etc) 2. Drepturi privind mediul familial si protectia alternativa 3. Drepturi referitoare la sanatatea si bunastarea copilului 4. Drepturi vizand educatia, actiunile recreative si culturale Egalitatea in drepturi a copiilor Atat in constitutie cat si in codul civil este reglementat principiul egalitatii in fata legii a copiilor din casatorie cu cine din afara casatoriei. Anumite particularitati exista in privinta modului de stabilire a numelui copilului. In cazul copilului din casatorie pot exista urmatoarele variante: 1. Parintii au nume de familie comun - copilul va lua numele respectiv 2. Parintii nu au nume de familie comun copilul ia numele ales de parinti prin invoiala acestora. Poate fi numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. In caz de neintelegere hotararea instantei de tutela. 3. Numele copilului gasit nascut din parinti necunoscuti sau a celui abandonat de catre mama in spital, iar identitatea acesteia nu a fost stabilita in 30 de zile de la constatarea abandonului se stabileste prin dispozitia primarului. In cazul copilului din afara casatoriei daca acesta isi stabileste filiatia fata de un singur parinte, va lua numele acestuia cand si-a stabilit filiatia si fata de celalalt parinte prin acordul parintilor. Copilul poate lua numele de familie al parintelui fata de care si-a stabilit filiatia ulterior sau numele lor reunite. Cand copilul si-a stabilit filiatia in acelasi timp fata de ambii parinti, acestia vor decide de comun acord daca acel copil va lua numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. In caz de neintelegere va hotara instanta de tutela.