UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
Specializarea Stiinte Administrative
ANUL III, SEMESTRUL I

Disciplina: DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL

ORGANIZATIA MONDIALA A COMERTULUI-
ACORDURI SI PRINCIPII
Conf. Univ. Dr. Gina ORGA-DUMITRIU

Student: Bucur Paul Alexandru,

Anul III, Administratie publica, ID

SIBIU, 2022
CUPRINS:

1. INTRODUCERE
2. ACORDURILE OMC
2.1. ACORDUL GATT
2.2. ACORDUL GATS
2.3. ACORDUL TRIPS
3. PRINCIPIILE OMC

2
 1. INTRODUCERE

Ideea infiintarii Organizatiei Mondiale a Comertului(OMC) a aparut dupa cel de-al

Doilea Razboi Mondial, din initiativa Organizatiei Natiunilor Unite.
Scopul urmarit a fost de a stabilii reguli si principii privind relatiile comerciale
internationale care sa asigure o anumita disciplina si un mediu favorabil privind desfasurarea
acestora, prin reducerea treptata a tuturor barierelor tarifare si netarifare, precum si a altor
restrictii discriminatorii.
Momentul infiintarii OMC este reprezentat de adoptarea Acordului de la Marrakech
din data de 15 aprilie 1994, care a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 19951.
Nucleul sistemului OMC, cunoscut si ca sistemul de comert multilateral, o reprezinta
acordurile OMC care stabilesc regulile de baza ale comertului international ca si
angajamentele de deschidere de piete asumate de membrii sai. Aceste acorduri au fost
negociate si semnate de toti membrii OMC si adoptate conform procedurilor nationale
specifice.

2. ACORDURILE OMC

Acordurile OMC sunt un set de reguli voluminoase si complexe din considerente ca

acestea reprezinta texte juridice ce cuprind o gama larga de activitati, care se refera la
agricultura, industria textila si imbracaminte, sistemul bancar, standarde industriale,
proprietatea intelectuala si multe alte domenii.

2.1. Acordul GATT

Acordul GATT a fost precursorul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC).

Aceasta a servit drept cadru pentru negocierile care vizeaza liberalizarea comertului mondial
si a contribuit la structurarea sistemului comercial multilateral2.

1
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/activitate-internationala/alte-relatii/OMC_2.pdf.
2
https://trade.ec.europa.eu/access-to-markets/ro/glossary/acordul-general-pentru-tarife-si-comert.

3
 Initial, obiectivul principal al GATT a fost crearea de conditii favorabile pentru
desfasurarea schimburilor comerciale intre tarile membre. Pe parcursul timpului, datorita
cresterii numarului de tari care au aderat la acest acord, in special tarile in curs de dezvoltare,
obiectivele si atributiile GATT s-au largit, vizand, in special, sprijinirea procesului de
dezvoltare a comertului exterior al acestor tari.
Astfel, incepand cu anul 1964, acordul a fost completat cu Partea a patra (Comert si
dezvoltare) care vizeaza cu predilectie tarile in curs de dezvoltare, iar incepand cu anul 1968 a
fost creat organismul comun de comert international GATT-UNCTAD.
Negocierile comerciale initiate de GATT s-au desfasurat in cadrul unor conferinte,
denumite si runde de tratative. In principal, aceste tratative au vizat negocieri tarifare si
netarifare.
Pe parcursul existentei sale, GATT a intreprins urmatoarele runde de tratative:
- Runda de la Geneva (aprilie-octombrie 1947);
- Runda de la Annecy (Franta, 1949);
- Runda de la Torquay (Anglia, 1950-1951);
- Runda de la Geneva (1955-1956);
- Runda Dillon (1960-1962);
- Runda Kenedy-Geneva (1964-1967);
- Runda Tokyo (1973-1979);
- Runda Uruguay (1986- 1994).

2.2. Acordul GATS

Acordul general privind comertul cu servicii (GATS) este un alt tratat al Organizatiei
Mondiale a Comertului, acesta a intrat in vigoare in 1995.
Crearea GATS a fost una dintre realizarile marcante ale Rundei Uruguay, ale carei
rezultate au intrat in vigoare in ianuarie 1995. GATS a fost inspirat in esenta de aceleasi
obiective ca si omologul sau in comertul cu marfuri, Acordul General privind Tarifele si
Comertul (GATT). ):
- crearea unui sistem credibil si fiabil de reguli comerciale internationale;
- asigurarea unui tratament corect si echitabil tuturor participantilor;
- stimularea activitatii economice prin consolidari garantate de politica;
- promovarea comertului si dezvoltarii prin liberalizare progresiva.

4
 In timp ce serviciile reprezinta in prezent peste doua treimi din productia si ocuparea
fortei de munca la nivel mondial, ele nu reprezinta mai mult de 25% din comertul total, atunci
cand sunt masurate pe baza balantei de plati. Aceasta cota nu trebuie insa subestimata.
Intr-adevar, statisticile balantei de plati nu surprind unul dintre modurile de furnizare a
serviciilor definite in GATS, care este furnizarea prin prezenta comerciala intr-o alta tara.
In plus, chiar daca serviciile sunt din ce in ce mai comercializate de sine statatoare, ele
servesc, de asemenea, drept intrari cruciale in productia de bunuri si, in consecinta, atunci
cand sunt evaluate in termeni de valoare adaugata, serviciile reprezinta aproximativ 50% din
comertul mondial3.

2.3. Acordul TRIPS

Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuala legate de comert

(TRIPS) este construit pe esafodajul conventiilor internationale cu privire la proprietatea
intelectuala si incorporeaza majoritatea prevederilor acestora.
El prevede, de asemenea, posibilitatea ca tarile membre sa asigure o si mai mare
protectie decat cea ceruta de TRIPS (in baza altor conventii internationale la care sunt parte),
atata timp cat aceasta nu contravine prevederilor TRIPS.
Cele mai importante prevederi ale Acordului pot fi grupate in cinci grupe:
- principii de baza si obligatii generale;
- norme minime de protectie, inclusiv durata protectiei si controlul practicilor anti-
concurential din cadrul licentierilor contractuale;
- practicile ce restrictioneaza comertul;
- aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala (decizii ale tribunalelor, actiuni ale
autoritatilor vamale etc);
- aranjamente tranzitionale pentru punerea in aplicare, la nivel national, a regulilor
convenite.
Dupa ce realizeaza o inventariere a drepturilor de proprietate intelectuala acoperite
prin prevederile sale, acordul defineste principalele elemente de protectie, drepturile ce se
acorda si termenul minim pentru care este protejat fiecare tip de Drept de Proprietate
Intelectuala.

3
https://www.wto.org/english/tratop_e/serv_e/gatsqa_e.htm.

5
 Acordul mai asigura reglementarea modalitatilor de control in domeniul practicilor
anti-concurentiale in cadrul licentierilor contractuale4.

3. PRINCIPIILE OMC

Acordurile sunt inspirate din diferite principii simple si fundamentale. Aceste principii
sunt baza sistemului multilateral de comert.
Astfel sistemul comercial trebuie sa fie:
- Nediscriminatoriu, o tara nu trebuie sa faca discriminari intre interlocutorii sai
comerciali si nici nu trebuie sa faca discriminari intre propriile sale produse, servicii
sau cetateni si produsele, serviciile sau cetatenii straini;
- Mai liber, adica obstacolele trebuie reduse prin intermediul negocierilor;
- Previzibil sau transparent, intreprinderile, investitorii si guvernele straine
trebuie sa aiba incredere ca nu se vor stabili arbitrariu obstacole comerciale cum ar fi
tarife, obstacole netarifare si alte mijloace. Un numar crescator de compromisuri in
ceea ce privesc tarifele si de deschideri de piete se consolideaza in OMC;
- Mai competitiv, se descurajeaza practicile neloiale, cum sunt subventiile
pentru export si dumpingul produselor la preturi inferioare costului pentru a castiga
parti ale pietei;
- Mai avantajos pentru tarile mai putin avansate astfel dandu-le mai mult
timp pentru a se adapta, o mai mare flexibilitate si privilegii speciale5.

4
http://dce.gov.ro/poli-com/omc/16.pdf.
5
https://www.eumed.net/ecorom/XVI.%20Organisme%20economice%20internationale/7%20gatt_si_
omc.htm.

6
BIBLIOGRAFIE:

- http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/activitate-
internationala/alte-relatii/OMC_2.pdf;
- https://trade.ec.europa.eu/access-to-markets/ro/glossary/acordul-
general-pentru-tarife-si-comert;
- https://www.wto.org/english/tratop_e/trips_e/trips_e.htm#issues;
- http://dce.gov.ro/poli-com/omc/16.pdf;
- https://www.eumed.net/ecorom/XVI.%20Organisme%20economice%2
0internationale/7%20gatt_si_omc.htm.