Rezulatele Rundei Uruguay si ale negocierilor ulterioare

Runda Uruguay a fost o runda de negocieri comerciale si a fost

declansata in 1986 cu ocazia reuniunii ministeriale de la Punta del Este.
Negocierile rundei au fost concepute pe 2 grupe mari:
- comertul cu bunuri
- comertul cu servicii
Runda Uruguay a durat sapte ani si jumatate, aproape dublul
duratei stabilite. Au participat 125 de ţari. S-au negociat 15 teme
referitoare la:
1. Tarife
2. Bariere netarifare
3. Produse obtinute din exploatarea resurselor naturale
4. Textile si imbracaminte
5. Agricultura
6. Produse tropicale
7. Articole GATT
8. Coduri ale Rundei Tokio
9. Antidumping
10.Subventii
11. Proprietate intelectuala
12.Mijloace de investitii
13.Solutii ale divergentelor
14.Sistemul GATT
15. Comertul cu servicii

A fost cea mai mare afacere comerciala care a existat în istoria

umanităţii. Negocierile privind lansarea Rundei Uruguay au durat
aproape la fel de mult ca si negocierile în cadrul întregii Runde Tokio
(Ostry, 1999). Statele Unite au încercat lansarea unei runde de
negocieri încã de la începutul anilor ’80, datoritã rezultatelor
nesatisfãcãtoare ale Rundei Tokio.
Includerea de noi domenii în cadrul Rundei Uruguay a reprezentat
în totalitate o initiativã americanã, fiind impulsionatã de interesele

1
companiilor multinaþionale americane. În ceea ce priveste domeniul
proprietãtii intelectuale, principalii stimuli au fost adusi de industriile
farmaceuticã, software si a divertismentului.

Principalele date referitoare la Runda Uruguay:

- Septembrie 1986- Punta del Este: Lansarea
- Decembrie 1988- Montreal: Bilant ministerial la jumătatea
perioadei
- Aprilie 1989- Geneva: Finalizarea bilantului de la jumatatea
perioadei
- Decembrie 1990- Bruxells: „Fnalizarea”conferinţei minesteriale
cu un impas
- Decembrie 1991- Geneva: Finalizarea primului proiect al Actului
Final
- Noiembrie 1992 –Washington: S.U.A. si C.E. realizeaza “Blair
House” privind agricultura
- Iulie 1993- Tokio: Soluţionarea impasului privind accesul pe piaţă
de către Quad la Sumitul G7
- Decembrie 1991- Geneva: Încheierea majorităţii negocierilor (mai
continuie unele negocieri cu privire la accesul pe piaţă)
- Aprilie 1994- Marrakesh: Semnarea Acordurilor
- Ianuarie 1995- Geneva: Constituirea OMC, intrarea în vigoare a
Acorduril

Obiectivele Rundei au fost:

- Extinderea liberalizării comerţului în avantajul tuturor ţărilor
membre, prin reducerea obstacolelor comerciale, din calea
schimburilor reciproce
- Intărirea cooperării dintre GATT şi alte organisme
internaţionale
- Creşterea interdependenţei dintre politicile comerciale şi
celelalte politici economice, cu scopul obţinerii unor rezultate mai
bune d.p.d.v. economic, la nivel multilateral
- Reducerea subventiilor agricole
- Punerea restrictiilor asupra investitiilor straine

2
 - Inceperea procesului de deschidere cu servicii bancare si de
asigurari

Principiile negocierii RU
- Transparenţa negocierilor
- Echilibrul concesiilor
- Lansarea negocierilor, derularea acestora şi finalizarea rundei
vor fi privite ca şi componente ale unei singure acţiuni
- Tratamentul diferenţiat şi mai favorabil, acordat ţărilor în
curs de dezvoltare
- Angajamentul unic, conform căruia rezultatele rundei nu
puteau fi asumate decât în integralitatea lor
- În cadrul negocierilor, nu puteau fi solicitate şi nici oferite
din partea ţărilor în dezvoltare, concesii incompatibile cu
nivelul lor de dezvoltare

Clauza STAND-STILL presupunea urmatoarele:

- Pe parcursul negocierilor, ţările nu vor adopta masuri comerciale
care să distorsioneze schimburile comerciale reciproce. Nu vor fi
adoptate măsuri comerciale cu scopul îmbunătăţirii poziţiei de
negociere .
- În situaţii determinate, când se impune totuşi adoptarea unor
masuri comerciale incompatibile conduitei comerciale
multilaterale, acestea nu vor depăşi nivelul necesar remedierii
situaţiei respective .

Clauza ROLL - BACK presupunea:

Toate măsurile incompatibile conduitei comerciale internaţionale
trebuie retrase sau facute compatibile cu aceasta, înainte de
finalizarea rundei . În schimbul eliminării acestor măsuri nu pot fi
solicitate concesii . Punerea în aplicare a prevederilor acestei clauze,
se va face treptat şi prin consultarea tuturor părţilor implicate.

URUGUAY a dat nastere in final la cea mai mare reforma a sistemului

mondial
In anumite
de comert
momente
de la parea
crearea
condamnata
GATT. Pela 15
esec,
aprilie
dar Runda
1994, Ministrii

3
celor 125 de tari participante au semnat Acordul intr-o reuniune
celebrata la Marrakech (Maroc).

Rezultatele Rundei Uruguay

La aceasta runda s-a decis crearea OMC care sa intre in vigoare
de la 1 ianuarie 1995. Membru fondator al OMC putea deveni orice
membru cu drepturi depline al fostului GATT care a participat la
negocieri si-a insusit integral toate rezultatele rundei si si-a
manifestat aceasta optiune in termen de 90 de zile de la incheierea
rundei.
Trasaturi ale Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC):
1.Este o organizatie internationala independenta care nu face parte din
Sistemul Natiunilor Unite.
2.Este un forum multilateral in care se rezolva periodic problemele
comertului international.
3.Colaboreaza cu celelalte organisme internationale pentru a rezolva
problemele comerciale conexe cu cele investitionale, stiintifice,
industriale, financiare.
Organul suprem de decizie al OMC este “Conferinta ministeriala”
care se intruneste la fiecare 2 ani la nivel de delegatii compuse din mai
multi membri ai guvernelor nationale.
Organul executiv este “Consiliul general” care are in subordine un
comitet pentru comertul cu marfuri si un comitet pentru comertul cu
servicii. Acest consiliu general se ocupa cu solutionarea diferendelor si
de gestionarea mecanismului de examinare a politicii comerciale.
Printre rezultatele vizînd liberalizarea, incluse în Actul Final, sunt
de menţionat:
a) Reducerea cu 40 a taxelor vamale de import pentru produsele
industriale şi agricole;
b) Reducerea progresivă, pe o perioadă de şase ani, a sprijinului intern
acordat agriculturii, în medie cu 20% în ţările industrializate, şi cu
13,3% în ţările în curs de dezvoltare;
c) Liberalizarea pe parcursul unei perioade de 10 ani a exporturilor de
produse textile prin creşterea progresivă a a nivelului cotelor de acces,
precum şi reducerea, în paralel, a taxelor vamale la importul acestor

4
produse;
d) Liberalizarea comerţului cu servicii , prin convenirea acordării
multilaterale a regimului clauzei naţiunii celei mai favorizate şi a
regimului naţional;
În Conţinutul „Rezultatelor Negocierilor în cadrul Rundei Uruguay
privind comerţul multilateral”, textele juridice includ o listă de aproape
60 de acorduri , anexe, decizii şi înţelegeri. Prin intermediul acestor
acorduri a fost instituit un sistem mondial comercial nediscriminatoriu
care reglementează în mod expres drepturile şi obligaţiile membrilor
OMC.

1. Acordul privind evaluarea bunurilor în vamă (art. VII al GATT)

Acest Acord conţine reguli de evaluare care concentrează şi,
simultan, extind clauzele privind evaluarea în vamă stabilite în textul
original al GATT. Sistemul de evaluare a Acordului este bazat pe
criterii simple şi echitabile, urmărind asigurarea uniformităţii în
aplicarea regulilor, astfel încît importatorii să poată evalua în avans cu
certitudine suma taxelor de plătit la importuri.
Principala regulă a acestui Acord este acea că valoarea pentru
scopuri vamale trebuie să se bazeze pe preţul real plătit sau plătibil
pentru bunul de export, destinat unei ţări importatoare (adică preţul
de factură), ajustat, dacă este cazul, pentru a include unele plăţi
suportate de cumpărători, cum ar fi costul ambalării, taxele pentru
obţinerea licenţei, etc.
Articolul enumără taxele sau costurile care nu trebuie adăugate la
valoarea în vamă, dacă nu pot fi evidenţiate separat din preţul real sau
plătibil, şi anume: cheltuielile de transport, după importul în teritoriul
vamal al ţării importatoare; costul construcţiei, asamblării, întreţinerii
după efectua
2. Acordul TRIPS- Acordul privind Drepturile de Proprietate
legate de Comert
Principalele aspecte urmărite sunt:
- Modul în care poate fi acordată o pretecţie eficientă acestei
categorii de drepturi

5
 - Modul în care trebuie să fie pusă în aplicare legislaţia privind
drepturile de proprietate intelectuala, de către ţările membre
- Stabileşte perioadele tranzitorii şi derogările acceptate de la
prevederile acordurilor
- Stabileşte modul de soluţionare a diferendelor apărute în acest
domeniu

3.Acordul privind textilele şi confecţiile

Din 1974 şi până la finele RU acest domeniu a fost guvernat de
Acordul Miltifibre. Acordul prevedea liberalizarea acestui domeniu
astfel (raportarea se face la nivelul anului 1990):
- 1 ian 1995 - ponderea produselor integrate 16%
- 1 ian 1998 - ponderea produselor integrate 17%
- 1 ian 2002 - ponderea produselor integrate 18%
- 1 ian 2005 - ponderea produselor integrate 49%

4.Acordul privind subvenţiile şi taxele compensatorii

Acordul împarte subvenţiile în trei categorii:
1. Subvenţii interzise/prohibite (gr. rosie) - cele care au drept
scop stimularea directă a exporturilor sau îi determină pe cei care le
primesc să prefere produsele autohtone în deterimentul celor din
import
2. Subvenţiile acţionabile (gr. galbenă) - pot face obiectul impuneri
unor taxe de retorsiune, dar numai după demonstrarea prejudiciului
cauzat. Acordul menţionează 3 categorii de prejudicii:
- Subvenţiile acordate în ţara exportatoare afectează un sector
din ţara importatoare
- Subvenţiile acordate în ţara exportatoare afectează firmele
concurente dintr-o ţară atunci când acestea acţionează pe o
piaţă terţă
- Subvenţiile acordate afectează exportatorii ce doresc să
pătrundă pe piaţa respectivă
3. Subvenţii neacţionabile (gr.verde) - curpind subvenţiile
nespecifice sau subvenţiile acordate pt cercetare, ecologizare sau pt
susţinere "infant industries" ]\

6
 5.Acordul privind licenţele
- Procedurile de obţinere trebuie să fie neutre şi administrate
just şi echitabil
- Modificările aduse legislaţiei în domeniu trebuie aduse la
cunoştinţa partenerilor comerciale cu o perioadă rezonabilă de
timp înaintea aplicării
- Durata de valabilitate a licenţelor trebuie să fie rezonabilă
astfel încât să permită derularea importului
- Formularele de obţinere a licenţelor precum şi procedurile
aferente trebuie să fie supuse unor proceduri simple, iar
solicitanţii se vor adresa pe cât posibil, unui singur organ
administrativ

6. Acordul privind salvgardarea

Prevede că o ţară poate restrciţiona importurile unor produse, dacă
un sector economic intern este prejudiciat sau ameninţat cu prejudiciul
de către importuri.
Acordul stabileşte că ţările nu-si pot proteja sectoarele interne
prin intermediul măsurilor comerciale din "zona gri" . Orice măsură de
acest fel era supusă unei aşa numite "sunset clause" (perioada maximă
iniţială era de 4 ani, dar în situaţii speciale putea fi prelungită până la 8
ani).

7. Acordul privind agricultura

Obiectivul pe termen lung al procesului de reformă stabilit cu
această ocazie era realizarea unui sistem comercial pentru produse
agricole, corect şi bazat pe principiile pieţei. În cadrul acestui domeniu,
a avut loc o aşa numită operaţiune de tarificare.
Tarificarea presupune transformarea tuturor barierelor netarifare
în taxe vamale echivalente, pentru creşterea transparenţei în domeniu.
După finalizarea operaţiuni de tarificare, taxele vamale, la această
categorie de produse, urmau să fie reduse, în conformitate cu
angajamentele asumate - 36% în cazul ţărilor dezvoltate (în 6 ani) şi
24% în cazul ţărilor în dezvoltare (în 10 ani).
Clauza de tratament special oferă posibilitatea menţinerii de
restricţii cantitative în situaţii determinate.

7
 Clauza de salvgardare specială permite ţărilor membre aplicarea de
suprataxe vamale în situaţii specifice - realizarea de importuri la
preţuri inferioare anumitor niveluri de referinţă sau în cazul unor
creşteri bruşte şi semnificative ale importurilor de produse agricole
Clauza de pace prevede faptul că nu puteau fi impuse măsuri de
retorsiune în cazul în care ţările exportatoare foloseau măsuri de
sprijin din categoria verde (agricultura ecologică).
Subvenţiile din domeniul agriculturii care făceau obiectul unor
angajamente de reducere sunt:
- Subvenţiile directe de export acordate în funcţie de
performanţele realizate la export
- Vanzarea la export a unor stocuri necomerciale de produse
agricole la preţuri situate sub nivelul celor practicate pe piaţa
internă
- Subvenţionarea transportului intern în cazul produselor agricole
exportate
- Subvenţionarea input-urilor folosite pt realizarea produselor
agro-alimentare
- Prelevarea unor sume obţinute asupra întregii producţii şi
repartizarea acestora doar asupra unei părţi din producţie
- Subvenţiile acordate pt creşterea competitivităţii produselor
agricole pe pieţele externe, prin diminuarea costurilor

Codul antidumping
Un preţ se consideră a fi preţ de dumpin dacă este mai mic decât:
- Costurile de producţie + o marjă rezonabilă de profit
- Preţul practicat de exportator pe propria piaţă
- Preţul practicat de exportator pe o piaţă terţă reprezentativă
S-a stabilit cu ocazia acestei runde că orice investigatie
antidumping trebuie să înceteze dacă marja de dumping este minimă
(sub 2%) sau dacă volumul importurilor este neglijabilă (sub 3% din
totalul exporturilor straine pe acea piaţa, la produsul respectiv)
Totodată s-a stabilit că măsurile antidumping pot fi impuse pt
perioadă de maxim 5 ani şi pot fi prelungite cu înca maxim 5 ani.

8
 Acorduri incheiate in premiera la Runda Uruguay:
- Acordul privind inspectarea marfurilor inainte de expeditie
- Acordul privind masurile sanitare si fitosanitare

Acorduri plurilaterale (aplicabile doar semnatarilor urmatoarelor

angajamente comerciale) incheiate:
- Acordul privind carnea de vita
- Acordul privind produsele lactate
- Acordul privind achiztiile guvernamenta;le
- Acordul privind aeronavele civile
Dificultatea de a ajunge la un acord asupra unui ansamblu global de
rezultate care va include practic toata gama problemelor comerciale
actuale a facut ca unii sa creada ca o negociere la aceasta scara nu ar
fi niciodata posibila.
Acum insa, acordurile de la Runda URUGUAY includ calendare
pentru celebrarea de noi negocieri asupra diverselor probleme. Si in
1996, unele tari au propus liber celebrarea unei noi runde la inceputul
urmatorului secol. Raspunsurile au fost diferite; totusi, Acordul de la
Marrakech pentru care s-a creat OMC, contine efectiv compromisuri
de a redeschide negocierile asupra diferitelor teme spre sfarsitul
secolului.
Multe din acordurile stabilite in cadrul Rundei Uruguay au stat la
baza actiunilor viitoare. În unele domenii, a inclus mai multe negocieri.
În alte domenii,sunt incluse evaluări sau analize a situatiei dintr-o
anumita perioada. Unele negocierile s-au finalizat mai repede, în special
în sectorul de telecomunicaţii de bază, servicii financiare. Membrii
guvernelor statelor implicate in negocieri, au “compus” rapid o afacere
de liber comerţ cu produse ale tehnologiei informaţiei.
O serie de articole din cadrul Rundei Uruguay sunt parte a Agendei
de la Doha1, unele dintre ele actualizate: serviciile maritime, drepturile
de proprietate intelectuala, agricultura, serviciile.

1
Agenda de Dezvoltare Doha s-a lansat in urma Conferintei Ministerilale de la Doha in 20001, in cadrul
OMC.

9
 La 1 ianuarie 1995, Geneva se constituie practic Organizatia
Mondiala a Comertului (O.M.C.), cu sediul la Geneva, si are loc intrarea
in vigoare a Acordurilor incheiate.
Ansamblul de reguli elaborate cu ocazia încheierii acordurilor din
cadrul Rundei Uruguay este menit a oferi guvernelor statelor membre
instrumentele juridice necesare, care să permită întreprinderilor lor,
desfăşurarea unor relaţii comerciale cu alte ţări pe baze juste şi
echitabile şi care să evite perturbarea activităţii lor comerciale
externe prin adoptarea unor restricţii neprevăzute pe pieţele străine.
Exportatorii au posibilitatea de a-şi apăra propriile interese pe
pieţele importatoare faţă de instituirea unor posibile măsuri care le-ar
afecta schimburile. Pe de altă parte, aceste reguli detaliate acordă
întreprinderilor şi ramurilor producătoare anumite drepturi faţă de
propriile lor guverne.
Rezultatele Rundei Uruguay contribuie la intarirea economiei
mondiale si conduce la o mai mare crestere a schimbului, a investitiilor,
a ocuparii fortei de munca si a veniturilor in intreaga lume.

BIBLIOGRAFIE

1. Ionescu Anca Note de seminar- Servicii internationale,

10
 2009

WEBOGRAFIE

*** http://ro.wikipedia.org/wiki/Runda_Uruguay

*** http://www.eumed.net

*** http://www.mec.gov.md

***
http://www.dce.gov.ro/Materiale20site/texte_ref/Acordul_privind_
crearea_OMC.html

11