Cuprins

Introducere....................................................................................................... 3
Rolul Organizaiei Mondiale a Comerului n economia mondial................. 4
O.M.C. n contextul globalizrii economiei mondiale..................................... 5
Principiile sistemului comercial:
comertul fara discriminari........................................................................ 6
un comert mai liber, de forma graduala si prin intermediul negocierilor.7
posibilitate prin intermediul consolidarilor.............................................. 7
dezvoltarea unei concurente loiale........................................................... 7
cresterea dezvoltarii si reforma economica.............................................. 8
Beneficiile sistemului OMC pentru comunitatea de afaceri. 10
Concluzii... 14
Bibliografie.................................................................................................... 15

1
 Introducere
Tendina ctre sistemul comercial multilateral este determinat de evoluia
adncirii proceselor economice internaionale, a interdependenelor n producia i circulaia
mrfurilor, n cadrul diviziunii internaionale a muncii, sub incidena i impactul progresului
tehno-tiinific. n aceste condiii, politicile comerciale promovate de diverse state dobndesc
forme, dimensiuni i valene noi.Primul mare efort de adoptare a regulilor care s guverneze
relaiile comerciale internaionale a fostfcut de unele ri imediat dup cel de-al doilea
rzboi mondial, cnd a aprut necesitatea crerii unui organism care s vegheze, s
controleze i s se implice direct n desfurarea comerului internaional.Aceste eforturi au
condus la adoptarea n1948 a Acordului General pentru Tarife i Comer (GATT)
,regulile sale aplicndu-se comerului internaional cu bunuri.
GATT urmrea eliminarea tarifelor i barierelor comerciale, precum i
eliminarea tratamentului diferenial n comerul internaional. Avea 23 de ri membre n
momentul respectiv. n decursul timpului,textul GATT a fost modificat pentru a include noi
prevederi, n special pentru a trata problemele comerciale ale rilor n curs de dezvoltare. n
plus, a fost adoptat un numr de acorduri conexe care detaliaz ctevadin prevederile principale
ale GATT. regulile GATT i acordurile conexe au fost n continuare revizuite i mbuntite pe
parcursul celor opt runde de negocieri, cea mai important fiind Runda de la Uruguay carea durat
din 1986 pn n 1994. Ca rezultat al Rundei Uruguay amintim crearea Organizaiei
Mondiale aComerului (OMC) la 1 ianuarie 1995 (GATT, sub auspiciile cruia au fost lansate
aceste negocieri, a fostinclus n cadrul OMC.
Organizaia Mondial a Comerului, exponenta noului set de principii, reguli i discipline
asigur comerului internaional un cadru mbuntit de desfurare, adaptat cerinelor actuale i
de perspectiv, reprezentnd baza instituional-juridic a sistemului comercial multilateral.Ca i
succesoare a GATT, OMC opereaz n direcia reducerii i abolirii barierelor comerului
internaional.
Cu toate c OMC este nc tnr trebuie s avem n vedere c sistemul
multilateral de comer anceput sub GATT acum 60 de ani. Organizaia Mondial a
Comerului (OMC) este responsabil pentru supravegherea sistemului comercial multilateral,
care a evaluat treptat n ultimii ani. De asemenea, OMC constituie un forum pentru continuarea
negocierilor privind liberalizarea comerului cu bunuri i
servicii, prin desfiinarea barierelor i elaborarea de noi reguli n domeniile legate de comer. Ac
ordurile OMC prevd un mecanism comun de reglementare a diferendelor, prin care membri i
apr drepturile i reglementeaz divergenele care apar ntre ei.
n prezent, numrul membrilor OMC a depit 150, iar instituia chemat s vegheze asupra
bunului mers al comerului internaional s-a schimbat i a crescut ntr-un mod impresionant,
ncercnd s fac fa provocrilor generate de complexitatea crescnd a relaiilor comerciale
ntr-o lume tot mai globalizat.Dac n primii ani ai existenei sistemului multilateral, sfera sa de
preocupri a fost relativ restrns, fiind axat preponderent pe politicile comerciale
tarifare, cu timpul, competentele sale s-au extins pentru a
include un set de discipline mai riguroase i mai vaste, acoperind numero
a s e d o m e n i i d e p o l i t i c comercial. Totodat, sistemul a reuit s atrag un
numr crescnd de ri aflate pe trepte diferite aledezvoltrii i cu diferite prioriti n
materie de politic comercial, n cadrul unui efort de cooperare menita construi un regim de
politic comercial internaional care s asigure beneficii economice reciproce.
2
 Aadar, GATT i OMC au ajutat la crearea unui sistem de comer puternic, contribuind la o
cretere fr precedent.

Rolul Organizaiei Mondiale a Comerului n economia mondial

nfiinat la 1 ianuarie 1995, O.M.C. reprezint baza instituional-juridic a sistemului
comercial multilateral, fiind unica organizaie internaional contractual, care trateaz regulile
globale ale comerului dintre ri.
Acordul de la Marrakesh privind nfiinarea O.M.C., prevede n preambulul su obiectivele
de baz, similare cu cele ale G.A.T.T.- ului, dar care au fost extinse pentru a acorda O.M.C.
mandatul de a trata comerul cu servicii. Acestea sunt:
-creterea nivelului de trai, a standardelor de via i majorarea veniturilor;
-utilizarea deplin a forei de munc;
-majorarea produciei i dezvoltarea comerului;
-utilizarea optim a resurselor mondiale.
Aceste obiective au fost completate cu domeniul serviciilor i cu noiunea de dezvoltare
durabil, referitoare la utilizarea optim a resurselor mondiale i la necesitatea proteciei i
conservrii mediului nconjurtor, corespunztor diferitelor niveluri de dezvoltare economic ale
rilor.
Organizaia Mondial a Comerului servete drept forum pentru continuarea negocierilor
privind liberalizarea comerului cu servicii prin desfiinarea barierelor i elaborarea de reguli n
noi domenii legate de comer. Pe lng aceasta, ea ndeplinete urmtoarele funcii:
-facilitarea implementrii, administrrii i aplicrii instrumentelor juridice ale Rundei Uruguay i
ale oricror noi acorduri ce vor fi negociate n viitor;
-soluionarea diferendelor comerciale;
-examinarea politicilor comerciale naionale;
-cooperarea cu alte instituii internaionale n formularea politicilor economice la scar mondial.
Astfel, n scopul asigurrii unei mai mari coerene n elaborarea politicilor economice la
nivel mondial, OMC va coopera, n funcie de necesiti, cu F.M.I. i Banca Mondial.
Trebuie menionat c O.M.C. este singura organizaie internaional global, cu vocaie
universal, care stabilete reguli de comer ntre state. Aceste reguli sunt coninute n Acordurile
OMC, negociate, semnate i ratificate de Parlamentele membrilor, scopul principal al acestor
Acorduri fiind sprijinirea productorilor de bunuri i servicii, a exportatorilor i importatorilor n
realizarea operaiunilor comerciale, precum i oferirea unui cadru multilateral coerent i eficient,
care s ajute membrii la identificarea i valorificarea avantajelor necesare creterii economice.
Toate aceste reguli au caracter multilateral (pentru acordurile multilaterale), cu unele flexibiliti
pentru rile n curs de dezvoltare.
n cadrul Rezultatelor Negocierilor n cadrul Rundei Uruguay privind comerul
multilateral, textele juridice includ o list de aproape 60 de acorduri, anexe, decizii i nelegeri.
Prin intermediul acestor acorduri a fost instituit un sistem mondial comercial nediscriminatoriu
care reglementeaz n mod expres drepturile i obligaiile membrilor OMC. Pe lng Acordurile
ce cuprind principiile de baz (GATT, TRIPS, GATS), au fost negociate i o serie de Acorduri
suplimentare care se refer la clauze speciale cu privire la sectoare specifice (cum ar fi: evaluarea
bunurilor n vam, inspecia nainte de expediie etc.).
Regulile O.M.C. prevzute n Acorduri, declaraii i decizii, sunt rezultatul negocierilor
dintre membrii organizaiei. Prin intermediul acestor acorduri (voluminoase i complexe
3
deoarece reprezint texte juridice ce cuprind o gam larg de activiti, care se refer la
agricultur, industria textil i mbrcminte, sistemul bancar, standarde industriale, proprietatea
intelectual i multe alte domenii, dar bazate o serie de principii care constituie fundamentul
sistemului multilateral de comer), membrii O.M.C. opereaz ntr-un sistem de comer
nediscriminatoriu, care le stabilete drepturile i obligaiile.
Apartenena la O.M.C. se obine pe baza liberei decizii a rilor care doresc acest lucru, n
urma unui proces de negocieri cu membrii, care se finalizeaz cu ncheierea unui Protocol de
aderare n care sunt incluse angajamentele pe care ara respectiv i le asum i se oblig s le
pun n aplicare ulterior aderrii la organizaie, obligndu-se, n acelai timp, s respecte regulile
i principiile generale ale O.M.C.
O.M.C. este condus, n fapt, de guvernele membrilor, toate deciziile fiind luate de ctre
membri, ca regul general prin consens, (fie de ctre minitri - cu ocazia Conferinelor
ministeriale, fie de ctre oficialii membrilor - care se ntlnesc regulat la Geneva). Aceste decizii
sunt apoi transpuse n legislaiile naionale, prin adoptarea lor de ctre Parlamentele membrilor.
O.M.C. este o organizaie n care fiecare membru, indiferent de mrimea sau de puterea sa
economic sau comercial, are o pondere egal, pe principiul un membru un vot.
Reglementrile O.M.C. prevd posibilitatea unui vot majoritar, ns aceast prevedere nu a fost
niciodat utilizat n O.M.C., fiind foarte rar folosit chiar n cadrul predecesorului sau
G.A.T.T
O.M.C. este considerat ca fiind cel de al treilea pilon al economiei mondiale alturi de
Banca Mondial i Fondul Monetar Internaional, organizaia este unic prin structur i
funcionare, n sensul c O.M.C. nu face parte din Sistemul O.N.U. iar, n cadrul O.M.C.,
puterea nu este delegat unui organ director (cum este cazul Bncii Mondiale sau F.M.I.),
Secretariatul O.M.C., n frunte cu directorul general al organizaiei, avnd un rol de facilitare i
implementare a deciziilor adoptate de ctre membri.
Unul dintre elementele eseniale prin care O.M.C. se deosebete de predecesorul su
G.A.T.T. l constituie obligaia fiecrui membru de a accepta pachetul de reguli i obligaii
multilaterale, inclusiv de a se supune prevederilor Memorandumului de acord privind
Reglementarea Diferendelor, care sunt puse n aplicare prin intermediul Organului de
Reglementare a Diferendelor (ORD). Existena ORD, a mecanismului la care membrii pot
recurge n situaia n care consider c sunt dezavantajai prin nerespectarea angajamentelor luate
de un alt membru n cursul negocierilor (sau a celor de aderare la O.M.C.), sau c respectivele
angajamente sunt implementate de o manier care conduce la anularea avantajelor lor teoretice,
face din O.M.C. o instituie deosebit de important pe plan internaional, cu putere de
implementare i urmrire a modului de punere n aplicare a obligaiilor asumate de ctre fiecare
membru, ntrind astfel caracterul su contractual.

O.M.C. n contextul globalizrii economiei mondiale

Principiile de baz ale O.M.C./G.A.T.T. pe care toi membrii trebuie s le aplice sunt:
tratamentul cel mai favorabil acordat unei ri trebuie extins tuturor membrilor Organizaiei
Mondiale a Comerului (clauza naiunii celei mai favorizate); nici o ar nu poate face
discriminare ntre produsele proprii i cele importate (tratamentul naional); nici o ar nu poate
aplica restricii cantitative asupra comerului; toate regulile i legile afectnd comerul trebuie s
fie publice; regulile i angajamentele sunt obligatorii pentru membri, iar eventualele dispute
comerciale dintre membri trebuie soluionate prin intermediul mecanismului de soluionare a
diferendelor.
Exist ns i excepii referitoare la msuri de protejare a comerului sau implementarea
standardelor n domeniul sntii i siguranei. n prezent, O.M.C. reprezint elementul central
al sistemului internaional bazat pe reguli care guverneaz comerul mondial.
4
Prin situarea sa n afara sistemului Naiunilor Unite, O.M.C. a reuit s i prezerve, n cadrul
activitii sale interne, caracterul de neutralitate politic i esena rolului su, rol pentru care a
fost nfiinat, de strict reglementare a normelor aferente activitilor comerciale pe plan
internaional.
n planul imaginii externe, pe fondul general al accenturii fenomenului de globalizare, al
contientizrii pe scar tot mai larg a rolului O.M.C., alturi de Banca Mondial i FMI n
economia mondial, au nceput s se manifeste, n special dup declanarea crizei economico-
financiare din Asia de Sud-Est din 1997, o serie de curente de opinie deosebit de critice i chiar
revendicative la adresa rolului i puterii deinute de O.M.C. n actuala economie mondial.
Astfel de reacii au condus la diferite moduri de manifestare, mergnd de la activiti
pacifiste, desfurate n paralel cu lucrrile normale (Conferinele ministeriale ale O.M.C.), la
aciuni violente de strad, organizate cu scopul stoprii activitilor O.M.C. (cum au fost cele de
la Geneva n 1998 i Seattle n 1999).
n acest context, unul dintre elementele de preocupare permanent pe agenda organizaiei l-a
constituit creterea gradului de transparen intern i extern a activitilor desfurate,
incluznd un dialog continuu i susinut cu reprezentanii societii civile, n cadrul unui amplu
proces de mbuntire a imaginii organizaiei.
O.M.C. are posibilitatea ca, prin sistemul su de reguli clare i precise, inclusiv prin modul
n care poate contribui la reglementarea diferendelor dintre membrii si, s nu constituie un
element facilitator al promovrii unei globalizri slbatice, scpat de sub control, ci tocmai un
element de reglementare, de punere sub control i ordonare a tendinelor, fenomenelor i
efectelor negative ale procesului de globalizare, n vederea promovrii unei dezvoltri echitabile
i durabile pentru toate statele lumii.

Principiile sistemului comercial

Acordurile OMC sunt intinse si complexe pentru ca se refera la texte juridice care
abordeaza o mare varietate de activitati. Este vorba de urmatoarele probleme: agricultura, textile
si imbracaminte, servicii bancare, telecomunicatii, contracte publice, norme industriale, reguli
despre sanatatea alimentelor, proprietate intelectuala si multe alte teme. Toate aceste documente
sunt inspirate din diferite principii simple si fundamentale. Aceste principii sunt baza sistemului
multilateral de comert.
Principiile
Sistemul comercial trebuie sa fie...
1. nediscriminatoriu - o tara nu trebuie sa faca discriminari intre interlocutorii sai comerciali
(se acorda tuturor, in egala masura, conditia de "natiunea cea mai favorizata" sau NMF); si nici
nu trebuie sa faca discriminari intre propriile sale produse, servicii sau cetateni si produsele,
serviciile sau cetatenii straini (li se acorda "atentia nationala").
2.mai liber - obstacolele trebuie reduse prin intermediul negocierilor.
3.previzibil - intreprinderile, investitorii si guvernele straine trebuie sa aiba incredere ca nu se
vor stabili arbitrariu obstacole comerciale (care includ tarife, obstacolele netarifare si alte
mijloace); un numar crescator de compromisuri in ceea ce privesc tarifele si de deschideri de
piete se "consolideaza" in OMC.
4.mai competitiv - se descurajeaza practicile "neloiale", cum sunt subventiile pentru export si
dumpingul produselor la preturi inferioare costului pentru a castiga parti ale pietei.
5
 5.mai avantajos pentru tarile mai putin avansate - dandu-le mai mult timp pentru a se adapta,
o mai mare flexibilitate si privilegii speciale.

Comertul fara discriminari

1. Natiunea cea mai favorizata (NMF): tratarea celorlalti in forma egala
In virtutea acordurilor OMC, tarile nu pot prin regula generala sa stabileasca discriminari
intre diversii sai interlocutori comerciali. Daca i se acorda unei tari un avantaj special (reducerea
tarifului aplicabil la unul din produsele sale, de exemplu), trebuie sa se faca acelasi lucru cu toti
ceilalti membrii ai OMC. Acest principiu este cunoscut drept clauza natiunii celei mai favorizate
(NMF). Sunt permise anumite exceptii. De exemplu, tarile care fac parte dintr-o regiune pot
stabili un acord de liber comert, care nu se aplica marfurilor ce provin din exteriorul grupului. O
tara poate pune obstacole produselor ce provin din anumite tari, ce sunt considerate obiect al
unui comert neloial. Si in cazul serviciilor, se permite ca tarile, in anumite circumstante
restranse, sa aplice anumite discriminari. Totusi, acordurile permit doar aceste exceptii cu
referire la conditii stricte. In general, clauza natiunii celei mai favorizate inseamna ca de fiecare
data cand o tara inlatura un obstacol din fata comertului sau deschide o piata, trebuie sa faca
acelasi lucru pentru aceleasi produse sau servicii ale tuturor partenerilor comerciali, bogati sau
saraci, slabi sau puternici.
2.Tratatul national: tratatul de egalitate pentru natiuni si straini
Marfurile importate si cele produse in tara trebuie sa primeasca un tratament egal, cel putin
dupa ce marfurile straine au intrat pe piata. Acelasi lucru se aplica serviciilor straine si celor
nationale si marcilor de fabrica sau de comert, dreptul de autor si patentele straine si nationale.
Acest principiu de "tratat national" (a-i trata pe ceilalti la fel ca pe conationali) figureaza in cele
trei principale Acorduri ale OMC (Articolul III din GATT, articolul 17 din AGCS si articolul 3
din Acordul asupra ADPIC), chiar daca in acest caz principiul se abordeaza pentru fiecare dintre
ei intr-o maniera diferita.
Tratatul national se aplica doar cand produsul, serviciul sau lucrarea au intrat pe piata. Astfel,
aplicarea taxelor vamale asupra importurilor nu constituie o violare a tratatului national, chiar
daca produsele fabricate in tara nu sunt supuse unui impozit echivalent.

Un comert mai liber, de forma graduala si prin intermediul

negocierilor
Reducerea obstacolelor catre comert este unul din mijloacele cele mai evidente de a insufleti
comertul. Aceste obstacole includ taxele vamale (sau impozite) si anumite instrumente cum ar fi
interzicerile de importuri sau contingentele care restrang selectiv cantitatile importate. In mod
ocazional s-au dezbatut si alte probleme, cum ar fi rolul administrativ si politicile de schimb.
De la crearea GATT, in 1947-48, s-au realizat opt runde de negocieri comerciale. La
inceput, aceste negocieri se centrau pe reducerea taxelor (taxele vamale) aplicabile marfurilor
importate. Ca o consecinta a negocierilor, la sfarsitul lui 1980 tarifele aplicate tarilor dezvoltate
pentru produsele industriale au scazut neintrerupt, ajungand la aproximativ 6,3%.
Pe de alta parte, in anii '80, negocierile s-au amplificat pentru a include obstacolele
netarifare asupra marfurilor, si anumite domenii noi, cum ar fi serviciile si proprietatea
intelectuala.
Deschiderea pietelor poate fi benefica, dar cere si o adaptare. Acordurile OMC permit ca
tarile sa introduca schimbari graduale, prin intermediul "liberalizarii progresive". In general se
acorda tarilor in dezvoltare termene mai indelungate pentru a-si indeplini obligatiile.

6
 Posibilitate prin intermediul consolidarilor
In unele cazuri, promisiunea de a nu ridica un obstacol in fata comertului poate fi atat de
important ca si reducerea lui, acum ca promisiunea permite intreprinderilor sa aiba o panorama
mai clara asupra oportunitatilor sale viitoare. Prin intermediul stabilitatii si previziunii, se
incurajeaza investitiile, se creaza locuri de munca si consumatorii pot profita de beneficiile
concurentei: posibilitatea de a alege si preturi mai joase. Prin intermediul sistemului multilateral
de comert, guvernele incearca sa dea stabilitate si sa previzioneze activitatile economice.
In OMC, cand tarile se hotarasca sa-si deschida pietele de marfuri si servicii, isi
"consolideaza" obligatiunile. Pentru marfuri, aceste consolidari echivaleaza la limite maxime de
tipul taxelor. In unele cazuri, drepturile de import aplicate sunt inferioare tipurilor consolidate.
Aceasta obisnuieste sa se intample in tarile in dezvoltare. In tarile dezvoltate tipurile efectiv
aplicate si cele consolidate obisnuiesc sa fie identice.
O tara isi poate modifica consolidarile sale, dar numai dupa ce le negociaza cu partenerii sai
comerciali, ceea ce poate insemna ca trebuie sa-si compenseze pierderile comerciale. Una dintre
reusitele negocierilor comerciale multilaterale ale Rundei Uruguay a constat in incrementarea
unei proportii a comertului referitor la obligatiile consolidate (a se vedea tabelul). In agricultura,
astazi aproximaiv 100% din produse au tarife consolidate. Rezultatul este un grad mare de
securitate a pietelor pentru comercianti si investitori.
Si sistemul incearca sa imbunatateasca previziunea si stabilitatea prin alte mijloace. Unul
dintre ele consta in a descuraja utilizarea de contingente si alte mijloace angajate pentru a fixa
limite cantitatilor ce se pot importa (administrarea contingentelor poate crea o crestere a rolului
administrativ si la acuzatii intr-o maniera neloiala). Alt mijloc consta in a face ca normele
comerciale ale tarilor sa fie atat de clare si publice ("transparente") pe cat posibil. Multe din
Acordurile OMC cer ca guvernele sa faca publice politicile si practicile lor in tara si sa le aduca
la cunostinta OMC. Controlul periodic al politicilor comerciale nationale prin intermediul
Mecanismului de Examinare al Politicilor Comerciale constituie alt mijloc de incurajare a
transparentei, atat la nivel national cat si multilateral.

Dezvoltarea unei concurente loiale

Cateodata OMC este descrisa ca o institutie de " comert liber ", dar asta nu este complet
exact. In realitate sistemul autorizeaza aplicarea de tarife si, in circumstante restranse, alte forme
de protectie. Este mai exact sa se spuna ca un sistem de norme destinat dobandirii unei
concurente libere, leale si fara distorsiuni.
Normele asupra nediscriminarii - NMF si tratatul national - au ca obiectiv indeplinirea
conditiilor echitative de comert. Acesta este si el obiectivul normelor referitoare la dumping
(exportari la preturi inferioare costului pentru a castiga parti ale pietei) si subventiile. Problemele
sunt complexe si normele incearca sa determine ce este leal sau nu si cum pot raspunde
guvernele, in particular prin intermediul aplicarii drepturilor de import aditionale calculate
pentru a compensa prejudiciul ocazionat de comertul neloial.
Multe din celelalte corduri ale OMC sunt destinate sa sprijine concurenta loiala, de exemplu
in ceea ce priveste agricultura, proprietatea intelectuala si serviciile. Acordul asupra Contractarii
Publice (care este un acord "plurilateral" pentru ca a fost semnat doar de unii din membrii OMC)
extinde normele in materie de competenta in ceea ce priveste cumparaturile realizate de mii de
entitati "publice" ale multor tari. Si tot asa in mod succesiv.

7
 Cresterea dezvoltarii si reforma economica
Economistii si expertii in probleme comerciale recunosc in mare ca sistemul OMC
contribuie la dezvoltare. Se recunoaste de asemeni ca tarile mai putin avansate au nevoie de
flexibilitate in momentul in care aplica Acordurile. Si propriile texte ale acordurilor incorporeaza
dispozitiile anterioare ale GATT, care prevad o asistenta special si concesiuni comerciale pentru
tarile in dezvoltare.
Mai mult de trei sferturi din membrii OMC sunt tari in dezvoltare si in tranzitie spre o
economie de piata. De-a lungul a sapte ani si jumatate cat a durat Runda Uruguay, mai mult de
60 din aceste tari au aplicat in mod autonom programe de liberalizare a comertului. In acelasi
timp, tarile in dezvoltare si economiile in tranzitie au fost mult mai active si influente in
negocierile din Runda Uruguay ca in nici o alta runda anterioara.
Aceasta tendinta a distrus in practica idea ca sistemul de comert exista doar pentru tarile
industrializate. A facut de asemeni sa varieze anterioara inclinare a tarilor in dezvoltare pentru
dispensa de la indeplinirea unor determinate dispozitii si Acorduri ale GATT.
La sfarsitul Rundei Uruguay, tarile in dezvoltare erau dispuse sa-si asume majoritatea
obligatiilor ce se impuneau tarilor dezvoltate. Nu intamplator, Acordurile le-au acordat perioade
de tranzitie pentru a se adapta la dispozitiile - mai putin familiare si poate mai dificile - OMC, in
special in cazul celor mai saraci, tarile "mai putin dezvoltate". In virtutea unei decizii
ministeriale adoptate in finalizarea Rundei, se da acestor tari o mai mare flexibilitate pentru
aplicarea Acordurilor OMC. In aceasta decizie se stabileste ca tarile cele mai bogate trebuie sa
accelereze aplicarea obligatiunilor in materie de acces la piete care afecteaza marfurile exportate
de catre tarile mai putin avansate si se cere sa li se dea o mai mare asistenta tehnica.

8
 Beneficiile sistemului OMC pentru comunitatea de afaceri
Care este importana pe care o are OMC n deciziile pe care le ia industriile si ntreprinderile
in activitaile lor comerciale? Cnd se pune aceast ntrebare,trebuie inut cont de faptul c
guvernele au negociat mbuntirea accesului pe pia, pentru a permite ntreprinderilor s
converteasc concesiile n oportuniti comerciale.Obiectivul acestui sistem bazat pe reguli este
de a asigura ca pieele s rmn deschise i de a evita ntreruperea acestui acces prin impunerea
brusc i arbitrar a unor restricii asupra importurilor.
ntr-un numr de ari n curs de dezvoltare,comunitile de afaceri continu totui s nu
contientizeze pe deplin avantajele sistemului comercial OMC.Principala explicaie const n
imensa complexitate a acestui sistem, care,pn acum,a mpiedicat aceste comuniti sa se
intereseze de regulile sale i s le cunoasca.De exemplu,nu este bine cunoscut faptul c acest
sistem juridic nu numai c ofera beneficii producatorilor industriali si intreprinderilor,dar creaz
drepturile in favoarea lor.

Beneficii conferite comunitii de afaceri

Beneficiile pe care sistemul juridic le confer ntreprinderilor si avantajele ce decurg de aici por fi
vazute din doua perspective distincte
- din perspectiva ntreprinderilor exportatoare de bunuri i servicii;
-din punctual de vedere al ntreprinderilor importatoare de materii prime i alte inputuri i servicii
necesare produciei de export.

Beneficii pentru exportatorii de bunuri si servicii

Securitatea accesului

In comerul cu bunuri, aproape toate taxele vamale ale arilor dezvoltate i n proporie mare
a celor n curs de dezvoltare i a economiilor in tranziie au fost consolidate n cadrul OMC
mpotriva creterilor. Consolidarea asigur faptul c accesul mbuntait pe pia, obinut prin
reduceri tarifare incluse n listele de concesii ale fiecrei ri s nu fie ntrerupt prin creteri
brute ale taxelor sau prin impunerea altor restricii de ctre arile importatoare. In domeniu
serviciilor, arile i-au luat angajamente ferme de a nu restriciona accesul produselor din
domeniul serviciilor i al furnizorilor strini de servicii peste condiiile i limitrile specificate n
listele lor naionale.
Securitatea accesului asigurat prin consolidri, permite industriilor de export s realizeze
investiii i planuri de producie, n condiii sporite de siguran.
Stabilitatea accesului

Sistemul asigur,de asemenea stabilitatea accesului pe pieele de export solicitnd tuturor

rilor s aplice un set de reguli uniform,elaborat n cadrul diverselor acorduri.Astfel,rile iau
obligaia de a asigura conformitatea cu prevederile acordurilor pertinente a regulilor,privind
determinarea valorii,n vam,inspectarea produselor n vedera stabilirii conformitaii cu
standardele obligatorii de calitate sau eliberarea licenelor de import.

Beneficii pentru importatorii de materii prime si alte inputuri

Adeseori ntreprinderile sunt obligate s achiziioneze din import materii prime,produse
intermediare i servicii necesare produciei de export.Regula de baz care cere ca importurile sa
fie premise,fara restricii suplimentare,dup plata taxelor i obligaia de a asigura conformarea

9
celorlalte reguli naionale, aplicate la frontier cu regulile uniforme din cadrul
Acordurilor,faciliteaz importurile.Ele acord industriilor exportatoare o anumita garanie c i
procur cele necesare fr ntrzieri si la costuri competitive.In plus, cansolidarile tarifare servesc
la asigurarea importatorilor ca costurile de import nu vor fi crescute prin impunerea unor taxe
mavale mai mari.

Drepturi conferite comunitatii de afaceri

Pe linga oferirea unor beneficii,sistemul juridic a creat unele drepturi in favoarea
intreprinderilorAceste drepturi pot fi impartite in doua categorii.In prima categorie intra
drepturile producatorilor autohtoni si ale importatorilor fata de guvernele proprii.In cea de-a
doua intra drepturile intreprinderilor exportatoare de a-si apara interesele proprii,in cazul in care
autoritatile din tarile importatoare intentioneaza sa intreprinda actiuni pentru a le reduce
exporturile.

Drepturi ale producatorilor interni si ale importatorilor

Un numar de Acorduri cer ca legislatia tarilor member sa confere anumite drepturi
producatorilor interni si importatorilor.Guvernele sunt obligate sa aplice unele dintre aceste
drepturi in sistemele lor juridice.In cee ace priveste alte drepturi,guvernelor li se cere numai sa
depunatoate eforturilepentru a asigura caartile interesate sa poata beneficia pe deplin de
acestea
Drepturile garantate includ cele asigurate de Acordul privind Evaluarea in vama,care oblige
guvernele legifereze ca importatorii au dreptul:
De a justifica valoarea declarata,atunci cind organelle vamale exprima dubii cu privire la
veridicitatea sau exactitatea acestei valori ;
De a cere organelor vamale sa le prezinte in scris motivele pentru respingerea valorii
declarate,astfel incit sa aiba posibilitatea de a face apel la autoritatile mai inalte impotriva
deciziei.
Drepturile care cer guvernelor sa depuna toate eforturile include pe cele prevazute in
acordul asupra acordarii licentelor de import,care prevede ca acestea sa fie eliberate in limitele
de timp specificate,dupa primirea cererii.In acest caz, daca legislatia nationala nu prevede altfel
,importatorul are numai dreptul numai de atepta ca eliberarea licentei sa se efectueze in
intervalul de timp stipulat.
Revendicarea acestor drepturi este adeseori supusa unor conditii pe care industria autohtona
sau intreprinderea trebuie sale indeplineasca.De exemplu,asa cum sa specificat anterior,o ramura
industrial are dreptul de a cere guvernului sau sa initieze actiuni de salvgardare sau sa perceapa
taxe antidumping ori compensatorii numai cind unitatile producatoare ce inainteaza petitia au
posibilitatea de a demonstra autoritatilor de investigare ca cererea lor este sprijinita de
producatori care detin o proportie substantial din productia totala.Autoritatilor ce vor investiga
cazul le se cere sa stabileasca,daca petitionarul are o astfel de calitate,inainte de inceperea
investigatiilor.

Drepturi ale ntreprinderilor exportatoare

Un exemplu al drepturilor pe care Acordurile le ofer ntreprinderilor exportatoare este
dreptul de a prezenta dovezi n timpul investigaiilor rilor importatoare pentru instituirea
taxelor antidumping sau compensatorii.
Atunci cnd autoritile din rile importatoare nu le respect drepturile, ntreprinderile
10
exportatoare nu le pot aborda direct, n scopul de a ndrepta o astfel de situaie. Ele trebuie s
prezinte cazul propriilor guverne , care vor ncerca soluionarea pe plan bilateral cu guvernul rii
importatoare i, dac va fi necesar, vor ridica problemele n cadrul OMC, aapelnd la procedurile
sale de reglementare a diferendelor.

Utilizarea efectiv a procedurilor OMC de reglementare a

diferendelor
Cunoaterea sistemului va permite, de asemenea, comunitailor de afaceri i comerciale s
sprijine propriile guverne n a beneficia pe deplin de avantajele mecanismului OMC de
supraveghere a implementrii Acordurilor i pentru reglementarea diferendelor. Guvernele vor
putea ridica probleme pentru discutarea i soluionarea n comitetele corespunztoare numai dac
ntreprinderile exportatoare le aduc la cunotin problemele de comercializare rezultate din
ncalcarea regulilor. Mai mult dect att , guvernele pot depune o plngere n cadrul procedurii
OMC de reglementare a diferendelor numai dac industria afectat ridic mai nti problema une
asemenea plngeri i prezint informaiile necesare.

Influenarea cursului viitor al negocierilor

Responsabilitatea ntreprinderilor productoare i exportatoare nu trebuie s se limiteze,
totui, numai la ntiinarea propriilor guverne asupra problemelor practice pe care le ntmpin.
Ele i asociaiile naionale din care fac parte trebuie s exercite o vigilen continu i s
urmreasc atent lucrrile n curs ale OMC. Este important de notat c negocierile nu se ncheie
cu adoptarea acordurilor. Alte negocieri cu implicaii importante asupra schimburilor comerciale
sunt purtate adesea n timpul fazei de implementare, n special n timpul revizuirilor periodice ce
au rolul de a examina modul de funcionare al acordurilor i de a stabili dac sunt necesare
schimbri sau modificri ale unor prevederi ale acestora. Informarile din partea comunitii de
afaceri asupra problemelor practice pe care le ntmpin(cum ar fi reglemntrile tehnice sau
msuri sanitare i fitosanitare aplicate importurilor de rile importatoare) ar ajuta, n mare
msur, guvernele pentru asigurarea modificrii adecvate a acordurilor.
n plus, n cadrul OMC se realizeaz acum o munc analitic n ase noi domenii, cu scopul
de a determina utilitatea elaborrii de reguli OMC n aceste domenii. Punctele de vedere ale
comunitilor de afaceri asupra oportunitii acestor reguli i a modului n care elaborarea lor va
servi interesele i preocuprile lor sunt de o importan vital n stabilirea de catr guverne a
politicii pe care ar trebui s o adopte n cadrul negocierilor respective.
Comunitile de afaceri vor fi capabile s se asigure c interesele i preocuprile lor sunt
reflectete corect de ctre propriile guverne numai prin urmrirea ndeaproape a revizuirii
acordurilor i a negocierilor purtate n scopul adoptrii de reguli n domenii noi. Printre
dificultile pe care aceste comuniti i alte grupuri de interese le ntmpin n a ine pasul cu
evoluia lucrrilor din cadrul OMC este i faptul c reuniunile OMC sunt nchise publicului; mai
mult, documentaia i rapoartele de la aceste reuniuni sunt restricionate. n ultimul timp, rile
membre au nceput s acioneze n favoarea unei mai mari transparene, prevznd c
documentele ar trebui n mod obinuit s fie fcute publice, dup o perioad de 6 luni.
Rapoartele panelurilor i ale Organului de apel privind cauzele de reglementare a diferendelor
sunt nerestricionate la momentul apariiei. Toate aceste documente se afl la dispoziia
publicului pe site-ul de Internet ai OMC.
Pe linga asistare guvernului in elaborarea abordarilor politice pe care ar trebui sa le adopte in
discutiile privind implementarea regulilor prevazute in acorduri si in negocierile ce conduc la
11
stabilirea acestor reguli, comunitatea de afceri are o responsabilitate principal in convertirea
reducirilor tarifare si a angajamentelor de liberalizare in oportunitati comerciale, prin adoptraea
strategiilor adecvate de promovare si dezvoltatre a exportului. Pentru desfasurarea acestor
strategii este necesara o cunoastere in detaliu a concesiilor optinute pentru bunuri si servicii de
interes real sau potential.

12
 Concluzii
Este important de notat ca reducerile de taxe vamale si eliminarea barierilor comerciale nu
conduc automat la dezvoltarea comerului. Aceasta se va realiza numai in cazul in care
intreprinderile vor adopta strategii adecvate de dezvoltare a exportului, care tine cont de impactul
pe care masurile de liberalizare il au aspra produselor pe care le exporta.
Implementare masurilor de libralizare actuale si a celor asupra carora se va conveni in viitor
creaza deopotriva oportunitati si provocari pentru comunitatea de afaceri. Provocarea vine din
cresterea concurentei, atit pe pietele nationale, cit sip e cele straine, ca urmatre a eliminarii
taxelor vamale si a altor bariere. Se asteapta ca sistemul OMC sa asigure ca aceasta concurenta
sporita sa ramina loiala si echitabila. Sistemul juridic a creat, de asemenea, un numar de drepturi
in favoarea comunitattii de afaceri. Asa cum s-a mai spus in repetate rinduri, capacitatea
comunitatii de a profita de sistem si de aceste drepturi va depinde de cunoasterea si intelegerea
regulilor detailate ale sistemului.

13
 Bibliografie

https://ru.scribd.com/doc/221708350/Sistemul-Comercial-International
http://www.dce.gov.ro/poli_com/omc.htm
http://www.eumed.net/ecorom/XVI.%20Organisme%20economice%20internationale/7%20gatt_si_omc.h
tm
http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_6.2.2.html#_ftnref2

14