Universitatea “Dunărea de Jos” din

Galaţi
Facultatea de Economie şi Administrarea
Afacerilor
Specealizarea Afaceri Internaționale

Proiect la disciplina „Comerţ

internaţional”

Organizația Mondiala a Comerțului/

Acordul General pentru Tarife și Comerț

Studenta Kironaki Natalia,Moldovanu Nicoleta

Specializare Afaceri Internationale
Anul de studiu 2

Cadrul didactic coordonator: Prof.univ.dr. Mihaela-Carmen MUNTEAN

Galaţi
2023

2
 Cuprins

Acordul General asupra Tarifelor Vamale și Comerț.........................................................................3

Organizația Mondiala a Comerțului....................................................................................................4
Cine suntem.........................................................................................................................................5
Ce facem..............................................................................................................................................6
Ce susținem..........................................................................................................................................7
Prezentare Generala.............................................................................................................................8
Istoria Sistemului Comercial Multilateral............................................................................................9

3
 Introducere
GATT (Acordul General asupra Tarifelor Vamale și Comerț)

GATT avea un caracter provizoriu și un câmp de acțiune care excludea țările din blocul sovietic, dar
succesul său în dezvoltarea comerțului mondial de-a lungul a 47 de ani este de necontestat.
Reducerile continue ale tarifelor au stimulat în deceniile 1950, 1960 creșterea comerțului mondial,
care a atins rate foarte înalte (în jur de 8% anual pe termen mediu). Ritmul de creștere al comerțului
mondial a fost întotdeauna superior creșterii producției pe vremea când exista GATT. Afluența de
noi membri în timpul rundei Uruguay, după prăbușirea sistemului economic sovietic, a fost o probă
de recunoaștere ca sistemul multilateral comercial constituia un suport de dezvoltare și un
instrument de reformă economică și comercială

GATT a fost discutat pentru prima dată în timpul Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru
Comerț și Ocuparea Forței de Muncă și a fost rezultatul eșecului guvernelor de negociere pentru
crearea Organizației Internaționale a Comerțului (ITO). A fost semnat de 23 de națiuni la Geneva la
30 octombrie 1947 și a fost aplicat cu titlu provizoriu la 1 ianuarie 1948. A rămas în vigoare până la
1 ianuarie 1995, când Organizația Mondială a Comerțului (OMC) a fost înființată după acordul a
123 de națiuni la Marrakech, la 15 aprilie 1994, ca parte a acordurilor din Runda Uruguay. OMC
este succesorul GATT, iar textul original al GATT (GATT 1947) este încă în vigoare în temeiul
cadrului OMC, sub rezerva modificărilor gatt 1994. Națiunile care nu au fost părți în 1995 la
GATT trebuie să îndeplinească condițiile minime prevăzute în documente specifice înainte de a
putea adera; în septembrie 2019, lista conținea 36 de națiuni.
GATT și succesorul său, OMC, au reușit să reducă tarifele. Nivelurile tarifare medii pentru
principalii participanți la GATT au fost de aproximativ 22 % în 1947, dar au fost de 5 % după
Runda Uruguay din 1999. Experții atribuie o parte din aceste modificări tarifare GATT și OMC.

Scopul urmarit de GATT a fost de a stabili reguli si principii privind relatiile comerciale
internationale care sa asigure o anumita disciplina si un mediu favorabil privind desfasurarea
acestora, prin reducerea treptata a tuturor barierelor tarifare si netarifare, precum si a altor restrictii
discriminatorii. GATT era un tratat multilateral interguvernamental prin care tarile membre se
obligau sa respecte anumite principii si reguli in domeniul relatiilor comerciale: sa reduca, sa
elimine sau sa consolideze taxele vamale si sa inlature restrictiile cantitative sau de alta natura din
calea schimburilor comerciale reciproce, trecand treptat la liberalizarea acestora.

Tarile care au semnat initial GATT, denumite membre fondatoare, sunt cele 23 de tari implicate in
cadrul negocierilor acordului, si anume: Australia, Belgia, Brazilia, Birmania, Canada, Ceylon,
Chile, Cuba, SUA, Franta, India, Liban, Luxemburg, Norvegia, Noua Yeelanda, Pakistan, Olanda,
Rhoedezia de Sud, Anglia, Siria, Cehoslovacia, Uniunea Sud-Africana si China. La momentul 31
decembrie 1994 numarul statelor participante la GATT a atins cifra de 140, fiind reprezentate de
128 de parti contractante (membri cu drepturi depline) si 12 membri de facto (foste colonii pe
teritoriul carora au fost puse in aplicare prevederile acordului inainte de castigarea independentei si
care au dreptul sa devina parti contractante dupa castigarea independentei politice).

4
Organizația Mondială a Comerțului (OMC) este singura organizație internațională globală care
se ocupă de regulile comerțului dintre națiuni. În centrul său se află acordurile OMC, negociate și
semnate de cea mai mare parte a națiunilor comerciale ale lumii și ratificate în parlamentele lor.
Scopul este de a se asigura că schimburile comerciale circulă cât mai ușor, previzibil și liber posibil.

Cine suntem?
OMC are multe roluri: operează un sistem global de norme comerciale, acționează ca un forum
pentru negocierea acordurilor comerciale, soluționează disputele comerciale dintre membrii săi și
sprijină nevoile țărilor în curs de dezvoltare.
Există o serie de moduri de a privi Organizația Mondială a Comerțului. Este o organizație pentru
deschiderea comerțului. Este un forum pentru ca guvernele să negocieze acorduri comerciale. Este
un loc pentru ei de a soluționa litigiile comerciale. Acesta operează un sistem de norme comerciale.
În esență, OMC este un loc în care guvernele membre încearcă să rezolve problemele comerciale cu
care se confruntă între ele.

Ce facem?
Toate deciziile majore sunt luate de guvernele membre ale OMC: fie de miniștri (care se întâlnesc
de obicei cel puțin o dată la doi ani), fie de ambasadorii sau delegații acestora (care se întâlnesc în
mod regulat la Geneva).
OMC este condusă de guvernele sale membre. Toate deciziile majore sunt luate de către membrii în
ansamblu, fie de către miniștri (care se întâlnesc de obicei cel puțin o dată la doi ani), fie de către
ambasadorii sau delegații acestora (care se întâlnesc în mod regulat la Geneva).

Ceea ce susținem?
O serie de principii simple, fundamentale, stau la baza sistemului comercial multilateral.
Acordurile OMC sunt lungi și complexe, deoarece sunt texte juridice care acoperă o gamă largă de
activități. Dar o serie de principii simple, fundamentale, se derulează în toate aceste documente.
Aceste principii stau la baza sistemului comercial multilateral.

Prezentare general?
Scopul principal al OMC este de a deschide comerțul în beneficiul tuturor.
Organizația Mondială a Comerțului – OMC – este organizația internațională al cărei scop principal
este deschiderea comerțului în beneficiul tuturor.

Despre OMC – "Înțelegerea OMC"

O introducere, în mai profundă, a OMC și a acordurilor sale.

10 lucruri pe care LE poate face OMC

Lumea este complexă. Organizația Mondială a Comerțului este complexă. Această broșură este
succintă, dar încearcă să reflecte natura complexă și dinamică a comerțului și normele comerciale
ale OMC.

Istoria sistemului comercial multilateral

De la primele zile ale Drumului Mătăsii până la crearea Acordului General pentru Tarife și Comerț
(GATT) și nașterea OMC, comerțul a jucat un rol important în sprijinirea dezvoltării economice și
promovarea relațiilor pașnice între națiuni. Această pagină urmărește istoria comerțului, de la
rădăcinile sale timpurii până în prezent.

5
Cine suntem?
Obiectivul general al OMC este de a-și ajuta membrii să utilizeze comerțul ca mijloc de creștere a
nivelului de trai, de creare de locuri de muncă și de îmbunătățire a vieții oamenilor. OMC
gestionează sistemul global de norme comerciale și ajută țările în curs de dezvoltare să își
consolideze capacitatea comercială. Acesta oferă, de asemenea, un forum pentru membrii săi pentru
a negocia acorduri comerciale și pentru a rezolva problemele comerciale cu care se confruntă unul
cu celălalt.

Îmbunătățirea vieții oamenilor

Obiectivul fundamental al OMC este de a îmbunătăți bunăstarea oamenilor din întreaga lume.
Acordul de la Marrakesh de la înființarea OMC recunoaște că comerțul ar trebui să se desfășoare în
vederea creșterii nivelului de trai, a asigurării ocupării integrale a forței de muncă, a creșterii
veniturilor reale și a extinderii comerțului mondial cu bunuri și servicii, permițând în același timp
utilizarea optimă a resurselor lumii.

Negocierea normelor comerciale

OMC s-a născut din cinci decenii de negocieri menite să reducă progresiv obstacolele din calea
comerțului. Acolo unde țările s-au confruntat cu bariere comerciale și au dorit ca acestea să fie
reduse, negocierile au contribuit la deschiderea piețelor pentru comerț. În schimb, în anumite
circumstanțe, normele OMC sprijină menținerea barierelor comerciale – de exemplu, pentru a
proteja consumatorii sau mediul.

Supravegherea acordurilor OMC

În centrul său se află acordurile OMC, negociate și semnate de cea mai mare parte a națiunilor
comerciale ale lumii. În esență, contractele, aceste documente prevăd normele pentru comerțul
internațional și obligă guvernele să își mențină politicile comerciale în limitele convenite. Scopul
lor este de a ajuta producătorii de bunuri și servicii, exportatorii și importatorii să își desfășoare
activitatea, în vederea creșterii nivelului de trai, permițând în același timp guvernelor să
îndeplinească obiectivele sociale și de mediu.

Menținerea comerțului deschis

Scopul principal al sistemului este de a ajuta comerțul să circule cât mai liber posibil – cu condiția
să nu existe efecte secundare nedorite – deoarece acest lucru stimulează creșterea economică și
ocuparea forței de muncă și sprijină integrarea țărilor în curs de dezvoltare în sistemul comercial
internațional. Normele sale trebuie să fie transparente și previzibile, pentru a se asigura că
persoanele fizice, întreprinderile și guvernele știu care sunt normele comerciale din întreaga lume și
pentru a le asigura că nu vor exista schimbări bruște de politică.

Soluționarea litigiilor
Relațiile comerciale implică adesea interese conflictuale. Acordurile, inclusiv cele negociate cu
migală în cadrul OMC, au adesea nevoie de interpretare. Cel mai armonios mod de a soluționa
aceste diferențe este printr-o procedură neutră, bazată pe un temei juridic convenit. Acesta este
scopul care stă la baza procesului de soluționare a litigiilor scris în acordurile OMC.

6
Ce facem
OMC este condusă de guvernele sale membre. Tot deciziile majore sunt luate de către membrii în
ansamblu, fie de către miniștri (care se întâlnesc de obicei cel puțin o dată la doi ani) sau de către
ambasadorii lor sau delegați (care se întâlnesc în mod regulat la Geneva).

Deși OMC este condusă de statele sale membre, aceasta nu a putut funcționa fără secretariatul său
pentru a coordona activitățile. Secretariatul are peste 600 de angajați, iar experții săi – avocați,
economiști, statisticieni și experți în comunicare – asistă zilnic membrii OMC pentru a se asigura
că: printre altele, că negocierile progresează fără probleme și că normele din comerțul internațional
sunt aplicate și puse în aplicare în mod corect.

Negocierile comerciale
Acordurile OMC se referă la bunuri, servicii și proprietate intelectuală. Ele să precizeze principiile
liberalizării și excepțiile permise. Acestea includ angajamentele fiecărei țări de a reduce tarifele
vamale și alte bariere comerciale, precum și deschiderea și menținerea unor piețe deschise ale
serviciilor. Ei au stabilit proceduri de soluționare a litigiilor. Aceste acorduri nu sunt statice; sînt
renegociate din când în când și noi acorduri pot fi adăugate la pachet. Multe sunt acum în curs de
negociere în cadrul Agendei de dezvoltare de la Doha, lansat de miniștrii comerțului din cadrul
OMC la Doha, Qatar, în noiembrie 2001.

Punerea în aplicare și monitorizarea

Acordurile OMC impun guvernelor să își asigure transparența politicilor comerciale prin notificarea
OMC cu privire la legile în vigoare și la măsurile adoptate. Diverse OMC consiliile și comitetele
urmăresc să se asigure că aceste cerințe sunt îndeplinite a urmat și că acordurile OMC sunt puse în
aplicare în mod corespunzător. Toate OMC membrii trebuie să fie supuși unui control periodic al
politicilor lor comerciale și practici, fiecare revizuire conținând rapoarte ale țării în cauză și ale
Secretariatul OMC.

Soluționarea litigiilor
Procedura OMC de soluționare a certurilor comerciale în temeiul litigiului Înțelegerea decontării
este vitală pentru punerea în aplicare a normelor și, prin urmare, pentru asigurarea unui flux
comercial fără probleme. Țările aduc litigii la OMC în cazul în care ei consideră că drepturile lor în
temeiul acordurilor sunt încălcate. Hotărârile de către experți independenți special numiți se bazează
pe interpretări ale acordurile și angajamentele fiecărei țări.

Consolidarea capacității comerciale

Acordurile OMC conțin dispoziții speciale pentru țările în curs de dezvoltare, inclusiv perioade mai
lungi de timp pentru punerea în aplicare a acordurilor și angajamentelor, măsuri pentru crește
oportunitățile lor de tranzacționare, și sprijin pentru a le ajuta să construiască lor capacitatea
comercială, de a soluționa litigiile și de a pune în aplicare standardele tehnice. Cel OMC
organizează sute de misiuni de cooperare tehnică pentru dezvoltare țări anual. De asemenea,
organizează numeroase cursuri în fiecare an la Geneva pentru funcționari guvernamentali. Ajutorul
pentru comerț are scopul de a ajuta țările în curs de dezvoltare să dezvolte competențele și
infrastructura necesare pentru a-și extinde comerțul.

Mobilizare
OMC menține un dialog periodic cu organizațiile neguvernamentale, parlamentari, alte organizații
internaționale, mass-media și publicul larg cu privire la diferite aspecte ale OMC și doha în curs de
desfășurare negocieri, cu scopul de a consolida cooperarea și de a crește gradul de conștientizare a
activităților OMC.
7
Ce susținem
Acordurile OMC sunt lungi și complexe, deoarece sunt texte juridice care acoperă o gamă largă
gama de activități. Dar anumite principii simple, fundamentale, se desfășoară în toate acestea
documentează și formează bazele sistemului comercial multilateral.

Nediscriminarea
O țară nu ar trebui să facă discriminări între partenerii săi comerciali și nu ar trebui să facă
discriminări între produsele, serviciile sau resortisanții săi și cei străini.

Deschiderea comerțului
Reducerea barierelor comerciale este o modalitate evidentă de a încuraja comerțul; aceste bariere
includ taxele vamale (sau tarifele) și măsuri precum interdicțiile sau contingentele la import, care
restricționează cantitățile în mod selectiv.

Predictibilitate și transparență
Companiile străine, investitorii și guvernele ar trebui să aibă încredere că barierele comerciale nu
vor fi ridicate în mod arbitrar. Odată cu stabilitatea și previzibilitatea, investițiile sunt încurajate, se
creează locuri de muncă, iar consumatorii se pot bucura pe deplin de avantajele concurenței , cum ar
fi creșterea posibilităților de alegere și prețuri mai mici.

Concurență loială
Descurajarea practicilor "neloiale", cum ar fi subvențiile la export și produsele de dumping sub
valoarea normală, pentru a câștiga cotă de piață; problemele sunt complexe, iar normele încearcă să
stabilească ce este corect sau inechitabil și modul în care guvernele pot reacționa, în special prin
perceperea de taxe de import suplimentare calculate pentru a compensa daunele cauzate de comerțul
neloial.

Sprijin pentru țările mai puțin dezvoltate

Peste trei sferturi dintre membrii OMC sunt economii în curs de dezvoltare sau în tranziție către
economii de piață. Acordurile OMC le oferă perioade de tranziție pentru a se adapta la dispozițiile
OMC și, în cazul Acordului privind facilitarea comerțului, oferă sprijin practic pentru punerea în
aplicare a acordului.

Protecția mediului
Acordurile OMC permit membrilor să ia măsuri pentru a proteja nu numai sănătatea publică, a
animalelor și a plantelor, ci și mediul. Cu toate acestea, aceste măsuri trebuie aplicate în același mod
atât întreprinderilor naționale, cât și celor străine: membrii nu trebuie să utilizeze măsurile de
protecție a mediului ca mijloc de introducere a unor bariere comerciale discriminatorii.

Includerea
OMC urmărește să construiască un sistem comercial mai favorabil incluziunii, care să permită mai
multor femei și întreprinderi mici să participe la comerț și să profite de avantajele economice ale
comerțului mondial.

Parteneriate
OMC menține un dialog periodic cu societatea civilă, sindicatele, universitățile și comunitatea de
afaceri pentru a consolida cooperarea și a construi parteneriate. Inițiativa OMC privind dialogurile
comerciale și Forumul public anual oferă o platformă pentru societatea civilă și grupurile de afaceri
pentru a discuta cele mai recente evoluții din comerțul mondial și pentru a propune modalități de
consolidare a sistemului comercial multilateral.
8
Comerțul digital
OMC recunoaște importanța tot mai mare a comerțului electronic. Consiliul General efectuează
revizuiri periodice ale programului de lucru al OMC privind comerțul electronic pe baza rapoartelor
diferitelor organisme ale OMC. În plus, un grup de membri care împărtășesc aceeași viziune poartă
negocieri privind comerțul electronic, în vederea elaborării unor norme globale privind comerțul
digital și a abordării provocărilor generate de decalajul digital.

Prezentare generală
Organizația Mondială a Comerțului – OMC – este organizație internațională al cărei scop principal
este de a deschide comerțul pentru beneficia de toate.

OMC oferă un forum pentru negocierea acordurilor care vizează reducerea obstacole în calea
comerțului internațional și asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toți; contribuind
astfel la creșterea și dezvoltarea economică. OMC prevede, de asemenea, un cadru juridic și
instituțional pentru punerea în aplicare și monitorizarea aceste acorduri, precum și pentru
soluționarea litigiilor care decurg din interpretare și aplicare. Corpul actual de acorduri comerciale
cuprinzând OMC este format din 16 acorduri multilaterale diferite (la pe care toți membrii OMC
sunt părți) și două acorduri plurilaterale diferite (la care doar unii membri ai OMC sunt părți).

În ultimii 60 de ani, OMC, care a fost înființată în 1995, și predecesorul organizației GATT au
contribuit la crearea unui puternic și prosperul sistem comercial internațional, contribuind astfel la
creștere economică globală fără precedent. OMC are în prezent 164 membri, dintre care 117 sunt
țări în curs de dezvoltare sau teritorii vamale separate. OMC activitățile sunt sprijinite de un
secretariat format din aproximativ 700 de angajați, condus de OMC Director general. Secretariatul
este situat în Geneva, Elveția, și are un buget anual de aproximativ 200 de milioane CHF. Cele trei
limbi oficiale ale OMC sunt engleza, franceza și spaniolă.
Deciziile din cadrul OMC sunt, în general, luate prin consensul întregului apartenență. Cel mai înalt
organism instituțional este Conferința ministerială, care se întrunește aproximativ o dată la doi ani.
Un Consiliu General conduce activitatea organizației în intervalele dintre conferințele ministeriale.
Ambele organisme cuprind toți membrii. Organisme subsidiare specializate (consilii, comitete,
subcomitete), cuprinzând, de asemenea, toți membrii, să administreze și să monitorizeze punerea în
aplicare de către membrii diferitelor OMC Acorduri.

Mai precis, principalele activități ale OMC sunt:

— negocierea reducerii sau eliminării obstacolelor din calea comerțului (import tarife, alte bariere
în calea comerțului) și convenirea asupra normelor care reglementează desfășurarea comerțului
internațional (de exemplu, antidumping, subvenții, produse standarde etc.)
— administrarea și monitorizarea aplicării normelor convenite ale OMC pentru comerțul cu bunuri,
comerțul cu servicii și proprietatea intelectuală legată de comerț drepturi
– monitorizarea și revizuirea politicilor comerciale ale membrilor noștri, precum și asigurarea
transparenței acordurilor
comerciale regionale și bilaterale – soluționarea litigiilor dintre membrii noștri cu privire la
interpretarea și aplicarea acordurilor

– consolidarea capacității funcționarilor guvernamentali ai țărilor în curs de dezvoltare în materie de

comerț internațional – sprijinirea procesului de aderare a aproximativ 30 de țări care nu sunt încă
membri ai organizației
– efectuarea de cercetări economice și colectarea și diseminarea datelor comerciale în sprijinul
9
celorlalte activități
principale ale OMC – explicarea și educarea publicului cu privire la OMC, misiunea sa și Activităţi.

Principiile fondatoare și directoare ale OMC rămân urmărirea deschiderii frontierele, garantarea
principiului națiunii celei mai favorizate și tratament nediscriminatoriu din partea și între membri,
precum și un angajament față de transparența în desfășurarea activităților sale. Deschiderea
națională piețele comerțului internațional, cu excepții justificate sau cu condiții adecvate
flexibilitățile, vor încuraja și vor contribui la dezvoltarea durabilă; creșterea bunăstării oamenilor,
reducerea sărăciei și promovarea păcii și a stabilității. La în același timp, o astfel de deschidere a
pieței trebuie să fie însoțită de o stare internă solidă și politici internaționale care contribuie la
creșterea și dezvoltarea economică în funcție de nevoile și aspirațiile fiecărui membru.

Istoria sistemului comercial multilateral

De la primele zile ale Drumului Mătăsii până la crearea Acordului General pentru Tarife și Comerț
(GATT) și nașterea OMC, comerțul a jucat un rol important în sprijinirea dezvoltării economice și
promovarea relațiilor pașnice între națiuni. Această pagină urmărește istoria comerțului, de la
rădăcinile sale timpurii până în prezent.

Crearea GATT
GATT a fost discutat pentru prima dată în timpul Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și
Ocuparea Forței de Muncă și a fost rezultatul eșecului negocierilor guvernelor de a crea Organizația
Internațională a Comerțului. A fost semnat de 23 de națiuni la Geneva la 30 octombrie 1947 și a fost
aplicat cu titlu provizoriu la 1 ianuarie 1948

Perioada GATT
Din 1948 până în 1994, GATT a furnizat regulile pentru o mare parte a comerțului mondial și a
prezidat perioade care au înregistrat unele dintre cele mai mari rate de creștere în comerțul
internațional. Părea bine stabilit, dar pe parcursul acelor 47 de ani, a fost un acord și o organizare
provizorie.

Primele zile ale comerțului

Comerțul și politica externă s-au împletit de-a lungul istoriei, politica externă fiind adesea adaptată
pentru a promova interesele comerciale. În secolul al 3-lea î.Hr., în timpul dinastiei Han, China și-a
folosit puterea militară pentru a menține Drumul Mătăsii pentru valoarea sa pentru comerț. În anul
30 î.Hr., Roma a cucerit Egiptul în mare parte pentru a avea o aprovizionare mai bună cu cereale.

Înainte de GATT
O singură pagină de text din 1941 este un memento puternic că dorința de pace și securitate a
condus la crearea sistemului economic global de astăzi. Normele globale care stau la baza
sistemului nostru economic multilateral au fost o reacție directă la cel de-al Doilea Război Mondial
și o dorință ca acesta să nu se mai repete niciodată.

Cum a luat ființă GATT

Negociatorii principali pentru crearea GATT nu au fost deloc de acord cu privire la nivelul de
ambiție care trebuie atins, dar, în cele din urmă, și-au depășit diferențele.

Realizări majore
În ultimii 20 de ani, membrii OMC au convenit asupra unor actualizări majore ale cadrului de
reglementare al OMC pentru a îmbunătăți fluxul comerțului mondial. Calitatea de membru al OMC
s-a extins la 164 Membri, reprezentând peste 98 % din comerțul internațional. În 2015, OMC a atins
10
o etapă importantă prin primirea celui de-al 500-lea litigiu comercial în vederea soluționării.
Intră în vigoare Acordul OMC revizuit privind achizițiile publice
Litigiile OMC ating pragul de 500
Extinderea Acordului privind tehnologia informației
Acordul TRIPS a fost modificat pentru a facilita accesul la medicamente la prețuri accesibile
Acordul privind facilitarea comerțului intră în vigoare

Conferințele ministeriale ale OMC

Conferința ministerială este cel mai înalt organ decizional al OMC și, de obicei, se reunește o dată
la doi ani. Prima conferință ministerială a OMC a avut loc la Singapore în decembrie 1996. Cea mai
recentă – a 11-a – a avut loc la Buenos Aires în decembrie 2017.
Conferințe ministeriale

Directorii generali ai GATT și OMC

Primul director general al GATT a fost Eric Wyndham White, care a deținut funcția din 1948 până
în 1968. Actualul director general al OMC este Roberto Azevêdo, care a început un al doilea
mandat de patru ani în septembrie 2017.
Directorul general al OMC: Roberto Azevêdo
Directorii generali anteriori ai GATT și OMC

Cea de a 25-a aniversare a OMC

În 2020, OMC a marcat cea de-a 25-a aniversare.
Cei 25 de ani de realizări și provocări ale OMC: un mesaj al directorului general Roberto Azevêdo

Bugetul Secretariatului OMC pentru 2022

OMC obține cea mai mare parte a veniturilor din bugetul său anual din contribuțiile efectuate de
membrii săi. Acestea sunt stabilite în conformitate cu o formulă bazată pe cota lor din comerțul
internațional.

Directorul general al OMC: Ngozi Okonjo-Iweala

Ngozi Okonjo-Iweala este al șaptelea director general al OMC. Ea a preluat funcția la 1 martie
2021, devenind prima femeie și primul african care a ocupat funcția de director general. Mandatul
său va expira la 31 august 2025.

Achiziții publice în cadrul OMC

Secțiunea achiziții publice a OMC este responsabilă pentru obținerea, în timp util și în mod eficient
din punctul de vedere al costurilor, a bunurilor și serviciilor care răspund nevoilor organizației.
Aceste bunuri și servicii includ, printre altele, software și hardware informatic, produse și servicii
de securitate, echipamente și materiale reprografice și editoriale, diverse servicii de consultanță,
precum și bunuri și servicii legate de funcționarea clădirilor OMC din Geneva.

Pe parcursul întregului proces de achiziții publice, OMC aplică următoarele principii:

Utilizarea eficientă și eficientă a resurselor
Organizației b. Concurență nediscriminatorie, echitabilă, imparțială
și deschisă c. Transparența
d. Cel mai bun raport calitate-preț
e. Responsabilitate
f. Integritate
g. Respectarea Regulamentului și Regulilor Organizației.

11
Oportunități de afaceri / Înregistrarea furnizorilor
Furnizorii interesați de oportunitățile de afaceri în cadrul OMC sunt invitați să consulte ofertele
noastre publicate pe Piața Globală a Organizației Națiunilor Unite (UNGM).
OMC încurajează potențialii furnizori să se înregistreze la nivelul de bază prin intermediul UNGM.
Sistemul oferă societăților înregistrate acces securizat la informații care le permit să participe la
licitațiile OMC, cum ar fi exprimarea interesului (EOI), cererea de ofertă (RFQ), invitația de
participare la licitație (ITB) și cererea de propunere (RFP).

OMC și alte organizații

OMC colaborează cu o serie de alte organizații guvernamentale internaționale sub stindardul
"coerenței", un termen originar din "Decizie" referitor la o mai mare coerență în procesul de
elaborare a politicilor economice mondiale", asupra căruia miniștrii au convenit la Marrakesh,
aprilie 1994. Dar coerența în elaborarea politicilor economice globale depășește cu mult formale și
acorduri specifice de cooperare cu FMI și Banca Mondială. Într-adevăr, acum este recunoscut faptul
că sistemul OMC este doar o parte a unui un set mult mai larg de drepturi și obligații internaționale
care obligă OMC Membri. OMC menține relații instituționale extinse cu mai multe alte organizații
internaționale; există aproximativ 140 organizații internaționale care au statut de observator în
cadrul organismelor OMC. OMC participă, de asemenea, în calitate de observator la lucrările mai
multor organizații internaționale. În total, secretariatul OMC susține relații de lucru cu aproape 200
de organizații internaționale în activități care variază de la statistici, cercetare, stabilirea de
standarde și asistență tehnică și formare. Deși amploarea acestora cooperarea variază, coordonarea
și coerența între activitatea OMC și cea a altor organizații internaționale continuă să evolueze
pentru a-i ajuta pe deputați în punerea în aplicare a politicilor lor economice.

12
 Bibliografie

https://www.wto.org/english/thewto_e/whatis_e/whatis_e.htm

Dictionar de stiinte economice, Editura Arc; Claude Jessua, Chtistian Labrousse, Daniel Vitry,
Damien Gaumont
ro.wikipedia.org/wiki/Organizatia_Mondiala_a_Comertului http://www.eumed.net/ecorom/XVI.
%20Organisme%20economice%20internationale/7%20gatt_si_omc.htm

13