1

Note de curs – Planificare Strategică – anul 2 AP

CURSUL NR. 1. ROLUL PLANIFICĂRII STRATEGICE ÎN

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ - VALORI, VIZIUNE, MISIUNE SI
OBIECTIVE

Planificarea strategică este un proces care descrie direcţia generală a unei comunităţi în viitor.

Planificarea strategică

procesul care
descrie

direcția generală a unei comunități în

viitor

Fig. 1 Definiția planificării strategice

Procesul de planificare strategică ajută administraţia publică să decidă ce doreşte să
realizeze şi care sunt principalele acţiuni pe care trebuie să le întreprindă în viitor.

Planificarea strategică în administrația publică ajută instituțiile publice

să decidă ce doresc să realizeze

şi care sunt principalele acţiuni pe care trebuie să le întreprindă în

viitor

Fig. 2 Rolul planificării strategice în administrația publică

1
 3
Note de curs – Planificare Strategică – anul 2 AP

stabilirea obiectivelor organizației publice;

analiza situației actuale a organizației publice;

analiza resurselor (umane, materiale, tehnice, financiare) disponibile la nivelul

organizației;

identificarea variantelor de acțiuni posibile;

alegerea variantei optime.

Fig. 4 Asemănările dintre deciziile strategice din sectorul privat și cel public
În cadrul procesului decizional strategic din administrația publică, managerii publici trebuie
să aibă capacitatea de gândire strategică, de a privi în perspectivă și a structura și planifica acțiuni pe
termen lung.

capacitatea de
managerii publici
gândire strategică

Fig. 5 Abilitățile necesare managerilor publici

3
 1
Note de curs – Planificare Strategică – anul 2 AP

CURSUL NR. 2. PLANIFICAREA STRATEGICĂ ȘI

MANAGEMENTUL STRATEGIC ÎN SECTORUL PUBLIC

În cadrul companiilor private există noțiunea de management strategic, iar în cadrul

instituțiilor publice se numește planificare strategică.

Managementul
strategic și
planificarea
strategică

Companii private Instituții publice

Management Planificare
strategic strategică

Inițial managementul strategic se aplica în cadrul companiilor private, iar apoi a început
introducerea treptată a acestuia și în cadrul autorităților publice centrale și locale, fiind
implementat în toate instituțiile publice.
Așa cum managerii firmelor private de succes trebuie să aibă o viziune strategică, este
deosebit de important ca și factorii de decizie din sectorul public (politicieni și manageri publici)
să cunoască și să aplice planificarea strategică pentru atingerea obiectivelor stabilite pe termen
mediu și lung.

1
 2
Note de curs – Planificare Strategică – anul 2 AP

Factorii de
decizie din
sectorul public

pentru
atingerea să cunoască și
obiectivelor să aplice
stabilite pe planificarea
termen mediu strategică
și lung

O viziune strategică presupune o definire foarte exactă a ceea ce dorește o companie să

realizeze, adică a ceea ce consideră că reprezintă succesul pentru aceasta. Această viziune are
menirea să inspire oamenii fiindcă o viziune strategică trebuie să fie o viziune comună,
împărtășită de toți membrii companiei, nu doar de către lider, conducerea și personalul din
anumite poziții cheie din cadrul firmei.

trebuie să fie o
definirea foarte viziune comună,
Viziunea trebuie să inspire
exactă a împărtășită de
strategică oamenii
succesului toți membrii
companiei

2
 4
Note de curs – Planificare Strategică – anul 2 AP

Există o serie de caracteristici specifice sectorului public, în comparație cu cel privat,

care trebuie luate în considerare pentru a asigura succesul utilizării instrumentelor de
management strategic împrumutate din sectorul privat.
1. în sectorul public, clasa politică și cetățeanul joacă un rol semnificativ. Astfel, pentru
implementarea managementului strategic este necesară voință politică (atât la nivel central,
cât și la nivel local), dar deosebit de importantă pentru operaționalizarea instrumentelor de
planificare strategică este implicarea cetățenilor.

clasa
politică

rol
semnificativ
în sectorul
public
cetățeanul

4
 5
Note de curs – Planificare Strategică – anul 2 AP

presupune voință
politică
(atât la nivel central,
cât și la nivel local)

Planificarea strategică presupune implicarea

cetățenilor.

2. cele două sectoare, public și privat au scopuri diferite, adică accepțiuni diferite ale
termenului „prioritate".
Astfel, în sectorul privat, prioritară este obținerea profitului, în timp ce în sectorul public,
obiectivul este cel de a „adăuga valoare '' și ”bunăstarea socială”.

în sectorul în sectorul
privat public

obiectivul este cel de

prioritară este
a „adăuga valoare '' și
obținerea profitului
”bunăstarea socială”.

5
 8
Note de curs – Planificare Strategică – anul 2 AP

Planificarea pe
termen lung

pleacă de la
presupunerea că nu
vor apărea schimbări
în mediul exterior

abordarea factorilor
externi ar fi una
liniară/constantă, și
nu una dinamică.

Planificarea strategică presupune o viziune pe termen lung, însă luând în considerare

contextul extern, dinamica factorilor și mediul schimbător, anticipând amenințări și oportunități
și oferind direcții de acțiune pentru o adaptare continuă a organizației, sau chiar restructurarea
acesteia cu scopul de a se adapta mediului extern.

Planificarea strategică

presupune o viziune pe termen lung

luând în considerare contextul extern și dinamica

factorilor, mediul schimbător, anticipând
amenințări și oportunități

oferind direcții de acțiune pentru o adaptare

continuă a organizației, sau chiar restructurarea
acesteia
8
 2
Note de curs – Planificare Strategică – anul 2 AP

Dintre tehnicile și modelele de formulare a strategiilor și a planurilor strategice din

sectorul public amintim:
1. harta strategică;
2. tabloul de bord (balanced scorecard);
3. tabloul de bord al inovației (innovation scorecard — analizează capacitatea
organizației de a inova);
4. analiza PESTEL (care facilitează înțelegerea mediului în care funcționează
organizația);
5. analiza SWOT;
6. evaluarea comparativă (bechmarking);
7. analiza nevoilor și priorităților părților interesate (analiza stakeholderilor);
8. măsurarea satisfacției cetățenilor, etc.

tabloul de bord al
inovației (innovation
tabloul de bord
harta strategică; scorecard — analizează
(balanced scorecard);
capacitatea organizației
de a inova);

analiza PESTEL (care

facilitează înțelegerea
evaluarea comparativă
mediului în care analiza SWOT;
(bechmarking);
funcționează
organizația);

analiza nevoilor și
priorităților părților măsurarea satisfacției
interesate (analiza cetățenilor, etc.
stakeholderilor);

Tehnici și modele de formulare a strategiilor și a planurilor strategice din

sectorul public

2
 3
Note de curs – Planificare Strategică – anul 2 AP

1. Harta strategică este o reprezentare vizuală a viziunii și obiectivelor strategice ale unei
organizații sau comunități, formulând prioritățile strategice ale acestea.

Sursa: https://excitant.co.uk/wp-
content/uploads/2012/07/Excitant_WP_Public_Sector_Balanced_Scorecard.pdf

3
 1
Note de curs – Planificare Strategică – anul 2 AP

CURSUL NR. 4. METODE DE ANALIZĂ UTILIZATE ÎN

FUNDAMENTAREA PROCESULUI DE PLANIFICARE
STRATEGICĂ

Un aspect important al planificării strategice constă în identificarea și soluționarea

problemelor strategice.

Pentru a realiza acest lucru este necesară analiza mediului organizațional, care implică
în general două componente majore:

 analiza mediului extern;

 analiza mediului intern.

În ceea ce privește mediul extern, este necesar un proces continuu de analiză și

monitorizare a factorilor, fenomenelor, proceselor, provocărilor etc. din mediul extern, cu
scopul de a identifica oportunitățile și amenințările în timp util.

Analiza mediului intern implică analiza proceselor și relațiilor de management, a

practicilor, regulamentelor și procedurilor interne, a stilului de management, a structurii
organizatorice, a proceselor de comunicare internă, a calității și cantității resurselor umane,
materiale, financiare etc., cu scopul de a evidenția punctele forte și punctele slabe.

1
 2
Note de curs – Planificare Strategică – anul 2 AP

un proces continuu de analiză și

monitorizare a factorilor, fenomenelor,
proceselor, provocărilor etc. din mediul
extern

Extern

cu scopul de a identifica
oportunitățile și amenințările în timp
util.

Analiza
mediului
analiza proceselor și relațiilor de
management, a practicilor,
regulamentelor și procedurilor
interne, a stilului de management,
a structurii organizatorice, a
proceselor de comunicare internă,
Intern a calității și cantității resurselor
umane, materiale, financiare etc

cu scopul de a evidenția punctele

forte și punctele slabe.

În literatura de specialitate sunt cele mai utilizate două tipuri de analiză pentru
fundamentarea procesului de planificare strategică, și anume:

1. analiza PEST sau PESTEL ( PESTELI, STEPL, DESTEP, etc.) - este utilizată pentru
analiza mediului extern;

2. analiza SWOT - este utilizată pentru analiza echilibrului dintre mediul organizațional
intern și cel extern.

2
 3
Note de curs – Planificare Strategică – anul 2 AP

1. Metoda PESTEL este un instrument de analiză strategică utilizat exclusiv pentru analiza
mediului extern.

Metoda de analiză PESTEL constă în identificarea tuturor factorilor ce determină

evoluția sistemului analizat și a celor care pot influența succesul sau eșecul unor
strategii sau acțiuni viitoare.

Denumirea metodei de analiză PESTEL este dată de de acronimul obținut din inițiala
următorilor factori:

 Politici (referitori la mediul politic, de exemplu: rolul guvernelor și

programele de guvernare, cadrul instituțional, relațiile dintre autorități);

 Economici (referitori la indicatorii macroeconomici, ratele de schimb

valutar, impozitarea, dinamica creșterii economice, evoluția pieței de
capital);

 Sociali (mediul socio-cultural, evoluția demografică, rata criminalității,

șomaj, religie, nivel de educație);

 Tehnologici (inovații, acces la internet, inteligența artificială, progresele

în domeniul TIC);

 Ecologici (aspecte referitoare la mediu, poluare, calitatea factorilor de

mediu, managementul deșeurilor, biodiversitatea, schimbările climatice)

 Legislativi (mediul juridic, constrângeri sau modificări legislative,

legislația în materie de securitate și sănătate în muncă, legislația
muncii).

În contextul analizei strategice, trebuie avut în vedere faptul că între factorii externi există
anumite interdependențe (adică se influențează reciproc). De exemplu, evoluțiile din domeniul
tehnologic pot influența simultan factorii economici (crearea de noi locuri de muncă în anumite
domenii), factorii sociali (creșterea timpului liber) și factorii de mediu (reducerea poluării).

3
 4
Note de curs – Planificare Strategică – anul 2 AP

Complexitatea relațiilor dintre acești factori devine deosebit de importantă în contextul

unei analize strategice și presupune identificarea factorilor-cheie ai schimbării, adică a acelor
factori care pot avea un impact semnificativ asupra succesului sau eșecului strategiei ce
urmează a fi elaborată și implementată.

Astfel, trebuie identificați factorii care sunt cei mai importanți și care necesită o abordare
prioritară pentru pregătirea următoarelor etape ale procesului de planificare strategică.

https://youtu.be/bYn4CyL3r5w

2. Analiza SWOT are scopul de a identifica măsura în care punctele forte și punctele
slabe sunt relevante și capabile să facă față oportunităților și amenințărilor ce se
manifestă în mediul extern.

Astfel, analiza permite evaluarea echilibrului în care se află organizația sau instituția
analizată în raport cu mediul extern, prin evaluarea atât a factorilor din mediul intern,
a celor din mediul extern și a formelor de manifestare a acestora.

4
 5
Note de curs – Planificare Strategică – anul 2 AP

Denumirea metodei de analiză SWOT este de fapt acronimul obținut din inițiala
următoarelor elemente:

 Strengths (puncte forte - aspecte pozitive, avantajele pe care le are

organizația / instituția din sectorul public care ar putea fi utilizate pentru
realizarea obiectivelor strategice ale acesteia);

 Weaknesses (puncte slabe - aspecte negative, disfuncționalități,

probleme interne ale organizației ce pot compromite succesul în
realizarea obiectivelor strategice);

 Opportunities (oportunități - factorii din mediul extern care pot

deveni un avantaj pentru organizație și care facilitează îndeplinirea
obiectivelor strategice ale acesteia);

 Threats (amenințări sau riscuri - aspectele din mediul extern ce pot

avea un impact negativ asupra organizației și strategiei
acesteia, de aceea acestea trebuie anticipate și limitate).

Această analiză SWOT are un rol esențial în planificarea strategică, pentru că permite
identificarea posibilelor strategii de urmat, prin corelarea punctelor tari (forte) și a celor
slabe din mediul intern al organizației publice, cu factorii externi ce reprezintă oportunități și
amenințări din mediul extern, care nu depind de organizație și nu pot fi controlate de aceasta.

Analiza mediului intern vizează evaluarea capacității strategice a organizației, pe baza

factorilor din trecutul și prezentul organizației și care reprezintă punctele forte și punctele slabe
ale acesteia.

5
 7
Note de curs – Planificare Strategică – anul 2 AP

Pe baza analizei SWOT, procesul decizional trebuie să includă următoarele elemente prioritare:

 trebuie construit pe Punctele Tari;

 trebuie eliminate Punctele Slabe;

 trebuie exploatate Oportunitățile;

 trebuie îndepărtate Amenințările.

Analiza SWOT are și limitările sale, deoarece organizațiile pot fi subiective în

aprecierea unor aspecte ca fiind puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări.

Exemple:

 Analiza SWOT se poate realiza la nivelul întregii organizații sau la nivelul

departamentelor de producție, marketing, financiar - contabilitate, de cercetare
– dezvoltare, etc.

Sursa: https://www.investopedia.com/terms/s/swot.asp
7
 1
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP

CURSUL NR. 5. CREAREA UNEI ADMINISTRAȚII

PUBLICE MODERNE ÎN ROMÂNIA

În vederea modernizării și eficientizării administrației publice din România astfel încât să

fie capabilă să faciliteze dezvoltarea socio-economică, sunt finanțate o serie de proiecte din
fonduri europene nerambursabile. Aceste modalități de finanțare a proiectelor din administratia
publică vizează crearea unor servicii publice eficiente pentru cetățeni și sunt denumite generic
POCA (Programul Operațional Capacitate Administrativă).
Programul Operațional Capacitate Administrativă POCA (2014 - 2020) este administrat
de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
(https://www.mdlpa.ro/pages/pocaprogramuloperationalcapacitateadministrativa).
Informații referitoare la POCA găsiți accesând linkul http://www.poca.ro/cadru-
strategic/prezentare-poca-2014-2020/ și linkul https://www.fonduri-ue.ro/poca-2014
POCA are ca obiective:

crearea unei
administrații
publice moderne,

contribuind
astfel la capabilă să
atingerea faciliteze
obiectivelor dezvoltarea socio-
Strategiei Europa economică,
2020.
POCA

prin intermediul
investiții și
unor servicii
reglementări de
publice
calitate,
competitive,

1
 2
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP

Pentru a putea îndeplini acest rol, administrația publică are nevoie de:

resurse umane competente și bine gestionate

un management eficient și transparent al utilizării

resurselor

o structură instituțional-administrativă adecvată

precum și de proceduri clare, simple și predictibile de

funcționare.

O astfel de administrație trebuie să fie capabilă să ofere decidenților politici instrumentele

necesare fundamentării și implementării unor politici publice în interesul cetățenilor.

către o creștere
inteligentă,
este o condiție durabilă și
importantă pentru favorabilă
punerea în aplicare incluziunii.
Optimizarea
administrației a oricărei schimbări
structurale

2
 3
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP

POCA 2014-2020 se adresează tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României.

Strategiile naționale existente la nivelul României pot fi accesate cu ajutorul linkului

http://www.poca.ro/cadru-strategic/strategii-nationale/

În cadrul Programului vor putea obține finanțare următoarele tipuri de beneficiari:

autorități și instituții publice centrale

autorități administrative autonome

ONG-uri, parteneri sociali

instituțiile de învățământ superior acreditate și de cercetare

Academia Română

autorități și instituții publice locale de la nivelul județelor și

municipiilor

autorități și instituții publice locale beneficiare ITI (investiții

teritoriale integrate)

instituțiile din sistemul judiciar.

Alocarea financiară a programului din Fondul Social European (FSE) pentru perioada
2014-2020 este de 563,58 milioane de euro. Împreună cu contribuția națională, programul are o
valoare de 671,29 milioane euro.
3
 4
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP

Bugetul POCA 2014-2020 (versiunea 4.0) este structurat pe 3 axe prioritare, după cum
urmează:

• Administrație publică și sistem judiciar eficiente, cu o

alocare financiară totală (FSE + contribuția națională) de
1 415,03 milioane de euro (61,75%);

• Administrație publică și sistem judiciar accesibile și

transparente, cu o alocare financiară (FSE + contribuția
2 națională) de 210,08 milioane de euro (31,29%);

• Asistență tehnică, cu o alocare financiară (FSE +

contribuția națională) de 46,17 milioane de euro
3 (6,87%).

AXA PRIORITARĂ 1 – ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI

SISTEM JUDICIAR EFICIENTE

Obiectivele specifice ale axei prioritare 1 sprijină măsuri ce vizează adaptarea

structurilor, optimizarea proceselor și pregătirea resurselor umane pentru realizarea și
punerea în aplicare a politicilor publice bazate pe dovezi, corelarea planificării strategice cu
bugetarea pe programe, simplificarea legislației și reducerea sarcinilor administrative,
consolidarea capacității autorităților și instituțiilor publice pentru implementarea
transparentă și eficientă a achizițiilor publice precum și îmbunătățirea eficienței sistemului
judiciar.

POCA susține eliminarea principalelor puncte slabe din administrația publică și

sistemul judiciar și creează premisele pentru implementarea cu succes a reformelor.

4
 1
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP

CURSURILE NR. 6 -7. ROLUL ȘI IMPORTANȚA

STAKEHOLDERILOR ÎN PROCESUL DE
PLANIFICARE STRATEGICĂ ÎN SECTORUL PUBLIC

R. Edward Freeman1 ( 1984) definește stakeholderii ca fiind „orice persoană sau grup de
persoane care pot afecta sau pot fi afectate de realizarea obiectivelor unei organizații'', în timp ce
J. M. Bryson2 (1995) este și mai concret și consideră că stakeholderii reprezintă „orice persoană,
grup sau organizație care poate pretinde că are un drept cu privire la atenția, resursele sau
rezultatele unei organizałii, sau este influențată de rezultatele acesteia”

Stakeholderii

R. E. Freeman J.M. Bryson

(1984) (1995)

„orice persoană,
grup sau organizație
„orice persoană sau
care poate pretinde
grup de persoane
că are un drept cu
care pot afecta sau
privire la atenția,
pot fi afectate de
resursele sau
realizarea
rezultatele unei
obiectivelor unei
organizații, sau este
organizații''
influențată de
rezultatele acesteia”

1
R. Edward Freeman, Strategic management: a stakeholder approach (https://www.worldcat.org/title/strategic-
management-a-stakeholder-approach/oclc/9685996)
2
J. M. Bryson, What To Do When Stakeholders Matter:A Guide to Stakeholder Identification and Analysis
Techniques
(https://www.researchgate.net/publication/228940014_What_to_do_when_stakeholders_matter_A_guide_to_stakeh
older_identification_and_analysis_techniques )

1
 2
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP

Organizațiile din sectorul public care vor să implementeze strategii de succes sunt
preocupate de modul de gestionare a așteptărilor publice. În acest scop se inițiază consultări și
un dialog cu părțile interesate, făcând informațiile accesibile pentru publicul larg (mai ales pe
cele cu aspect tehnic).

strategii de succes

modul de
fac informațiile
gestionare al
accesibile pentru
așteptărilor
public
publice

Organizațiile din sectorul

public

schimbând un cadru pentru

informații consultare

dialog cu părțile
interesate

2
 3
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP

Cetățeanul este astăzi un participant activ la procesul de luare a deciziilor. Există

grupuri de inițiativă cetățenească sau modele de management participativ care acordă un rol
esențial cetățenilor și factorilor interesați (stakeholderilor) atunci când se alege modalitatea de
acțiune pentru implementarea unei strategii.

CETĂȚEANUL

participant
activ

la procesul de
luare a deciziilor

grupuri de inițiativă
cetățenească sau
modele de management
participativ
un rol esențial
pentru cetățeni și
stakeholderi
în alegerea modalității de
acțiune pentru
implementarea unei
strategii.

Organizațiile care implică stakeholderii și dezvoltă strategii colaborative sunt mai

conștiente de dinamica nevoilor și intereselor cetățenilor, deși sunt influențate de hotărârile pe
care le iau decidenții politici.

sunt mai conștiente

Organizațiile care deși sunt influențate
de dinamica
implică stakeholderii de hotărârile pe care
nevoilor și
și dezvoltă strategii le iau decidenții
intereselor
colaborative politici.
cetățenilor

3
 5
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP

Realizarea unei analize complete a stakeholderilor unei organizații presupune:

1. Identificarea și analiza stakeholderilor interni (care primesc servicii de la
personalul celorlalte departamente ale organizației) și externi (cetățeni, clienți
care primesc serviciile furnizate de organizație, alte organizații din sectorul public
cu care interacționează organizația, furnizori, autorități de reglementare, autorități
centrale, administrații locale, ONG-uri, mass-media, etc.);
2. stabilirea importanței stakeholderilor pentru organizație;
3. consultarea acestora pentru a stabili care sunt așteptările și nevoile acestora cu
privire la organizație.
Analiza stakeholderilor unei organizații

Identificarea și analiza stakeholderilor interni și externi

stabilirea importanței stakeholderilor pentru

organizație;

consultarea factorilor interesați pentru a stabili care

sunt așteptările și nevoile acestora cu privire la
organizație.

1. Identificarea și analiza stakeholderilor este extrem de importantă pentru succesul

procesului de planificare strategică, deoarece aceștia sunt cei care decid asupra calității și
eficacității unei organizații pe baza propriilor criterii, care pot diferi substanțial. Succesul
unei organizații din sectorul public este în mare măsură influențat și evaluat pe baza

5
 6
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP

satisfacției factorilor implicați, iar avantajul unei asemenea analize este acela de educare a
factorilor implicați asupra misiunilor și obligațiilor unei organizații.
2. Rolul și importanța stakeholderilor este foarte studiat în literatura de specialitate.
Astfel, B. Tuchman3 (1984) precizează că ignorarea intereselor și a informațiilor
deținute de către stakeholderi poate avea consecințe negative asupra activității unei
organizații.

M. H. Moore
B. Tuchman
(1995) and
(1984)
J.M.Bryson (2004)

înțelegerea
ignorarea intereselor și
problemelor
a informațiilor deținute
stakeholderilor într-un
de către stakeholderi
proces

poate avea consecințe poate oferi indicii

negative asupra neprețuite pentru
activității unei identificarea
organizații. problemelor strategice

In timp ce, înțelegerea și perceperea corectă a problemelor factorilor implicați într-

un proces poate oferi indicii neprețuite pentru identificarea problemelor strategice (M.H.
Moore, 1995; J. M. Bryson4, 2004).
Cu siguranță, planificarea strategică trebuie să acorde o atenție deosebită identificării
intereselor și problemelor stakeholderilor pentru a se asigura implementarea cu succes a unei
strategii.
De altfel, stakeholderii au un rol important pentru evaluarea și susținerea acțiunilor
politice, pentru legitimizarea neoficială a acestora, fiindcă acestea au ca scop realizarea
„binelui comun”.

3
B. Tuchman, The March of Folly: From Troy to Vietnam, New York: Knopf, 1984.
4
J. M. Bryson, What to do when the stakeholders matter,
https://www.alnap.org/system/files/content/resource/files/main/stakeholder-identification-analysis-techniques.pdf
6
 7
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP

3. Există numeroase tehnici de identificare a stakeholderilor și de analiză a intereselor și

influenței acestora în procesul de planificare strategică.
În ceea ce privește organizarea participării la procesul de planificare strategică, cele mai
uzuale tehnici sunt:
 brainstormingul - se generează și se colectează idei multiple, fără însă să se
voteze sau să se prioritizeze ideile;

Reguli generale pentru brainstorming:

Setați o limită de
timp pentru
brainstorming.

Toate ideile sunt idei

bune

Nu judecați o idee când se prezintă

grupului

Nu vorbiți în perioada de liniște (de

gândire) din timpul sesiunii de
brainstorming

Înregistrați toate ideile din

cadrul ședinței de brainstorming

Prezentați ideile într-

o anumită ordine de
așteptare, nu toți în
același timp, vorbind
unii peste alții.

 matricea putere versus interes (grupează stakeholderii în patru categorii pe baza

unei matrice ale cărei coordonate sunt interesul stakeholderilor cu privire la
problemele organizației, pe de o parte, și puterea stakeholderilor de a influența o
organizație sau problemele viitoare ale acesteia, pe de altă parte);

7
 1
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP

CURSUL NR. 8. PLANIFICAREA STRATEGICĂ LA

NIVELUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE DIN
ROMÂNIA

”Planificarea presupune să aduci viitorul în prezent, astfel încât să-ți poți rezolva acum
problemele.”
Alan Lakein

Elementele specifice planificării și managementului strategic la nivel instituțional au

apărut în România odată cu elaborarea Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de
elaborare, coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice,
adoptată prin Hotărârea nr. 870 din 28 iunie 2006.
(https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/73751)
Această strategie a adus trei aspecte importante în sistemul administrativ:

a introdus planificarea strategică pe termen mediu la nivelul

administrației publice centrale;

a impus utilizarea unor grupuri de lucru special create;

a elaborat un cadru normativ coerent în vederea introducerea

planificării strategice în cadrul procesului bugetar.

1
 2
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP

În prezent, legislația impune:

necesitatea luării în considerare și utilizării planificării și

managementului strategic ca instrumente de
management ce contribuie în mod esențial la
dezvoltarea strategiilor și planurilor strategice locale;
Legislația

obligația Consiliilor Locale de a aproba strategiile privind

dezvoltarea economică, socială și de mediu a unității
administrativ-teritoriale;

necesitatea elaborării unor strategii de dezvoltare,

acestea fiind o condiție esențială și parte integrantă a
documentației care însoțește proiectele depuse pentru
accesarea de fonduri europene pe diversele axe de
dezvoltare.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, in prezent actualul Minister al

Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației https://www.mdlpa.ro/, a formulat în 2018 un
Ghid pentru planificarea și fundamentarea procesului decizional din administrația publică
locală (http://poca.ro/wp-content/uploads/2016/04/Anexa-VI-Ghid-APL-1.pdf) care își propune
să ofere suport metodologic pentru autoritățile administrației publice locale în planificarea și
fundamentarea procesului decizional privind politicile publice locale din sfera lor de
competență.
S-a pornit de la premisa că, deși există diferențe între autoritățile publice centrale și cele
locale, care țin, pe de o parte, de modul de organizare și funcționare al acestora, iar, pe de altă
parte, de anvergura și complexitatea problemelor adresate prin politicile publice, procesul

2
 3
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP

politicilor publice prezintă multe aspecte comune sub aspectul etapelor de parcurs, precum și
al metodelor și instrumentelor care se aplică în formularea politicii publice.
Acest ghid prezintă o serie de pași procedurali de urmat pentru asigurarea calității
planificării, și anume:

• identificarea și analiza problemelor din contextul socio-economic al

1 comunității;

• dezvoltarea de variante de soluționare a acestora;

2

• evaluarea efectelor posibile ale soluțiilor identificate;

3

• stabilirea resurselor necesare;

4

• planificarea implementării;
5

• monitorizarea și evaluarea;
6
• realizarea unei planificări strategice instituționale ca instrument de
7 sprijin în planificarea și implementarea politicilor publice locale.

În ultimele 2 decenii se poate considera că la nivelul colectivităților locale din România,

efortul de planificare și management strategic a început să se cristalizeze prin dezvoltarea unor
strategii de dezvoltare locală care au avut ca scop atât dezvoltarea economică durabilă a
acestor comunități, cât și îmbunătățirea și perfecționarea managementului instituțiilor care
își desfășoară activitatea la nivelul administrației publice locale: primării, consilii locale și
județene, autorități și instituții publice de interes local și județean.
Exemple strategie de dezvoltare locala:
http://www.anpm.ro/documents/19877/31765021/STRATEGIE+DE+DEZVOLTARE+2016-
2025_Mun+Galati.pdf/31c360db-c396-4d2e-ab34-20dd21e9581b
https://www.primariabraila.ro/proiecte-si-strategii/strategii-de-dezvoltare-a-municipiului-braila
3
 4
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP

Printre instrumentele de planificare strategică utilizate la nivel local se numără și

Strategia de Dezvoltare Locală care presupune 8 etape, și anume:

pregătirea procesului de stabilirea viziunii de

definirea misiunii;
planificare strategică; dezvoltare a comunității;

analiza mediului intern al analiza mediului extern

alegerea valorilor;
comunității; al comunității;

stabilirea planului de
acțiune (stabilirea căilor
determinarea
și direcțiilor de acțiune
obiectivelor strategice;
pentru realizarea
obiectivelor strategice)

Ghidul pentru planificarea și fundamentarea procesului decizional din administrația

publică locală propune și un alt instrument, Planul Strategic Instituțional, un document de
management și de programare bugetară internă a unei instituții, pe termen mediu (de regulă 4
ani) ce vizează utilizarea eficientă a resurselor financiare, având la bază obiective, programe,
rezultate și indicatori clari stabiliți.
Mai multe exemple concrete referitoare la Planurile strategice institutionale puteți găsi
accesând linkul https://sgg.gov.ro/1/planuri-strategice-institutionale/.
https://sgg.gov.ro/1/politici-publice-si-programe-2/

4
 1
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP

CURSUL NR. 9. MĂSURI PENTRU REDUCEREA

DISFUNCȚIONALITĂȚILOR EXISTENTE LA NIVELUL
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE DIN ROMÂNIA

În scopul reducerii disfuncționalităților existente la nivelul administrației publice locale

din România, se iau măsuri de simplificare pentru cetățeni la nivelul administrației publice
locale. În acest scop, pe data de 19 aprilie 2022, a fost publicată o modalitate de finanțare din
fonduri europene a unor proiecte care vizează aceste aspecte.
La nivel național există o Strategie pentru Consolidarea Administrației Publice (SCAP -
http://scap.gov.ro/welcome/page/scap). Prin implementarea acestei strategii se urmărește
crearea unei administrații publice eficiente, responsabile, credibile, transparente și deschise
în relația cu beneficiarii serviciilor sale (cetățenii și mediul de afaceri) și totodată, a unei
administrații predictibile și stabile, capabilă să favorizeze și să susțină dezvoltarea socio-
economică echilibrată la nivel național și local.

administrațiie
publică
eficientă
să susțină
dezvoltarea
responsabilă
socio-
economică

SCAP
administrație
predictibilă și credibilă
stabilă

deschisă în
relația cu
cetățenii și transparentă
mediul de
afaceri

1
 2
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP

O administrație publică modernă are nevoie de:

 un proces decizional coerent;
 resurse umane competente și bine gestionate;
 un management eficient și transparent al cheltuielilor publice;
 o structură instituțional-administrativă adecvată;
 proceduri de funcționare clare, simple și predictibile;
 precum și de o atitudine centrată pe promovarea interesului public.

un proces
decizional
coherent;
precum și de o
atitudine resurse umane
centrată pe competente și
promovarea bine
interesului gestionate;
public.
Administrație
publică
modernă
implică
un
proceduri de management
funcționare eficient și
clare, simple și transparent al
predictibile; cheltuielilor
publice;
o structură
instituțional-
administrativă
adecvată;

2
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP 1

CURSUL NR. 10. PLANIFICARE STRATEGICĂ ÎN

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ CENTRALĂ ȘI LOCALĂ
LA NIVEL EUROPEAN ȘI MONDIAL

Managerii din cadrul instituțiilor publice trebuie să aibă cunoștințe din domeniul
planificării strategice și a managementului strategic pentru a putea implementa acțiunile
necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite in conformitate cu viziunea și misiunea
organizației pe care o conduc.

in conformitate cu
viziunea și misiunea
pentru realizarea organizației pe care
o conduc.
obiectivelor stabilite
pentru a putea
implementa
cunoștințe din acțiunile necesare
domeniul planificării
Managerii publici strategice și a
managementului
strategic

În decursul timpului, la nivel european și mondial au existat mai multe modele de

planificare si management strategic în administrația publică centrală, dintre care se remarcă
în mod deosebit, modelul american și modelul britanic.
1. Modelul american
În timpul administrației prezidențiale Bill Clinton – Al Gore, în anul 1993 a fost
adoptată Legea privind performanța și rezultatele guvernului (Government Performance and
Results Act – GPRA) prin care managerii agențiilor federale erau responsabili pentru
pregătirea și elaborarea planurilor strategice.
Planificarea strategică americană se realizează in cadrul a șase etape, atfel:
 stabilirea misiunii;
 stabilirea obiectivelor generale și a rezultatelor așteptate;
 modul în care pot fi atinse obiectivele;
 stabilirea unui plan anual de perfomanță;
 identificarea factorilor-cheie externi;
 monitorizare și evaluare.

1
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP 3

Caracteristicile modelului britanic

crearea în evaluarea
cadrul periodică a
Guvernului a funcționarilor
unor publici cu
prioritățile planurile
departamente funcții de transformarea
strategiile strategice erau strategice erau
de specialitate conducere profundă a
aveau în stabilite prin corelate în mod
pentru pentru a se sistemelor de
vedere consens fiindcă direct cu
elaborarea asigura că servicii publice
problemele procesul de anumiți
politicilor aceștia au de sănătate,
prioritare ale planificare indicatori de
strategice, competențele educație și
cetățenilor; strategică era perfomanță
precum și necesare justiție.
condus politic; bugetară;
pentru pentru
perfecționarea aplicarea
funcționarilor strategiilor
publici; ministerelor;

Figura 2. Caracteristicile modelului britanic de planificare strategică

Planificarea și managementul strategic au beneficii reale pentru administrațiile publice

centrale și locale deoarece permit autorităților să conștientizeze locul în care se află
comunitatea în prezent, unde dorește să ajungă în viitor și misiunea administrației locale
respective.
Viziunea și misiunea în cadrul planificării strategice sunt extrem de importante, fiindcă
misiunea unei organizaţii trebuie să fie astfel formulată încât să fie realizabilă cu ajutorul
resurselor de care dispune, dar și pe baza creativităţii personalului din cadrul acesteia, adică
”T-shirts and Suits” cum afirmă David Parrish în lucrarea Planificare strategică, Curs on-line,
2021 (https://www.culturepartnership.eu/ro/publishing/strategic-planning-course/publishingcreative-
europe-course).

Alte modele de planificare strategică în administrația publică locală europeană

Cele mai cunoscute modelele europene de planificare strategică la nivel local sunt cele
din Londra și Barcelona.
Planul strategic din Londra este un plan integrat de dezvoltarea economică, socială, de
mediu și mobilitate urbană a orașului, conceput intițial pentru următorii 20-25 de ani si care
se bazează pe 24 de indicatori de perfomanță-cheie.
Acesta are o serie de obiective strategice din diverse sectoare, precum: transportul
urban, dezvoltarea economică, situația locuințelor, cultură, aspecte sociale, sistemul de
sănătate publică, alimentație publică, mediul ambiant. Pe de altă parte, scopul planului a fost
să traseze prioritățile și obiectivele strategice pe baza cărora, burgurile londoneze să-și
stabilească ulterior politicile de planificare locală.

3
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP 1

CURSUL NR. 11. PLANIFICAREA STRATEGICĂ ÎN

CONTEXTUL DEZVOLTĂRII DURABILE

În 2015, la Adunarea Generală a ONU de la New York, a fost adoptat un document

istoric – Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
Acest document își propune, prin cele 17 obiective ale sale, un viitor mai bun, nu
doar pentru noi, dar și pentru generațiile viitoare.

un viitor mai bun, nu doar pentru noi, dar și

pentru generațiile viitoare.
17
Agenda 2030 obiective
pentru
Dezvoltare
Durabilă

Aceasta este structurată pe trei piloni ai dezvoltării durabile, și anume:

 Economic;
 Social;
 Mediu.
Agenda 2030 a fost adoptată și de către România, prin Strategia națională pentru
dezvoltare durabilă (https://dezvoltaredurabila.gov.ro/files/public/10000001/Strategia-
nationala-pentru-dezvoltarea-durabila-a-Romaniei-2030_002.pdf).
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă coordonează implementarea acesteia și,
implicit, tranziția României către o societate sustenabilă.
Dezvoltarea durabilă se referă la asigurarea unui nivel de trai cât mai bun pentru
cetățeni, dar prin utilizarea mai inteligentă a resurselor și o economie modernă care să
servească sănătății și bunăstării noastre.

1
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP 2

cu emisii
scăzute de
dioxid de
carbon;

Este neutră din

bogată în necesară o punctul de
biodiversita tranziție vedere al
te. către impactului
o economie: asupra
climei;

eficientă din
punctul de
vedere al
resurselor;

Această tranziție trebuie să aducă beneficii tuturor, să nu lase pe nimeni în urmă,

asigurând egalitate și incluziune.
Creșterea economică trebuie să depindă mai puțin de resursele neregenerabile, astfel
încât să se utlizeze la maxim resursele regenerabile.
Tranziția către o economie circulară, inclusiv către o bioeconomie circulară,
reprezintă o oportunitate uriașă. Aplicarea principiilor economiei circulare în toate
sectoarele și industriile va aduce beneficii Europei din punct de vedere social și ecologic.
Având în vedere că produsele din cadrul UE se bazează foarte mult pe resurse din alte
părți ale lumii, UE ar putea, datorită tranziției către o economie circulară, să reducă
presiunile ecologice, sociale și economice de la nivel mondial și să-și sporească totodată
autonomia strategică.
Statele membre ale UE trebuie să aplice modernizarea modului de management
privind deșeurile. Activitatea legată de economia circulară a materialelor plastice, care
a înregistrat succese, va trebui să rămână și în continuare un domeniu prioritar, iar celelalte
industrii care consumă multe resurse și generează multă poluare, cum ar fi industria
alimentară, a textilelor și a produselor electronice, vor trebui, de asemenea, să fie sprijinite și
stimulate pentru a deveni circulare.
2
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP 3

Modernizarea economiei trebuie realizată având în vedere protejarea mediului și

ameliorarea calității produselor alimentare pentru asigurarea sănătății cetățenilor și reducerea
cheltuielilor publice cu sănătatea. De asemenea, trebuie avută în vedere refacerea pădurilor, a
resurselor de apă dulce și a ecosistemelor astfel încât acestea să fie mai reziliente la riscurile
legate de schimbările climatice.
Agricultura ecologică, cu accent pe protecția mediului și bunăstarea animalelor,
a înregistrat o creștere constantă în toate statele membre ale UE și se preconizează că va
continua să crească. UE poate beneficia de avantajele oferite de această oportunitate
economică pentru a deveni un lider mondial în domeniul produselor alimentare bio sau eco.
Energia curată este esențială pentru un viitor durabil. Trebuie să producem, să
stocăm și să consumăm energie într-un mod durabil, pentru a reduce impactul asupra mediului
și a proteja sănătatea cetățenilor europeni.
UE poate să își reducă în mod semnificativ dependența de combustibilii fosili.
Tranziția către o energie curată poate fi, de asemenea, sprijinită prin energia oceanică și
energia eoliană. Întrucât clădirile sunt în prezent responsabile pentru aproximativ 40 % din
consumul de energie, este necesar să se promoveze îmbunătățirea eficienței energetice
a acestora prin lucrări de renovare și modernizare.
Tranziția către creștere economică și competitivitate durabile nu poate avea succes
decât dacă favorizează totodată și incluziunea. Prin urmare, schimbarea în direcția
durabilității înseamnă, de asemenea, promovarea drepturilor sociale și a bunăstării pentru
toți.
Tranziția către durabilitate poate avea un puternic efect de propagare favorabil
asupra bunăstării sociale. Tranziția către durabilitate nu reprezintă doar baza pentru locuri
de muncă decente, ci poate avea, de asemenea, importante beneficii pentru sănătate. Este bine
cunoscut faptul că starea bună de sănătate este strâns legată de starea mediului natural.
Efectele nefaste ale poluării aerului și apei sunt un astfel de exemplu. Sistemele alimentare
durabile pot oferi alimente nutritive de înaltă calitate tuturor cetățenilor.
O tranziție incluzivă, justă și echitabilă din punct de vedere social va fi, de
asemenea, esențială pentru acceptarea de către opinia publică a măsurilor necesare și pentru
asigurarea succesului acestei tranziții.
Tranziția către durabilitate presupune, de asemenea, investiții în sisteme de protecție
socială eficace și integrate, inclusiv în servicii de calitate precum educația, formarea,
învățarea pe tot parcursul vieții, serviciile de îngrijire a copiilor, serviciile de îngrijire a
3
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP 4

copiilor în afara programului școlar, sănătatea și îngrijirea pe termen lung. Acest aspect este
esențial pentru a asigura egalitatea de șanse pentru toți.
Este necesar, în special, ca sistemele de sănătate să evolueze, astfel încât acestea să fie
mai ușor accesibile tuturor, la prețuri accesibile, să fie mai bine centrate pe pacient și pe
prevenirea bolilor.
Bioeconomia este un exemplu de contribuție importantă la decarbonizarea economiei
și la crearea, în același timp, de locuri de muncă în zonele rurale. De asemenea, ecoturismul
și sistemele alimentare durabile sunt exemple elocvente ale oportunităților economice din
zonele rurale, care implică protecția și valorificarea patrimoniului cultural și natural.

4
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP 1

CURSUL NR. 12. PROSPECTAREA STRATEGICĂ LA

NIVELUL UNIUNII EUROPENE. CONCEPTUL DE
FORESIGHT

Prospectarea strategică constă în a anticipa (a prognoza) viitorul unei comunități,

dar având în vedere și riscurile (amenințările) și oportunitățile care pot să apară, în scopul
elaborării politicilor publice adecvate și a revizuirii celor existente.

luând în considerare riscurile

anticiparea (prognozarea)
(amenințările) și oportunitățile
viitorului unei comunități
care pot să apară

Prospectarea
strategică

în scopul elaborării politicilor

și a revizuirii celor existente
publice adecvate

La nivelul UE, anual, Comisia europeană elaborează un raport de analiză

prospectivă strategică.

Ultimul raport de analiză prospectivă strategică la nivelul UE din 2022 are in vedere și
evoluția rapidă a situației geopolitice, și este intitulat „Legătura dintre tranziția verde și cea
digitală în noul context geopolitic”. Acesta ”oferă o perspectivă cuprinzătoare și orientată spre
viitor asupra interacțiunii dintre cele două tranziții în perspectiva anului 2050. Ambele
tranziții se află printre prioritățile agendei politice a UE, iar interacțiunea lor va avea
consecințe majore pentru viitor. Deși au o natură diferită și fiecare face obiectul unei dinamici
specifice, cuplarea lor – mai exact capacitatea lor de a se consolida reciproc – merită o analiză
mai atentă. O mai bună înțelegere a acestor interacțiuni este esențială pentru maximizarea
sinergiilor lor și pentru reducerea la minimum a tensiunilor. Acest lucru este esențial în
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP 2

contextul geopolitic actual în care UE își propune să accelereze atât transformarea verde, cât
și pe cea digitală, consolidându-și, în cele din urmă, reziliența și autonomia strategică
deschisă. Raportul de analiză prospectivă strategică din 2022 oferă o analiză orientată spre
viitor a rolului major jucat de tehnologiile digitale, precum și a influenței factorilor
geopolitici, economici, sociali și de reglementare în contextul acestei duble tranziții. Pe baza
acestei analizei, raportul identifică zece domenii-cheie în care vor fi necesare acțiuni.”1

•Consolidarea rezilienței și a autonomiei strategice deschise în sectoarele esențiale pentru dubla tranziție, de exemplu prin
1 activitatea Observatorului UE pentru tehnologii critice.

•Intensificarea diplomației verzi și digitale, prin mobilizarea puterii de reglementare și de standardizare a UE, promovând în
2 același timp valorile UE și favorizând parteneriatele.

•Gestionarea strategică a aprovizionării cu materiale critice și cu produse de bază, prin adoptarea unei abordări sistemice
3 pe termen lung pentru a se evita o nouă capcană a dependenței.

•Consolidarea coeziunii economice și sociale, prin consolidarea protecției sociale și a statului social.
4

•Adaptarea sistemelor de educație și formare la o realitate tehnologică și socioeconomică care se transformă rapid, precum
5 și sprijinirea mobilității forței de muncă între sectoare.

•Mobilizarea unor investiții suplimentare adaptate exigențelor viitorului în noi tehnologii și infrastructuri.
6

•Elaborarea unor cadre de monitorizare pentru măsurarea bunăstării dincolo de PIB.

7

•Asigurarea unui cadru de reglementare adaptat exigențelor viitorului pentru piața unică, apt să conducă la modele
8 durabile de afaceri și de consum.

•Intensificarea unei abordări globale în ceea ce privește stabilirea de standarde și valorificarea avantajului de care
9 beneficiază UE în calitatea sa de pionieră în materie de durabilitate competitivă.

•Promovarea unei securități cibernetice solide și a unui cadru securizat de schimb de date pentru a garanta, printre altele,
10 că entitățile critice pot să prevină perturbările, să le facă față și să se redreseze în urma lor.

Prospectarea strategică contribuie la:

 elaborarea politicilor publice din diverse sectoare de activitate și a unor

strategii adaptate la așteptările privind viitorul;
 la crearea unui cadru care să asigure că acțiunile pe termen scurt sunt coerente
și în concordanță cu obiectivele pe termen lung.

1
https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/strategic-planning/strategic-foresight/2022-strategic-
foresight-report_ro
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP 3

Prospectarea strategică
contribuie la:

elaborarea politicilor publice la crearea unui cadru care să

din diverse sectoare de asigure că acțiunile pe
activitate și a unor strategii termen scurt sunt coerente și
adaptate la așteptările în concordanță cu obiectivele
privind viitorul; pe termen lung.

CONCEPTUL DE FORESIGHT LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

Foresight-ul reprezintă o metodă de prospectare strategică carae este utilizată în

elaborarea politicilor Uniunii Europene.
Foresight-ul are rol de:
 informare a opiniei publice și a decidenților politici;
 creșterea participării cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor publice;
 facilitarea implementării politicilor publice ca urmare a aceptării de către
comunitate a celor care sunt absolut necesare din perspectiva viitorului;
 conștientizarea provocărilor și oportunităților care pot surveni pe termen lung,
și adoptarea unor decizii imediate pe plan politic, ceea ce determină creșterea
flexibilității procesului de elaborare a politicilor publice;
 instrument pentru decidenții politici de a-și legitima deciziile politice
prezentând cetățenilor faptul că acestea au fost adoptate pe baza unor metode
raționale și științifice, de aceea foresightul poate fi și o modalitate de
manipulare a cetățenilor atunci când se dorește justificarea rațională a unor
decizii politice dar care fuseseră deja luate fără o analiză a amenințărilor și
oportunităților viitoare.
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP 4

informare a opiniei publice și a decidenților politici;

creșterea participării cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor publice;

Foresight-ul are rol de:

facilitarea implementării politicilor publice ca urmare a aceptării de către comunitate

a celor care sunt absolut necesare din perspectiva viitorului;

conștientizarea provocărilor și oportunităților care pot surveni pe termen lung, și

adoptarea unor decizii imediate pe plan politic, ceea ce determină creșterea
flexibilității procesului de elaborare a politicilor publice;

instrument pentru decidenții politici de a-și legitima deciziile politice prezentând

cetățenilor faptul că acestea au fost adoptate pe baza unor metode raționale și
științifice, de aceea foresightul poate fi și o modalitate de manipulare a
cetățenilor atunci când se dorește justificarea rațională a unor decizii politice dar
care fuseseră deja luate fără o analiză a amenințărilor și oportunităților viitoare.
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP 1

CURSURILE NR. 13. PLANURILE STRATEGICE LA

NIVELUL UNIUNII EUROPENE

Planurile strategice la nivelul Uniunii Europene vizează atingerea obiectivelor de

ordin economic și socio-politic, dar având în vedere folosirea eficientă a resurselor utilizate.

dar având în
vedere folosirea
vizează eficientă a
atingerea resurselor
Planurile obiectivelor de utilizate.
strategice la ordin economic
nivelul Uniunii și socio-politic
Europene

Planuri strategice pentru perioada 2020-2024 vizează îndeplinirea celor 6 priorități de

politică ale Comisiei Europene, și anume:

Pactul Verde European;

O Europă pregătită pentru era digitală;

O economie în serviciul cetățenilor;

O Europă mai puternică pe scena internațională;

Promovarea modului de viață european;

Un nou elan pentru democrația europeană.

1
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP 2

Planurile strategice 2020-2024 se referă la:

1.Dezvoltarea agriculturii și a mediului rural - Importanța agriculturii nu se limitează
numai la rolul acesteia ca sursă de hrană sănătoasă și în ceea ce privește calitatea apei și
solului, ci are un impact important asupra menținerii și dezvoltării zonelor rurale în contextul
schimbărilor climatice.
Principalele obiective ale planurilor strategice privind agricultura sunt:

creșterea productivității agriculturii;

asigurarea un trai decent pentru

fermieri;

stabilizarea pieței agrare;

asigurarea resurselor agro-

alimentare necesare populației și la
prețuri rezonabile.

2.Acțiunile climatice - dezvoltarea durabilă este unul dintre obiectivele primordiale ale UE și vizează
protejarea mediului înconjurător, reducerea poluării și creșterea reciclării deșeurilor. Schimbările
climatice reprezintă o provocare la nivel mondial și european, de aceea necesită o coordonare la
nivelul UE.

Obiectivele generale vizează:

Pactul verde European;

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

Actualizarea legislației climatice europene;

Alocarea de fonduri pentru schimbările climatice în bugetul Uniunii Europene;

Adaptarea la schimbările climatice în scopul protejării mediului pe termen mediu și lung;

Asumarea rolului de lider pentru UE în domeniul schimbărilor climatice.

2
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP 3

3.Mediul - Acest plan strategic vizează realizarea creșterii economice și nivelului de trai al
cetățenilor europeni, însă având în vedere protejarea resusrselor planetei. Acest obiectiv se
poate realiza prin promovarea economiei circulare.
Obiectivele principale ale planurilor strategice europene în domeniului mediului se
referă la o serie de aspecte, precum:

Economie circulară;

Biodiversitate;

Reducerea poluării;

Luarea măsurilor legislative necesare care să susțină protejarea mediului

înconjurător;

încheierea unor acorduri multilaterale în acest domeniu.

4.Energie - implementarea principiului eficienței energetice. Acesta urmărește asigurarea

securității energetice a continentului european, care se bazează pe solidaritate între UE și
statele membre, inclusiv prin diversificarea surselor de energie, mai ales în noul context geo-
politic din primăvara acestu an din Estul Europei.
Obiective principale ale planurilor strategice europene în domeniul energiei sunt:

3
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP 4

• Energie curată, accesibilă și sigură;

1

• Eficiență energetică;
2

• Finanțarea cercetării și inovației în domeniul energetic;

3

• Implicarea tuturor beneficiarilor;

4

• Implicarea UE ca lider global în domeniul energiei regenerabile.

5

5.Transportul - reprezintă un element cheie pentru calitatea vieții cetățenilor, oferind

libertate de mișcare. Din păcate, transportul (îndeosebi cel aerian) și turismul au fost unele
dintre sectoarele cele mai afectate de către pandemia de COVID-19, din cauza lock-down-
urilor naționale repetate, precum și a măsurilor de protecție luate de către state. Modernizarea,
siguranța, securitatea și accesibilitatea reprezintă aspecte cheie urmărite spre a satisface
interesul cetățenilor din UE.
Obiectivele principale ale planurilor strategice europene în domeniul transporturilor
vizează:

Dezvoltarea unor mijloace

de transport sustenabile O economie eficientă și
care să reducă impactul accesibilă pentru cetățeni;
asupra mediului;

O Uniune Europeană care

funcționează și cooperează
cu parteneri și vecini în Niveluri ridicate de
vederea îmbunătățirii căilor siguranță și securitate.
de transport și a deschiderii
de noi oportunități în piață;

6.Comerțul - Politica comercială și de investiții a UE stabilește și dezvoltă comerțul

internațional, reciproc avantajos cu parteneri din afara Europei. De asemenea, creează
oportunități pentru statele mebre UE ca să-și vândă bunurile și serviciile pe piața
4
Note de curs – Planificare strategică – anul 2 AP 5

internațională, diversificând și promovând lanțuri de aprovizionare. Astfel, prin intermediul

comețului internațional se creează creștere durabilă, locuri de muncă, investiții și inovare în
UE și contribuie la creșterea nivelului de trai al cetățenilor europeni.
Protejarea pieței UE de practici neloiale și fraude este deosebit de importantă pentru
promovarea standardelor și valorilor europene.
Obiective principale ale planurilor strategice europene în domeniul comerțului sunt:

• Crearea unui mediu comercial stabil și previzibil;

1

• Crearea de noi oportunități pentru companiile europene prin noi

2 acorduri de comerț și investiții;

• Protejarea companiilor și cetățenilor europeni de practicile

3 neloiale ale unor companii străine;

• Implementarea unor măsuri comerciale care să asigure

4 durabilitate;

• Transparența instituțiilor europene în domeniul acordurilor

5 încheiate privind comerțul internațional.