UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE

DEPARTAMENTUL ADMINISTRAREA AFACERILOR

TEMA: MECANISMELE DE IMPLEMENTARE A PROCESULUI DE

PLANIFICARE STRATEGICĂ ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERII

DISCIPLINA: ,,MANAGEMENTUL ORGANIZAȚIONAL”

Elaborat: PERDE Diana
Masteranda anul I
Program: Management
 CUPRINS:

• 1. Introducere
• 2. Definiția si caracteristica generala a planificării strategice
• 3. Tipologia planurilor
• 4. Etapele in planificarea strategica
• 5. Schema procesului de management strategic
• 6. Concluzii
• 7. Bibliografie
 INTRODUCERE:

• Planificarea strategică reprezintă un element determinant în desfașurarea

activității unei afaceri, aceasta fiind adesea ignorată de managementul firmelor
de dimensiuni mici. Înaintea derulării unei afaceri întreprinzătorul trebuie să se
gândească și să-și pună câteva întrebari referitoare la orientarea sa în afacere si
să-și reevalueze alternativele privind acțiunile sale în domeniul afacerilor.
• Dezvoltarea unui plan strategic presupune combinarea unor factori într-un mod
de acțiune viitoare, care să creeze o imagine a firmei în mintea concurenților săi.
Acest plan definește tipul de afacere ce se va dezvolta și îl pregătește pe
inițiatorul afacerii să se diferențieze de competitorii săi.
 DEFINIȚII:

• A planifica – a concretiza în documente prevederile strategiei şi tacticii adoptate pentru o

anumită perioadă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi, termenele la care acestea
trebuiesc realizate, resursele care trebuiesc alocate pentru îndeplinirea lor, sarcinile concrete
care revin executanţilor la diferite nivele de conducere şi pe compartimente funcționale.
• Strategia este definită drept cadrul ce orientează alegerile care determină natura și direcția unei
organizații. Strategia ajută la stabilirea unei direcții unitare pentru organizație în termenii
obiectivelor sale operaționale și furnizează baza alocării resurselor necesare pentru orientarea
organizației către atingerea acestor obiective.
• Planificarea strategică stabilește direcția și obiectivele, în timp ce planificarea operațională se
referă la luarea de decizii zilnice la nivele mai joase ale organizației. Planificarea strategică se
orientează spre a face lucruri bune (lucrurile care trebuie sau eficacitate), iar planificarea
operaționala, spre a face lucrurile bine (lucrurile cum trebuie sau eficiența).
 CARACTERISTICILE PLANIFICARII STRATEGICE:

Planificarea strategică ar trebui sa aiba anumite caracteristici, cum ar fi:

• se conduce după un plan
• perioada de planificare relativ scăzută;
• să încurajeze participarea părților pentru a crește calitatea și a dezvolta
creativitatea în planul rezultat;
• trebuie să înceapă cu identificarea misiunii afacerii si apoi cu formularea
obiectivelor.
TIPOLOGIA PLANURILOR:
Planurile strategice determină acţiunile sau paşii pe care compania intenţionează să-i întreprindă pentru
realizarea obiectivelor strategice, care descriu situaţia (intenţiile) organizaţiei în viitor. De regulă,
planurile strategice presupun perioade îndelungate – de la 5 ani în sus.
Planurile tactice sunt chemate pentru a contribui la realizarea în practică a planurilor strategice. De
regulă, presupun acţiuni pe o perioada scurtă – de obicei, un an. În organizaţie planurile tactice prevăd
acţiunile concrete ale subdiviziunilor îndreptate spre atingerea scopurilor strategice.
Planurile operaţionale sunt nişte rezultate concrete care trebuie realizate de grupurile de lucru, lucrători
individuali. Ele indică consecutivitatea acţiunilor necesare pentru atingerea obiectivelor operaţionale ce
contribuie la realizarea planurilor tactice.

Realizate Realizate
Plan de Realizate
de Plan Plan de TOP
operatio managerii
nal managerii tactic
de nivel
strategic managerii
inferiori mediu
 ETAPE ÎN PLANIFICAREA STRATEGICĂ:

• 1. Inițierea procesului de planificare strategică

• 2. Realizarea unei analize a istoriei organizației și situației sale actuale
• 3. Clarificarea misiunilor și valorilor organizației
• 4. Aplicarea analizei SWOT (Strenghts/ Weaknesses/ Opportunities/ Threats ) care consta în:
• a)analiza mediului organizației pentru identificarea oportunitaților și amenințărilor
• b) diagnoza internă a organizației pentru a identifica punctele slabe și punctele tari
• 5. Identificarea problemelor strategice cu care se confruntă organizația
• 6. Formularea unor strategii care să rezolve problemele strategice identificate
• 7. Analiza alternativelor/ strategiilor existente (analiza cost-beneficii)
• 8. Implementarea strategiilor selectate
• 9. Evaluarea rezultatelor
 ETAPELE METODOLOGICE:

1. Realizarea analizei preliminare.

• Planificarea strategică presupune o analiză preliminară a caracteristicilor comunităţii vizate.
Această analiză cuprinde elemente diverse:
– elemente de istorie a comunităţii
– analiza de mediu (fişa de localitate, elemente socio-economice, elemente de infrastructură,
etc)
– analiza cadrului strategic la nivel naţional, regional şi local.

• Principala misiune a analizei preliminare se referă la structurarea mediului în care se plasează

comunitatea şi la identificarea capacităţilor reale deţinute de aceasta.
2. Misiune și Viziune Strategică
• Misiunea organizatiei reprezinta scopul general și funcțiile acesteia.
• Viziunea organizatiei reprezinta direcția viitoare a dezvoltarii/evoluției
În condițiile în care este inițiat un proces de dezvoltare strategică, un pas important
este discutarea și reanalizarea misiunii actuale. Aceasta analiza critică se realizează
cu ajutorul unor întrebari:
• Misiunea organizatiei este clara si ținteste realitatea în care organizația există?
• Misiunea organizației se regasește și la altă organizație?
• Exista întrebări specifice sau modificări care țintesc respectiva misiune?
• Credeți că este important sa schimbați misiunea organizației?
3. Scop și strategii
• Obiectivele sunt corelate întotdeauna cu viziunea de dezvoltare.
• Scopurile strategice sunt afirmații care privesc modul în care organizația urmează să se dezvolte
în urmatorii ani de implementare a strategiei. Scopurile sunt construite pe impactul obținut ți sunt
calitative.
Pentru fiecare obiectiv sunt construite strategii. Conținutul strategiilor este rezultatul analizei
interne a organizației și externe a mediului care influențează organizația. O strategie este
considerată ca avand un impact bun dacă cumulează și ia în considerare informația provenita din
analiza realizată în prima etapă.
• Iau în considerare oportunitățile oferite de context
• Constituie o defensiva impotriva riscurilor externe
• Evidențiaza competențele și punctele tari ale organizației vizate
• Identifică soluții pentru problemele organizaționale
• Creează bazele pentru un avantaj comparativ al organizației
• Apară avantajele comparative ale organizației
4. Analiza sectorială a domeniilor strategice principale.
• a) Dezvoltare şi competitivitate economică
• b) Dezvoltare urbană şi infrastructură (urbanism, transport, zonă metropolitană,
etc)
• c) Dezvoltarea resurselor umane (educaţie, pregătire continuă, relaţia cu
universităţile, etc)
• d) Dezvoltare comunitară (Cultură, tineret, sport, turism, ong-uri, social, sănătate)
• e) Politici de mediu (politici europene de mediu, dezvoltare durabilă, etc)
• f) Politici de reforma a serviciilor publice / management strategic
Planificarea strategica este necesara, potrivit lui H. Mintzberg din mai multe
considerente:
• Organizatiile trebuie să planifice pentru a-si coordona activitațile, întrucat planurile
și planificarea pot servi ca mecanisme importante pentru a reuni activitățile disparate.
• Organizațiile trebuie să planifice pentru a se asigura că viitorul este corect înțeles și
luat în considerare. Exista trei moduri în care firma poate ține cont de viitor:
pregatindu-se pentru evenimente inevitabile care se pot produce, sesizând elementele
nedorite, care se pot produce sau controlând ceea ce poate fi controlat.
• Organizațiile trebuie să planifice pentru a fi raționale, adică adaptate cerințelor
pieței și conjuncturii economice. Planificarea strategică este importantă nu prin ceea
ce este, ci prin ceea ce simbolizează. Eforturile managerilor sunt presupuse a fi mai
eficiente decat cele ale altor persoane din firmă, iar virtuțile planificării rezultă și din
faptul că folosește norme universale pentru alegeri specifice organizației implicate.
 CONCLUZII:
Рlаnificаrеа еstе funcțiа mаnаgеriаlа dе stаrt - kilomеtrul zеro реntru mаnаgеmеnt.
Planificarea strategică este un proces participativ şi structurat pentru a regla direcţia viitoare a organizaţiei.
Este un instrument de administrare care va ajuta organizaţia să-şi identifice capacităţile curente, necesităţile şi
scopurile. Există mai multe metode pentru efectuarea planificării strategice, însă cel mai simplu mod este să se
răspundă în colectiv la patru întrebări de bază:
• Unde ne poziţionăm acum?
• Încotro ne îndreptăm?
• Cum vom ajunge acolo?
• Cum vom recunoaşte dacă am ajuns sau nu la ţintă?
Utilizarea cu succes a etapelor de planificare strategica are rezultate pozitive numai in cazul in care
“utilizatorul”, adica managementul organizatiei interesate să realizeze planificarea strategică, definește și
întelege corect contextul economic, politic și social, își alege instrumentarul adecvat, identifică și realizează
avantajele modelarii, cunoaște și evită limitele utilizării exagerate sau neadecvate a noilor instrumente
manageriale.
 BIBLIOGRAFIE
• Lеftеr V. „Mаnаgеmеntul orgаnizаțiilor” cарitolul 1
• Nеwmаn W.H. „Аdministrаtivе Аction” N.Y. 1956
• Miclаuș M.M., Miclаuș I.M. „Mаnаgеmеnt gеnеrаl”, 2007
• Zorlеnțаn T., Burduș Е., Căрrărеscu G. „Mаnаgеmеnt orgаnizаțiеi”. 1998
• httр://еbooks.unibuc.ro/StiintеАDM/mаnаgеmеnt/3.htm
• httрs://www.scritub.com/mаnаgеmеnt/Mаnаgеmеnt-FUNCTIА-DЕ-РLАNIFIC32143121
6.рhр
• httрs://www.sеbаstiаnbаlа.ro/cеlе-5-functii-аlе-unui-bun-mаnаgеmеnt/
• httрs://аdministrаrе.info/domеnii/mаnаgеmеnt/8247-func%C5%А3iilе-mаnаgеmеntului