Management strategic

1. Elucidați conceptele de bază ale managementului strategic educațional.

Termenul de “management” este preluat din limba engleză, dar de origine acest termen
vine de la “manus” din latină care înseamnă mână şi implică acţiunea de manevrare.
Ca ştiinţă, managementul reprezintă o ştiinţă economică de firmă.
Procesul de management constă într-un ansamblu de acţiuni prin care managerul
individual sau de grup prevede, organizează, coordonează, ia decizii şi controlează
activitatea salariaţilor în vederea realizării obiectivelor organizaţiei.
Managementtul presupune:
- A obţine rezultate prin alţii, asumându-se responsabilitati pentru aceste rezultate
- A fi orientat spre mediul inconjurator
- A lua decizii privind finalitatea organizatiei
- A avea incredere in personal, incredintandu-le responsabilitati pentru rezultatele propuse
a fi obtinute
- A descentraliza sistemul organizatoric si a aprecia salariatii in functie de rezultatele
obtinute
Managementul strategic poate fi definit ca procesul de elaborare, implementare şi
control al strategiei sau strategiilor organizaţiei, în vederea realizării misiunii şi asigurării
avantajului competitiv.
Managementul strategic educaţional este o formă de conducere modernă, axată
pe anticiparea schimbărilor şi modificărilor ce trebuie operate în cadrul organi
zaţiei şcolare şi în interacţiunile acesteia cu mediul în care funcţionează, pentru
a evita producerea unor situaţii în care serviciile oferite de organizaţie să devină
depăşite, în neconcordanţă cronică cu schimbările propuse.
Ca etape esenţiale în dezvoltarea unei strategii au fost identificate:
A – diagnoza mediului intern şi extern al organizaţiei, care fundamentează
strategia şi, în special, ţintele şi opţiunile strategice;
B – elaborarea strategiei;
C – implementarea strategiei prin planuri şi programe operaţionale.
D- Evaluarea strategiei.
2. Explicați sensul noțiunilor ,,misiune” și ,,viziune” instituțională. Elucidați nevoia înțelegerii și
valorificării acestor concepte pentru reușita Planului de dezvoltare strategică a instiuției.

Misiunea reprezintă o succesiune de enunţuri (afirmaţii), care exprimă, în maximum 200 de cuvinte,
raţiunea de a fi, motivul fundamental pentru care există organizaţia şcolară. Misiunea exprimă “sufletul”
unei şcoli, iar sufletul nu poate fi copiat sau imitat.
Misiunea este declarația de intenție privind dezvoltarea școlii; ea reprezintă valorile care guvernează
activitatea școlii, convingerile celor care lucrează în școala respectivă și care se subsumează viziunii
stabilite anterior.
La elaborarea misiunii, trebuie avute în vedere şi alte aspecte importante:
- modul de formulare – astfel încât misiunea să fie înţeleasă de elevi, de părinţi şi de ceilalţi membri
ai comunităţii;
- misiunea trebuie să se refere cu precădere la rezultatele educaţiei pentru elevi şi pentru comunitate;
- alte elemente, cum ar fi: asigurarea bazei materiale sau pregătirea profesorilor sunt numai mijloace
pentru atingerea misiunii şi nu fac parte din ea.

Viziunea organizaţiei – exprimă în mod sintetic „care este imaginea noastră despre „viitor”, ce dorim
să se realizeze prin schimbarea propusă.
Pentru a crea viziunea, personalul şcolii trebuie să realizeze o reprezentare vizuală a ceea ce își doresc
pentru viitorul şcolii.
Viziunea poate fi exprimată sub forma unui slogan, titlu generic, o imagine sau o frază în care se
esențializează ideea comună cu privire la cum va fi școala, asumată de către toți membrii acesteia.
Declaraţia de misiune este un instrument important, aplicabil în multiple situaţii. Scopul funcționării
instituţiei şi valorile exprimate în declaraţie vor ajuta la identificarea părţilor forte şi slabe ale instituției.
Ulterior, la etapa de elaborare a obiectivelor strategice, se va stabili dacă acestea sînt în concordanţă cu
misiunea, în baza căreia se concep regulamentele interne şi codul de etică.
Echipa de elaborare a PDS-ului, precum și întreg colectivul instituției trebuie să se întrebe: Ce facem
noi pentru realizarea misiunii?
Viziunea ajută la înţelegerea schimbărilor care vor fi produse în perioada de realizare a PDS-ului.
Asemeni declaraţiei de misiune, viziunea ajută la evaluarea situaţiei curente. Faptele şi tendinţele
care contribuie la realizarea viziunii sînt puncte forte şi oportunităţi; faptele şi tendinţele care împiedică
realizarea viziunii sînt puncte slabe şi riscuri. În procesul de planificare strategică, viziunea este
concretizată în obiectivele strategice ale instituţiei. La etapa de elaborare a acestora, trebuie să se
răspundă la întrebarea: În ce măsură obiectivele propuse contribuie la realizarea viziunii?

Misiunea unei organizaţii reprezintă raţiunea de a fi şi de a crea valoare pentru societate. Misiunea
sintetizează legea existenţială a organizaţiei şi explicitează viziunea ei. Misiunea determină evoluţia
organizaţiei în sensul transformării viziunii în realitate. În timp ce viziunea exprimă o stare ideală
posibilă, misiunea exprimă o evoluţie programatică spreaceastă stare. Viziunea se concentrează pe
imaginea internă a organizaţiei şi pe aspiraţiile managementului de vârf, în timp ce misiunea se
concentrează pe imaginea exernă a organizaţiei şi pe determinanţii sau factorii decizionali ai
managementului. Pe scurt, misiunea unei organizaţii comunică ce este organizaţia respectivă şi ce vrea
ea să facă pentru această societate. O bună formulare a misiunii unei organizaţii trebuie să conţină trei
elemente importante: o exprimare generală a viziunii, o indicare a valorilor fundamentale pe care şi le
asumă managementul de vârf al organizaţiei, o articulare a obiectivelor fundamentale sau strategice ale
organizaţiei.
3. Prezentați, prin comparație, particularitățile managementului strategic educațional și
particularitățile planificării/proiectării strategice
Particularitățile managementului strategic Particularitățile planificării/proiectării
educațional strategice
- Managementul strategic educaţional este o - Planificarea strategică este o încercare de a
formă de conducere modernă proiecta viitorul şcolii
- Managementul strategic educaţional anticipă - Planificarea strategică trebuie să pornească
schimbările şi modificările ce trebuie operate în
de la dezvoltarea şcolii
cadrul organizaţiei şcolare
- managementul strategic reflectă orice - Planificarea strategică este neadaptivă la
modificare dată de un eveniment suficient modificările mediului intern – organizaţie,
de important, intern sau extern reflexia strategică implicând doar mediul
extern.

4. Caracterizați componentele procesului de management strategic educațional.

Misiunea organizaţiei are drept scop diferenţierea de alte organizaţii din acelaşi domeniu de
activitate; defineşte filosofia activităţii din perspectiva managerilor decidenţi şi precizează scopul
activităţilor organizaţiei, încercând să armonizeze interesele tuturor factorilor implicaţi în aceste
activităţi.
Profilul organizaţiei descrie calitatea şi cantitatea resurselor disponibile; constă în analiza internă a
organizaţiei, fapt care duce la determinarea performanţelor sale, bazate pe resursele existente sau accesibile.
Mediul intern şi mediul extern constau în toate variabilele, condiţiile şi forţele care influenţează
opţiunile strategice.
Analiza strategică reprezintă evaluarea spontană a mediului extern şi a profilului acestuia, fapt
permite identificarea posibilelor oportunităţi. În baza acestei analize se formulează obiectivele pe termen
lung combinate cu strategia generală. În procesul decizional strategic apar o serie de criterii:volatilitatea
mediului extern, structura organizaţiei, accesul la resursele necesare, avantajul competitiv.
Obiectivele pe termen lung reflectă anticiparea rezultatelor organizaţiei la finele unei perioade de timp
determinate (de la trei până la cinci ani) şi vizează unul sau mai multe domenii. Fiecare obiectiv trebuie să
fie specific, posibil de îndeplinit, exprimat cantitativ şi comprehensibil. Obiectivul reprezintă de fapt ceea ce
se aşteaptă de la un set de activităţi.
Strategia globală reprezintă planul cuprinzător al principalelor acţiuni prin care organizaţia
intenţionează să-şi îndeplinească obiectivele pe termen lung, într-un mediu dinamic. Strategia globală, la
rândul ei, are mai multe componente, printre care, alături de misiune, se numără obiectivele fundamentale pe
termen lung, resursele necesare modalităţilor strategice, termenele de realizare şi avantajul concurenţial.
Controlul şi evaluarea vizează faptul că o strategie implementată trebuie monitorizată şi evaluată
pentru determinarea măsurii în care obiectivele sunt atinse.
5. Specificați fazele/etapele principale de elaborare a unui plan strategic.
Informarea şi documentarea membrilor organizaţiei/instituţiei asupra cadrului normativ şi asupra
priorităţilor existente la nivelul sistemului de învăţământ, la nivelul comunităţii şi la nivelul pieţei muncii.
Identificarea, analiza şi delimitarea cadrului proiectului, care cuprind:
• analiza situaţiei existente la nivelul instituţiei, respectiv identificarea şi analiza problemelor şi/sau nevoilor
(altfel spus, analiza de nevoi şi radiografierea situaţiei prezente la nivelul instituţiei);
• stabilirea unei/unor priorităţi în rezolvarea problemelor în funcţie de importanţa şi urgenţa lor;
• decizia în legătură cu iniţierea (sau nu) a unui proiect;
• definirea ideii de bază – „teza" proiectului;
• consultarea grupurilor de interese (la nivelul instituţiei şi al comunităţii).
Elaborarea/actualizarea/completarea misiunii instituţiei (cu accent pevalorile fundamentale pe care instituţ
ia intenţionează să le dezvolte prin oferta de servicii şi activităţi incluse în oferta educaţională).
Pregătirea şi elaborarea/conceperea proiectului:
• stabilirea ţintelor strategice şi/sau a scopurilor proiectului;
• specificarea obiectivelor şi a rezultatelor;
• identificarea resurselor disponibile;
• conceperea proiectului;
• „împachetarea” (punerea proiectului în forma adecvată).
Implementarea, monitorizarea şi raportarea, care cuprind:
• elaborarea planurilor operaţionale pe unităţi de timp bine determinate (presupune stabilirea obiectivelor
operaţionale, descrierea acţiunilor planificate într-un program determinat – repartizarea sarcinilor pe
obiective operaţionale/domenii/programe, metodologia de lucru: termene, resurse umane,materiale,
financiare);
Estimarea riscurilor şi a alternativelor de rezolvare, prin raportare la obiectivele planificate (aspecte legate
de condiţii locale, finanţare, comunicare interinstituţională, raportul dintre amploarea obiectivelor şi nivelul
resurselor etc.).
Evaluarea planului/proiectului – criteriile şi instrumentele de evaluare sunt stabilite prin proiect: forme de
evaluare, metode şi instrumente de evaluare (structurarea sarcinilor în indicatori de calitate şi formalizarea
lor în instrumente de evaluare: chestionare, ghiduri de interviu, grile de observare etc.), modul de
înregistrare şi prelucrare a datelor, redactarea documentelorfinale ale evaluării, beneficiarii raportului de
evaluare.
6. Analizați principalele elemente ale unui document oficial de tip plan strategic.
1. Date pentru identificarea instituţiei: denumire completă, adresă, telefon, fax, e-mail, pagină web, echipa
de conducere etc.
2. Informaţii privind cultura organizaţională, incursiune în istoricul instituţiei, locul şi rolul acesteia în
comunitatea în care funcţionează.
3. Informaţii cantitative – în această categorie pot fi incluse informaţiireferitoare la:
• populaţia şcolară:
- numărul de elevi (pe cicluri de pregătire);
- numărul de elevi cu rezultate bune şi foarte bune;
- numărul de elevi cu probleme şcolare etc.
• personalul didactic – numărul de cadre didactice (pe tipuri de grade didactice, titulari/suplinitori);
• resursele materiale: situaţia spaţiilor şcolare (săli de clasă, cabinete, laboratoare, ateliere, bibliotecă etc.),
spaţii extraşcolare, spaţii sanitare, materialul didactic, veniturile financiare etc.
4. Informaţii calitative – în această categorie pot fi incluse informaţiireferitoare la:
• mediul de provenienţă al elevilor: familii cu nivel de şcolarizare mediu;
• gradul de calificare al personalului didactic;
• rata de promovabilitate;
• rata abandonului şcolar;
• calitatea managementului şcolar etc.
5. Prezentarea misiunii şi a viziunii instituţiei.
6. Prezentarea ţintelor/scopurilor, opţiunilor strategice şi, în raport cu acestea, a obiectivelor generale ale
proiectului (acestea din urmă vor fi operaţionalizate în cadrul planurilor operaţionale).
7. Prezentarea planurilor operaţionale pentru primul interval de timp (planurile operaţionale pentru
intervalele următoare vor fi elaborate spre sfârşitul perioadei în funcţie şi de rezultatele evaluării planurilor
operaţionale în curs). Planurile operaţionale sunt elaborate pe termen scurt (maxim un an), pe domenii
funcţionale, şi reprezintă mijloacele prin care vor fi atinse ţintele strategice, respectând opţiunile strategice.
Se vor preciza:
- obiectivele operaţionale şi activităţile subsumate fiecărui obiectiv operaţional;
- resursele educaţionale;
- termenele de realizare;
- etapele de lucru;
- responsabilităţile ce le revin membrilor echipei;
- indicatorii de performanţă.
8. Anexe:
• rezultatele analizelor diagnostice, de situaţie de nevoi – SWOT – pe diferite paliere:
- cultura organizaţională;
- oferta curriculară;
- resursele umane;
- resursele materiale şi financiare;
- relaţiile cu comunitatea etc.
• rapoarte de evaluare;
• rapoarte/analize financiare;
• statistici cu privire la: populaţia şcolară/beneficiari, resursele materiale,
resursele umane, resursele curriculare etc.
7. Elucidaţi esenţa metodei SWOT. Enunțați 3 argumente Pro administrare a metodei SWOT în
procesul de elaborare a Planului strategic al instiuției în care activați (doriți să activați).
Analiza SWOT este instrumentul cel mai renumit pentru verificarea şi analiza poziţiei în ansamblu a
afacerii şi a mediuliu său.
Scopul cheie al acesteia este de a identifica strategiile care vor crea un model specific afacere, care va
alinia cel mai bine resursele şi capacităţile unei organizaţii la cerinţile mediuliu în care funcţionează
firma.
Primul pas în realizarea analizei SWOT a sistemului de învăţământ preuniversitar îl constituie
inventarierea calităţilor şi slăbiciunilor interne ale sistemului educaţional, după care se va trece la
analiza oportunităţilor şi ameninţărilor externe, factori ce pot afecta sistemul de învăţământ în mod
negativ.
Pentru culegerea datelor, în vederea realizării unei analize eficiente este necesar ca analiza să se
bazeze pe realităţile interne precum şi pe mediul înconjurător, datele fiind culese direct de la cei
implicaţi în procesul educaţional sau din rapoartele şi analizele întocmite de către experţii locali sau
naţionali.
Argumente Pro administrare a metodei SWOT în procesul de elaborare a Planului strategic al
instiuției
 Este o sursă de informare pentru planificarea strategică.
 Ajută la stabilirea obiectivelor pentru planificarea strategică.
 Construieşte punctele tari ale organizaţiei.
 Coversiunea punctelor sale slabe.
 Depăşirea ameninţărilor organizaţiei.
 Ajută la identificarea competenţelor de bază ale organizaţiei.
 Ajută la cunoaşterea trecutului, prezentului şi viitorului şi astfel, valorificând datele din trecut şi cele
actuale, viitorul poate fi conturat.
8. Elaborați sugestii privind administrarea metodei SWOT în procesul de elaborare a Planului
strategic instituțional.
Pentru a realiza o analiză reușită SWOT :
1. Decideţi asupra obiectivelor analizei SWOT.
2. Cercetaţi dacă instituția se află într-o zonă de concurență.
3. Enumeraţi punctele tari ale organizaței dvs.
4. Enumeraţi punctele slabe ale instituției dvs.
5. Listaţi potenţialele oportunităţi pentru școala dvs.
6. Enumeraţi potenţialele ameninţări pentru instituția dvs.
7. Stabiliţi priorităţile pentru analiza SWOT.
8. Dezvoltarea unei strategii pentru abordarea problemelor în analiza SWOT.

La administrarea analizei SWOT, pentru a obține rezultate pertinente trebuie:

- Puncte tari:
• Ce facem bine? • Care din cele de mai sus sunt noi?
• Ce facem mai bine decât ceilalţi? • Care sunt rezultatele noastre pozitive?
• Unde suntem de neînvis? • De ce ne preferă beneficiarii noştri?
• Unde suntem unici? • Ridicăm barierele de intrare pentru alţii?
• Ce aptitudini avem? • Care sunt patentele noastre?

• puncte slabe:
 Ce nu facem bine?  Unde avem eşec?
 Ce facem mai rău decât aceilalţi?  Care sunt rezultatele noastre negative?
 Ce fac ceilalţi?  De ce nu ne preferă beneficiarii?
 Ce facem greşit?  Care sunt barierele de intrare pentru
 Ce ne lipseşte? noi?
• oportunități
 Care sunt tendinţele actuale pe piaţa în favoarea noastră?
 Ce schimbări noi pe piaţă sunt avantajoase pentru noi?
 Care dintre nevoile actuale ale pieţii le putem acoperi?
 Ce beneficiari noi putem găsi?
 Care mediu social/econimic/politic/tehnologic este în favoarea noastră?
 Ce oportunităţi ne oferă mediul social?
 Care sunt posibilităţile noastre de cooperare/parteneriat?
• amenințări:
 Care din tendinţele actuale pe piaţa sunt în detrimentul nostru?
 Care dintre noile schimbări pe piaţă sunt împotriva noastră?
 Ce nevoi ale beneficiarilor noştri putem satisface?
 Ce noi beneficiari nu putem aborda?
 Mediul economic/politic/social/tehnologic este împotriva noastră?
 Care din mişcările concurenţilor noştri sunt periculoase?
9. Reflectați asupra mediului intern al instituției de învățământ in care activați (doriți să activați). Realizați
analiza SWOT pentru domeniul functional ,,Resurse materiale și financiare”.
Puncta tari
-Starea fizică bună a spațiilor de instruire și
încadrarea în normele de igienă
corespunzătoare; -Instituţia dispune de sală de
sport, bibliotecă;
-Conexiune la internet în toate sălile de clasă,
acces WI-FI;
-Noua formulă de finanţare oferă gimnaziului o
autonomie şi o flexibilitate mai mare în
utilizarea resurselor;
- Existenţa centrului de resurse din gimnaziu
asigură promovarea şi dezvoltarea educaţiei
incluzive;
- Existenţa bibliotecii şi a fondului de carte
şcolară, diversitatea de servicii oferite de
biblioteci;
- Dotarea gimnaziului cu sală de calculatoare şi
conectare la Internet, acces larg la informaţii;
Oportunități
-Îmbunătățirea infrastructurii prin realizarea
unor proiecte de parteneriat cu agenții
economici și programe europene de finanțare;
-Programe naționale de dotări cu instrumente
muzicale, echipament informatic, materiale
didactice;
-Instruirea persoanelor din echipa managerială și
a personalului didactic în domeniul elaborării și
implementării unor proiecte;
-Implicarea mai mare în proiecte ce contribuie la
renovarea instituţiilor;
- Disponibilitatea unor agenţi economici,
sponsori de a contribui la îmbunătăţirea bazei
material-tehnice a gimnaziului;
Puncta slabe
-Fonduri insuficiente pentru reparații curente și
capitale a tuturor sălilor de clasă, fără a apela la
ajutorul părinților, achiziționare a materialelor
consumabile;
-Lipsa finanţării pentru diversificarea serviciilor
educaţionale pentru elevi, inclusiv şi pentru cei
cu CES/dotaţi, pentru dezvoltarea infrastructurii
adaptate la cerinţele elevilor cu dizabilităţi
fizice; - Număr redus de proiecte pentru
dezvoltarea infrastructurii;
Amenințări
-Degradarea spațiilor de instruire și cazare
datorită fondurilor bănești limitate pentru
întreținerea gimnaziului;
-Conștiința morală a elevilor privind păstrarea și
întreținerea spațiilor;
- Imposibilitatea financiară de a acorda dejun
cald elevilor din ciclul gimnazial;
-Scăderea numărului de volume de carte utile
din cauza uzurii fizice şi morale şi a nerestituirii
cărţilor din diverse motive;
10. Reflectați asupra mediului intern al instituției de învățământ in care activați (doriți să activați).
Realizați analiza SWOT pentru domeniul functional ,,Resurse umane”.
Puncta tari
-Activează lucrătorul medical, care oferă
elevilor servicii de asistență medicală;
-Relațiile interpersonale benefice pentru crearea
unui climat educațional deschis;
-Participarea anuală a cadrelor didactice la
cursuri de formare continuă;
- Întinerirea corpului didactic al gimnaziului,
vârsta medie fiind de 41,9 ani
-Personalul tehnic auxiliar colaborează cu
cadrele didactice în asigurarea procesului
educaţional;
-Calitatea resurselor umane evidențiată prin
procentul ridicat al personalului cu studii
superioare;
-Cadre didactice calificate, cu grade didactice
- Existenţa unui număr suficient de elevi
motivaţi pentru performanţe şcolare;
-Capacitatea ridicată de adaptare a resurselor
umane la modificările cadrului legislativ și la
diversitatea sarcinilor de serviciu;
-Creşterea motivaţiei pentru învăţarea pe întreg
parcursul vieţii;
-Adoptarea celor mai eficiente metode de
fidelizare a personalului;
- Existenţa cadrelor didactice de sprijin care
asigură sprijinul în procesul educaţional copiilor
cu CES;
- Implicarea în actul decizional a unui număr
mai mare de cadre didactice, părinţi, elevi.
Oportunități
-Stabilirea mecanismelor de motivare,
promovarea unui nou model ;
-Elaborarea şi racordarea cadrului legislativ şi
normativ la standardele europene privind
motivarea cadrelor didactice ;
-Existenţa în gimnaziu a unui corp profesoral de
o calificare înaltă ;
-Deschiderea cadrelor didactice către
schimbare. -Varietatea cursurilor de formare și
perfecționare organizate de IȘE, IFC, USM, ș.a;
-Utilizarea TIC în comunicarea mai operativă cu
părinţii;
Puncta slabe
-Tinerii specialişti au insuficientă pregătire
psihopedagogică;
-Fluctuaţia cadrelor didactice tinere;
-Salarii mici pentru personalul didactic auxiliar
şi nedidactic;
-Unele cadre didactice participă doar la cursuri
de formare continuă obligatorii pentru atestarea
la grad didactic;
-Transferul în alte instituții sau plecarea peste
hotare a cadrelor didactice;
-Statutul social redus al cadrelor didactice şi, ca
urmare, nivelul scăzut de pregătire profesională;
-Număr sporit de elevi cu părinţi aflaţi la muncă
peste hotare
- Scăderea natalităţii care reduce inclusiv şi
numărul de copii şi elevi în gimnaziu;
Amenințări
-Cadrele didactice tinere nu sunt cointeresate să
rămână în învăţământ din cauza salariilor mici şi
lipsa pachetelor sociale.
-Motivaţia scăzută a cadrelor didactice în
domeniile ce vizează creşterea profesională ;
-Sporirea şomajului în rândul tinerilor ;
-Statutul social relativ redus al profesorilor;
-Resurse umane insuficiente pentru volumul de
muncă existent şi suprasolicitarea cadrelor noi.
11. Reflectați asupra mediului intern al instituției de învățământ in care activați (doriți să activați). Realizați
analiza SWOT pentru domeniul functional ,,Relații cu comunitatea”.
Puncta tari
-Susţinerea gimnaziului de către Consiliul
raional; -Experienţa de realizare a diverselor
programe în parteneriat la nivel local şi naţional;
-Promovarea valorilor naţionale prin
participarea la programe şi parteneriate cu
instituţiile din comunitate, ONG-uri; -Tendinţa
diverşilor factori de a concepe relaţii de
parteneriat cu instituţiile de învăţământ şi
Direcţia de Învăţământ pentru realizarea
activităţilor în domeniul culturii fizice şi sport la
nivel raional şi republican; -Capacitatea
decizională înaltă cu implicarea în actul
decizional a unui număr cât mai mare de cadre
didactice, manageri, părinţi, reprezentanţii
administraţiilor publice locale.
Oportunități
-Existenţa programelor de finanţare şi fondurilor
UE; -Parteneriatele şi colaborarea externă cu
organizaţii internaţionale în vederea schimbului
de bune practici; -Posibilitatea de a face schimb
de experienţă între instituţiile de învăţământ,
Direcţiile Învăţământ cu cei din alte raioane, alte
ţări; -Dezvoltarea tendinţelor de participare mai
efectivă a societăţii civile în soluţionarea
problemelor educaţionale; -Implementarea
politicilor educaţionale prezente; -Interesul
manifestat de părinţi privind educaţia elevilor şi
asigurarea unor condiţii optime de desfăşurare a
activităţii educaţionale; -ONG-urile prezente ar
putea susţine implementarea programelor de
parteneriat; -Disponibilitatea şi responsabilitatea
unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii;
-Posibilităţi de implementare a unor proiecte
importante naţionale şi internaţionale, susţinute
de donatorii externi.
Puncta slabe
-Schimbările rapide care se produc astăzi în
toate domeniile vieţii economice; -Colaborare
cu agenţii economici în organizarea practicii nu
are un cadru normativ-juridic; -Mediul familial
destructurat, caracterizat prin lipsa de
angajament din partea părinţilor; - Activităţi
desfăşurate care să implice participarea
părinţilor sunt puţine; -Finanţarea activităţilor
de parteneriat nu este prevăzută în bugetele
instituţiilor; -Nivelul de implicare a persoanelor
(cadrelor didactice) în viaţa socială este scăzut;
-Experienţa de participare în implementarea
proiectelor de parteneriat este mică; -Motivaţia
instituţiilor de stat, a persoanelor fizice şi
juridice în realizarea proiectelor de parteneriat
este scăzută;
Amenințări
-Migraţia populaţiei este frecventă; -Criza
economică din ţară continuă; -Instabilitatea
politică atât la nivel central cât şi local;
-Amestecul nejustificat a factorilor politici în
procesele de administrare a învăţământului;
-Programele educaţionale sunt dependente de
granturile internaţionale; -Programele de
finanţare pot fi reduse, Fondurile UE sunt
limitate. -Implicarea insuficientă a societăţii în
soluţionarea problemelor cu care se confruntă
sistemul educaţional; -Lipsa motivaţiei a
actorilor sociali.
12. Reflectați asupra mediului intern al instituției de învățământ in care activați (doriți să activați). Realizați
analiza SWOT pentru domeniul functional ,, Curriculum”.
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
-Pentru fiecare nivel de şcolarizare există material -Insuficientă utilizare a materialelor didactice,
curricular corespunzător (planuri de învăţământ şi a tehnicii informaţionale în demersul didactic;
programe şcolare, auxiliare curriculare,manuale, -Suprapunerea cerinţelor,evaluărilor, ceea ce
caiete de lucru, ghiduri de aplicare); conduce la o distribuire inegală a efortului
-Adaptarea ofertei educaționale a școlii în raport cu elevilor;
cerințele parinților si elevilor; -Formarea deficitară a cadrelor didactice
-Proces instructiv-educativ de calitate demonstrat prin pentru lucrul cu elevi cu CES;
rezultate şcolare bune, procent de promovabilitate la -Nu toate orele se desfăşoară în spaţii de
evaluările naţionale bun, continuitatea studiilor învăţare adecvate conţinutului (cabinete,
absolvenților; laboratoare);
-Atmosfera creativă, de colaborare ce există între -Existența unei oferte educaționale școlare de
majoritatea cadrelor didactice; tip tradițional, centrată pe instrucție, bazată pe
-Munca în echipă pentru cosilierea copiilor cu CES; informație și care nu contribuie decisiv la
-Aplicarea metodelor moderne de învățămînt în orientarea elevilor privind cariera acestora.
procesul instructiv-educativ;
-Activităţile extracurriculare sînt multiple: concursuri,
serate, cercuri, activităţi sportive, excursii etc.;
-Organizarea şi desfăşurarea activităţilor ce vizează
învăţarea şi respectarea regulilor de circulaţie rutieră, a
tehnicii securităţii în mediul şcolar şi în cotidian, de
prevenire a situaţiilor de risc (inundaţii, incendii,
cutremure etc.), de acordare a primului ajutor şi
promovarea modului sănătos de vaţă;
- Promovarea valorilor naţionale.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
-Ofertele privind cursurile de perfecţionare şi formare -Instabilitatea legislativă a curriculumului în
continuă inclusiv în teritoriu; sistemul de învăţământ;
-Relaţii de colaborare cu DRÎTS Rîșcani și SAP Rîșcani; -Avalanşa ofertelor de manuale alternative şi
-Existenţa site-urilor specializate în oferirea de materiale de auxiliare şcolare din partea editurilor;
şi soft-uri pentru cadrele didactice; -Dezechilibrul real dintre numarul de ore,
-Existența manualelor alternative si a ghidurilor conținuturile programelor si nivelul de
profesionale; cunoștințe și deprinderi al elevilor;
-Colaborarea cu parinții și comunitatea locală în vederea -Educaţia sensibilă la gen poate întîlni
realizării analizei de nevoi a acesteia; rezistenţă din partea părinţilor în procesul
- Oferta curriculumului pentru diverse ore opţionale ar împlicării lor la activităţile cu teme privind
putea permite valorificarea calităţilor, motivarea echitatea de gen.
interesului elevilor pentru disciplinile de studiu,cît şi
orientarea lor profesională.
13. Elucidaţi esenţa metodei PEST. Enunțați 3 argumente Pro administrare a metodei PEST în
procesul de elaborare a Planului strategic în instiuția în care activați (doriți să activați).

Pentru a evidenția factorii externi în practica mondială se folosește analiza PEST. Acesta, prevede analiza
următorilor factori :
1. Politici;
2. Economici;
3. Socio-Culturali;
4. Tehnologici.
Mai există două variante: PESTE prin adăugarea factorilor Ecologic, Etic sau PESTEL – Legal
Acestă metodă reprezintă un instrument strategic de înțelegere a condițiilor în care funcționează instituția,
fapt ce permite explorarea oportunităților, evitarea amenințărilor și reducerea riscurilor.
Politicul se referă la politicile educaționale naționale, regionale și locale-politicile și programele de reformă,
modul în care acestea pot influența funcționarea și dezvoltarea instituției. Se ia în calcul contextul actual de
descentralizare , precum și politicile de dezvoltare regională și locală. Se analizează prevederile strategiilor
de dezvoltare a țării, sectorială (educație) și a nivelului de învățămînt.
Economicul se referă la tendințele și resursele existente la nivelul analizat (național, regional sau local)
Socialul se referă la modul în care sînt abordate (la scară națională, regională, și locală) problemele sociale
și la atitudinea diferitelor grupuri față de educație.
Tehnologicul se referă la nivelul tehnologic accesibil educației și formării.
Ecologicul se referă la resursele și problemele ecologice existente la nivelulș analizat (național, regional sau
local)
Argumente Pro administrare a metodei PEST în procesul de elaborare a Planului strategic:
1. reprezintă un instrument strategic de înţelegere a condiţiilor în care funcţionează instituţia, fapt ce
permite explorarea oportunităţilor, evitarea ameninţărilor şi reducerea riscurilor
2. Concluziile și interpretările analizeo PESTE sunt valorificate în elaborarea țintelor strategice.
3. Analiza PEST se efectueaz" în mod normal înainte de analiză a SWOTT pentru că ajută la
identificarea factorilor SwoT.

14. Reflectați asupra cauzelor apariției versiunilor PEST(E) și PEST(EL) a metodei PEST.

Inițial, acest studiu a fost inițiat ca o analiză Pest, care sa axat pe analiza factorilor politici, economici,
sociali și tehnologici. Cu toate acestea, progresele înregistrate în cercetare și tehnologie au adus noi
factori la analiza piețelor. Societatea este o entitate în schimbare și trebuie să o adăugăm la analize.

Pentru analiza PESTEL, adăugăm mediul înconjurător (mediul în limba engleză) și factorii legali. În
ultimii ani sa înregistrat o creștere a gradului de conștientizare a mediului în societate, au fost adoptate
măsuri juridice și sensibilizarea consumatorilor sa schimbat.
În același timp, au fost create grupuri pentru menținerea economiei, cum ar fi Uniunea Europeană, care
aplică legi la nivel european, care trebuie luate în considerare în analiza piețelor.
15. Simulați elaborarea Planul strategic al instiuției în care activați (doriți să activați). Aplicați
metoda PEST și prezentați analiză mediului extern-factorii politici.
 Codul Educaţiei al Republicii Moldova, nr.152 din 17.07. 2014 cu modificările ulterioare din
17.06.2016;
 Metodologia de organizare şi funcţionare a Centrului de Resurse;
 Codul Muncii al R. Moldova 2003 cu modificările şi completările ulterioare;
 Regulamentul de atestare a cadrelor didactice din învăţământul general,profesional tehnic şi din
cadrul serviciilor de asistenţă psihopedagigică
 Strategia 2020
 Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare in sectorul bugetar,
 Regulamentul privind evaluarea şi notarea rezultatelor învăţării, promovarea şi absolvirea în
învăţământul primar şi secundar, aprobat prin Ordinul nr.70 din 30.01.2020
 Standardele de calitate pentru instituţiile de învăţământ primar şi secundar general din perspectivele
şcolii prietenoase copilului, aprobate prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 970 din 11 octombrie
2013;
 Regulamentul–cadru cu privire la funcţionarea consiliului de administraţie al instituţiei de
învăţământ ganaral, aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei , Culturii şi Cercetării nr. 269 din
2020;
 Metodologia de înscriere a copiilor în clasa I, aprobată prin Ordinul Ministerului Educaţiei , Culturii
şi Cercetării nr.305 din 30.03.2016;
 Instrucţiunea şi Planul de acţiuni privind prevenirea şi combaterea abandonului şcolar şi
absenteismului şcolar în învăţământul general, aprobate prin ordinul Ministerului Educaţiei nr. 559
din 12 iunie 2015;
 Panul – cadru pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, anul de studii 2020 – 2021;
 Regulamentul - tip de organizare şi funcţionare a Consiliului de Etică al instituţiei de învăţământ
general;
 Standarde de competenţă profesională ale cadrelor didactice din învăţământul general.
 Standarde de competenţă profesională ale cadrelor de conducere din învăţământul general, 2018;
 Procedura de organizare instituţională şi de intervenţie a lucrătorilor instituţiilor de învăţământ în
cazurile de abuz, neglijare, exploatare, trafic al copilului, aprobată prin ordinul Ministerului
Educaţiei nr. 77 din 22 februarie 2013;

16. Simulați elaborarea Planul strategic al instiuției în care activați (doriți să activați). Aplicați
metoda PEST și prezentați analiză mediului extern-factorii economici.
-Dezvoltarea economică a zonei este precară;
-Interesul agenţilor economici în acordarea de sponsorizări sau donaţii pentru unitatea noastră este
scăzut;
-În unitatea noastră şcolară există elevi proveniţi din familii defavorizate cu impact negativ asupra
interesului pentru scoală;
-Bugetul Consiliului local este scăzut;
-Posibilitatea atragerii surselor extrabugetare prin implimentarea proiectelor;
-Descentralizarea mecanismelor financiare.
17. Simulați elaborarea Planul strategic al instiuției în care activați (doriți să activați). Aplicați
metoda PEST și prezentați analiză mediului extern- factorii socio-culturali.
-Relaţii bune cu părinţii şi comunitatea locală;
-Există multe familii social-vulnerabile, care trăiesc din venituri minime;
-Fluctuaţii demografice;
-Integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale;
-Parteneriat social în creştere;
-şomaj ridicat;
➢ mulţi copii lăsaţi în grija rudelor sau vecinilor datorită migraţiei forţei de muncă în alte ţări;
➢ educaţia nu este văzută ca un mijloc de promovare socială şi economică;
➢ reducerea populaţiei şcolare.

18. Simulați elaborarea Planul strategic al instiuției în care activați (doriți să activați). Aplicați
metoda PEST și prezentați analiză mediului extern-factorii tehnologici.

-Răspîndirea tehnologiilor moderne de comunicare şi de tehnică de calcul;

-Conectarea scolii la internet facilitează comunicarea şi transmiterea informaţiilor, dar baza materială în
ce priveşte calculatoarele, imprimantele este precară şi necesită îmbunătăţire;
-Zona benficiază de TV digital şi prin satelit, internet, telefonie fixă şi mobilă de la mai mulţi furnizori;
-Majoritatea familiilor elevilor au acces la televiziune, dar nu toţi copiii au calculatoare personale
conectate la internet, echipamente audio-video şi telefoane mobile;
-Există racordare la apă curentă, energie electrică;
-Gimnaziul dispune de centrală de încălzire autonomă cu biomasă;
-În anul 2016 în gimnaziu s-au realizat lucrări de eficientizare a consumului de energie: termoizolrea
fasadei, schimbarea tîmplăriei exterioare, termoizolarea planşeului la nivel de pod şi subsol.

19. Simulați elaborarea Planul strategic al instiuției în care activați (doriți să activați). Aplicați
metoda PESTE și prezentați analiză mediului extern-factorii ecologici. Aplicați metoda PESTEL și
prezentați analiză mediului extern-factorii legali.
-Este o zonă fără unităţi industriale poluante și trafic auto mediu;
-Există experiență de implicare în proiecte ecologice, amenajarea zonei verzi a scolii şi educarea
ecologică a populației școlare și comunității locale.
-reabilitarea termica a cladirii;
 economisirea la maximum a resurselor de energie termica, electrica, apa etc. astfel încât sa se
protejeze mediul înconjurator
20. Formulați 2 direcții strategice prevăzute de Codul Educației al Republicii Moldova,  care sunt
relevante pentru Strategia/Planul strategic al instituției Dumneavoastră și elaborați pentru fiecare
direcție strategică formulată obiective specifice, acțiuni prioritare, indicatori de performanță pe
termen scurt, mediu și lung 
Țintă strategică 1: Promovarea educaţiei incluzive
OBIEC ACTIVITĂȚI RESURSE INDICATORI DE
TIVE Temp Finan Respon PERFORMANȚĂ
o ciare sabili
rale
Crearea Implementarea 2020- Fondul Administrați Identificarea copiilor cu
culturilor graduală a 2025 EI a gimnaziului cerinţe educaţionale special;
incluzive. Programului de CD, CDS, Gradul de sensibilizare a
dezvoltare a educaţiei CElevilor opiniei publice în problema
incluzive în Republica educaţiei incluzive;
Moldova.

Construcția pantei de 2023- CRaional Administrați pante adaptate,

acces pentru 2024 a gimnaziului blocuri sanitare interne
persoanele cu adaptate;
dizabilitați

Asigurarea Părinții, Parteneriate realizate în

parteneriatului cu APL, OMF dezvoltarea şi promovarea
factorii decizionali în educaţiei incluzive;
promovarea educaţiei
incluzive. 2020-
2025

Tintă strategică 2 .Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi

relevant.
OBIEC ACTIVITĂȚI RESURSE INDICATORI DE
TIVE Tempo Finan Respon PERFORMANȚĂ
rale ciare sabili
Asigurarea Diversificarea Directorul 22 % din copii instruiți în domeniul TIC
ofertei de cursuri adjunct,
accesului opționale în șef CM
tuturor învățămîntul
primar și
clase
elevilor la primare
gimnazial prin 2020-
servicii introducerea TIC . 2024
educaţionale .Procurarea    Circa 5 mii Directorul instituție dotată
de calitate. inventarului   lei inventar sportiv achiziționat:
sportiv. 2020- Bugetul 10 mingi baschet, 15 cercuri, 30
  2025 instituției popici, 4 mese de tenis.
 

Suplinirea și 2024- DITS, Directorul 25 de calculatoare utilizate în

modernizarea 2025 APL I, II procesul de predare-învăţare-
tehnicii de Posibile evaluare.
calcul proiecte

Viziune : Educație de valoare-educație pentru valori

misiune: „Dezvoltarea fiecărui elev la potențialul său maxim, punem accentul pe
dezvoltarea competențelor cheie care permit inserția socială și învățarea pe tot
parcursul vieții”