UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Sociologie și Asistență Socială

Departamentul Ştiinţe ale Educaţiei
Examinator: Moraru Elena, dr., conf.univers.
Realizat : Cernei Elena, masterat Nisporeni
Testul pentru lucrul independent/ individual Nr.1: Când și cum o să proiectăm și o să
realizăm activitățile de evaluare internă?
Evaluarea cadrelor didactice din instituţiile de învăţămînt primar, gimnazial și liceal este
obligatorie şi se realizează anual prin evaluare internă, pentru întreaga activitate desfăşurată pe
parcursul anului şcolar şi cel puţin o dată la 5 ani prin evaluare externă de către organele locale
de specialitate în domeniul învăţămîntului şi Inspectoratul Şcolar Naţional.
Activități de evaluare internă a cadrelor didactice din instituție vor fi realizate în cadrul:
 controlului tematic extras din planul managerial al instituției;
 implimentării unor politici educaționale ( ca exemplu Monitorizarea implimentării
Curricula disciplinară 2019);
 evaluarea performanțelor (conform Legii salarizării Nr. 270 din 23.11.2018);
 evaluării anuale a cadrului didactic.
Evaluarea internă anuală a cadrelor didactice din instituţiile de învăţămînt primar, gimnazial
și liceal ca şi proces include:
a) autoevaluarea cadrului didactic;
b) evaluarea din partea personalului de conducere şi a altor cadre didactice;
c) consultarea opiniilor elevilor şi părinţilor;
d) evaluarea de către Consiliul profesoral al instituţiei.
Evaluarea anuală internă a cadrului didactic este obligatorie şi realizată la nivelul fiecărei
instituţii de învăţămînt primar, gimnazial și liceal, indiferent de tipul de proprietate şi norma
didactică a acestuia.
În cazul în care un angajat, desfăşoară activitate în două sau mai multe instituţii de
învăţămînt, evaluarea anuală a activităţii se face în fiecare instituţie de învăţămînt în care
angajatul activează. Rezultatele activităţii de evaluare se discută în cadrul Consiliului
profesoral al instituţiei de învăţămînt, care acordă calificativul final.
Evaluarea internă a cadrelor didactice se realizează conform domeniilor, indicatorilor şi
descriptorilor Standardelor profesionale ale cadrelor didactice din învăţămîntul general, aprobate
de Ministerul Educaţiei. Se realizează în următoarele etape:
a) autoevaluarea potrivit fişei de auto/evaluare;
b) completarea portofoliului profesional;
c) prezentarea Planului de dezvoltare profesională şi a portofoliului profesional în cadrul
comisiei metodice pe arii curriculare cu participarea obligatorie a unui reprezentant al
personalului de conducere a instituţiei şi evaluarea potrivit fişei de auto/evaluare;
d) consultarea opiniilor elevilor şi părinţilor;
e) evaluarea de către Consiliului profesoral al instituţiei.
Cadrele didactice din fiecare instituție de învăţămînt, sunt obligate să completeze anual fişa
de autoevaluare şi să o prezinte împreună cu portofoliul profesional în cadrul comisiei metodice
pe arii curriculare.
În procesul de evaluare cadrul didactic, comisiile metodice pe arii curriculare, personalul de
conducere şi Consiliul profesoral vor lua în considerare şi opinia elevilor şi părinţilor despre
calitatea activităţilor desfăşurate de cadrul didactic evaluat. Pentru consultarea opiniei elevilor şi
părinţilor echipa managerială şi cadrele didactice a instituţiei vor aplica, în format on-line pe
pagina web a instituţiei sau pe hîrtie, chestionarele pe un eşantion de cel puţin 30% din numărul
total de beneficiari, pentru fiecare grupă de respondenţi. Rezultatele acestor chestionare vor fi
prezentate ca parte componentă a portofoliului profesional al fiecărui cadru didactic.
Procedura de evaluare internă anuală a cadrelor didactice
Cadrele didactice ale instituţiei de învăţămînt la sfîrşitul anului şcolar completează fişa de
autoevaluare şi portofoliul profesional şi le depun la secretarul unităţii de învăţămînt, conform
termenilor fixaţi.
Membrii Comisiei metodice pe arii curriculare şi personalul de conducere al instituţiei, au
responsabilitatea să consulte, să studieze şi să verifice în prealabil veridicitatea şi valabilitatea
dovezilor invocate în fişele de autoevaluare şi portofoliile profesionale depuse de cadrele
didactice la secretarul instituției de învăţămînt, conform termenilor fixaţi.
Evaluarea activităţii cadrelor didactice în cadrul şedinţelor comisiei metodice pe arii
curriculare se realizează cu participarea obligatorie a unui reprezentant al personalului de
conducere. În cadrul şedinţelor comisiilor metodice pe arii curriculare, fiecare cadru didactic
prezintă succint rezultatele autoevaluării şi drept consecinţă a acestora, Planul de dezvoltare
profesională pentru anul de studii următor. Portofoliul professional va fi prezentat în cadrul
şedinţei drept dovadă a aprecierilor efectuate în fişa de autoevaluare. Fiecare membru al
comisiei metodice evaluează obiectiv fiecare cadru didactic-membru şi acordă un punctaj final în
baza fişei de evaluare. Ulterior, prin vot, se decide punctajul final acordat de către comisia
metodică pentru fiecare persoană evaluată. Reprezentantul personalului cu funcţii de conducere,
prezent la şedinţa comisiei metodice, va aprecia cadrul didactic şi va acorda punctajul în
compartimentul relevant al fişei de autoevaluare.
Punctajul acordat pentru fiecare cadru didactic, de comisia metodică, cu votul majorităţii
membrilor şi cel acordat de reprezentantul personalului didactic cu funcţii de conducere este
sumat şi dedus punctajul mediu, în baza căruia este acordat calificativul anual care este inclus în
procesul verbal al şedinţei. Rezultatele şedinţei de evaluare a comisiei metodice se înaintează
pentru prezentare, discuţii şi dezbateri în cadrul şedinţei Consiliului profesoral.
La solicitarea directorului instituţiei de învăţămînt se întruneşte Consiliul profesoral al
instituţiei de învăţămînt pentru acordarea punctajului final de evaluare. Rezultatele activităţii de
evaluare se prezintă în cadrul Consiliului profesoral de către şefii comisiilor metodice, care
prezintă rezultatele evaluării cadrelor didactice, iar cadrele didactice depun drept dovadă de
justificare fişa de auto/evaluare cu punctajul completat în urma şedinţei comisiei metodice şi
portofoliile profesionale, care pot fi consultate de fiecare membru al Consiliului profesoral.
Membrii Consiliului profesoral pot să acorde cadrului didactic evaluat întrebări de precizare.
Prin votul majoritar al membrilor Consiliului profesoral se adoptă decizia se aprobă/nu se
aprobă rezultatele evaluării cadrelor didactice şi se adoptă decizia finală privind acordarea
calificativului anual pentru fiecare cadru didactic. În baza punctajului final acordat, Consiliul
profesoral stabileşte calificativul anual pentru fiecare cadru didactic în parte şi completează
Extrasul din Procesul verbal al şedinţei pentru fiecare cadru didactic. Cadrele didactice au
obligaţia ca în termen de cel mult 3 zile lucrătoare, după şedinţa Consiliului profesoral, să îşi
ridice de la secretarul instituţiei de învăţămînt, Extrasul din Procesul verbal al şedinţei
Consiliului profesoral. În cazul în care decizia Consiliului Profesoral este nu se aprobă,
Consiliul de administraţie a instituţiei va discuta problema apărută în cadrul unei şedinţe special
convocate şi va adopta decizia finală privind acordarea calificativului anual şi va propune soluţii
de remediere.
Procedura de acordare şi cuantificare a punctajului în procesul de auto/evaluare a cadrelor
didactice.
Cadrele didactice în procesul de autoevaluare vor completa fişa de autoevaluare, conform
algoritmului:
a) pentru fiecare descriptor realizat deplin de la nivelul de bază maximum 2 puncte;
b) pentru fiecare descriptor realizat deplin de la nivelul avansat maximum 3 puncte;
c) pentru fiecare descriptor realizat deplin de la nivelul performant maximum 4 puncte;
(3) Cadrele didactice îşi vor calcula punctajul maxim atribuit pe fiecare standard şi indicator şi
vor prezenta dovezile justificative în portofoliul profesional.
Punctajul atribuit pe indicator se consideră valid, dacă întruneşte 50% din punctajul maxim al
nivelului de bază şi minim cîte un punct pentru fiecare descriptor al nivelului de bază a
indicatorului. Cadrele didactice îşi vor calcula punctajul total pentru toate standardele şi vor
deduce calificativul final. Grila de punctaj pentru acordarea calificativelor anuale este:
Pondere punctaj final Calificativ
80-100% din punctajul maxim pe standarde Foarte bine
50-79,99 % din punctajul maxim pe standarde Bine
35-49,99 % din punctajul maxim pe standarde Satisfăcător
<34,99% din punctajul maxim pe standarde Nesatisfăcător
Conform rezultatelor evaluării anuale, cadrul didactic îşi va proiecta propriul traseu de
dezvoltare profesională în vederea atingerii performanţelor maxime corespunzătoare
Standardelor profesionale ale cadrelor didactice.
Înregistrarea şi rezolvarea contestaţiilor pentru evaluarea internă
Cadrele didactice au drept de contestaţie asupra punctajului/calificativului acordat de
Consiliul profesoral. Toate contestaţiile se înregistrează la secretarul instituţiei de învăţămînt în 3
zile lucrătoare de la momentul expirării termenului de ridicare de la secretarul instituţiei de
învăţămînt a Extrasului din Procesul verbal al şedinţei Consiliului profesoral.
Contestarea rezultatului se face individual, prin depunerea unei cereri scrise adresate
Consiliului de administraţie, înregistrată la secretarul instituţiei de învăţămînt şi prezentarea fişei
de autoevaluare şi a portofoliului professional. La solicitarea directorului şi în termenii indicaţi
în termenii stabiliți este convocată adunarea Consiliului de administraţie la care cadrele didactice
prezintă aspectele din fişa de autoevaluare şi dovezile din portofoliul profesional pe care le
consideră că nu au fost evaluate obiectiv. Membrii Consiliului de administraţie a unităţii de
învăţămînt, au responsabilitatea să consulte, să studieze şi să verifice în prealabil veridicitatea şi
valabilitatea dovezilor invocate în fişele de autoevaluare şi portofoliile profesionale depuse de
cadrele didactice la secretarul unităţii de învăţămînt, conform termenilor stabiliți.
Hotărîrea Consiliului de administraţie privind punctajul final şi calificativul anual al
cadrelor didactice se adoptă cu votul secret a 2/3 din numărul membrilor Consiliului de
administraţie prezenţi la şedinţă. Calificativul anual şi punctajul corespunzător acordat de către
Consiliul de administraţie sunt aduse la cunoştinţa fiecărui cadru didactic a cărui calificativ anual
nu a fost stabilit de Consiliul profesoral, în scris contra semnătură de către secretarul Consiliului
de administraţie. Cadrele didactice au obligaţia ca în termen de cel mult 3 zile lucrătoare, după
şedinţa Consiliului de administraţie, să îşi ridice de la secretarul Consiliului de administraţie,
Extrasul din Procesul verbal al şedinţei Consiliului de administraţie.
Hotărîrea comisiei de contestaţii este definitivă şi poate fi contestată prin procedura
contenciosului administrativ, contestaţia reprezentînd plîngerea prealabilă reglementată de art. 14
şi 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10.02.2000, cu modificările şi
completările ulterioare.
Evaluarea internă este organizată periodic de către organismele responsabile de asigurarea
calităţii din raion/municipiu sau la nivel naţional de către Ministerul Educaţiei şi Agenţia
Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământ.
Evaluările externe se realizează prin verificări periodice ale unor domenii sau prin
acreditarea instituţiei.
Verificările pe domenii se efectuează în conformitate cu standardele de calitate, criteriile şi
indicatorii de evaluare şi asigurare a calităţii.
Ele pot fi organizate pentru a evalua calitatea managementului, calitatea procesului
educaţional din unitate: curricular şi extracurricular, calitatea rezultatelor şcolare, calitatea
personalului didactic etc.
Acreditarea instituţiei de învăţământ este o evaluare complexă, efectuată în conformitate cu
legislaţia şi regulamentele în vigoare, extinsă prin proceduri de atestare, licenţiere, certificare în
domeniu, prin elaborări de rapoarte cu recomandări concrete de îmbunătăţire continuă a calităţii.
 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Sociologie și Asistență Socială
Departamentul Ştiinţe ale Educaţiei

Examinator: Moraru Elena, dr., conf.univers.

Realizat : Cernei Elena, masterat Nisporeni
Testul pentru atestare Nr.1:
1. Ce este managementul calității? Care sunt atribuțiile lui în instituția de învățământ?
2. Cum explicați ce prezintă Sistemul de management al Calității (SMC)? Care sunt
funcțiile lui? Cum o să instituționalizați SMC îm instituția dumneavoastră?
3. Cunoscând ce activități prezintă asigurarea internă a calității cum o să le realizați?
1. Managementul calităţii reprezintă ansamblul activităţilor care determină politica în
domeniul calităţii, obiectivele şi responsabilităţile care se implementează în cadrul sistemului
calităţii managementului educaţional. Scopul principal al managementului calităţii este
orientarea unităţii educaţionale / instituţiei spre performanţa pe toate dimensiunile activităţii ei.
Ca structură el se bazează pe un sistem de organizare internă – Sistemul de management al
calităţii (SMC).
Sistemul calităţii în învăţământ constituie ansamblul structurilor organizaţionale, a
procedurilor, proceselor şi resurselor necesare pentru asigurarea calităţii şi implementarea
managementului calităţii.
Managementul calităţii în învăţământ are o importanţă socială actuală ce presupune o
pregătire de calitate şi o încredere în unitatea educaţională.
Orice sistem de management al calităţii presupune activităţi standard:
 PLANIFICAREA CALITĂŢII: stabilirea obiectivelor, proceselor, resurselor;
 CONTROLUL CALITĂŢII: satisfacerea cerinţelor calităţii;
 ASIGURAREA CALITĂŢII: generarea încrederii în satisfacerea cerinţelor calităţii;
 ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII: creşterea capacităţii de satisfacere a cerinţelor calităţii.
Managementul calităţii în învăţământ îndeplineşte următoarele funcţii specifice domeniului
educaţional:
 Planificarea calității - determinarea obiectivelor şi resurselor de realizare a lor
 Organizarea calităţii - identificarea ansamblului de activităţi pentru realizarea
obiectivelor propuse
 Coordonarea calităţii - Instituirea unei comunicări și instruire privitor la politica și cultura
calității
 Controlul calităţii - Verificarea, supravegherea, evaluarea şi analiza proceselor,
rezultatelor
 Asigurarea calităţii - Activităţi de garanţie a calităţii proceselor, resurselor şi rezultatelor
  Îmbunătăţirea calităţii - Activităţi de îmbunătăţire a eficienţei manageriale, a calităţii
profesionale a personalului didactic, a eficienţei procesului educaţional şi a rezultatelor
lui şi a altor servicii educaţionale.
Funcţia de asigurare a calităţii presupune un ansamblu de activităţi care vor monitoriza
corectitudine şi eficienţă în toate activităţile de planificare, organizare, coordonare, evaluare a
calităţii ce vor orienta instituţia spre obţinerea de rezultate capabile să satisfacă cerinţele
societăţii şi a încrederii în activităţile şi serviciile educaţionale oferite de ea.
În realitate, funcţia de planificare a calităţii include în sine mai multe sarcini, cum ar fi
controlul, asigurarea şi îmbunătăţirea permanentă a calităţii.
Controlul calităţii constă dintr-un ansamblu de activităţi de monitorizare a realizării
proceselor de evaluare a calităţii în raport cu obiectivele propuse şi standardele existente.
Se determină în ce măsură unitatea de învăţământ este capabilă să satisfacă cerinţele părţilor
cointeresate în actul educaţional.
Funcţia de îmbunătăţire a calităţii necesită activităţi de îmbunătăţire a proceselor şi
rezultatelor lor, activităţi de orientare spre eficienţă, spre performanţe şi excelenţe.
Ea presupune o strategie integratoare de îmbunătăţire continuă, treptată a proceselor şi
produselor cu implicarea activă a întregii comunităţi educaţionale.
Managementul calităţii în învăţământ va realiza următoarele:
 proiectarea/planificarea dezvoltării unităţii educaţionale;
 monitorizarea activităţilor de funcţionare / dezvoltare a unităţii de învăţământ;
 evaluarea modului de funcţionare / dezvoltare a ei;
 proiectarea activităţilor de optimizare a funcţionării ei prin îmbunătăţirea permanente a
proceselor, resurselor materiale şi umane şi a produselor realizate.
Procedurile de asigurare a calităţii se aplică în cazul tuturor activităţilor desfăşurate în cadrul
instituţiei, după cum urmează: administrarea academică, procesul de predare, învăţare;
evaluarea elevilor, serviciile pentru elevi, relaţiile de parteneriat cu societatea cu organismele
locale etc.
 Administrarea academică se realizează pe baza planurilor de management strategic
elaborate anual (Plan operaţional) şi pentru 4 ani (Plan strategic) şi aprobate de Consiliul
pedagogic.
 Procesul de predare–învăţare-evaluare se desfăşoară conform metodologiei şi normelor
de calitate având în vedere următoarele componente: programe de studii; curricula și
proiectarea didactică, managementul procesului de predare–învăţare-evaluare; strategia
de predare, resursele de învăţare; tutorat şi consultaţii.
 Evaluarea elevilor se desfăşoară conform metodologiei şi normelor de calitate, avându-se
în vedere modalităţi transparente, reglementarea şi comunicarea modalităţilor de
evaluare, obiectivele evaluării.
 Serviciile sociale funcţionează şi sunt evaluate anual conform metodologiei elaborate de
persoanele responsabile de problemele sociale, reieşind din nevoile speciale ale elevilor
şi ale familiilor lor.
 Relaţiile cu societatea funcţionează pe baze contractuale, prin stabilirea de parteneriate.
 2. Sistemul calităţii în învăţământ constituie ansamblul structurilor organizaţionale, a
procedurilor, proceselor şi resurselor necesare pentru asigurarea calităţii şi implementarea
managementului calităţii.
Sistemul de management al calităţii în învăţământ trebuie să fie transparent deschis, flexibil,
competent şi competitiv.
Activităţile Sistemului vor presupune activităţi permanente orientate spre o îmbunătăţire
continuă a calităţii proceselor şi serviciilor educaţionale conform modelului îmbunătăţirii
continue a calităţii:
PI – Identificarea cauzelor necorespunderilor, formularea obiectivelor de îmbunătăţire şi
programarea acţiunilor pentru atingerea obiectivelor
D - Realizarea acţiunilor programate
С - Verificarea eficacității acţiunilor realizate
А - Analizarea rezultatelor controlului, reformularea obiectivelor actuale şi fixarea altor
obiective.
Sistemului de Management al Calităţii are două funcții:
 Funcţia internă a managementului calităţii este orientată spre performanţa instituţiei de
învăţământ în toate dimensiunile acesteia şi presupune un sistem de organizare respectiv.
 Funcţia externă de asigurare a calităţii constă în crearea încrederii clienţilor şi a altor părţi
interesate, externe unităţii educaţionale, cu privire la capacitatea şi disponibilitatea acesteia
de a le satisface cerinţele şi aşteptările. Prin prisma funcţiei externe este evaluată întreaga
instituţie de învăţământ şi se iau în vedere atât aspectele organizatorice, cât şi cele umane şi
materiale, care au un impact determinant asupra calităţii produselor sale.
Pentru buna funcţionare a SMC este necesară respectarea unor principii care să reprezinte
referinţele de bază în proiectarea, implementarea şi evaluarea acestei structuri, inclusiv:
• Corelarea schimbărilor din învăţământ cu tradiţiile, realitatea socioeconomică şi valorile
europene;
• Promovarea parteneriatului dintre instituţia de învăţământ şi beneficiar;
• Promovarea parteneriatului profesor-elev şi centrarea procesului educaţional pe cel ce
învaţă;
• Flexibilitatea curricula în vederea adaptării permanente la cerinţele şi tendinţele
dezvoltării curriculare pe plan naţional, regional si european, axarea ei pe competenţe.
Pentru implementarea cu succes în instituție a unul sistem de management al calităţii voi
parcurge următoarele proceduri specifice:
a. Proceduri de preimplementare a sistemului. Evaluarea iniţială
- Analiza situaţiei existente (practici existente în instituţie pe arii de activitate – învăţământ,
servicii, administrare). Pentru efectuarea analizei se recomandă Analiza SWOT (puncte tari,
puncte slabe, riscuri, oportunităţi);
- elaborarea proiectului de implementare (proiectul va conţine scop, obiective, etape, resurse,
termene, riscuri, indicatori de performanţă, modalităţi de evaluare a performanţelor);
- formarea constantă a culturii calităţii prin instruirea comunităţii academice;
- instituirea structurilor SMC;
- constituirea echipelor de implementare pe arii de activitate;
- desfăşurarea proiectului de implementare;
- documentarea sistemului (elaborarea documentelor SMC: manualul calităţii, manualul de
proceduri specifice şi de sistem, înregistrări necesare);
- evaluarea implementării.
b. Proceduri de implementare a structurilor SMC
- Prezentarea structurii instituţionale responsabile de asigurarea şi managementul calităţii
proceselor educaţionale şi al serviciilor oferite
- Descrierea structurii şi responsabilităţile şefului ei, ale membrilor ei (fişele de post)
- Regulamentul de funcţionare a structurii
- Ierarhia (locul structurii în organigrama instituţională).
Crearea şi implementarea SMC în învăţământ necesită respectarea unei metodologii
acceptate şi verificate la nivel internaţional.
Ea presupune o perioadă de pregătire, de studiu şi determinare a modelului respectiv, a
structurii lui.
Apoi vor urma etapele de lucru:
 Planificarea SMC
o Elaborarea politicii de asigurare a calităţii în învăţământ pe niveluri
o Elaborarea programului SMC, a structurii şi mecanismelor de activitate

 Elaborarea documentelor necesare;

o Regulamentul de activitate

o Obligaţiuni de funcţii
o Procedurile de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii

 Implementarea SMC
o Formarea personalului

o Implementarea procedurilor de lucru

o Aprobarea programelor

o Aprobarea criteriilor şi indicatorilor de evaluare

 Evaluarea eficienţei SMC

o Audit intern
 o Analiza eficienţei structurale şi a procedurilor

o Certificarea SMC.
Etapa de elaborare a politicii în domeniul calităţii de către unitatea de învăţământ presupune
determinarea direcţiilor prioritare şi a perspectivelor în domeniul asigurării calităţii.
Politica în domeniul calităţii va determina scopurile şi sarcinile instituţiei în domeniul asigurării
unui învăţământ de calitate.
La elaborarea acestui document vor participa reprezentanţii comunităţii academice şi ai altor
organisme interesate în acest domeniu. El va fi discutat la Comisia de calitate şi propus pentru
aprobare la şedinţa Consiliului pedagogic din instituţie.
Comisia de calitate va elabora Programul asigurării calităţii pentru o perioadă de perspectivă,
care va fi divizat apoi pe ani de studii. Programul asigurării şi îmbunătăţirii permanente a
calităţii, de regulă, va propune următoarele poziţii:
 Obiectivele unităţii de învăţământ în domeniul asigurării şi îmbunătăţirii calităţii
 Responsabilităţile structurilor şi ale echipei manageriale
 Criteriile şi indicatorii de evaluare a instituţiei
 Termenii de realizare a programului şi aspectele evaluate la fiecare etapă
 Sugestii şi propuneri pentru îmbunătăţirea permanentă a calităţii.
Un loc aparte în acest program aparţine obiectivelor. Ele trebuie să fie formulate destul de clar,
să fie concrete şi măsurabile, să fie acceptabile şi realizabile pentru unitatea educaţională, să
rezulte din necesităţile şi posibilităţile reale ale instituţiei.
Pentru realizarea obiectivelor stipulate în program instituţia îşi va determina criteriile şi
indicatorii de evaluare în baza standardelor educaţionale din sistemul de învăţământ din
Republica Moldova.
Vor fi evaluate:
 Calitatea procesului didactic (pe niveluri, trepte şi clase)
 Calitatea curriculei şi a proiectelor de lungă durată;
 Calitatea tehnologiilor didactice: a lecţiilor, a metodelor de predare-învăţare-evaluare,
calitatea mijloacelor didactice utilizate;
 Calitatea mediului/condiţiilor de organizare a procesului de învăţământ (a laboratoarelor,
bibliotecii, sălilor sportive, condiţiile de alimentare etc.);
 Calitatea personalului didactic şi managerial;
 Calitatea rezultatelor şi a randamentului şcolar;
 Calitatea altor servicii educaţionale realizate de către instituţia de învăţământ;
 Calitatea activităţilor metodice şi de cercetare;
 Calitatea relaţiilor cu comunitatea şi cu alte organisme din domeniu la nivel local, naţional şi
internaţional.
3. Realizarea activităților de asigurare a calității în instituție:
 planificarea calității;
 evaluarea calității;
 asigurarea calității;
 îmbunătățirea calității.
Planificarea calității va include următoarele acțiuni:
 Analiza Swot a situației existente stabilindu-se: punctele forte, punctele slabe,
oportunitățile și riscurile;
 Formarea Comisiei de evaluare a calității;
 Stabilirea regulamentului de activitate;
 Repartizarea funcțiilor și a obligațiunilor;
 Analiza raportului de evaluare internă a calităţii pe anul şcolar precedent;
 Identificarea și stabilirea obiectivelor;
 Studierea și analiza politicilor educaționale și a documentației școlare;
 Formarea continuuă a managerilor și a cadrelor didactice;
 Implementarea procedurilor de lucru;
 Aprobarea programelor;
 Aprobarea criteriilor şi indicatorilor de evaluare;
 Elaborarea și aprobarea fișei de monitorizare și evaluare;
 Elaborarea proiectului de implementare (proiectul va conţine scop, obiective,
etape, resurse, termene, riscuri, indicatori de performanţă, modalităţi de evaluare a
performanţelor);
Evaluarea calității:
 Asistări la ore;
 Completarea portofoliului professional;
 Completarea fișei de autoevaluare;
 Aplicarea chestionarelor elevilor și părinților;
 Evaluarea obiectivă a cadrelor didactice de către comisia de evaluare;
 Prezentarea și validarea rezultatelor evaluării în cadrul CP;
 Aprobarea rezultatelor finale a evaluării cadrelor didactice în cadrul CA.

Asigurarea calității:
 Elaborarea și aprobarea programului de asigurare a calității;
 Asigurarea participării tuturor actorilor semnificativi în procesul educaţional;
 Activităţi de monitorizare a corectitudinii şi eficienţei în toate activităţile de planificare,
organizare, coordonare și evaluare a calităţii.

Îmbunătățirea calității:
 Identificarea lacunelor;
 Activităţi de îmbunătăţire a proceselor şi rezultatelor lor;
 Activităţi de orientare spre eficienţă, spre performanţe şi excelenţe;
 Stabilirea traseului de dezvoltare profesională.
 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Sociologie și Asistență Socială
Departamentul Ştiinţe ale Educaţiei

Examinator: Moraru Elena, dr., conf.univers.

Realizat : Cernei Elena, masterat Nisporeni
Testul pentru atestare Nr.2: Care sunt beneficiile unei educații de calitate pentru:
 Elevi;
 Cadre didactice;
 Instituția de învățămât în ansamblu;
 Comunitate / societate.

Calitatea în educaţie desemnează un complex de principii şi practici ce traversează întregul

mediu educaţional, în totalitatea componentelor sale, orientat spre obţinerea de rezultate
superioare, raportate la standarde şi spre satisfacerea nevoilor şi aşteptărilor beneficiarilor
educaţiei. Pentru a defini o şcoală de calitate trebuie să parcurgem totul: climatul şcolar, mediul
fizic, curriculum-ul, relaţiile dintre profesori, elevi şi comunitate etc. Indicatori ai şcolii de
calitate apar în fiecare lecţie, material auxiliar, activitate metodică, întâlnire cu părinţii, aspect al
unei recreaţii, discuţie în cancelarie între cadrele didactice, întâlnire între director şi autorităţile
locale; pot fi observaţi în procesul de organizare a unui consiliu profesoral sau în orice discuţie
informală între profesori şi elevi pe holurile şcolii. În felul acesta, o ”şcoală de calitate” vizează
un ansamblu de factori, nu doar o lecţie, un program, o clasă sau un professor.
Astfel, calitatea într-o unitate educaţională este determinată de:
 calitatea proceselor,
 calitatea sistemului organizaţional al institutului şi
 calitatea serviciilor educaţionale – trei elemente de bază care sunt într-o
strictă interdependenţă şi determină calitatea procesului final.
Calitatea educaţiei reprezintă și ansamblul caracteristicilor unui furnizor şi ale
programului acestuia prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor şi standardele de calitate.
În perspectiva acestei definiţii există o latură subiectivă („aşteptările beneficiarilor” care diferă
de la o unitate de învăţământ la alta), precum şi una obiectivă („standardele de calitate” care sunt
aceleaşi atât pentru unităţile de învăţământ de stat, cât şi pentru cele din mediul privat).
Nevoia înţelegerii unitare a calităţii educaţiei a apărut din faptul că „nu există, încă, un
concept unitar al calităţii, acesta fiind judecat în funcţie de valorile promovate în societate şi la
nivelul organizaţiei şcolare, politicile şi strategiile educaţionale existente la nivel naţional,
regional şi local, situaţia existentă, definită de factorii contextuali şi situaţionali, evoluţia
conceptului de “calitate”.
Beneficiile educațieie de calitate pentru elevi:
 centrarea pe elev a procesului de predare – învăţare;
 egalitatea şanselor;
 responsabilizarea privind propria evoluţie academică şi profesională;
 selectarea instituției de învățământ potrivită și corespunzătoare intereselor profesionale;
 candidarea cu succes pentru continuarea studiilor;
 asigurarea unui program de învăţare care să corespundă aşteptărilor;
 asigurarea că nu va vi nevoie de meditații și alte forme de pregătire suplimentară a
copiilor;
 asigurarea că educația oferită este relevantă;
 creşterea şanselor de ocupare a unui loc de muncă;
 posbilitatea integrării cu succes în societatea cunoașterii și a face față schimbării.
Beneficiile educației de calitate pentru cadrele didactice:
 consolidarea recunoașterii sociale și statutusul professional;
 obținerea unui salariu mai bun;
 încrederea elevilor și a părinților;
 încredere în calitatea învăţământului şi în validitatea calificării profesionale a cadrelor;
 corelarea ofertei de formare profesională cu cererea;
 adaptarea conţinutului ofertei de formare profesională la nevoile de pe piaţa muncii.
Beneficiile educației de calitate pentru instituția de învățământ:
 posibilitatea de a face față concurenței din mediul educational, în condițiile finanțării per
elev impuse de procesul de descentralizare;
 creșterea numărului de elevi;
 înnoirea programelor de învăţământ şi a metodelor de predare-învăţare-evaluare;
 dezvoltarea unor programe permanente de specializare şi perfecţionare a personalului
didactic;
 capacitatea de adaptare rapidă şi flexibilă la nevoile elevilor şi ale altor părţi interesate;
 elaborarea unor proceduri/criterii/indicatori de evaluare realiste;
 posibilitatea angajării cadrelor didactice prin concurs;
 creșterea numărului de cadre didactice profesionale și calificate;
 obținerea prestigiul în plan local, rational, național.
Beneficiile educației de calitate pentru societate:
 asigurarea transparenţei privind calitatea procesului educațional;
 responsabilizarea instituției, ca element cheie în asigurarea calităţii;
 prijinirea procesului de descentralizare în învăţământ;
 creşterea responsabilităţii publice a instituțiilor;
 creşterea atractivităţi procesului instructiv-educațional;
 asigurarea cu cadre calificate în toate sferele economico-sociale;
 creșterea nivelulului de trai al populației;
 îmbunătățirea vieții social-economice și culturale a țării.
 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Sociologie și Asistență Socială
Departamentul Ştiinţe ale Educaţiei

Examinator: Moraru Elena, dr., conf.univers.

Realizat : Cernei Elena, masterat Nisporeni
Testul pentru lucrul individual Nr.2:
1.Argumentați oportunitatea ciclului anual al evaluării interne/ autoevaluării: evaluarea
performanței, elaborarea raportului anual de autoevaluare, luări de decizii și elaborarea
unui plan de îmbunătățire, monitorizarea performanței.
2. Elaborați un plan de organizare a activităților de evaluare internă:
- Cum o să organizați echipa de evaluator ( Cine? )
- Cum o să organizați evaluarea ? (pe catedre; pe unități de curs; pe arii curriculare) .
Cum ?
- Ce o să evaluați?
- Cum determinați termenii?
- Cum și unde se vor discuta rezultatele evaluării interne?
Sporul pentru performanţă are drept scop stimularea individuală a personalului unităţilor
bugetare de a obţine rezultate optime în activitate. Mijloacele necesare pentru acordarea sporului
pentru performanţă se alocă anual în limita a 10% din suma anuală a salariilor de bază la nivel de
unitate bugetară. Sporul pentru performanţă se acordă lunar conform performanţei individuale
obţinute şi se achită concomitent cu salariul.
„Evaluarea performanței” presupune un set de instrumente, mijloace de măsurare și proceduri
de estimare a calității serviciilor prestate, în conformitate cu atribuțiile și responsabilitățile
angajatului și respectiv pentru compararea calității serviciilor prestate între angajați și
recunoașterea rezultatelor specifice.
Profesorul este evaluat anual în vedere stabilirii progresului înregistrat și oferirea
recomandărilor în vederea dezvoltării continue. Evaluarea anuală a performanțelor este realizată
de către directorul instituției de învățământ, directorul adjunct , reprezentant al comitetului
sindical și un profesor ales prin vot secret, în dependență de politica instituțională.
Evaluarea performanței este realizată sub formă de feedback din partea altor profesori,
directorul școlii, părinți și elevi care au interacționat cu cadrul didactic evaluat în decursul
ultimului an. Rezultatele evaluării anuale sunt prezentate profesorului într-o formă agregată și
prezintă și domeniile pe care urmează să le îmbunătățească.
Obiectivele evaluării performanţei profesioanle a angajaţilor:
a) stabilirea şi îmbunătăţirea nivelului de competenţă profesională;
b) crearea cadrului motivaţional pentru dezvoltarea profesională, pentru realizarea maximă a
potenţialului intelectual şi creativ al acestora;
c) creşterea responsabilităţii personale pentru obţinerea succesului în activitatea profesională;
d) asigurarea transparenţei decizionale prin informarea angajatului referitor la corelarea
sporului de performanţă cu performanţele obţinute;
e) asigurarea echităţii sociale şi profesionale pentru toţi angajaţii prin stabilirea concordanţei
dintre calitatea muncii prestate şi retribuirea muncii acestora.

Evaluarea performanţelor profesinale ale fiecărui angajat se efectuează trimestrial de către

evaluatorii desemnaţi prin ordinul directorului instituției. Evaluarea performanţelor se
efectuează în perioada 27-30 a ultimei luni din fiecare trimestru prin completareade către
evaluator a Fişei de evaluare (anexele nr. 6, 7, 8, 9 a Regulamentului cu privire la evaluarea
profesională a salariaților pentru stabilirea sporului de performanță).
Sporul pentru performanţă se acordă lunar, conform performanţei individuale obţinute
concomitent cu salariul şi se aplică pe parcursul trimestrului curent, pentru rezultatele activităţii
desfăşurate în trimestrul precedent, în cuantumul stabilit prin ordinul directorului instituției.
Evaluatorul şi persoana evaluată pot să anexeze la fişa de evaluare documente / materiale
relevante procesului şi rezultatelor evaluării. Calificativul final al evaluării se stabileşte pe baza
notei finale, după cum urmează:
1) între 1,00 şi 1,50 - „nesatisfăcător”. Performanţa este cu mult sub standard;
2) între 1,51 şi 2,50 - „satisfăcător”. Performanţa este la nivelul minim al standardelor sau puţin
deasupra lor. Acesta este nivelul minim acceptabil al performanţelor care trebuie atins şi de către
angajaţii mai puţin competenţi sau lipsiţi de experienţă;
3) între 2,51 şi 3,50 - „bine”. Performanţa se situează în limitele superioare ale standardelor şi
performanţelor realizate de către ceilalţi angajaţi;
4) între 3,51 şi 4,00 - „foarte bine”. Persoana merită o apreciere specială, deoarece
performanţele sale se situează peste limitele superioare ale standardelor şi performanţelor
celorlalţi angajaţi.
Fişele de evaluare trimestrială a fiecărui angajat se vor păstra timp de 5 ani.
Evaluarea performanțelor este parte component a evaluării interne anuale și în baza
calificativului acordat de comisia de evaluare se stabilește sporul de performanță.
2.Echipa de evaluatori se formează în luna septembrie la inițiativa directorului în componența a
7-9 membri și se validează la CP. Aceasta va avea următoarea componență:
 coordonatorul comisie – directorul instituției;
 secretarul comisiei - desemnat de către coordonator, dintre membrii comisiei în şedinţa
de constituire;
 membrii comisiei în următoarea componență :
 director adjunct;
 reprezentant al comitetului sindical desemnat de acesta;
 șefii comisiilor metodice;
 un reprezentant al părinţilor, desemnat de Comitetul de părinţi ai şcolii;
 un reprezentant al elevilor, ales prin vot secret de către Consiliului Consultativ al Elevilor
dintre membrii acestuia.
Comisia de evaluare îndeplineşte următoarele atribuţii principale, prevăzute în decizii interne:
a) evaluează modul de aplicare a standardelor de referinţă, indicatorilor de performanţă, pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar;
b) aplică şi respectă metodologia de evaluare instituţională şi de acreditare a organizaţiilor
furnizoare de educaţie;
c) întocmeşte şi publică rapoartele de evaluare internă a calităţii;
d) efectuează, la desemnarea coordonatorului, asistenţe la ore, aplicând metodologia de evaluare
a cadrelor didactice;
e) realizează sondaje privind îndeplinirea standardelor pe timpul activităţilor didactice şi în afara
acestora (frecvenţa la ore, disciplină, vestimentaţie etc.).
Evaluarea internă a cadrelor didactice în cadrul comisiilor metodice se va desfășura în
conformitate cu planul de lucru anual elaborat și discutat în cadrul comisiilor metodice și aprobat
la consiliul profesoral. Se va realiza prin prezentări de ore publice, prin asistări colegiale la ore
cu scopul realizării schimbului de experiență, prezentarea portofoliilor și a rapoartelor de
autoevaluare, cu completarea fișei de asistență la ore de către fiecare memebru și a fișei de
evaluare de către comisia de evaluare, prezentarea raportului final în cadrul ședinței metodice și
a CP, elaborarea planului de remediere a lacunelor depistate.
Evaluarea internă a cadrelor didactice pe arii curriculare se va realiza în baza planului
managerial anual al instituției, tematica fiind selectată în conformitate cu cerințele politicilor
educaționale pentru anul de studii curent. Procedura de evaluare va include următoarele etape:
 Discutarea planul managerial anual al instituției în cadrul CP și aprobarea acestuia în
cadrul CA;
 Organizarea ședințelor de informare cu referire la documentația școlară, politicile
educaționale, metodologia de evaluare, standardelor de calitate;
 Alcătuirea echipei de evaluare, repartizarea funcțiilor etc;
 Elaborarea și aprobarea fișei de evaluare în cadrul CP;
 Evaluarea cadrelor didactice în termenii stabiliți cu posibilitatea prelungirii termenului de
evaluare din următoarele motive: apariția unor teme expres impuse de organele de
conducere erahic superioare, îmbolnăvirea cadrului didactic asistat, cerințele impuse de
situația epedimiologică din localitate sau țară.
 Prezentarea raportului comisiei de evaluare în cadrul CA;
 Identificarea lacunelor și elaborarea strategiilor și a planului de remediere;
 Implimentarea planului de îmbunătățire;
 Analiza rezultatelor obținute;
 Comunicarea rezultatelor îmbunătățirii.
Evaluarea se va realiza prin: asistări la ore în perioada vizată, verificarea completării
documentației școlare, completarea fișelor de asistență la ore de fiecare membru al comisiei,
aplicarea chestionarelor la elevii, aplicarea unei probe de evaluare sumativă elaborată de direcția
școlii cu elaborarea raportului statistic și narativ a rezultatelor obținute, prezentarea rapoartelor
de evaluare a orelor asistate de către fiecare membru al comisiei și elaborarea raportului final de
evaluare a orelor asistate cu completarea fișei de evaluare. Raportul final de evaluare și planul de
remediere a lacunelor depistate se vor discuta în cadrul CA.
 Competențele evaluate se vor stabili în baza domeniilor, indicatorilor și descrptorilor
standardelor profesionale de calitate :
DOMENIUL 1: PROIECTAREA ŞI PREGĂTIREA ÎNVĂŢĂRII
Standard 1: Cadrul didactic planifică şi proiectează un proces de predare-învăţare-evaluare
centrat pe elev, în vederea asigurării eficienţei şi creării oportunităţilor de implicare şi dezvoltare
pentru fiecare copil.
DOMENIUL 2: MEDIUL DE ÎNVĂŢARE
Standard 2: Cadrul didactic asigură crearea unui mediu de învăţare dezvoltativ şi sigur, bazat pe
cultura învăţării, care facilitează succesul fiecărui elev.
DOMENIUL 3: PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE
Standard 3: Cadrul didactic asigură implementarea unui proces de predare-învăţare-evaluare
centrat pe cel ce învaţă, în vederea asigurării succesului şcolar al fiecărui elev.
DOMENIUL 4: DEZVOLTARE ŞI CREŞTERE PROFESIONALĂ
Standard 4: Cadrul didactic gestionează propria dezvoltare profesională continuă, axată pe
necesităţi reale, în vederea asigurării performanţei sale profesionale.
DOMENIUL 5: RELAŢIA ŞCOALĂ-FAMILIE-COMUNITATE
Standard 5: Cadrul didactic asigură relaţii de colaborare şi respect cu familia şi comunitatea,
dezvoltînd parteneriate eficiente în sprijinul realizării unui proces educaţional de calitate.
Termenii de evaluare vor fi stabiliți în cadrul ședinței consultative a CP de elaborare a planului
managerial anual și a planului de remediere a lacunelor depistate, în comun accord cu cadrele
didactice.
În cadrul evaluării interne anuale , conform articolului 12 (1) se vor stabili termenii fixați în
graficul din Anexa Nr.5 a prezentei Metodologii de evaluare a cadrelor didactice din
învățământul primar-secundar.
În cadrul evaluării organizate pe comisii metodice rezultatele evaluării vor fi prezentate în
cadrul ședinței comisiei metodice, rezultatele evaluării interne organizate pe arii curriculare se
comunică în cadrul CA, iar rezultatele evaluării interne anuale se prezintă în cadrul CP unde se
acordă calificativul final și se completează Extrasul din Procesul-verbal al ședinței pentru fiecare
cadru didactic.