9.

1 Cadrul conceptual și normativ pentru implementarea educației incluzive

Cadrul conceptual al educaţiei incluzive este determinat de documente internaţionale, care au
marcat şi au impulsionat noi abordări în domeniul educaţiei. Cele mai importante sînt prezentate
în tabelul de mai jos.

Declaraţia Conferinţei Mondiale de la referitoare la Educaţia pentru Toţi, face

Jomtien (1990) recomandări statelor lumii cu privire la
edificarea sistemelor de educaţie naţională
pornind de la dreptul fundamental al fiecărui
copil la educaţie completă şi la dezvoltare
armonioasă, care să se realizeze în baza
pedagogiei centrate pe copil; considerarea
diferenţelor individuale drept provocare, şi nu
un obstacol în realizarea dezideratului
educaţional; acordarea atenţiei deosebite
formării cadrelor didactice, precum şi
abordării intersectoriale integrate şi holistice
asupra educaţiei.
Declaraţia de la Salamanca (1994), cu privire la realizarea şcolii de tip incluziv,
reafirmă ataşamentul la principiile Educaţiei
pentru Toţi şi recunoaşte necesitatea de a
asigura educaţia copiilor, tinerilor şi a
adulţilor cu cerinţe educaţionale speciale în
cadrul sistemului obişnuit de educaţie.
Forumul Mondial al Educaţiei de la Dakar recomandă orientarea procesului educaţional
(2000) spre oferirea şanselor egale de educaţie
tuturor copiilor, spre accesul copiilor excluşi
şi/sau marginalizaţi la sistemul de educaţie
generală.

Abordată din perspectiva conceptuală, educaţia incluzivă are la bază fundamente sociale,
pedagogice şi psihologice.
 Fundamentele sociale vizează echilibrul dinamic dintre personalitate şi societate;
adaptarea şi integrarea individului în societate.
 Fundamentele pedagogice fac referinţă la teoriile educaţiei şi ale învăţării; la legităţile
generale ale educaţiei; la conceptul de educabilitate.
 Fundamentele psihologice se raportează la teoriile dezvoltării personalităţii; la teoria
intervenţiei timpurii în dezvoltarea copilului; la teoriile evaluării structurilor psihice ale
personalităţii.
Din punct de vedere conceptual, educaţia incluzivă se întemeiază pe următoarele principii:
• principiul dreptului egal la educaţie;
• principiul egalizării şanselor;
• principiul interesului superior al copilului;
• principiul nondiscriminării, toleranţei şi al valorificării tuturor diferenţelor;
• principiul intervenţiei timpurii;
• principiul individualizării procesului educativ şi al dezvoltării maximale a potenţialului fiecărui
copil;
• principiul asigurării serviciilor de sprijin;
• principiul flexibilităţii în activitatea didactică;
• principiul designului universal, adică al accesibilităţii tuturor la un mediu adecvat de educaţie;
Cadrul normativ pentru implementarea educaţiei incluzive în învăţămîntul primar şi secundar
general din Republica Moldova este determinat de o serie de documente internaţionale şi
naţionale
Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului, la care Republica Moldova a aderat prin
Hotărîrea Parlamentului nr. 408-XII din 12.12.1990
Legea învăţămîntului din Republica Moldova nr.547-XIII, adoptată la 21 iulie 1995
• Hotărîrea Guvernului privind aprobarea Strategiei Naţionale „Educaţie pentru Toţi” pentru
anii 2004–2015, nr. 410 din 04.04.2003
• Convenţia ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, ratificată de către Republica
Moldova prin Legea nr. 169 – XVIII din 09.07.2010
• Strategia consolidată de dezvoltare a învăţămîntului pentru anii 2011–2015, aprobată prin
Hotărîrea Guvernului nr.523 din 11 iulie 2011 şi Planul consolidat de acţiuni pentru sectorul
educaţiei (2011–2015), aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 849 din 29 noiembrie
2010
Programul de Dezvoltare a Educaţiei Incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011–2020,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 523 din 11.07.2011
Cadrul normativ pentru implementarea educaţiei incluzive a fost dezvoltat în continuare de
Metodologia pentru incluziunea educaţonală a copiilor cu CES, elaborată de Keystone Moldova
(Anexa nr. 1). Metodologia Keystone Moldova propune următoarele etape în implementarea
educaţiei incluzive:
• Identificarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
• Formarea Comisiilor multidisciplinare intraşcolare si evaluarea mediului educaţional familial,
evaluarea iniţială şi evaluarea complexă, elaborarea PEI.
• Asistarea copiilor şi a familiilor lor în procesul incluziv.
• Dezvoltarea mediului incluziv prin instruirea cadrelor didactice din fiecare şcoală, a cadrelor
didactice de sprijin, a membrilor comisiei multidisciplinare şi a coordonatorilor centrelor;
sensibilizarea părinţilor, a colegilor de clasă şi a membrilor comunităţii.
• Monitorizarea şi evaluarea incluziunii educaţionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.