Sunteți pe pagina 1din 2

Majoritatea lucrarilor de analiza a fenomenului violentei scolare sustin ideea ca manifestarile conflictuale dintre elevi reprezinta cea mai

raspndita forma de violenta scolara, dar considera acest tip de violenta ca unul nespecific spatiului scolii deoarece se poate manifesta si n afara acestuia, n orice grup de copii si tineri.

Este violenta ntre elevi un fenomen frecvent n scolile romnesti?

Se poate afirma ca violenta ntre elevi, n diferite forme de manifestare, este un fenomen generalizat n scoli. De cele mai multe ori, manifestarile violente dintre elevi (n special formele usoare de agresivitate) sunt percepute ca atitudini si comportamente prezente n orice scoala, obraznicii tolerate si specifice vrstei si oricarui mediu scolar.

Cele mai frecvente forme tin de domeniul violentei verbale (certuri, conflicte, injurii, tipete) si sunt considerate situatii tolerabile si obisnuite n orice scoala, n contextul social actual (violenta verbala a strazii, a mass-mediei etc.). n acelasi domeniu al violentei verbale au fost mentionate cu frecventa ridicata si jignirile cu referire la trasaturile fizice sau psihice ale colegilor, comportament determinat deseori de specificul vrstei adolescentei, cnd elevii devin mai atenti si mai critici cu privire la diferite caracteristici fizice sau psihice, proprii sau ale celorlalti.

n comparatie cu elevii din zonele rurale (unde nivelul de dezvoltare socio-economica a familiilor este de obicei omogen la nivelul unei comunitati), este de presupus ca elevii din scolile urbane provin din familii cu nivel socio-economic foarte variat. De aici apar si diferente privind modul cum se mbraca, banii de buzunar, obiectele personale utilizate n spatiul scolii (rechizite, telefon mobil etc.). Ca si n cazul altor forme de violenta ntre elevi, cauzele agresivitatii fizice expresie culturala a frustrarii n spatiul scolii pot fi diverse: consecinte ale imobilitatii elevilor n clasa pe parcursul duratei unei activitati didactice (si, de aici, nevoia de miscare n timpul recreatiei, care poate genera agresivitate fizica ntre elevi); lipsa unei culturi a jocului, ceea de face ca jocul sa se transforme n agresivitate fizica: copiii nu mai stiu sa se joace, nu mai sunt nvatati cum sa faca acest lucru trasaturile specifice vrstei (nevoia de libertate si de manifestare a propriei individualitati, de impunere ntr-un grup, inclusiv prin violenta fizica); aparitia unor gasti ca manifestare a subculturilor scolare; provenienta din medii socio-familiale si culturale foarte diferite sau defavorizante etc.

Cnd si unde se manifesta violenta ntre elevi?

Formele variate ale violentei ntre elevi se manifesta diferit n contexte diferite. Pauza presupune un timp si un spatiu n care elevii nu se afla sub stricta supraveghere a cadrelor didactice si care ofera posibilitatea relatiilor directe ntre elevi (care sunt limitate pe parcursul activitatii didactice din cauza

metodelor de predare, a conceperii si repartizarii sarcinilor de nvatare, a asezarii mobilierului scolar etc.). Toate acestea permit manifestarea diferitelor atitudini si comportamente, inclusiv a celor care tin de domeniul violentei ntre elevi.

Cine fata de cine este violent?

Un alt aspect a fost cel referitor la tipurile de elevi/colectivitati ntre care apar manifestari de violenta. Cele mai frecvente situatii de violenta se ntlnesc ntre elevii din aceeasi clasa (aproximativ 60% dintre raspunsurile directorilor si cele ale elevilor). Ponderea ridicata a unor astfel de situatii se explica prin faptul ca interactiunea dintre elevii aceleiasi clase este mai frecventa dect relatiile elevilor din clase diferite (n timpul orelor si al altor activitati scolare, n pauze, n cercurile de prieteni), fapt care creeaza premisele aparitiei mai multor situatii de violenta ntre elevi. De asemenea, cu frecventa ridicata au fost mentionate si situatii de violenta ntre elevi din clase diferite, de acelasi nivel scolar. ntre elevii care frecventeaza diferite niveluri de nvatamnt apar forme specifice de violenta: bataie, agresivitate verbala, furturi etc. Aceste forme de violenta au fost cu pondere mai ridicata la nivelul scolilor cu clase IVIII (unde diferenta de vrsta dintre copiii din clasele mici fata de cei din clasele finale, de pna la 8 ani), comparativ cu unitatile de nvatamnt post obligatoriu. n cazul acestor forme de violenta, cel mai adesea, copii de vrsta mai mica sunt victimele elevilor din clasele mai mari.

Read more: http://articole.famouswhy.ro/violenta_elev-elev/#ixzz1o1dKA3Fu