Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iasi

Facultatea de Teologie Ortodoxa ,,Dumitru Staniloae”

Cursuri masterat specialitatea: Familia Crestina Contemporana”

Lucrare de seminar
Violenta in scoala

Coordonator: Sustinator:
Conf. dr. Carmen Gabriela Lazareanu Pr. Fodor Cornel

Decembrie 2021
 I. Violenta Generalitati

Violenta este un fenomen foarte des intalnit in societatea contemporana, si in special

violenta in scoala care a fost semnalata inca de prin anii 70, 80, a ajuns, in zilele noastre sa
reprezinte un fenomen ingrijorator, in fata caruia se pare ca nici scoala, nici familia ori
intreaga societate nu mai pot face fata. O mare contributie la amploarea acestui fenomen o au
cu siguranta televiziunea, internetul, publicatiile datorita mediatizarii cazurilor de violenta in
scoala, avand ca efect, pe de o parte informarea, dar pe de alta parte putand reprezenta un
model de imitatie pentru tineri, si un mod de a iesi in evidenta. In mod traditional, scoala este
locul de producere si transmitere a cunoasterii, de formare a competentelor cognitive, de
intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara, de intelegere a raporturilor cu ceilalti
si cu noi insine. Misiunea scolii nu este doar de a pregati forta de munca, ci sa profileze
caractere, sa-i determine tanarului placerea de a invata, dorinta de a reusi si de a face fata
schimbarilor de pe piata muncii.
Atunci cand vorbim despre violenta in scoala nu ne putem limita doar la acte de violenta
care cad sub incidenta legii, si datorita acestui fapt este foarte greu sa existe o evidenta clara
si reala a incidentelor violente care se produc in cadrul scolii, numarul efectiv al acestora
fiind mult mai mare decat statisticile realizate de Politie.

Violenta scolara, a ajuns din pacate sa fie si clasificata, sau chiar sa se distinga mai
multe forme dar si tipuri de violenta cum ar fi:  

- o Violenta fizica, concretizata prin lovirea persoanelor, vatamarea fizica a acestora,

deposedarea prin forta de bunuri, etc.;
- o Violenta economica (materiala) ce se rasfrange asupra obiectelor din jur, asupra
mobilierului scolar, si a bunurilor altor persoane;
- o Violenta psihica ce are ca efect formarea complexelor de inferioritate la persoana
agresata, si se manifesta prin verbalizare, atitudini de respingere, izolare;

Elevii sunt de parere ca incidentele violente care se produc cel mai frecvent sunt cele ale
elevilor fata de alti elevi, urmate de cele ale unor persoane din afara scolii fata de elevi si de
agresiuni ale profesorilor fata de elevi.
Cele mai frecvente tipuri de agresiuni intalnite in scoala sunt injuriile si vulgaritatile,
amenintarile, gesturile agresive moderate (imbranceli, piedici, loviri umilitoare), batai intre
elevi, presiuni psihice (intimidari) si elevi terorizati sistematic de alti elevi, sub diverse
pretexte, acestea din urma fiind intalnite intr-o mica masura1.
Ironiile, tachinarile si chiar violentele intre elevi au existat dintotdeauna, insa situatiile
conflictuale dintre profesori si elevi, formele de violenta grava, cum sunt crimele, violurile,
folosirea armelor de foc, au fost facute cunoscute publicului larg doar de catva timp,
autoritatea profesorului si siguranta individului fiind, in mod traditional, de necontestat. Prin
cercetarea realizata de Organizatia UNICEF (ISE, Unicef, 2005), s-au identificat mai multe
tipuri de violenta manifestata in scoala:

1. Violenta intre elevi

Situatiile violente dintre elevi se refera, in special, la formele mai putin grave de
agresivitate, considerate ca atitudini si comportamente prezente si tolerate in orice scoala,
fiind specifice varstei adolescentei. Totusi, din ce in ce mai multe acte violente nu mai raman
la stadiul de violente „usoare”, ci pot degenera in crime, batai, violuri, etc.
In scoli au fost identificate doua tipuri de violenta, respondentii facand apel, pentru
justificare faptei, mai des la violentele obiective, care se refera la agresivitatea manifesta
(fizica, verbala) si mai putin la violentele subiective, care sunt violente mai subtile, de
atitudine (legate de valori, tipuri de relatii, cultura) si care afecteaza climatul social, cum ar fi
discriminarea, dispretul, umilirea, sfidarea, lipsa de politete2
Cele mai frecvente violente dintre elevi tin de violenta verbala, manifestata prin
certuri, conflicte, injurii, jigniri legate de situatia socio-economica sau jigniri legate de
apartenenta etnica (cele mai frecvente sunt legate de etnia roma) sau religioasa a colegilor.
Aceste violente intra sub incidenta violentelor tolerate in mediul scolar si poate ca, datorita
faptului ca putine cadre didactice aduc in discutie prevenirea si combaterea acestor
„obisnuinte”, copiii nu-si corecteaza comportamentele deviante.
Un alt comportament neadecvat al elevilor este transpus in violenta fizica, bataia fiind
considerata cea mai grava forma de violenta, care contravine regulamentelor scolare si
drepturilor copilului. In aceste situatii intervine si o alta problema, aceste acte nefiind in
totalitate descoperite, deoarece elevii-victime dezvolta sentimente precum frica de consecinte
in cazul reclamarii agresorului, insecuritatea in mediul scolar, aceste comportamente violente
fiind prezente mai des la elevii din clasele mai mari.

1
https://www.qreferat.com/referate/asistenta-sociala/FENOMENUL-DE-VIOLENTA-IN-SCOAL146.php
2
https://www.qdidactic.com/stiinta-tehnica/sociologie/tipuri-si-forme-de-manifestare-ale-violentei-in-
scoa389.php
 a. Violenta fetelor vs. violenta baietilor

S-a apreciat ca baietii sunt mai violenti decat fetele, baietii fiind asociati cu
caracteristici precum obraznicia, indisciplina, agresivitatea, manifestate prin violenta fizica si
vulgaritate in limbaj, iar fetelor le-au fost atribuite formele obisnuite, tolerante ale violentei
verbale. Diferentele de gen sunt explicate si prin motivatiile acestor comportamente, astfel, se
considera ca baietii intra in conflicte pentru a-si afirma masculinitatea si pentru asigurarea
unui status in cadrul unui grup, iar fetele se manifesta violent pentru situatii afective, pentru
concurenta (o nota, un baiat, etc.).

b.      Violentele intre elevii din aceeasi clasa scolara vs. violentele intre elevii din clase
scolare diferite:

Cele mai frecvente situatii in care se manifesta violente sunt prezente la elevii din
aceeasi clasa, explicatia bazandu-se pe faptul ca personalitatea si caracteristicile comune,
interactiunea dintre acesti elevi este mai puternica decat intre elevii din clase diferite, sunt
implicati in activitati scolare comune si aceleasi cercuri de prieteni si implicit probabilitatea
ca divergentele intre acestia sa apara este mai mare. Totusi, situatiile violente se manifesta si
intre elevii din clase diferite, premisele aparitiei acestora fiind legate de climatele de
concurenta intre clase si de lipsa de comunicare dintre acestea3.

2. Violenta elevilor fata de profesori

Formele de violenta ale elevilor fata de profesori sunt variate, de la comportamente care
nu sunt in concordanta cu regulamentele scolare si cu statutul de elev, la forme mai grave
manifestate in acte de violenta fizica sau care intra sub incidenta penalului. Cele mai
frecvente cazuri se gasesc in licee. Din cercetarile realizate, au fost alcatuite mai multe
categorii care cuprind diferite forme de manifestare a violentei elevilor asupra cadrelor
didactice, astfel:

a.      Comportamente neadecvate ale elevilor in raport cu statutul lor, care presupun

lipsa de participare sau implicare la activitatile scolare: absenteismul scolar, fuga de la ore,
actele de indisciplina in timpul orelor de curs, ignorarea voita a mesajelor, solicitarilor
cadrelor didactice.

3
Idem
 b .      Comportamente manifestate prin agresiune verbala si non-verbala de
intensitate medie, fiind considerate ofense aduse statutului si autoritatii cadrului didactic,
elevii refuzand sa indeplineasca sarcinile scolare, avand atitudini ironice fata de profesori,
legate de competentele stiintifice, modalitatile de evaluare, diferite trasaturi de personalitate,
caracteristici fizice, stil de vestimentatie.

c.       Comportamente violente evidente, care presupun agresiune verbala si fizica fata

de profesor (gesturi amenintatoare, agresiunea indirecta asupra bunurilor profesorilor,
adresarea de catre elevi a cuvintelor vulgare sau injurioase, jigniri, etc.).
Desi toate aceste atitudini si comportamente intra in contradictie cu regulamentul scolar, de
cele mai multe ori, profesorii trec cu vederea aceste „scapari” ale elevilor, atata timp cat nu
capata intensitate ridicata.

3. Violenta profesorilor asupra elevilor

Ca si in cazul violentei elevilor fata de profesori, formele de comportament deviant al

cadrelor didactice in relatie cu elevii sunt diverse, pornind de la situatii care nu sunt
caracteristice unor relatii adecvate dintre profesor si elevi, pana la agresiuni verbale si fizice.
Cea mai usoara forma a comportamentelor neadecvate ale profesorilor se refera
la agresiunea non-verbala, manifestata prin ignorarea mesajelor elevilor, neacordarea de
atentie acestora, profesorul considerand ca elevul nu este un partener real de comunicare si
reducand orele de curs, pur si simplu, la o simpla activitate de transmitere de cunostinte,
incalcand astfel principiile pedagogice. Exista si situatii in care agresiunea non-verbala ia
forme mai grave, cum ar fi gesturi si priviri amenintatoare, atitudini discriminatoare si
marginalizarea unor elevi, avand  implicatii negative asupra climatului scolar si asupra
elevilor (scade stima de sine, reduce motivatia pentru invatare, produce sentimente de
insecuritate).
Formele de comportament neadecvat al profesorilor se refera, de cele mai multe ori,
la agresiuni verbale fata de elevi, cum ar fi atitudinile ironice, tipete, injurii, jigniri, insulte.

Excluderea de la ore reprezinta un alt comportament inadecvat al profesorilor, acestia

recurgand la aceste fapte ca pedeapsa pentru unii elevi care nu si-au indeplinit anumite sarcini
scolare sau elevi care sunt indisciplinati. 
 II. Cauze ale violentei in scoala

Mediul familial continua sa fie cea mai importanta sursa de agresivitate a elevilor,
majoritatea acestor elevi provin din familii dezorganizate, asa cum aminteam mai inainte,
multi trecand prin experienta divortului parintilor, sau a unei familii monoparentale, a
problemei locurilor de munca pentru parinti. Parintii sunt confruntati cu diverse dificultati
materiale, psihologice, au o stima de sine scazuta, si se simt devalorizati. De asemenea,
probleme grave cum ar fi, de exemplu, violenta intrafamiliala, consumul de alcool, abuzarea
copiilor, neglijenta, la care se adauga si lipsa de dialog, de afectiune, utilizarea mijloacelor
violente de sanctionare sau, chiar absenta contrangerilor: nu le impun nici un fel de
interdictii, reguli, nu sunt exigenti pentru ca vor sa evite conflictele. Aceasta lipsa de
impunere din partea parintilor, va determina elevul sa adopte in scoala comportamente de
refuz a exigentelor profesorilor. Mediul social, participa de asemenea la acest
comportament violent manifestat de elevi: situatia economica, slabiciunea mecanismelor de
control social, inegalitatile sociale, criza valorilor morale, mass-media, unele
disfunctionalitati la nivelul factorilor responsabili de educatia tinerilor, lipsa de cooperare a
institutiilor implicate in educatie 4.
Conjunctura economica si sociala provoaca anumite confuzii in randul tinerilor, care
incep sa se indoiasca de eficacitatea scolii, de utilitatea stiintei. Si aceasta cu atat mai mult cu
cat constata ca scoala nu ii asigura insertia profesionala. Valorile traditionale vehiculate in
scoala - munca, meritul, efortul - cunosc o eroziune vizibila. Un mediu social in criza (criza
locurilor de munca, criza familiei, criza valorilor) afecteaza profund dezvoltarea personalitatii
copilului5.
Trasaturile de personalitate sunt si ele intr-o stransa corelatie cu comportamentele
violente precum si trasaturile individuale la care se mai adauga si problemele specifice
adolescentei. Adolescenta este o perioada de transformari profunde pe plan fizic, psihic si
social. Transformarile fizice care incep la pubertate sunt adesea foarte brutale si adolescentii
le traiesc ca pe o veritabila metamorfoza. Transformarile respective pot determina o atitudine
de retragere in raport cu anturajul, timiditate, sentimente de jena, refuzul de a comunica. O
caracteristica importanta este relatia pe care adolescentul o stabileste cu propriul corpul in
transformare. Corpul este suportul privilegiat al exprimarii personalitatii si, in aceste conditii,
asistam la excese in privinta vestimentatiei, coafurii, machiajului. Infatisarea este cand o
4
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, UNICEF, „Violenţa în şcoală”, Bucureşti, 2005 (document PDF);
5
Idem
modalitate de afirmare, de impunere a personalitatii, cand o carapace sub care se ascund
multe nelinisti si temeri. Emotiile se manifesta in perioada adolescentei cu o dinamica
accentuata. Acum adolescentul este fericit, se simte bine in pielea sa si doua ore mai
tarziu este trist, deprimat, descurajat. Adeseori, el oscileaza intre sentimentul de putere, de
forta si sentimentul de indoiala, de descurajare, de scadere a stimei de sine. Pentru a se apara
de aceste emotii, adolescentii dezvolta reactii de provocare, de agresivitate, de opozitie fata
de parinti si profesori 6.

III. Prevenirea si combaterea violentei in scoala

Fenomenul violentei scolare trebuie analizat in contextul aparitiei lui. A gandi strategii,
proiecte de prevenire a violentei scolare inseamna a lua in considerare toti factorii (sociali,
familiali, scolari, de personalitate) ce pot determina comportamentul violent al elevilor.
Scoala poate juca un rol important in prevenirea violentei scolare. Si asta nu numai in
conditiile in care sursele violentelor sunt in mediul scolar, ci si in situatia in care sursele se
afla in exteriorul scolii.
Principalele măsuri de prevenţie sunt: regulamentul şcolar; rolul consilierilor şcolari în
prevenirea violenţei este foarte important; informarea la ore de dirigenţie despre consecinţele
violenţei; implicare elevilor în prevenirea violenţei propriu-zisă: acţiuni de conştientizare de
către elevi a efectelor negative ale violenţei organizate în şcoli, organizarea de întâlniri cu
autorităţi din poliţie, întâlniri cu părinţii (consilierea specializată a acestora), programe de
formare a cadrelor didactice (managementul clasei de elevi), asistenţa familiilor cu probleme,
elaborarea de materiale informative pe tema violenţei şi prevenirii acesteia, evaluări
psihologice. Cele mai utilizate măsuri de intervenţie sunt sancţiunile şi asistenţa. Aceste
cazuri, de obicei sunt sancţionate prin: observaţii individuale; mustrare în faţa
clasei/consiliului profesoral; mustrare scrisă; eliminare de la cursuri pentru o perioada;
exmatriculare; amenzi, activităţi extracurriculare. Asistenţa celor implicaţi în astfel de situaţii
se face prin: discuţii cu persoana în cauză, discuţii cu un consilier şcolar. Interacţiunea
individ-mediu şcolar are o mare importanţă în demersul educativ, iar mediul şcolar trebuie să
ofere toate condiţiile necesare bunei desfăşurări ale activităţii didactice, astfel încât ambianţa
educaţională din cadrul şcolii să fie una propice dezvoltării elevilor. Unul dintre factorii care
poate afecta comunicarea şi relaţiile ce se stabilesc în acest mediu este violenţa şcolară.
6
Ferreol, Gilles, Adrian, Neculau, Violenţa. Aspecte psihosociale, Iaşi, Editura Polirom, 2003
Dardel Jaouadi spune: lupta împotriva violenţei şcolare are ca rezultat ameliorarea relaţiilor şi
a comunicării între persoanele implicate în activitatea educaţională. Acest lucru este esenţial
pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale, care au ca scop formarea de personalităţi
armonioase, active şi creatoare, în concordanţă cu cerinţele individuale şi sociale.
In cazul elevilor, s-a observat ca, pe masura ce elevii isi asuma responsabilitati si
experimenteaza tot mai multe astfel de responsabilitati, scolile si clasele se transforma intr-un
colectiv solidar, un centru de activitati, in care fiecare elev isi poate gasi calea de afirmare.
Rolul profesorului este de a cristaliza noile retele de socializare si de a incuraja toti copiii, pe
cei cu inadaptare scolara in special, sa-si asume astfel de responsabilitati, de a-l sprijini in
realizarea sarcinilor specifice ce decurg din aceste responsabilitati, de a incuraja elevii sa
experimenteze cat mai multe roluri scolare.

IV. Concluzii

Complexitatea fenomenului de violenţă ne determină să vorbim nu doar despre violenţa

în şcoala, ci despre violenţă îngeneral, dat fiind faptul că între acestea există o legatură de
determinare. Pe de o parte, de cele mai multe ori, copilul ia primul contact cu violenţa în
sânul familiei sale extinzând apoi comportamentele violente şi asupra altor persoane din
mediul extrafamilial (grup de prieteni, gradinită, apoi şcoală) pe de alta parte
comportamentele violente învăţate în mediul familial (de multe ori pe fondul neglijării
copilului) se răsfrâng asupra membrilor familiei. Pentru a putea preintâmpina şi dezarma un
comportament violent, trebuie mai intâi să clarificăm şi să inţelegem conceptul de violenţă, să
aflăm cauzele acesteia şi în final să fie concepute măsurile de combatere şi prevenire. Spre
deosebire de agresivitate care reprezintă potenţialitatea ce permite dirijarea acţiunii şi ţine de
gândire şi analiză, fiind intrinsecă, violenţa este acţiunea în sine, dezorganizarea brutală a
personalităţii sau colectivităţii şi afectează atât individul cât şi mediul în care acesta se
manifestă.
Violenţa nu este ereditară, dar este contagioasă În apariţia şi manifestarea violenţei sunt
implicaţi diverşi factori ca: familia, grupul de prieteni, şcoala, televizorul, calculatorul,
ziarele etc., factori care pot împiedica manifestarea actelor de violenţă în momentul în care
sunt foarte bine controlaţi şi în momentul în care între aceştia exista o relaţie de colaborare,
învederea controlării şi stopării violenţei.