INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN GORJ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ECATERINA TEODOROIU” TÂRGU JIU

Email: scoala_generala_nr2@yahoo.com;
Website: http://www.scoalaecaterinateodoroiu.ro/
Tel.0253214867, Fax: 0353408857

PREVENIREA ŞI COMBATEREA VIOLENŢEI ÎN ŞCOLII

VIOLENŢA – conduită agresivă acută cu finalitate distructivă,punitivă
sau transformativă.
AGRESIVITATEA – Walman defineşte agresivitatea în următoarele
accepţiuni:
- tendinţa de a arăta ostilitate prin manifestarea de acte agresive;
- tendinţa de a depăşi opoziţiile întâlnite;
- tendinţa de autoafirmare prin promovarea neabătută a propriilor
interese;
- hiperenergie în atitudini şi reacţii;
- tendinţa permanentă de dominare în grupul social sau comunitate.
Este dificil să se realizeze discriminări între cele două concepte
agresivitate şi violenţă.
M.Floro încearcă o diferenţiere în baza a trei criterii :
1. un criteriu funcţional: agresivitatea este o potenţialitate ce permite
dirijarea acţiunii ; ea ţine mai mult de gândire, de analiză,în timp ce
violenţa este de ordinul acţiunii noastre,o acţiune adaptată obiectivului
ce trebuie atins.
2. un criteriu de ordin topologic: agresivitatea ar fi mai ales internă,în
timp ce violenţa e mai ales externă.
3. un criteriu etic:în timp ce agresivitatea,înţeleasă ca potenţialitate care
îi permite individului să înfrunte problemele,poate fi considerată
acceptabilă,violenţa,în calitatea ei de acţiune ce produce durere, este
inacceptabilă.
Formele de manifestare a agresivităţii:
1.Excitabilitatea exprimă starea sistemului nervos central;caracterizată
printr-o sensibilitate
de grad maximal,faţă de factorii de mediu extern sau intern.
2. Impulsivitatea este definită ca o trăsătură caracteristică implicând un
mod impulsiv de a
reacţiona prin impusuri( modalităţi acţionale de reacţie
involuntară,bruscă,necontrolată şi
neintegrată într-o activitate raţională).
3. Propulsivitate este declanşarea agresivităţii datorită unui resort
intern.Apare în mod forţat,automat,fără să se supună controlului
voluntar( propulsiuni kinetic, monotipii ritmice,balansarea capului/unui
membru).
Teorii ale agresivității
1.Agresivitatea este înnăscută
S. Freud, agresivitatea este un instinct – a agresa şi de a fi violenţi
Konrand Lorenz accentuează asupra naturii biologic-instinctuale a
comportamentului agresiv
Influenţele biologice,cum ar fi:
- Infuenţe neuronale,zone ale cortexului stimulate electric facilitează
comportamentul agresiv;
- Infuenţe hormonale,bărbaţii sunt mai agresivi decât femeile;
- Influenţe biochimice:creşterea alcoolului în sânge, scăderea glicemiei
2. Agresivitatea este un răspuns la frustrare. John Dollard a postulat:
- “agresivitatea este întotdeauna o consecinţă a frustrării”;
- “ frustrarea întotdeauna conduce către o anumită formă de agresivitate”
Leonard Berkowitz susţine că frustrarea produce o supărare,o stare de
pregătirea emoţională pentru a agresa.
3. Agresivitatea este un comportament social învăţat.
Albert Bandura comportamentul agresiv se învaţă familie,mediul
social,mass-media
direct (recompense /pedepse) sau indirect ( prin observarea unor modele
de conduită).
Surse de influenţare a agresivităţii
Categorii:
a.Surse ce ţin de individ,de conduită şi de reativitatea lui
comportamentală:
frustrarea,atacul sau provocarea directă fizică şi verbală,durerea
fizic/morală
căldura,aglomeraţia,alcoolul,drogurile,materiale sexy şi pornografice.
b.Surse ale agresivităţii în cadrul familiei: bătaia şi incestul.
c.Surse ce ţin de mijloace de comunicare în masă:violenţa expusă prin
intermediul televiziunii,internetului şi presei.

VIOLENTA IN SCOALA
Violenţă în şcolă cuprinde orice formă de manifestare a unor
comportamente precum: violenţa verbală şi
psihologică(poreclire,tachinare,ameninţare,hărţuire);
Violenţă fizică;comportamente care intră sub incidenţa legii (hărţuire
sexuală,viol,
consum/comercializare de droguri,furt);ofensă adusă statutului/autorităţii
cadrului
didactic; alte tipuri de comportament deviant în relaţie cu şcoală.
Formele de manifestare a violenţei în şcoala contemporană,la nivel
internaţional;
 Trecerea de la violenţa fizică,directă,vizibilă,legitimată şi încurajată
uneori,la forme
unei violenţe de tip simbolic,situată la nivelul valorilor promovate,la
nivelul
tipurilor de relaţii din spaţiul şcolii şi a impunerii unor anumite modele
dezirabile de
comportament;
 Proliferarea violenţelor în şcoală care au ca fundament diferenţele
etnice,
religioase,de statut social sau de gen;
 Multiplicarea formelor de violenţă asupre profesorilor;
 Creşterea numărului fenomenelor de violenţă gravă în şcoală,care
intră sub incidenţa
legii(crime,violuri,utilizarea armelor de foc/albe) ca urmare a escaladării
violenţei
societate
Principalele forme ale violenţei în mediul şcolar în România
Violenţa elev-elev:
- violenţa verbală( certuri,conflicte,injurii,ţipete)
- violenţa fizică între elevi
Violenţa elevilor faţă de profesori:
- lipsa de implicare şi de participare a elevilor la activităţile şcolare
(absenteismul şcolar,fuga de la ore,indisciplina în clasă,ignorarea
profesorilor)
- ofensă adusă statutului şi autorităţii cadrului didactic ( refuzul
îndeplinirii
sarcinilor şcolare,atitudini ironice sau sarcastice,zgomote în timpul orei)
Violenţa profesorilor faţă de elevi:
- agresiunea verbală faţă de elevi( atitudini ironice,ţipete,chiar
injurii,jigniri)
- agresiune non-verbală(ignorarea mesajelor elevilor şi neacordarea de
atenţia
acestora,gesturi sau priviri ameninţătoare,atitudini discriminative)
- excluderea de la activităţile didactice sau chiar pedeapsa fizică
Violenţa părinţilor în spaţiul şcolii:
- faţă de profesori - violenţă verbală( ironii,discuţii aprinse,ţipete)
- faţă de alţi elevi /faţă de propriul copil
Cauzele care generează violenţa şcolară,ale căror efecte se cumuleză şi
se
potenţează reciproc:
Cauze psiho-individuale:
- factori individuali:toleranţă scăzută la frustrare,dificultăţi de adaptare
la
disciplina şcolară,imagine de sine negativă,instabilitate emoţională
Cauze familiale:
- climatul socio-afectiv( relaţii tensionate între părinţii,mediu lipsit de
securitate
afectivă)
- tipul/dimensinea familiei
- condiţiile economice ale familiei
Cauze şcolare:
- dificultăţi de comunicare elevi-profesori,impunerea autorităţii cadrelor
didactice,
stiluri didactice de tip excesiv autoritare ale profesorilor,distorsiuni în
evaluarea
elevilor
Cauze induse de contextul social:
- mass-media
- influenţa grupului de preieteni şi a anturajului din afara şcolii(“găştile
de cartier”)
Agresivitatea
Comportamentele agresive de tipul a lovi pe cineva,a-l împinge sau a-i
smulge un obiect din mână reprezintă o formă primară de interacţiune
comportamentală. Studiile ne arată că între 2- 4 ani,pe masură ce se
dezvoltă limbajul,agresivitatea fizică scade şi creşte
agresivitatea verbală. ( Cairns,1979;Fabers şi Eisenberg 1992)
Educaţia emoţională îşi pune amprenta asupra modului cum se dezvoltă
violenţă în funcţie de gen.
Fetele învaţă să se manifeste într-o formă aparte agresivitatea verbală
”agresivitate relaţională”(Ostrov,2004;Crick şi colab.,1999) –
răspândirea de zvonuri negative despre cineva bârfirea şi hărţuirea unei
persoane.Ele sunt penalizate social mai mult decât băieţii atunci când
manifestă agresivitatea fizică şi le este întărit
comportamentul de către adulţii.
Agresivitatea “ascunsă”a fetelor – “ nevoia de a fi pe placul celorlalţi” –
nevoia de popularitate – mint ca să fie acceptate,se folosesc de prieteni şi
“ fură secretele altora pentru a vinde la un preţ mai mare”.
Aceeaşi persoană poate fi şi victimă şi agresor ( Marsh şi colab.,2001)
- Victimele au un scor mai scăzut la concepţia generală despre sine şi o
evaluare negativă a competenţelor sociale şi a acceptării din partea
prietenilor.
- Agresorii îşi aleg ca ţinte ale violenţei pe aceia care sunt diferiţi de
majoritatea pentru ca apoi să exploateze aceste diferenţe.
Violenţele verbale (certuri, conflicte,injurii, tipete) sunt considerate
situaţii tolerabile şi obişnuite în orice şcoală,în famillie, în contextul
social actual (violenţa verbală a străzii, a mass-mediei etc.). În acelaşi
domeniu al violenţei verbale au fost menţionate cu frecvenţa ridicată si
jignirile cu referire la trăsăturile fizice sau psihice ale colegilor,
comportament determinat deseori de specificul vârstei adolescenţei,
când elevii devin mai atenti si mai critici cu privire la diferite
caracteristici fizice sau psihice, proprii sau ale celorlalţi.
Cauzele violenţei fizice – „expresie culturală a frustrării în spaţiul şcolii”
pot fi diverse:
consecinţe ale imobilităţii elevilor în clasa pe parcursul duratei unei
activităţi didactice (şi, de aici, nevoia de mişcare în timpul recreaţiei,care
poate genera agresivitate fizica între elevi);
lipsa unei „culturi a jocului”, ceea ce face ca jocul să se transforme în
agresivitate fizică: copiii nu mai ştiu să se joace, nu mai sunt învăţaţi
cum să facă acest lucru;
trăsăturile specifice vârstei (nevoia de libertate şi de manifestare a
propriei individualităţi, de impunere într-un grup, inclusiv prin violenţă
fizică); apariţia unor „găşti” ca manifestare a subculturilor şcolare;
provenienţa din medii socio-familiale şi culturale foarte diferite sau
defavorizante etc.
Motivaţia din spatele comportamentelor de violenţă
 Ca o modalitate de a face faţă propriilor lor probleme:
Pentru a obţine atenţia celorlalţi;
Pentru a deveni populari;
Pentru a se simţi importanţi sau în control;
 Ce se află în spatele comportamentelor agresiv - înţelegerea rolului şi
funcţiilor
comportamentelor ,ca modalitate de a face faţă a unor :
- Probleme interne:
Anxietatea
Depresia
Controlul emoţional deficitar( controlul furiei)
- Ca reacţie la o problemă externă Rezolvarea de probleme
deficitară( lipsa de
rezolvare de probleme,rigiditate cognitivă,lipsa abilităţii de anticipare a
consecinţelor).
Ce este bullying-ul ?
Bullyingul este definit ca un comportament de hărţuire cronică fizică
sau/şi psihologică a unei alte persoane ( Olewus,1991).
Se identifică prin următoarele aspecte:
- Este un comportament abuziv care de regulă coduce la comportamente
violente pronunţate şi persistente,care se menţin pe termen lung.
- Experimentarea victimizării pe termen lung cauzează elevului agresat
discomfort,frică şi suferinţă.
Manifestări când :
Băiatul este agresor Fata este agresor
- Intimidarea - Cruzimea socială
- Controlul - Manipularea
- Dominarea prin forţă - Rănirea sentimentelor
- Ameninţarea siguranţei personale - Respingerea subtilă şi
izolarea/marginalizarea victimei
Consecinţele manifestăriilor agresive/violente în contextul şcolar
Farrington,1991;Olwus,1979
 Performanţe şcolare scăzute
 Eşec şcolar,suspendare,excludere sau părăsirea voluntară a şcolii
 Asumarea violenţei ca formă acceptabilă de rezolvare a
problemelor/conflictelor
 Efort suplimentar din partea profesorilor şi administraţiei pentru
gestionarea problemelor de disciplină( comportamentetele disruptive de
la clasă şi agresive din pauză necesită atenţie şi supraveghere
suplimentară),ceea ce duce la scăderea eficienţei predării şi limitarea
oportunităţilor de învăţare pentru ceilalţi elevi
 Imagine negativă din partea colegilor şi a profesorilor
 Marginalizarea elevului
 Sentimente de izolare şi singurătate
 Consumul de alcool,droguri
 Acte de delicvenţă în adolescenţă
 Criminalitate şi psihopatologie la vârsta adultă
Tipuri de activităţi de prevenire a fenomenelor de violenţă
Organizate la nivelul unităţiilor de învăţamânt:
 Acţiuni de conştientizare de către elevi a efectelor negative ale
violenţei
 Organizarea unor întâlniri şi discuţii cu autorităţile de poliţie şi
jandarmerie
 Organizarea cu părinţii a unor activităţii pe tema prevenirii violenţei
şcolare,lectorate
cu părinţii
 Dezvoltarea unor programe de formare a cadrelor didactice privind
managementul clasei,dezvoltarea abilităţilor de comunicare,dezvoltarea
de conflicte,promovarea cooperării
 Participarea/implicarea elevilor în proiecte care vizează reducerea
violenţei şcolare
 Schimbul de experienţă între şcoli pe tematica prevenirii violenţei
 Activităţi extraşcolare în care să fie analizate fenomenele de violenţă
şcolară,concursuri între clase,organizarea de spectacole,scenete privind
violenţa
 Implicarea comitetului de părinţi în organizarea unor activităţi de
ăprevenire şi
combatere a fenomenului violenţei
 Dezbateri tematice organizate de elevii,organizarea “săptămânii
toleranţei”,a “săptămânii antiviolenţă” în şcoală.

Analiza SWOT
 Principalele PUNCTE TARI ale clasei în problematica violenţei
şcolare
- Număr redus de elevi care au fost implicaţi în acte de violenţă
- Reprezentarea clasei în structurile anti-violenţă la nivelul şcolii
- Numărul ridicat de elevi din scoală care au participat în anii anteriori la
activitati
anti-violenţă desfăşurate atât la nivelul clasei cât şi la nivelul şcolii
- Nivel ridicat de cunoaştere a cauzelor violenţei şcolare în rândul
elevilor şi profesorilor
 Principalele PUNCTE SLABE ale clasei în problematica violenţei
şcolare -
Nivelul scăzut de conştientizare a problemei violenţei şcolare la nivelul
părinţilor
- Lipsa resurselor (materiale şi financiare) pentru desfăşurarea
activitaţilor planificate
 Principalele OPORTUNITĂŢI ale clasei în problematica violenţei
şcolare
- Climat de cooperare, deschis, cultura democratica la nivelul clasei
- Posibilitatea de a obţine o finanţare nerambursabilă din fonduri
europene pentru
implementarea unui proiect
 Principalele AMENINŢĂRI ale clasei în problematica violenţei
şcolare
- Nivel de implicare mai scăzut al elevilor în activităţile din anul în curs
,- Creşterea numărului de acte de violenţă stradalaăîn zona în care
funcţioneaza şcoala.
Activităţi anti-violenţă la nivelul clasei
 Realizarea unei mici anchete de teren privind principalele situaţii de
violenţă care apar în zona în care locuiesc elevii;
 Dezbaterea unor situaţii de violenţă şcolară prezentate în
mass-media:înţelegerea cauzelor, analiza modului în care situaţiile
puteau fi evitate,analiza consecintelor asupra victimelor/agresorilor;
 Analiza în cadrul unei dezbateri a principiilor/valorilor morale
încălcate de diferite acte de violenţă şcolară;
 Realizarea unui colaj de imagini din presa scrisă care prezintă situaţii
de violenţă şi analiza acestora în cadrul unei ore de dirigenţie;
 Realizarea unei prezentari Power Point în cadrul orelor de informatică
care să urmărească o temă relevantă privind violenţa şcolară;
 Organizarea unui joc de rol în care elevii să simuleze un proces,
pornind de la un incident violent petrecut în şcoală;
 Organizarea unor concursuri între elevi pe o tema relevantă (Ce aş
dori să ştiu despre violenţa şcolară) sau organizarea unor concursuri
artistice, sportive etc.;
 Organizare de către elevii clasei a unui atelier pentru părinţi pe
tema:Cum aşteptăm să ne sprijine familia pentru a ne simţi în siguranţă;
 Organizarea unei dezbateri cu elevii clasei pe tema: Cine sau ce ne
influenţează cel mai mult alegerile? şi analiza relevanţei concluziilor
pentru activităţile de combatere şi prevenire a violenţei şcolare;
 Organizarea unei dezbateri cu elevii pe tema: Dificultăţi de
comunicare între elevi şi profesori şi prezentarea concluziilor tuturor
cadrelor didactice care predau la clasa respectivă;
Strategii de prevenire şi reducere a agresivităţii în contextul şcolar
1. Introducerea părinţilor în programe de prevenţie şi intervenţie –
părinţii trebuie să fie parteneri sociali ai cadrelor didactice pentru
susţinerea efortului de reducere şi prevenţie a comportamentelor
violente(“ recompensarea acasă a comportamentelor prosociale”).
2. Schimbarea contextelor şcolare care utilizează pedeapsa – aspectele
negative din contextul şcolar care au legătură cu întărirea
comportamentelor agresive pot fi: utilizarea excesivă a dezaprobării sau
lipsa remarcilor de aprobare din partea profesorului sau a
colegilor,experienţe de eşec şcolar,greşeli excesive,schimbări în rutina
clasei,tehnici agresive de gestionare a comportamentelor violente ale
copiilor
Obiectivele acestui gen de intervenţie vizează învăţarea şi utilizarea de
către cadrele didatice a tehnicilor de gestionare si comportamentelor
elevilor,încurajarea comportamentelor acceptate social.
3. Învăţarea de către copii a abilităţilor sociale – cei mai mulţi copii
devin agresivi deoarece au un deficit de abilităţi sociale adecvate.
Obiectivele acestei strategii de intervenţie vizează învăţarea de către
elevi a unor comportamente care să-i ajute să gestioneze situaţiile în care
se confruntă cu comportamente agresive le celorlalţi ( să ignore
situaţiile,să-şi ia distanţă de aceste situaţii,să reacţioneze cu fermitate şi
să solicite asistenţa profesorilor atunci când este nevoie).

Bibliografie:
1.N. Mitrofan,Psihologie socială( coord. A. Neculau),Ed.
Polirom,Iaşi,1996
2.Constantin Păunescu,Agresivitatea şi condiţia umană,Ed. Tehnică,1994
3.Ana Stoica-Constantin,A. Neculau,Psihosociologia rezolvării
conflictului,
Ed. Polirom,Iaşi,1998
4. P. Popescu-Neveanu,Dicţionar de psihologie,Ed.
Albatros,Bucureşti,1978
5. Domnica Petrovai,Modificări comportamentale aplicate
comportamentelor agresive –
draft,Curs Centrul de educaţie emoţională ţi comportamentală
pentru copii,Salvaţii Copiii,2010
6. xxx,Violenţa în şcoală,Metode de interveţie,Ed. Atelier
Didactic,Bucureşti,2007
7. xxx,Prevenirea şi combaterea violenţei în scoli,Ghid practic pentru
directori şi cadre
didactice, ISE,MEC,2006