Violenţa în şcoală.

Agresivitatea în rândul elevilor

ŞCOALA - UN LOC TOT MAI
VIOLENT
 1. Ce este violenţa? Daţi exemple de câteva sinonime.

• Noţiunea de violenţă este discutată în relaţie cu agresivitatea. Rădăcina latină a

termenului violenţă este vis, care înseamnă ,,forţă’’ şi trimite la ideea de putere, de
dominaţie, de utilizare a superiorităţii fizice împotriva altuia.
• Eric Debarbieux , specialist in problematica violenţei in mediul şcolar ,oferă o
definiţie prin care surprinde ansamblul fenomenului violenţei : Violenţa este
dezorganizarea brutala sau continua a unui sistem personal , colectiv sau social si care
se traduce printr-o pierdere a integritatii , ce poate fi fizica, materiala sau psihica.
Aceasta dezorganizare poate sa opereze prin agresiune , prin utilizarea fortei ,constient
sau inconstient , insa poate exista si violenta doar din punctul de vedere al victimei , fara
ca agresorul sa aiba intentia de a face rau.
În DEX violenţa este indicată ca forţă, putere. Nu este o atitudine ci o realitate
fizică, prin excelenţă dinamică,manifestată.
• Violenţa este o manifestare a agresivităţii ce presupune utilizarea
forţei,pentru a manifesta superioritatea.
• Este o conduită agresivă cu finalitate distructivă.
• Lipsă de stăpânire în vorbe şi fapte.
Sinonime: agresiv, dezlănţuit, furtunos, abuziv, brutal, nestăpânit.
• Definirea violenţei s-a dovedit a fi o încercare extrem de dificilă. Acest fapt se
explică prin complexitatea fenomenului, dar şi prin marea diversitate a formelor sale de
manifestare. Dificultatea a apărut şi din cauza asocierii, chiar a confundării violenţei cu
agresivitatea
2.

Care sunt deosebirile de nuanta dintre cele doua concepte (agresivitate si violenţă)?

Este dificil sa se realizeze discriminari intre cele doua concepte agresivitate si violenta. M.Floro (
1996; 53 ) incearca o diferentiere in baza a trei criterii :

1. un criteriu functional: agresivitatea este o potentialitate ce permite dirijarea actiunii ; ea tine mai
mult de gandire , de analiza , in timp ce violenta este de ordinul actiunii noastre , o actiune
adaptata obiectivului ce trebuie atins.
2. un criteriu de ordin topologic : agresivitatea ar fi mai ales interna , in timp ce violenta e mai
ales externa.
3. un criteriu etic : in timp ce agresivitatea , inteleasa ca potentialitate care ii permite individului sa
infrunte problemele,poate fi considerata acceptabila, violenta, in calitatea ei de actiune ce
produce durere, este inacceptabila.

Exista trei teorii expilcative ale comportamentului agresiv :

- agresivitatea este innascuta, pozitie sustinuta de autori precum Sigmund Freud si Konard
Lorenz.In viziunea lui Freud oamenii se nasc cu instinctul de a agresa si de a fi violenti.
- agresivitatea e un raspuns la frustrare.Cei care sustin aceasta afirmatie pleaca de la convingerea
ca agresivitatea este determinata de conditiile externe.
- agresivitatea este un comportament social invatat.Aceasta pozitie este legata , in special, de
numele lui A.Bandura , care formuleaza teoria invatarii sociale a agresivitatii. Conform acestei
teorii , comportamentul agresiv se invata prin mai multe modalitati : direct prin recompensarea
sau pedespirea unor comportamente ; prin obervarea unor modele de conduita ale altora, mai
ales ale adultilor.
 Agresivitatea trebuie înţeleasă într-un
context de interacţiune socială care presupune
în mod obligatoriu vătămare. Ea este, deci, o
acţiune vătămătoare, orientată împotriva unui
organism, iar a vătăma înseamnă a traumatiza,
a leza, a distruge;are componente care
afectează, enervează şi jignesc.
3. Care sunt formele de manifestare a violenţei?

• Violenta fizică- este nucleul dur al violentei,in care sunt incluse faptele cele
mai grave: omorurile voluntare sau tentativele de omor,violurile, loviturile si
ranirile voluntare grave,talhariile.

• Violenta verbală-ironie,calomnie,insultă,înjurături,limbaj obscen

• Violenta sexuală-viol,incest,pedofilie,prostituţie,hărţuire sexuală.

• Violenta imagistică-mass-media: televiziune,muzică,cărţi,internet.

• Violenta psihomorală-ameninţări,şantaj,încurajare,tăinuire.

• Violenta economica-este cea care afecteaza bunurile materiale

 Manifestarea violenţei în şcoală - tendinţe
semnalate la nivel internaţional
• Violenţa fizică – violenţa simbolică
• Violenţa – expresie a intoleranţei
faţă de diferenţele etnice,
religioase, de gen, de statut social
• Multiplicarea violenţei faţă de
profesori
• Creşterea numărului de acte
violente extreme în spaţiul şcolar
• Difuzia mediului proxim şcolii în
spaţiul şcolar
 Actori ai violenţei în şcoală
• Violenţa între elevi
• Manifestări violente ale elevilor faţă de
profesori
• Manifestări violente ale profesorilor faţă de
elevi
• Părinţii – actori ai violenţei în şcoală
• Violenţa în proximitatea şcolii
 Cele mai frecvente forme de violenţă
între elevi
• Loviri – agresiune fizică
• Injurii, jigniri
• Agresiune non verbală
• Atitudini ironice, sarcastice
• Refuzul îndeplinirii sarcinilor
• Ignorarea mesajelor transmise
• Indisciplina
• Absenteismul, fuga de la ore
Între elevii care frecventează diferite niveluri de învăţământ apar forme
specifice de violenţă: bătaie, agresivitate verbală, furturi etc.
Aceste forme de violenţă sunt menţionate cu pondere mai ridicată
la nivelul şcolilor cu clase I-VIII (unde diferenţa de vârstă dintre
copiii din clasele mici faţă de cei din clasele finale este de până la 8
ani), comparativ cu unităţile de învăţământ post-obligatoriu.

În cazul acestor forme de violenţă, cel mai adesea, copii de

vârstă mai mică sunt victimele elevilor din clasele mai mari.

Alte situaţii de violenţă şcolară fac referire la conflictele dintre elevii

care aparţin unei scoli şi cei din afara acesteia.
• 4. Ce numim violenţa în mediul şcolar?

• În mod tradiţional, şcoala este locul de producere şi transmitere a

cunoaşterii, de formare a competenţelor cognitive, de înţelegere a sensului
vieţii şi a lumii care ne înconjoară, de înţelegere a raporturilor cu ceilalţi şi
cu noi înşine.
• Violenţa şcolară este un fenomen mult mai larg, ce trebuie evaluat
şi cu ajutorul altor indicatori. Jacques Pain reperează două tipuri de
violenţă în mediul şcolar:
• - violenţele obiective, care sunt de ordinul penalului (crime, delicte) şi
asupra cărora se poate interveni frontal; Poliţie şi Justiţia sunt obligate să
colaboreze direct cu instituţiile şcolare;
• - violenţele subiective, care sunt mai subtile, ţin de atitudine şi afectează
climatul şcolar; sunt incluse aici atitudinile ostile, dispreţul, umilirea,
jignirea, sfidarea, lipsa de politeţe, absenţele de la ore, refuzul de a
răspunde la ore şi de a participa la activităţi sau ceea ce unii autori numesc
atitudini antişcolare.O formă de violenţă extrem de răspândită în mediile
şcolare este violenţa verbală.
5. Care sunt cauzele violenţei în mediul şcolar

• Violenţa şcolară este asociată, în general, cu zonele urbane dificile,

cu periferiile, acolo unde sărăcia este la ea acasă.De aceea, atunci când
se vorbeşte despre violenţă în şcoală, se consideră drept surse
defavorizante anumiţi factori exteriori ai şcolii: mediul familial, mediul
social, ca şi unii factori ce ţin de individ, de personalitatea lui.
• Mediul familial reprezintă, credem, cea mai importantă sursă a
agresivităţii elevilor. Mulţi dintre copiii care prezintă un profil agresiv provin
din familii dezorganizate; ei au experienţa divorţului părinţilor şi trăiesc în
familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat şi de criza locurilor
de muncă, de şomajul ce-i atinge pe foarte mulţi părinţi.
• Climatul socio-afectiv si moral al familiei este mult mai perturbat atunici
cand in familie sunt cazuri de alcoolism , de imoralitate si de antecedente
penale.Adolescentii proveniti din familii cu perturbari ale climatului moral ,
socio-afectiv si cu o atmosfera conflictuală se pot asocia mai usor
grupurilor delictogene
• Familia - este locul primelor experienţe şi relaţii cu persoane;
- aici copilul trebuie educat ca om şi format ca
personalitate;
- e primul grup în care copilul se dezvoltă şi în care
• Anturajul (gaşca,prietenii)

• Mediul social conţine, la rândul său, numeroase surse de influenţă de natură să inducă, să
stimuleze şi să intreţină violenţa şcolară: situaţia economică, slăbiciunea mecanismelor de
control social, inegalităţile sociale, criza valorilor morale, mass-media, unele disfuncţionalităţi la
nivelul factorilor responsabili cu educaţia tinerilor, lipsa de cooperare a instituţiilor implicate în
educaţie.

• Trasaturile de personalitate ale elevului sunt si ele intr-o stransa corelatie cu comportamentele
violente.Intre factorii psihologici implicati in etiologia infractiunilor prin violenta,se mentioneaza
trasaturile de natura egocentrica, diminuarea sentimentului de responsabilitate si
culpabilitate,instabilitate emotionala, slabiciunea mecanismelor voluntare,de autocontrol.La
aceste trasaturi individuale se adauga problemele specifice adolescentei.

• Labilitatea afectiva reprezinta una din caracteristicile personalitatii celor violenti , ea

manifestandu-se prin : sugestionarea rapida in raport cu impresiile de moment formate; lipsa unei
autonomii afective. Despre labilul afectiv T.Rudica spune ca este “ un instabil emotiv , un element
care in relatiile sale tradeaza discontinuitate, salturi nemotivate de la o extrema la alta ,
inconstanta in reactii fata de stimuli Esecul scolar este un factor des intalnit la cei ce manifesta
comportamente violente.Sentimentul esec interiorizat antreneaza sechele psihologice profunde
si durabile ce se exprima adesea prin comportamente violente.

• Inteligenta este un factor decisiv in adaptarea violentei scolare, dar considerata impreuna cu
afectivitatea. Un copil inteligent gaseste mai multe solutii de adaptare.
• Televizorul
• Expunerea repetată la violenţa de la televizor îi face pe copii să accepte violenţa vieţii reale, dar şi să devină ei
înşişi violenţi.
• - reduce timpul alocat gândirii şi lecturii,
• - manipulează stările afective,
• - deformează realitatea(filme)
• Violenţa din mass-media poate avea efecte pe termen scurt asupra adulţilor,dar efecte pe termen lung asupra
copiilor.
• Atât copiii cât şi adulţii sunt atraşi se scenele violente, prin acţiunea şi emoţiile intense produse de film.
Expunerea îndelungată la scene violente poate ateavea efect asupra dezvoltării copiilor.
• Şi familia are un rol deosebit de important în prevenirea efectelor nocive pe care le poate avea consumul de
violenţă televizată.

• Muzica bună ajută,sporeşte creativitatea, crează destindere.

• Muzica nocivă - versurile au impact,copiii fiind şocaţi de ceea ce se predică,
• - încurajează pe ascultători să nu le pese de părinţi sau de autorităţi,
• - să-şi facă de cap pe socoteala altora.
• Consumul de alcorol şi de stupefiante

• Şcoala ca sursă a violenţei

• Şcoala este un loc unde elevii se instruiesc, învaţă, dar este şi un loc unde se stabilesc relaţii, se
promovează modele, valori, se creează condiţii pentru dezvoltarea cognitivă, afectivă şi morală a copilului.Clasa
şcolară constituie un grup ai cărui membri depind unii de alţii, fiind supuşi unei mişcări de influenţare reciprocă ce
determină echilibrul funcţional al câmpului educaţional.
• Relaţia de autoritate influenţează şi tipul de comunicare, aceasta devenind unilaterală, adică profesorul e cel
care emite şi monopolizează comunicarea , iar elevul rămâne doar un receptor pasiv.
• Şi alte componente ale atitudinii profesorului faţă de elevi pot genera situaţii conflictuale ori comportamente
violente ale elevilor: atitudinea profesorului de ignorare dispreţuitoare a elevilor, corelată cu tendinţa de evaluare
a lor în termeni constant negativi şi depreciativi, atitudini care pot antrena un ansamblu de consecinţe în plan
comportamental: lipsa de comunicare, pasivitatea la lecţie, indiferenţa sau, dimpotrivă, perturbarea lecţiilor,
dezvoltarea unor atitudini ostile, provocatoare.
 Cauzele violenţei şcolare Ierarhizare
Mediul familial I

Incapacitatea de a găsi alte forme de manifestare II

Lipsa stimei de sine III

Comportamentul agresiv al altora IV

Absenţa unui program riguros V

Programul zilnic/săptămânal încărcat VI

Influenţa mass-media VII

Presiunea grupului VIII

Autocontrolul scăzut IX

Consum de alcool sau droguri X

Supravegherea exagerată din partea XI

părinţilor/profesorilor

Iubirea neîmplinită XII

Neacceptarea de către colectivul clasei XIII

Comportamentul profesorului XIV

• 6. Prevenirea şi stăpânirea violenţei în mediul şcolar

• Fenomenul violenţei şcolare trebuie analizat în contextul apariţiei lui. Exista trei tipuri de
prevenţie pe care le poate asigura şcoala şi care se completează reciproc:
• - o prevenţie primară, care se poate realiza foarte uşor de către fiecare profesor şi se referă la
dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de fiecare elev, exprimarea încrederii în capacitatea lui de
a reuşi;
• - o prevenţie secundară, ce pleacă de la faptul că şcoala reprezintă un post de observaţie
privilegiat al dezvoltării intelectuale şi afective a elevului, iar educatorul, printr-o observare atentă
a acestuia, poate repera efectele unor violenţe la care elevul a fost supus în afara mediului
şcolar;
• - o prevenţie terţiară, ce are în vedere sprijinul direct adus elevilor care manifestă
comportamente violente; acesta urmăreşte prevenirea recidivei şi presupune adoptarea unor
măsuri după producerea comportamentului violent.
• Uneori clasa şcolară se prezintă ca un spaţiu de confruntare şi de conflict profesor-elevi şi
elevi-elevi. Pentru a face faţă unei situaţii de conflict se recomandă următoarele strategii:
• - strategii de evitare, prin care se ignoră criza creată in clasă şi continuă cursul ca şi cum nimic
nu s-ar fi întâmplat;
• - strategii de diminuare(moderare),când, profesorul, din dorinţa de a evita confruntarea,
minimalizează dezacordul cu elevii;
• - strategii de putere( de coerciţie), care apar atunci când profesorul recurge la puterea sa şi la
diferite mijloace de constrângere pentru a regla conflictul;
• - strategii de compromis, ce se folosesc atunci când profesorul recurge la concesii,
• - strategii de rezolvare negociată a problemei rezolvare a conflictelor prin discuţie între părţi.
• Fiecare situaţie cu care se confruntă dascălii este unică din punctul de vedere al cauzelor şi al
formelor de manifestare. Totuşi, e mult mai uşor să alegi ce se potriveşte mai bine dintr-o serie
de posibilităţi decât să procedezi la întâmplare prin tatonări succesive, aplicând regulile învăţării
prin încercare şi eroare.
• Prevenirea şi limitarea violenţei mai poate fi abordata prin:

• Atitudini personale
• -să învăţăm regulile conveţuirii cu ceilalţi,
• -să ne stăpânim frustările,resentimentele,care pot fi cenzurate prin voinţă şi
educaţie,
• -autocontrol,
• -să se opteze pentu o rezolvare nonviolentă
• -să fim selectivi TV
• -să se canalizeze energia spre joc,sport,muncă,efort fizic.

• Atitudini sociale
• - Crearea unor servicii care să prevină şi să se ocupe de cazurile de
violenţă
• - Centre de consiliere familială,
• - Centre de primire a minorilor,
• - Centre de asistenţă şi protecţie a copilului,
• - Crearea unor şcoli-şcoala părinţilor,şcoala mamelor.
• 7. Modalitati de prevenire si rezolvare a situatiilor critice in scoala:
• Principalele modalitati (strategii) de prevenire si de rezolvare a situatiilor critice in scoala sunt:
• -strategii preventive
• -strategii de modificare comportamentala
• -crearea si aplicarea programului de modificare comportamentala

• Strategii preventive
• 1.Stabilirea de reguli
• -comunicarea clara a regulilor comportamentului social si academic la inceputul anului scolar.
• Regulile ii ajuta pe elevi sa-si controleze comportamentul impulsiv, comunicandu-le expectantele profesorilor
pentru anumite comportamente. Unele reguli sunt stabilite de conducerea scolii, altele se stabilesc impreuna cu
elevii, raportate la situatia specifica clasei.
• Stabilirea regulilor:prin identificarea celor mai frecvente probleme din scoala. Daca regula este elaborata, trebuie
respectata, determinand si presiunea grupului sa o respecte.
• Criterii de stabilire a regulilor :
• -stabilirea regulilor la inceputul anului scolar, sa fie precizate simplu, lista de reguli sa fie scurta, sa se focalizeze
pe comportamente specifice , regulile sa fie discutate si explicate, sa fie precizate consecintele si si
recompensele,regulile vizeaza imbunatatirea „conditiilor de viata” in clasa .
• 2. Personalizarea clasei prin:aranjarea mobilierului, utilizarea elementelor decorative
• 3. Cunoasterea elevilor: respectul fata de elevi este demonstrat prin atentia acordata lor
• 4. Utilizarea metodelor active de implicare a elevilor in activitatea de invatare
• Ordinea in clasa se mentine datorita angajarii active a elevilor in activitate, nu datorita interventiilor profesorilo.
Pentru a determina o mobilizare a atentiei elevilor se poate recurge la artificii strategice precum: controlul vocii-
diverse tonalitati, controlul vizual, organizarea timpului in sarcina de invatare.
• 5. Rezolvarea problemelor aparute imediat prin:
• -comunicare asertiva
• -recurgerea la regula
• -controlul proximitatii
• 6. Recompensa meritata
• 7. Crearea unui cadru de interactiune pozitiva prin respectarea orarului prestabilit
• Strategii de modificare comportamentala
• Modificarea unui comportament presupune 3 etape:
• -antecedentele comportamentului
• -comportamentul propriu-zis
• -consecintele comportamentului
• Este nevoie de monitorizarea comportamentului pentru a culege date precise despre un
comportament sub aspectul frecventei de manifestare, al contextului si intensitatii pentru a putea
realiza un program de modificare comportamentala.
• Analiza si evaluarea functionala a comportamentului prezinta urmatoarele dimensiuni: forma de
manifestare, frecventa durata, intensitatea, latenta(perioada dintre stiumul si manifestare)
contextul in care apare.
• Crearea si aplicarea programului de modificare comportamentala-prezinta urmatoarele
aspecte:
• 1.Intaririle-presupun orice stimul care determina cresterea frecventei de aparitie a unui
comportament, fiind definite prin efectul lor asupra comportamentului
• 2. Pedepsele-reduc frecventa de aparitie a unui comportament
• 3. Modelarea-care poate fi reala sau simbolica
• 4.Contactul de contingenţă-intelegere scrisa intre profesori,parinte, consilier si elev.
• 5.Promptingul reprezinta utilizarea unui stimul inainte si dupa efectuarea unui comportament in
vederea facilizarii acestuia.
• 6. Ghidajul-poate fi de mai multe tipuri:ghidaj fizic (se scrie cu mana copilului)ghidaj verbal;
intrebari-activeaza comportamente.
VIOLENŢA NAŞTE VIOLENŢA!
Profilul elevului violent: ipostaze posibile

• Eşti al nimănui!
• Descurcă-te cum poţi în viaţă!
• Fie ce-o fi!
• Viaţa este o junglă. În viaţă îţi ajută tare
mult dacă ştii să te baţi.
• A lupta contra
violenţei şcolare
înseamnă a ameliora
calitatea relaţiilor şi a
comunicării între toate
persoanele angrenate
în actul educaţional.

Dardel Jaouadi
STOP VIOLENŢEI ÎN ŞCOALĂ!
• Un copil este ca o
sămânţă de floare...
Cât de frumos va creste,
cât de frumos va rodi,
Depinde de grădinarul
care o va îngriji,
De ce pământ şi de câtă
lumină şi apă are,
De cât e de ferită de frig,
de furtună ţi de soare prea
tare.
E atât de plăpândă...
Cum ai putea s-o rupi ori
să o calci în picioare
Când e tot ce va mai
rămâne în urma ta.
(Irina Petrea)