Proiect de activitate consiliere școlară

Data:
Școala: Liceul Teoretic Zimnicea
Profesor consilier: Rusu Mădălina
Tipul activității: consiliere școlară
Titlul activității: Violența naște monștri
Scopul: Cunoașterea efectelor negative ale violenței în familie și ale violenței în
școală Obiective operaționale:
Elevii:
- O1. Să cunoască definiția violenței și tipurile de violență domestică;
- O2. Să cunoască tipurile de violență din școală;
- O3. Să găsească soluții de rezolvare în cazul unui copil violent, de vârsta lor, în
mediul școlar(studiu de caz), prin desen;
- O4. Să utilizeze diferite tipuri de exprimare a violenței utlizând comunicarea
verbală și comunicarea nonverbală(gestică, mimică) prin jocul de rol;
- O5. Să identifice emoțiile negative ale unei persoanei agresată și să le noteze
pe frunzele unui copac denumit „Copacul emoțiilor violenței ”;
Strategia didactică:
Resurse procedurale:
- Brainstorming - ul, conversația euristică, problematizarea, studiul de caz, jocul
de rol, explicația, munca în echipă, învățarea prin descoperire, Copacul
ideilor,turul galeriei;
Resurse materiale:

1
- Prezentări PPT, fișe – schemă-tipuri de violență, fișe studiu de caz, fișe
ciorchine-sub formă de stea , fișe cu mesaje pentru exprimarea violenței verbale
și nonverbale realizate de elevi ; „Copacul emoțiilor violenței”, frunze decupate;
cutiuța violenței; foi A3, markere, carioci, creioane colorate;laptop,
videoproiector;
Resurse umane:elevii liceului
Resurse temporale: 4 ore
Loc de desfășurare: sala de clasă
Bibliografie :
 Rațiu, Alina, Maria,Hizo-Miloș, Laura, Silvia- „Violența domestică”,
vol.I,Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2016; http://www.asociatia-
atena.ro/docs/Colectia-Violenta-Domestica.pdf;
 CJRAE Dolj, ș.a.”Exemple de bună practică în combaterea și prevenirea
combaterii violenței din mediul școlar „- Revista – Simpozion, Craiova,
Ed.Else, 2014, http://cjraedolj.ro/wp-content/uploads/2014/10/Revista-
simpozion- violenta.pdf;
 CJRAE Dolj, ș.a.”Exemple de bună practică în combaterea și prevenirea
combaterii violenței din mediul școlar „- Revista –Simpozion,Craiova, Ed.Else,
2015, http://cjraedolj.ro/wp-content/uploads/2014/10/Revista-simpozion-
violenta.pdf;
 UNICEF, MEC, ISE,”Prevenirea și combaterea violenței în școală „- Ghid
practic pentru directori și cadre didactice,Buzău,Ed: Alpha MDN, 2006;
 Caluschi Cezar,coord.„Combaterea Violenței în Scoli: o mai bună comunicare între
Școală,Părinți și Copii”- Proiect POZDRU 2007-2013,
http://cnstefancelmare.ro/uploads/Cabinetul%20de%20Asistenta
%20Psihopedagogica/materiale%20utile/pentru%20profesori/ghid%20de
%20comunicare%20combaterea%20violentei%20in%20scoli.pdf

2
 ISE,UNICEF, „Violența în școală”,București, Ed. ALPHA DMN, 2006,
http://www.unicef.org/romania/ro/Violenta_in_scoala.pdf;

Designul activității
1. Moment organizatoric(2 minute)
2. Prof. diriginte anuntă că la activitate vor avea ca invitat pe profesorul consilier
școlar, Rusu Mădălina Cristina.
3. Anunțarea temei și a obiectivelor activității(3 minute)
Profesorul consilier le comunică elevilor că vor face o activitate cu titlul
„VIOLENȚA NAȘTE MONȘTRI” .
Profesorul consilier prezintă pe scurt aspectele care vor fi dicutate și ce aplicații
practice vor realiza pe tot parcursul activității.
4. Organizarea colectivului de elevi
Elevii vor fi anunțați că vor desfășura activitatea pe grupe de câte 3 elevi, iar
alegerea colegilor de grupă le aparține.
5. Spargerea gheții
Braistorming- Ce vă vine în minte când va gândiți la VIOLENȚĂ?
Notați orice cuvânt care vă vine în minte, pe ciorchinele-steluță în timp de ( 5
minute).
Toate răspunsurile vor fi prezentate de echipele de elevi, fără a se formula
critici.
5.Desfășurarea propriu-zisă a activității
A. Expunere succintă – Violența domestică (10 minute)
 Definiţie, cauze, tipuri de vilolență domestică
 Modalități de prevenire a violenței domestice
B. Prezentarea PPT - Violența școlară ( 20 minute)
 Definiție, cauze, tipuri de violență școlară
 Modalități de prevenire a violenței în școală
C. Studiului de caz : (30 minute)
3
  Citirea Poveștii lui Sorin, găsirea soluțiilor de rezolvare de către
fiecare echipă prin realizarea unui desen colectiv;(15 minute)
 Dezbaterea fiecărei soluții, argumentări, motivații;(15 minute)
Toate echipele vor fi apreciate.
D. Joc de rol( 15 minute)
Fiecare echipă va primi câte un mesaj scris care poate produce stări de
violență verbală sau nonverbală(gesturi, mimică).
Fiecare echipă va interpreta verbal si prin gestică, mimică mesajul primit și
va fi aplaudată de ceilalți colegi.
Toate echipele vor fi apreciate.
5. Evaluarea activității: .(15 minute)
Realizarea a câte unui „Copac al emoțiilor fricii” de către fiecare echipă;
Desenarea a câte unui copac pe foaie A3 și consemnarea a câte 6 emoții
negative specifice violenței din școală, pe 6 frunze colorate și lipirea acestora
pe copaci.
Expunerea lucrărilor realizate pe un panou în sala de clasă
6.Încheierea activității:
Elevii vor primi câte o fișă-schemă a temei dezbătute la activitate, vor fi
apreciați pentru participarea la activitate.
Recompensă: Fiecare elev va primi câte un model de cutiuță din hârtie,
desfășurat, pe care îl va decupa și îl va asambla, iar pe fețele cutiuței va
nota mesaje antiviolență

4
 Studiu de caz

Povestea lui Sorin

„Sorin R. are 12 ani si este în clasa a VI-a. Are rezultate scolare slabe si a
fostpe punctul de a fi lasat repetent. Corigent a fost de mai multe ori. Are o sora
înclasa a VIII-a care învata foarte bine. Dar cele mai grave probleme sunt cele
dedisciplina. Este un elev foarte violent. Se întâmpla aproape zilnic sa fie implicatîntr-
o bataie, mai distruge unele bunuri din scoala, a stricat un scaun … aaruncat cu el… a
spus ca a fost nervos pentru ca ceilalti colegi l-au acuzat penedrept. Deranjeaza mereu
orele. Se ia de fete, le adreseaza cuvinte urâte. Într-ozi a venit la scoala mama unei
eleve, a intrat în clasa în timpul orei si l-a batutde fata cu doamna profesoara si cu
ceilalti colegi pentru ca i-a jignit fata, afacut-o c…. Nu prea are prieteni în clasa. Pe
parinti nu i-am vazut pe la scoala.Mai vine bunica. I-am spus sa-l duca la medic sau la
un psiholog pentru ca aredeficiente psihice. Ea a spus ca nu poate, nu are bani…. Nu
mai stim cum saprocedam cu el pentru a-l disciplina. Am încercat tot felul de
amenintari si i-am spus de nenumarate ori ca îl dam afara din scoala daca nu se
potoleste. Nu stimce sa mai facem …. L-am pus sa dea declaratii scrise prin care se
obliga sa setransfere la “scoala de corectie”, în cazul în care actele lui violente se vor
repeta. Cred ca are deficiente psihice. Ar trebui sa mearga la doctor, la o scoala
speciala de deficienti psihici… „

Ce soluții propuneti în cazul lui Sorin?

 Transferul la o alta scoală?
 Consultarea de către un medic (psihiatru)
 Orientarea către o școală specială?
 Orientarea catre o „scoală de corecție”?

5
 Povestea lui Sorin, redată de el însusi:
„Mama este romă si tata român. Mai am o sora. Parintii se certau mereu … se
înjurau … tata o facea c… si o batea pe mama, mai ales când venea beat. Se întâmpla
des … Era foarte rau si scandal mereu … Mama spunea ca nu aduce bani, ca nu
munceste, el se supara si dadea în ea …O dadea afara din casa.Pâna la urma a plecat
de-acasa [mama], s-a dus la munca, în Italia. Tata zice ca nu munceste, face altceva…
Nu stiu ce-o mai face acum …Nu ne scrie. Tata vine si mai des beat…acum e si
somer… a furat si l-a dat afara. Iau banii [alocatia],de exemplu. Se duce si-i bea. Daca
duc banii la mamaie, iese cu scandal. Ar fi bine daca tata nu ar face asta. Dar oricum,
mi-e frica sa nu ne lase si tata…Ne bate, ne înjura pe noi, mai ales pe mine… stau pe-
afara…Ma batea si ma înjura si mama, dar mai rar. Cred ca sunt rau…dar nici tata nu
ma iubeste, mama nu stiu …Bunicii mai au grija de noi, dar n-au nici ei; vara pleaca la
tara si ne lasa singuri. Nu prea avem haine si ce mânca…Nu vreau bani, azi îi ai mâine
nu-i mai ai. Dar fara nimic? Îmi vine asa, câteodata, sa ma omor singur… Mi-e frica
mereu, si acasa si la scoala. Colegii vin în timpul orelor si spun ca i-amînjurat… Nu e
întotdeauna asa. Nu am prieteni. Ma mai înteleg doar cu unele fete. Si profesorii m-au
batut. Nu prea învat, ma port urât… Nu stiu de ce… Ma duc la biserica… cânt în cor
… si singur… îi place preotului de mine, ma mângâie pe cap…Si lumii îi place de
mine, spune ca cânt frumos. Îmi place când vine duminica si ma duc la biserica, e bine
acolo, e frumos … Numai Dumnezeu poate sa-mi faca dreptate.”

Sorin trăiește un puternic sentiment de insecuritate emoțională deoarece

viața lui se desfășoară într-un mediu lipsit de supravegheze și fără afecțiune,
fără condiții elementare de alimentație, tatăl are un comportament autoritar.
În aceste condiții, băiatul se transformă din victimă în „agresor”.
El manifestă violență verbală, adresând injurii, cuvinte jignitoare, epitete
ireverențioase colegilor de clasă, imitând modelul tatălui care folosește același
tip de violență asupra mamei.
Dupa ce ati luat cunostinta de „povestea” lui Sorin:
 Care credeti ca sunt principalele cauze ale comportamentului lui?
 De ce manifesta conduite violente?

6
  Cum apreciati atitudinea cadrelor didactice din scoala fata de Sorin?
 De ce credeti ca la Biserica Sorin se simte fericit?

VIOLENȚA( domestică și școlară)

În sens general, violenţa este definită ca fiind „utilizarea forţei şi a constrângerii de către
unindivid, grup, clasă socială în scopul impunerii voinţei asupra altora”.
Agresivitatea reprezintă „comportamente încărcate de reacţii brutale, distructive şi de
atacare; atitudine bătăioasă; însuşire de a trăi şi de a asigura trebuinţele principale vitale prin forţă;
este o reacţie înnăscută ca o formă de adaptare; rezultat al frustraţiilor”.
Tipuri de violență(conform Ghidului de intervenţie în cazurile de violenţă în familie) :
1.Violența fizică include pe cei care au fost raniti în mod deliberat, precum si pe cei raniti
datorita insuficientei supravegheri. Forme: împingerea, plesnirea, trasul de păr,răsucirea braţelor,
desfigurarea, provocarea de vânătăi, contuzii, arsuri, bătăi, lovituri cu pumnul, palma sau piciorul, aruncarea
în victimă cu diverse obiecte, izbirea de pereţi şi mobilă, folosirea armelor.
2.Violenţa psihologică (Violenţă emoţională) – se poate manifesta prin injurii, ameninţări,
intimidări, privarea de satisfacerea nevoilor personale esenţiale (mâncare, somn etc.)., care dauneaza
sau împiedica dezvoltarea unei imagini de sine pozitive. abuzul verbal (“Eşti un prost!”), stabilirea
unor standarde nerealistepentru copil (“Ar trebui să iei numai note de 10!”), discriminări (elevi slabi
şi elevi buni).
Acest tip de violenţă cuprinde 6 componente importante: frica, depersonalizarea, privarea,
supraîncărcarea cu responsabilităţi, degradarea, distorsionarea realităţii.
3. Violența/abuzul sexual- include comentarii degradante la adresa femeii, a copilului,
atingeri neplăcute şi diverse injurii, expunerea la sau folosirea copilului pentru filme sau reviste
pornografice, indiferent dacă este forţat sau nu şi dacă se întâmplă cu voia lui sau nu, dacă îi place
sau nu. Asupra copilului abuzul poate fi svârșit de parinti, bunici, alte rude apropiate precum si alti
adulti de "încredere", profesorul, vecinul sau persoana care îngrijeste copilul.
4. Neglijarea sau violența prin deprivare – incapacitatea sau refuzul părintele de a împlini
nevoile emoţionale de bază (dragoste, atenţie) sau fizice (mâncare, îmbrăcăminte, adăpost), nu îl
supraveghează pe copil (absenţe nemotivate de la şcoală, până la abandon);
"Neglijarea copilului  reprezinta o ucidere tacuta si necrutatoare a spiritului uman."(Daro si Mc
Carthy-1991).
Cauzele abuzului/violenței în familie
Familiile în care apare abuzul copiilor au probleme multiple: maritale, financiare,
ocupaţionale, dificultăţi de comunicare, izolare socială, acceptarea violenţei domestice şi a

7
pedepselor corporale. Anumite caracteristici cresc incidenţa abuzului: sărăcia, şomajul, părinţii care
au fost la rândul lor victime ale abuzurilor în copilărie, stresul în familie, familiile cu valori mai
rigide(aplică pedeapse).
•Cauze ale istoricului familiei: atitudini violente ale părinţilor unul faţă de celălalt sau faţă
de copii, limbaj agresiv, aplicarea pedepselor corporale, părinţi vitregi, cel puţin unul dintre părinte a
fost maltratat sau abuzat în copilărie, copilul este nelegitim, părinţii au sub 20 de ani la naşterea
copilului,(violenţa este modalitatea de rezolvare a situaţiilor de conflict);
•Cauze sociale: abilităţi scăzute de îngrijire şi educare a copilului, utilizează pedeapsa ca
metodă de educare, nu comunică cu copilul, au abilităţi scăzute de rezolvare a situaţiilor de criză, nu
au capacitate de control al comportamentului impulsiv faţă de copil, lipsa deprinderilor sociale
,expunerea copiilor la violenţa stradală, mediatică(Tv, mass-media, internet).
• Starea de sănătate – reprezentată prin consum de alcool, droguri la cel puţin unul dintre
părinţi, tulburări neurologice sau psihologice grave la cel puţin unul dintre părinţi.
• Cauze școlare: Deficienţele de comunicare şi relaţionare în grup,evaluarea rezultatelor,
climatul de competiţie ;
- Impunerea cu orice preţ a autorităţii profesorului,stilul didactic( de muncă) al profesorului, vârsta şi
experienţa didactică, programe şcolare încărcate
VIOLENȚA în școală
Violenţa în şcoală este orice formă de manifestare a unor comportamente precum:
- exprimare inadecvată sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare, ameninţare,
hărţuire;
- bruscare, împingere, lovire, rănire;
- comportament care intră sub incidenţa legii (viol, consum sau comercializare de droguri, vandalism
- provocarea de stricăciuni cu bună ştiinţă - furt);
- ofensă adusă statutului/ autorităţii cadrului didactic (limbaj sau conduită ireverenţioasă faţă de
cadrul didactic);
- comportament şcolar neadecvat: întârzierea la ore, părăsirea clasei în timpul orei, fumatul în şcoala
şi orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar în vigoare.
Forme ale violenţei în mediul şcolar
 Violenţa elev –elev:
•Violenţa fizică
•Violenţa verbală
 Violenţă elev –cadru didactic:
•Agresiunea, verbală sau fizică;
•Indisciplina.
 Violenţa cadru didactic –elev:

8
 •Agresiune verbală;
•Pedeapsa corporală;
•Abuzul emoţional;
•Discriminarea.
 Violenţă părinţi –profesori sau alţi elevi din şcoală
 Violenţa în spaţiul din preajma şcolii.

Comunicarea într-un singur sens (de la profesor la elev, când acestuia din urmă nu i se oferă
ocazia de a răspunde imediat şi direct) are de multe ori efecte psihologice nedorite asupra elevilor:
 Frustrare - elevul nu poate comunica uşor, este incapabil să ceară clarificări;
 Apatie - lipsa de interes şi de implicare;
 Teama - dacă profesorul se comportă ca şi cum este gestionarul comunicării, induce elevilor săi
teama de a vorbi (cred că astfel profesorul se va supăra pe ei);
 Dependenţă - elevul aşteaptă ca profesorul să ofere toată informaţia necesară, devenind incapabil
să judece valoarea informaţiei;
 Ostilitate şi/ sau agresivitate-elevii pot înceta să mai vină la ore, căutând strategii de îndepărtare de
profesor.
Urmări ale abuzurilor/violenței asupra copiilor:
 imagine de sine scăzută: copiii cred că adulţii au întotdeauna dreptate. Ei pot rămâne cu
impresia că au fost trataţi astfel din cauză că au fost răi şi că, de fapt, au meritat să fie abuzaţi;
 probleme în dezvoltarea emoţională: pe parcursul vieţii, cel care a suferit un abuz simte că
este dificil să îşi exprime emoţiile (indiferent dacă acestea sunt pozitive sau negative) sau să
înţeleagă sentimentele altora;
 probleme de relaţionare: o parte dintre cei care au fost abuzaţi tind să devină ei înşişi
abuzatori, căutând relaţii cu persoane pe care le pot domina; copiii abuzaţi învaţă să nu aibă
încredere în adulţi şi dezvoltă în timp tulburări de relaţionare;
 coşmaruri: retrăirea traumei în timpul somnului poate fi o caracteristică frecventă la
persoanele care au suferit diverse abuzuri;
 simptome somatice funcţionale: durerile de cap sau abdominale, vărsăturile, starea de
somnolenţă sau de rău, tahicardia, tulburările respiratorii pot fi consecinţele stării de anxietate
şi depresie cauzate de abuz.

9
10
11
12
 Mesaje verbale și nonverbale provocatoare de violență

1. Colegul care stă în banca din spate mă împinge cu pixul în spate să-l ajut la testul de limba
română. Simt că îmi este foarte dificil să mă mai concentrez la ceea ce am de făcut.

2. Ies în pauză şi colegul meu de bancă îmi smulge pachetul de mâncare din mână.

3. Colegul din faţa mea vine la banca mea, îmi ia caietul de pe bancă şi îl trânteşte pe jos. Îl
ridic, îl pun pe bancă şi el îl trânteşte din nou.

4. Colegul de bancă mă strigă „aragaz cu patru ochi”. Ceilalţi copii râd şi se uită spre mine.

5. Doi colegi se joacă pe terenul de sport cu mingea de baschet. Merg spre ei şi le iau mingea
să dau la coş. Unul dintre ei îmi vorbeşte urât şi strigă la mine să las mingea jos.

6. Un coleg umblă fără să ceară voie în geanta unui alt coleg. Acesta din urmă află de la alţi
colegi şi merge şi îi trage un pumn. Diriginta intră în clasă şi vede cei doi băieţi care se bat.

13
14
15