MOTIVAȚIA

1. Atunci când nu mâncăm, foamea indică deficitul de substanțe nutritive. Aceasta se

traduce pe plan psihic prin apariția unei:

a) trebuințe de securitate;

b) trebuințe secundare

c) trebuințe organice;

d) trebuințe formate în decursul vieții.

2. Nesatisfacerea în mod firesc a trebuințelor pe o perioadă mai îndelungată de timp

determină:

a) apariția unor interese specifice;

b) periclitarea existenței fizice și psihice a individului;

c) formarea convingerilor care impulsionează;

d) înlănțuirea trebuințelor.

3. Modelul ierarhic al trebuințelor, dispus sub forma unei piramide, a fost realizat de:

a) Abraham Maslow, psiholog american preocupat de descifrarea motivațiilor ce stau la

baza acțiunilor oamenilor;

b)Jean Piaget, un psiholog elvețian cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul

psihologiei dezvoltării;

c) Sigmund Freud, medic neuropsihiatru austriac, întemeietorul psihanalizei;

d)Gordon Allport, psiholog american preocupat de studierea personalității umane.

4. Ceea ce-i determină pe oameni să se alăture, să formeze comunități, să se asocieze în

organizații este:

a) nevoia de securitate;

b) nevoia de ordine;

c) nevoia de a explora, de a cunoaște;

d) nevoia de apartenență.

5. Pentru Andrei materia preferată este Chimia. Lucrează cu plăcere la această disciplină,
studiază foarte mult, participă la diverse concursuri de specialitate ceea ce arată orientarea sa către
acest domeniu. Exemplul ilustrează:

a) concepția despre lume și viață a elevului;

 b) prezența intereselor, ca formațiuni motivaționale;

c) convingerile sale;

d) aspirațiile sale.

6. Mariei îi place să citească fiind dornică de a ști cât mai multe lucruri, de a învăța și
dobândi noi cunoștințe. Pentru ea lectura vine din nevoia de a explora, din curiozitatea de a
cunoaște. Acest fapt face referire la:

a) o trebuință externă;

b) nevoia de a primi aprobarea celorlalți;

c) nevoia de a obține note bune;

d) motivația cognitivă.

7. Un elev poate să învețe la o disciplină pentru că îl interesează și îl pasionează

domeniul respectiv. Acest exemplu evidențiază prezența:

a) motivației intrinseci;

b) motivației pozitive;

c) motivației de a învăța;

d) motivației pentru un domeniu de activitate.

8. Când copiii învață pentru a-și satisface părinții sau pentru a nu pierde aprobarea lor,
spunem că sunt animați de :

a) o motivație extrinsecă;

b) o motivație afectivă;

c) o trebuință externă;

d) o trebuință afectivă.

9. Ana o preferă pe d-na profesoară de matematică, ceea ce a determinat-o să îndrăgească

și matematica, fiindcă aceasta o laudă de fiecare dată când răspunde, o încurajează să-și exprime
opinia, ascultând-o cu atenție. Exemplul prezentat ilustrează:

a) interesul, ca structură motivațională;

b) motivația extrinsecă;

c) motivația pozitivă;

d) o trebuință transformată în motiv.

 10. Convingerile reprezintă:

a) trebuințe și dorințe ale individului;

b) mobiluri care declanșează, susțin si orientează acțiunea pe întreaga durată a

desfășurării ei;

c) mobiluri externe ale comportamentului;

d) idei-forță care impulsionează spre acțiune, putând acționa chiar și împotriva

instinctului de conservare.

11. Reprezintă o trebuință primară:

a) comunicarea cu ceilalți;

b) obținerea de către o persoană a unui post bine plătit într-o companie;

c) consumul apei pentru a satisface nevoia organismului de anumite substanțe nutritive;

d) cumpărarea unui telefon pentru un adolescent.

12. Nevoia de apreciere, de recunoaștere pentru munca desfășurată exprimă o trebuință:

a) înnăscută;

b) cognitivă;

c) de apărare;

d) de stimă de sine.

13. Forma motivației produsă de folosirea unor stimuli aversivi, care se soldează cu
efecte de abținere, evitare, refuz este reprezentată de motivația:

a) pozitivă;

b) negativă;

c) intrinsecă;

d) cognitivă.

14. Participarea obligatorie a unui elev la banchetul de la terminarea liceului, indiferent

de confesiunea sa religioasă, este un abuz care împiedică manifestarea unei structuri motivaționale
concretizate sub forma:

a) unei convingeri;

b) unui ideal;

c) unei dispoziţii;
 d) unei emoţii.

15. La Fontaine spunea, într-o fabulă a sa, că atunci când o broască își propune să se
umfle pentru a ajunge un elefant, sfârșește prin a plesni. Acest fapt face referire la:

a) o motivație necorespunzătoare;

b) un nivel de aspirații mult prea înalt în raport cu posibilitățile reale;

c) o motivație negativă;

d) un nivel minim de performanță.

16. Nivelul de aspirații reprezintă:

a) ceea ce dorește o persoană să obțină;

b) ansamblul de interese și convingeri;

c) un anumit nivel al motivației;

d) stimulul motivațional care împinge spre realizarea unor progrese și autodepășiri

evidente.

17. Când un elev tratează cu ușurință, subestimează importanța unei lucrări, teze sau a
unui examen poate ajunge la eșec. În această situație:

a) optimul motivațional îl dezorganizează, conducând la nerealizarea sarcinii;

b) elevul este supramotivat, cheltuindu-și toate resursele înainte de a se confrunta cu

sarcina;

c) elevul este submotivat, ceea ce conduce la nerealizarea sarcinii;

d) elevul are un nivel de aspirații scăzut.

18. Când sursa generatoare a motivației se află în subiect, în nevoile și trebuințele lui
personale, atunci este vorba despre o motivație:

a) pozitivă;

b) intrinsecă;

c) cognitivă;

d) extrinsecă.

19. Un tânar care optează pentru o profesiune datorită salariului mare garantat pentru
practicarea ei, este impulsionat de:

a) motivație extrinsecă;
 b) motivație intrinsecă;

c) motivație afectivă;

d) motivație pozitivă.

20. Optimul motivațional reprezintă:

a) standardul pe care o persoană se așteaptă să-l atingă într-o sarcină dată;

b) intensitatea optimă a motivației care permite obținerea unor performanțe înalte sau cel
puțin a celor scontate;

c) nivelul superior de îndeplinire a scopului;

d) stimulul motivațional care determină progresul