DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ A COPILULUI / ADOLESCENTULUI ŞI

TRAUMELE EMOŢIONALE

STUDIU DE CAZ

Profesor: Ghemea Marcel

Liceul : “ X” Ploiesti , Prahova

1. Date generale:
L.B., în vârstă de 17 ani, este elev la Liceul “X” , în clasa a X-a. Locuieşte împreună cu
parintii şi sora lui într-un apartament din localitatea Ploiesti.

2. Date familiale:
Părinţii : mama J.B în vârstă de 39 de ani, absolventă de liceu, tapiţer.
tatăl, C.B., în vârstă de 43 de ani, mecanic auto.
O soră, Daniela, în vârstă de 10 ani.

Tatal este plecata la munca in Spania.

3. Date despre parcursul şcolar:

În clasele primare, media generală a fost “FOARTE BINE”.
La ciclul gimnazial, L.B a obţinut în general medii bune, media generală a anilor de studiu
fiind 8,17. Am observat o scădere a mediior începând cu clasa a VII-a.
În primul an de liceu elevul a promovat fără probleme; începând cu clasa a X-a a început să
acumuleze abenţe nemotivate iar mediile au scăzut simţitor. Din analiza rezultatelor obţinute se
poate observa inclinaţia elevului spre latura umanistă (limba română, limba engleză, desen)
În clasa a XI-a notele sunt sub medie la majoritatea disciplinelor de studiu, activitatea la
clasă este scăzută, sarcinile şcolare sunt îndeplinite cu întârziere şi fără interes, prezintă interes
la: limba engleză, desen iar numărul absenţelor este ridicat.
Dezinteresul este total pentru disciplinele matematică, chimie.

4. Date medicale:
Elevul prezintă o dezvoltare psihosomatică normală pentru vârsta lui, fără afecţiuni care să
necesite o atenţie specială.

I. ABORDAREA CAZULUI:

A. Prezentarea cazului: situaţia actuală

- absenteism şcolar nemotivat; - criza de identitate;

- probleme la învăţătură; - relaţii conflictuale cu colegii de clasă;

B. Observaţii psihopedagogice:
- Gândirea: - concretă
- Inteligenţa: - peste medie - Memoria: - logică
1
 - Imaginaţia: - creativă
- Atenţia: - prezintă dificultăţi de
concentrare, oboseşte uşor
- Voinţa: - evită să ia decizii majore,
încăpăţânat, nu are răbdare
- Motivaţia: - extrinsecă
- Deprinderi verbale, senzoriale,
motrice: - corespunzătoare vârstei
- Deprinderi de gândire şi perceptive: -
uşor peste medie
- Afectivitate: - prezintă dezechilibre
evidente
- Caracter: - prezintă dezinteres faţă
de şcoală pentru că nu are un program
susţinut de învăţare, învaţă în salturi,
superficial
- Temperament: - faţă de sine şi
colegi are atitudini oscilante între cooperare
şi agresivitate verbală atunci când situaţia nu
îi este favorabilă
- Echilibrul sistemului nervos: -
labilitate psihică accentuată, neîncredere în
forţele proprii, nu rezistă la stres

C. Caracteristici ale vieţii sociale :

- Relaţia cu membrii familiei :

Familia se pare că nu are probleme deosebite, relaţia dintre părinţi fiind de înţelegere, sau
cel puţin aceasta era situaţia înainte de plecarea tatalui din ţară, dar tatăl era foarte puţin prezent
în familie. Din declaraţiile lui, se pare că nu a avut conflicte majore cu părinţii şi nici nu a fost
supus vreunui tratament violent nemeritat. Diriginta elevului consideră însă că familia este unul
dintre factorii importanţi pentru comportamentul violent al acestuia.
Existenta precedentului violent (“nu a fost supus vreunui tratament violent nemeritat”) şi
infractional în familie îl motiveză pentru a reacţiona la fel (imitaţia are rol hotărâtor).
Faptul ca parintii nu i-au acordat suficientă atentie, lăsându-l sa se descurce singur şi având
doar rolul de finanţatori, încurajându-l să-si asume rolul de “dur”, l-au determinat să-si găsească
un anturaj pe măsură şi să lipsească de la şcoala, ştiind ca problemele se vor rezolva financiar.
Condiţii de muncă şi viaţă ale elevului: În prezent locuieşte cu mama şi cu sora avand
condiţii de trai civilizate şi punându-le la dispoziţie noutăţile tehnologiei : beneficiază de
calculator, internet, televizor, dar în ultima perioadă a arătat că timpul acordat acestora este unul
exagerat, în detrimentul timpului mult mai restrâns alocat activităţilor de învăţare şi de pregătire
a temelor.
Relaţia cu colegii:
Deşi este uşor interiorizat, participă cu la viaţa colectivului clasei atunci când este solicitat,
mai ales când sarcinile vizează o contribuţie creativă şi libertatea alegerii mijloacelor de
exprimare în cadrul unei teme.
Colegii săi îl privesc ca pe o persoană individualistă, centrată pe propriile sale preocupări şi
probleme, care inspiră teamă, comunicând cu el in realizarea anumitor sarcini sau din spirit « de
gaşcă ». Îl acceptă în grup pentru că îl ştiu de frică, în mare măsura, dar şi pentru că îşi doreşte să
aibă prieteni şi reuşeşte să se apropie de ei; pe de altă parte, faptul că majoritatea “nu prea sunt
cu bani” îl privilegiaza. De cele mai multe ori însă, îl evită .
Are obiceiul de a se impune prin forţă (bătăi, certuri) şi de a-i privi cu superiritate pe cei
din jur.

Relaţia cu alţi prieteni: are prieteni, mai degrabă circumstanţiali, elevi mai mari decât el.
Se caracterizează însă ca fiind sociabil şi doritor să aibă prieteni cu care să îsi petreacă timpul
liber, de cele mai multe ori pe stradă: îmi place să am prieteni şi am o groază, am prieteni peste
tot, mă ştie lumea, îmi place să joc jocuri pe calculator, să joc fotbal, să stau cu prietenii în
stradă.

2
 Relaţia cu cadrele didactice: lipsită de respect, conflictuală, se simt foarte bine atunci când
nu se văd, se înţelege cu doi profesori; a scuipat o profesoară
L.B recunoaşte că nu frecventează şcoala, dar găseşte că unul dintre motive (pe lângă lipsa
lui de motivaţie şi de interes pentru educaţia pe care o primeşte) sunt cadrele didactice; acestea
fie sunt lipsite de mijloace pentru a combate absenteismul şi agresivitatea, fie sunt lipsite de
experienţă, fie sunt corupte şi rezolvă unele probleme prin mita oferită pentru motivarea
absenţelor sau promovarea clasei: …păi nu prea au ce să facă profesorii. Nu prea au autoritate,
mai ales că majoritatea sunt tineri. Nu stiu dacă au experienţă. Şi ăştia care sunt mai vechi… se
rezumă la bani. Poţi să nu te duci tot anul la şcoală că dacă ai bani nu sunt probleme. Eu anul
trecut nu cred că am fost două luni la şcoală în întregime. Bine, că mă duceam la şcoală, dar nu
intram la ore.
Şcoala în sine nu este apreciată ca fiind utilă, L.B considerând că un factor demotivant
pentru participarea sa la cursuri este acela că şcoala nu îi asigură o meserie şi nici nu îl pregăteşte
pentru viaţă: Şcoala nu-mi oferă o şansă pentru o slujbă bună în viitor, ci mi se pare mai mult o
pierdere de timp.
Recunoaşte, totuşi, că profesorii constituie un factor foarte important în ceea ce priveste
calitatea educaţiei din şcoală şi că existenţa unor profesori respectaţi pentru ceea ce predau,
dedicaţi şcolii si interesului elevilor ar contribui pozitiv la cresterea participării, la diminuarea
violenţei şi a absenteismului în scoală. Aceştia constituie, deocamdată, doar excepţii în şcoala sa.
Deşi nu pare a avea o considerație deosebită nici pentru instituția unde învață, nici pentru
cadrele didactice de acolo (cu unele excepţii) şi nici nu pare a valoriza procesul instructiv în sine
(cel puţin nu în forma pe care el o îmbracă în şcoală). L.B are o formulare interesantă şi e
interesant faptul că s-a gândit la asta: şcoala nu-l pregătește pentru viitor şi nici nu îl ajută să
devina om .

II. CONFIGURAREA SITUAŢIEI

Rezultatele lui şcolare sunt mediocre, deşi pare a fi un copil inteligent.
A fost semnalat ca fiind un elev violent de către diriginta sa, care îl consideră un elev cu
probleme şi cu un comportament agresiv, implicat în diverse conflicte în şcoală şi în afara
acesteia
Pasivitatea mamei şi lipsa de iniţiativă a acesteia a afectat copiii în aceeaşi măsură ca şi
agresivitatea tatălui.
Plecarea tatalui în Spania a fost simţită ca un abandon, Matei simţindu-se pus în situaţia de
a deveni cap de familie mult prea devreme.
Este evidentă atitudinea agresivă a tatălui din discuţiile cu elevul: a agresat un profesor, nu
a primit niciodată pedepse “nemeritate”.
Numărul ridicat de absenţe nemotivate se datorează şi faptului că a reuşit cu greu să facă
faţă cerinţelor curriculare însoţit de rezultate mediocre, la limita promovabilităţii şcolare.
L.B a fost subiect de dezbatere în cadrul consiliilor profesorale, în şedinţele cu părinţii si
cele cu colectivul clasei a X-a; i s-a pus in vedere iminenta unei eliminari sau chiar exmatriculari
disciplinare, insotita de scaderea notei la purtare conform regulamentului de ordine interioara al
liceului. Atat matuşa, cat si elevul au declarat ca vor lua masuri astfel incat sa remedieze situatia
creata, insa pana in prezent conduita elevului a ramas neschimbata, ceea ce contribuie zilnic la
agravarea situatiei acestuia.
Stilul de munca al elevului nu este unul temeinic, referitor la disciplinele reale (matematica,
fizica, etc.) si cele tehnice, pe care nu le agreeaza, stilul de munca adoptat este unul neglijent,
bazat pe improvizatie, cu lacune mari in cunostinte, ceea ce determina un ritm inegal in
incercarea de a obtine note de trecere. În ceea ce priveste obiectele de studiu preferate, pentru

3
care manifesta inclinatii sau la obiectele de studiu predate de către profesori pe care îi respectă,
manifesta sarguinta si creativitate; vizavi de cele care-i produc dificultati majore evidentiaza o
atitudine evaziva, lipsita de initiativa, stereotipă in abordarea continuturilor, ceea ce perpetueaza
insuccesul instalat.
Deşi nu ridica probleme, în prezent comportarea generala a elevului s-a degradat vizibil
comparativ cu cls.a IX-a şi a X-a , dar si cu rezultatele la purtare obtinute pe parcursul
gimnaziului. Aceasta realitate indica o dezadaptare progresiva si relativ recenta, survenita ca
urmare a rezultatelor proaste obtinute la disciplinele cu profil real şi a absenţei părinţilor.
Deoarece a avut tentative de a-si redresa situatia, atitudinea afisata in prezent este una de
dezinteres total, cel putin aparent, fata de obiectele de studiu neagreate. Aversiunea puternica
resimtita fata de continuturile acestor discipline,cu evaluarile specifice la care obtine rezultate
umilitoare, l-au determinat sa abordeze optiunea absenteismului nemotivat si repetat ca
modalitate de sustragere de la toate acestea.
Îi place să fie admirat, să se simtă lider, să-i şocheze pe alţii. Îi plac jocurile de noroc, să
fumeze, dar nu a consumat droguri, mai ales din teama faţă de tatăl său, singura persoană căreia
îi recunoaste autoritatea. Ş.C. crede că trebuie să-ţi faci dreptate singur si să nu astepţi până te
ajută altcineva. Consideră că are uneori un comportament necontrolat, desi a fi bătăuş i se pare
un comportament normal pentru un băiat, mai ales dacă locuieste într-un cartier mărginaş:
Oricum, orice băiat ar trebui să stie să se bată .

Concluzii:
Manifestă dorinţa de a epata prin comportamentul agresiv atât verbal cât şi fizic datorită
lipsei de comunicare atat cu mama cât şi cu tatăl. Prezintă dificultăţi în a relationa cu colegii.
Prezintă deficienţe de adaptare şi de integrare şcolară şi socială reflectate în nivelul scăzut
al randamentului şcolar şi de o criză de identitate.
Respectă caracteristicile tipice ale adolescentului care se crede şi se vrea a fi adult dar
rămâne tributar nevoilor copilăriei. Lumea adolescenţilor, ca şi a copiilor, este centrată de
familie. Deşi se reorientează spre sisteme extrafamiliale, adolescenții, în realitate, trăiesc prin
familia proprie, ca în copilărie.
Criza de identitate este evidenţiată de tendinţa spre renegare (fumează, consumă alcool,
apartenenţa la un grup violent) şi de faptul că nu-şi poate găsi locul şi rolul în societate.
Aşa cum mărturiseşte este aproape în permanenţă nervos şi tensionat.
Următoarele criterii au fost evidenţiate în ultimele şase luni : agresivitate (îi intimidează pe
ceilalţi, se luptă cu ei) ; fumează; nu e atent la ore; prezintă tulburări de dispoziţie.
Cele a căror frecvenţă a fost ridicată sunt: pierderea cumpătului cu uşurinţă, contrazicerea
celor din jur, este uşor de distras, sfidează regulile, este uşor de enervat de către ceilalţi, este
furios şi îi respinge pe cei din jur, utilizează un limbaj obscen şi înjură. Toate aceste caracteristici
îl încadrează în opoziţionismul provocator.

III. STRATEGII DE ACŢIUNE

L.B are nevoie de atenţia şi preocuparea părinţilor nu numai pentru necesităţile materiale ci şi
de ceea ce înseamnă educaţia şi activitatea sa şcolară; de asemenea, are nevoie de un program
riguros în afara orelor de curs iar părinţii şi profesorii trebuie să găsească timp pentru a veghea
asupra respectării acestui program.

1. Demersuri centrate pe copil, ce au ca scop diminuarea tulburărilor opozante

4
 - stimularea motivaţiei pentru învăţare prin programe de recuperare cu conţinuturi
simple, adaptate nivelului;
- şedinţe de consiliere şi psihoterapie;
- valorificarea fiecărei experienţe pozitive a elevului şi încurajarea manifestării acesteia

2. Demersuri centrate pe familie, în vederea modificării condiţiilor familiale care mentin

simptomatologia copilului:
- implicarea majoră a tatălui în educatie;
- stabilirea obiectivului educaţional împreună cu familia şi axat pe
comportamentul cel mai neadecvat cu ignorarea lui şi cu recompensarea atitudinilor dorite, se va
mentiona ce este "rau" si ce este "bine";
- menţinerea unui "jurnal" zilnic al
comportamentelor "bune şi rele" este de un real folos pentru a evidenţia progresul sau pentru a
schimba atitudinea când este necesar; - consilierea în comun
cu familii cu aceeasi problema, ceea ce ajuta mult la aflarea altor cai de comunicare cu propriul
copil si poate aduce o mare îmbunatatire în perceperea propriului copil; - sfatuirea
familiei ajuta mult si la propria cunoastere a parintilor si la constientizarea eventualului conflict
existent între mama si tata cu privire la decizile educationale;

3. Demersuri centrate pe şcoală

- implicarea profesorilor preferaţi în activităţi comune;
- responsabilizarea elevului: participarea la proiecte comune de genul: Stop violenţei!,
Să dăm un exemplu celor mici! etc.