Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI


MASTER: MENTPROF
ANUL I, SEMESTRUL I

DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ A COPILULUI / ADOLESCENTULUI ŞI


TRAUMELE EMOŢIONALE

STUDIU DE CAZ

1. Date generale:
Matei C., în vârstă de 17 ani, este elev la Colegial Thenic ……. , în clasa a XI-a. Locuieşte
împreună cu mătuşa şi sora lui într-un cartier periferic.

2. Date familiale:
Părinţii : mama Irina Ş., în vârstă de 39 de ani, absolventă de liceu, a lucrat ca tapiţer.
tatăl, Andrei Ş., în vârstă de 43 de ani, absovent a două facultăţi (după cum spune
elvul), a fost cadru militar .
O soră, Daniela, în vârstă de 10 ani.
Mătuşa, sora tatălui, în vârstă de 48 de ani, îi îngrijeşte, în apartamentul propriu, pe cei doi
copii.
Matei este primul copil al familiei, în prezent fiind lăsat, împreună cu sora mai mică în
grija unei mătuşi.
Părinţii sunt plecaţi din ţară, plecarea lor fiind legată de un caz de infracţionalitate(violenţă)
intens mediatizat.

3. Date despre parcursul şcolar:


În clasele primare, media generală a fost “FOARTE BINE”.
La ciclul gimnazial, Matei a obţinut în general medii bune, media generală a anilor de
studiu fiind 8,17. Am observat o scădere a mediior începând cu clasa a VII-a.
În primul an de liceu elevul a promovat fără probleme; începând cu clasa a X-a a început să
acumuleze abenţe nemotivate iar mediile au scăzut simţitor. Din analiza rezultatelor obţinute se
poate observa inclinaţia elevului spre latura umanistă (limba română, limba engleză, desen)
În clasa a XI-a notele sunt sub medie la majoritatea disciplinelor de studiu, activitatea la
clasă este scăzută, sarcinile şcolare sunt îndeplinite cu întârziere şi fără interes, prezintă interes
la: limba engleză, desen iar numărul absenţelor este ridicat.
Dezinteresul este total pentru disciplinele matematică, chimie.

4. Date medicale:
Elevul prezintă o dezvoltare psihosomatică normală pentru vârsta lui, fără afecţiuni care să
necesite o atenţie specială.

I. ABORDAREA CAZULUI:

A. Prezentarea cazului: situaţia actuală


- absenteism şcolar nemotivat; - criza de identitate;
- probleme la învăţătură; - relaţii conflictuale cu colegii de clasă;
MASTERAND: FULGA (DUMITRAŞCU ) MARIA CĂTĂLINA 1
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
MASTER: MENTPROF
ANUL I, SEMESTRUL I

B. Observaţii psihopedagogice:
- Afectivitate: - prezintă dezechilibre
- Inteligenţa: - peste medie evidente
- Gândirea: - concretă - Caracter: - prezintă dezinteres faţă
- Memoria: - logică de şcoală pentru că nu are un program
- Imaginaţia: - creativă susţinut de învăţare, învaţă în salturi,
- Atenţia: - prezintă dificultăţi de superficial
concentrare, oboseşte uşor - Temperament: - faţă de sine şi
- Voinţa: - evită să ia decizii majore, colegi are atitudini oscilante între cooperare
încăpăţânat, nu are răbdare şi agresivitate verbală atunci când situaţia nu
- Motivaţia: - extrinsecă îi este favorabilă
- Deprinderi verbale, senzoriale, - Echilibrul sistemului nervos: -
motrice: - corespunzătoare vârstei labilitate psihică accentuată, neîncredere în
- Deprinderi de gândire şi perceptive: - forţele proprii, nu rezistă la stres
uşor peste medie

C. Caracteristici ale vieţii sociale :

- Relaţia cu membrii familiei :


Familia se pare că nu are probleme deosebite, relaţia dintre părinţi fiind de înţelegere, sau cel
puţin aceasta era situaţia înainte de plecarea părinţilor din ţară, dar tatăl era foarte puţin prezent în
familie. Din declaraţiile lui, se pare că nu a avut conflicte majore cu părinţii şi nici nu a fost supus
vreunui tratament violent nemeritat. Diriginta elevului consideră însă că familia este unul dintre factorii
importanţi pentru comportamentul violent al acestuia.
Existenta precedentului violent (“nu a fost supus vreunui tratament violent nemeritat”) şi
infractional în familie îl motiveză pentru a reacţiona la fel (imitaţia are rol hotărâtor).
Faptul ca parintii nu i-au acordat suficientă atentie, lăsându-l sa se descurce singur şi având doar
rolul de finanţatori, încurajându-l să-si asume rolul de “dur”, l-au determinat să-si găsească un anturaj
pe măsură şi să lipsească de la şcoala, ştiind ca problemele se vor rezolva financiar.
Condiţii de muncă şi viaţă ale elevului: În prezent locuieşte cu mătuşa şi cu sora mătuşa
oferindu-le condiţii de trai civilizate şi punându-le la dispoziţie noutăţile tehnologiei : beneficiază de
calculator, internet, televizor, dar în ultima perioadă a arătat că timpul acordat acestora este unul
exagerat, în detrimentul timpului mult mai restrâns alocat activităţilor de învăţare şi de pregătire a
temelor.
Relaţia cu colegii:
Deşi este uşor interiorizat, participă cu la viaţa colectivului clasei atunci când este solicitat, mai
ales când sarcinile vizează o contribuţie creativă şi libertatea alegerii mijloacelor de exprimare în cadrul
unei teme.
Colegii săi îl privesc ca pe o persoană individualistă, centrată pe propriile sale preocupări şi
probleme, care inspiră teamă, comunicând cu el in realizarea anumitor sarcini sau din spirit « de
gaşcă ». Îl acceptă în grup pentru că îl ştiu de frică, în mare măsura, dar şi pentru că îşi doreşte să aibă
prieteni şi reuşeşte să se apropie de ei; pe de altă parte, faptul că majoritatea “nu prea sunt cu bani” îl
privilegiaza. De cele mai multe ori însă, îl evită .
Are obiceiul de a se impune prin forţă (bătăi, certuri) şi de a-i privi cu superiritate pe cei din jur.

MASTERAND: FULGA (DUMITRAŞCU ) MARIA CĂTĂLINA 2


UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
MASTER: MENTPROF
ANUL I, SEMESTRUL I

Relaţia cu alţi prieteni: are prieteni, mai degrabă circumstanţiali, elevi mai mari decât el. Se
caracterizează însă ca fiind sociabil şi doritor să aibă prieteni cu care să îsi petreacă timpul liber, de cele
mai multe ori pe stradă: îmi place să am prieteni şi am o groază, am prieteni peste tot, mă ştie lumea,
îmi place să joc jocuri pe calculator, să joc fotbal, să stau cu prietenii în stradă.
Relaţia cu cadrele didactice: lipsită de respect, conflictuală, se simt foarte bine atunci când nu se
văd, se înţelege cu doi profesori; a scuipat o profesoară
Matei recunoaşte că nu frecventează şcoala, dar găseşte că unul dintre motive (pe lângă lipsa lui
de motivaţie şi de interes pentru educaţia pe care o primeşte) sunt cadrele didactice; acestea fie sunt
lipsite de mijloace pentru a combate absenteismul şi agresivitatea, fie sunt lipsite de experienţă, fie sunt
corupte şi rezolvă unele probleme prin mita oferită pentru motivarea absenţelor sau promovarea clasei:
…păi nu prea au ce să facă profesorii. Nu prea au autoritate, mai ales că majoritatea sunt tineri. Nu
stiu dacă au experienţă. Şi ăştia care sunt mai vechi… se rezumă la bani. Poţi să nu te duci tot anul la
şcoală că dacă ai bani nu sunt probleme. Eu anul trecut nu cred că am fost două luni la şcoală în
întregime. Bine, că mă duceam la şcoală, dar nu intram la ore.
Şcoala în sine nu este apreciată ca fiind utilă, Matei considerând că un factor demotivant pentru
participarea sa la cursuri este acela că şcoala nu îi asigură o meserie şi nici nu îl pregăteşte pentru viaţă:
Şcoala nu-mi oferă o şansă pentru o slujbă bună în viitor, ci mi se pare mai mult o pierdere de timp.
Recunoaşte, totuşi, că profesorii constituie un factor foarte important în ceea ce priveste calitatea
educaţiei din şcoală şi că existenţa unor profesori respectaţi pentru ceea ce predau, dedicaţi şcolii si
interesului elevilor ar contribui pozitiv la cresterea participării, la diminuarea violenţei şi a
absenteismului în scoală. Aceştia constituie, deocamdată, doar excepţii în şcoala sa.
Deşi nu pare a avea o considerație deosebită nici pentru instituția unde învață, nici pentru cadrele
didactice de acolo (cu unele excepţii) şi nici nu pare a valoriza procesul instructiv în sine (cel puţin nu
în forma pe care el o îmbracă în şcoală). Matei are o formulare interesantă şi e interesant faptul că s-a
gândit la asta: şcoala nu-l pregătește pentru viitor şi nici nu îl ajută să devina om .

II. CONFIGURAREA SITUAŢIEI


Rezultatele lui şcolare sunt mediocre, deşi pare a fi un copil inteligent.
A fost semnalat ca fiind un elev violent de către diriginta sa, care îl consideră un elev cu probleme
şi cu un comportament agresiv, implicat în diverse conflicte în şcoală şi în afara acesteia
Pasivitatea mamei şi lipsa de iniţiativă a acesteia a afectat copiii în aceeaşi măsură ca şi
agresivitatea tatălui.
Plecarea părinţilor în Spania a fost simţită ca un abandon, Matei simţindu-se pus în situaţia de a
deveni cap de familie mult prea devreme.
Este evidentă atitudinea agresivă a tatălui din discuţiile cu elevul: a agresat un profesor, nu a
primit niciodată pedepse “nemeritate”.
Numărul ridicat de absenţe nemotivate se datorează şi faptului că a reuşit cu greu să facă faţă
cerinţelor curriculare însoţit de rezultate mediocre, la limita promovabilităţii şcolare.
Matei a fost subiect de dezbatere în cadrul consiliilor profesorale, în şedinţele cu părinţii si cele cu
colectivul clasei a X-a; i s-a pus in vedere iminenta unei eliminari sau chiar exmatriculari disciplinare,
insotita de scaderea notei la purtare conform regulamentului de ordine interioara al liceului. Atat
matuşa, cat si elevul au declarat ca vor lua masuri astfel incat sa remedieze situatia creata, insa pana in
prezent conduita elevului a ramas neschimbata, ceea ce contribuie zilnic la agravarea situatiei acestuia.
Stilul de munca al elevului nu este unul temeinic, referitor la disciplinele reale (matematica, fizica,
etc.) si cele tehnice, pe care nu le agreeaza, stilul de munca adoptat este unul neglijent, bazat pe
improvizatie, cu lacune mari in cunostinte, ceea ce determina un ritm inegal in incercarea de a obtine
MASTERAND: FULGA (DUMITRAŞCU ) MARIA CĂTĂLINA 3
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
MASTER: MENTPROF
ANUL I, SEMESTRUL I

note de trecere. În ceea ce priveste obiectele de studiu preferate, pentru care manifesta inclinatii sau la
obiectele de studiu predate de către profesori pe care îi respectă, manifesta sarguinta si creativitate;
vizavi de cele care-i produc dificultati majore evidentiaza o atitudine evaziva, lipsita de initiativa,
stereotipă in abordarea continuturilor, ceea ce perpetueaza insuccesul instalat.
In timp ce la obiectele de studiu preferate manifesta interes, participa activ si isi aduce contributia
personala in realizarea sarcinilor, la disciplinele dificile acesta este inactiv, participa numai daca este
solicitat, nu este receptiv. Relevant este faptul ca exact la aceste discipline problematice pentru el, pe
langa recente abateri comportamentale, a deprins obiceiul absenteismului scolar, nemotivat medical si
nejustificat rational, ca reactie de evitare la inadaptarea puternica pe care o resimte.
Deşi nu ridica probleme, în prezent comportarea generala a elevului s-a degradat vizibil
comparativ cu cls.a IX-a şi a X-a , dar si cu rezultatele la purtare obtinute pe parcursul gimnaziului.
Aceasta realitate indica o dezadaptare progresiva si relativ recenta, survenita ca urmare a rezultatelor
proaste obtinute la disciplinele cu profil real şi a absenţei părinţilor. Deoarece a avut tentative de a-si
redresa situatia, atitudinea afisata in prezent este una de dezinteres total, cel putin aparent, fata de
obiectele de studiu neagreate. Aversiunea puternica resimtita fata de continuturile acestor discipline,cu
evaluarile specifice la care obtine rezultate umilitoare, l-au determinat sa abordeze optiunea
absenteismului nemotivat si repetat ca modalitate de sustragere de la toate acestea.
Referitor la propria persoană, Matei se caracterizează, cu sinceritate, ca fiind o persoană cu un
temperament tumultos şi cu înclinaţii spre agresivitate: Consider că sunt o persoană care se aprinde
foarte usor, cred că e o trăsătură de familie. Îmi plac mult filmele cu bătăi (am o colecţie întreagă acasă
de casete si DVD-uri),
Îi place să fie admirat, să se simtă lider, să-i şocheze pe alţii. Îi plac jocurile de noroc, să fumeze,
dar nu a consumat droguri, mai ales din teama faţă de tatăl său, singura persoană căreia îi recunoaste
autoritatea. Ş.C. crede că trebuie să-ţi faci dreptate singur si să nu astepţi până te ajută altcineva.
Consideră că are uneori un comportament necontrolat, desi a fi bătăuş i se pare un comportament
normal pentru un băiat, mai ales dacă locuieste într-un cartier mărginaş: Oricum, orice băiat ar trebui
să stie să se bată .

Concluzii:
Ş.C. manifestă dorinţa de a epata prin comportamentul agresiv atât verbal cât şi fizic datorită
lipsei de comunicare atat cu mama cât şi cu tatăl. Prezintă dificultăţi în a relationa cu colegii.
Prezintă deficienţe de adaptare şi de integrare şcolară şi socială reflectate în nivelul scăzut al
randamentului şcolar şi de o criză de identitate.
Respectă caracteristicile tipice ale adolescentului care se crede şi se vrea a fi adult dar rămâne
tributar nevoilor copilăriei. Lumea adolescenţilor, ca şi a copiilor, este centrată de familie. Deşi se
reorientează spre sisteme extrafamiliale, adolescenții, în realitate, trăiesc prin familia proprie, ca în
copilărie. Plecarea părinților în Spania, destul de recentă de altfel, a marcat cu siguranță evoluţia şi
comportamentul lui Ş.C., diriginta remarcând chiar că „în special după ce părinții lui au plecat în
străinătate, pur şi simplu nu trece o lună fără să cauzeze un incident grav”. Cine satisface nevoile de
ataşament ale acestui tânăr? Cine îi oferă sentimentul de siguranţă şi protecţie? Cine îl ajută atunci când
are nevoie? Cine îi arată cum să facă faţă acestor schimbări importante din viața lui? (probabil găseşte
un fals confort la grupul de apartenenţă).
Criza de identitate este evidenţiată de tendinţa spre renegare (fumează, consumă alcool,
apartenenţa la un grup violent) şi de faptul că nu-şi poate găsi locul şi rolul în societate.
Aşa cum mărturiseşte este aproape în permanenţă nervos şi tensionat.

MASTERAND: FULGA (DUMITRAŞCU ) MARIA CĂTĂLINA 4


UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
MASTER: MENTPROF
ANUL I, SEMESTRUL I

Următoarele criterii au fost evidenţiate în ultimele şase luni : agresivitate (îi intimidează pe
ceilalţi, se luptă cu ei) ; fumează; nu e atent la ore; prezintă tulburări de dispoziţie.
Cele a căror frecvenţă a fost ridicată sunt: pierderea cumpătului cu uşurinţă, contrazicerea celor
din jur, este uşor de distras, sfidează regulile, este uşor de enervat de către ceilalţi, este furios şi îi
respinge pe cei din jur, utilizează un limbaj obscen şi înjură. Toate aceste caracteristici îl încadrează în
opoziţionismul provocator.

III. STRATEGII DE ACŢIUNE


Matei are nevoie de atenţia şi preocuparea părinţilor nu numai pentru necesităţile materiale ci şi
de ceea ce înseamnă educaţia şi activitatea sa şcolară; de asemenea, are nevoie de un program riguros în
afara orelor de curs iar părinţii şi profesorii trebuie să găsească timp pentru a veghea asupra respectării
acestui program.

1. Demersuri centrate pe copil, ce au ca scop diminuarea tulburărilor opozante


- stimularea motivaţiei pentru învăţare prin programe de recuperare cu conţinuturi simple,
adaptate nivelului;
- şedinţe de consiliere şi psihoterapie;
- valorificarea fiecărei experienţe pozitive a elevului şi încurajarea manifestării acesteia

2. Demersuri centrate pe familie, în vederea modificării condiţiilor familiale care mentin


simptomatologia copilului:
- implicarea majoră a tatălui în educatie;
- stabilirea obiectivului educaţional împreună cu familia şi axat pe comportamentul cel mai
neadecvat cu ignorarea lui şi cu recompensarea atitudinilor dorite, se va mentiona ce este "rau" si ce
este "bine";
- menţinerea unui "jurnal" zilnic al comportamentelor "bune şi rele" este de un real folos pentru
a evidenţia progresul sau pentru a schimba atitudinea când este necesar;
- consilierea în comun cu familii cu aceeasi problema, ceea ce ajuta mult la aflarea altor cai de
comunicare cu propriul copil si poate aduce o mare îmbunatatire în perceperea propriului copil;
- sfatuirea familiei ajuta mult si la propria cunoastere a parintilor si la constientizarea
eventualului conflict existent între mama si tata cu privire la decizile educationale;

3. Demersuri centrate pe şcoală


- implicarea profesorilor preferaţi în activităţi comune;
- responsabilizarea elevului: participarea la proiecte comune de genul: Stop violenţei!, Să dăm
un exemplu celor mici! etc.

MASTERAND: FULGA (DUMITRAŞCU ) MARIA CĂTĂLINA 5